`

1.Introducere

“Povestea lui Harap-Alb”, de Ion Creanga este o capodopera  de

inspiratie folclorica, un basm cult apreciat de George Calinescu
pentru sinteza de realism, de fabulos si umanism, dar si o creatie
reprezentativa pentr viziunea despre lume a marelui clasic al literaturii
romane.

“Oglindire a vietii in moduri fabuloase”, asa cum a numit-o George

Calinescu, acesta opera literara conduce lectorul intr-un spatiu
imaginar unde fantasticul e puternic individualizat si umanizat.

2.Aparitie

A fost publicat la 1 august 1877 in revista “Convorbiri literare” si, fiind

considerat “o sinteza a basmului romanesc” (Pompiliu
Constantinescu), reprezinta un adevarat bildungsroman cu subiect
fabulos.

3.Tema specifica basmului popular (confruntarea dintre bine si rau,

incheiata cu victoria binelui) se complica in basmul cult prin
dezvoltarea unei tematici adiacente.

“Povestea lui Harap-Alb” este in egala masura, un bildungsroman, o

parabola a devenirii, a parcurgerii treptelor sociale a protagonistului
de la sluga la imparat.

Basmul urmareste maturizarea craisorului de la un tanar naiv, usor de

pacalit, “boboc”, la printul care stie ce este necazul, cum sa
depaseasca greutatile vietii si cum sa-si pastreze prietenii, ajutandu-i
si fiind ajutat de acestia.

4.Titlul este simbolic, deoarece sugereaza, prin oximoronul negru-alb,

dubla identitate a personajului: cea asumata (de sluga a Spanului) si
cea reala (de tanar print). Termenul “harap” inseamna “om cu parul si
pielea de culoare neagra” si exprima starea de robie a “harapilor” si,
deci, conditia de sluga a craisorului. “Albul” exprima inocenta,
puritatea sufletului si ingenuitatea feciorului de crai. Totodata,
termenul “poveste” transmite inspiratia folclorica a basmului.
`

5.Elemente populare si culte

In realizarea basmului, Ion Creanga valorifica schema narativa

traditionala pe care grefeaza elemente particulare culte.

6.Subiect

Actiunea basmului se desfasoara linear, cronologic si urmeaza modelul

structural ciclic al basmului popular care presupune: pornirea de la o
stare de echilibru, perturbarea echilibrului, parcurgerea unui drum cu
peripetii si regasirea echilibrului.

Expozitiunea
Sunt prezentati cei doi frati (Craiul si Verde-Imparat) care traiau de
multa vreme la doua capete ale lumii fara sa se vada.

Intriga
Evenimentul care perturba echilibrul initial e scrisoarea pe care Craiul
o primeste de la imparatul Verde, prin care ii cere un mostenitor,
scesta neavand decat fete. Dintre cei 3 fii ai Craiului, cel mai vrednic
se va dovedi mezinul, care, sfatuit de Sf. Duminica, va trece proba
curajului: ursul de sub pod.

Desfasurarea actiunii
Presupune un drum initiatic la care pleaca eroul pentru a restabili
echilibrul initial. Drumul va fi presarat cu incercari care, din punct de
vedere al simbolisticii basmului, constituie probe de initiere. Prima
etapa a drumul e reprezentata de drumul-labirint, in interiorul careia
fiul de crai se intalneste, de 3 ori, cu Spanul. La cea de-a treia
intalnire, Spanul il pacaleste pe craisor sa coboare intr-o fantana
pentru a se racori; pentru ca apoi sa-i crute viata, il obliga sa accepte
inversarea rolurilor. Cand cei 2 ajung la Verde-Imparat, craisorul e
sluga Spanului, cu numele de Harap-Alb.

Harap-Alb este supus la 3 probe initiatice: sa aduca salatile din

Gradina Ursului, pietrele pretioase din Padurea Cerbului si pe fata
 `

Imparatului Ros. Ultima proba propune prin procedeul triplicarii: Harap-

Alb, alaturi de tovarasii sai (Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila si Pasari-
Lati-Lungila) doarme in camera inrosita, mananca si bea peste puterile
omeneste, alege macul din nisip cu ajutorul furnicilor, pazeste fata de
imparat pe timpul noptii, recunoaste fata cu ajutorul albinei si trimite
calul alaturi de turturica fetei sa aduca smicele, apa vie si apa moarta.

Punctul culminant

Echivaleaza cu momentul in care fata imparatului Ros divulga secretul

lui Harap-Alb si acesta e ucis de Span.

DEZNODAMANTUL

Aduce restabilirea echilibrului. Calul il omoara pe Span, fata il invie pe

Harap-Alb, folosindu-se de obiectele magice. Eroul e rasplatit,
primeste imparatia si totul se sfarseste cu o nunta imparateasca.

7.Elemente populare, elemente culte

In afara schemei narative, “Povestea lui Harap-Alb” mai prezinta si alte

asemanari cu prototipul folcloric: motive narative tipice (confruntarea
dintre bine si rau, superiozitatea mezinului, personaje adjuvante,
calatoria, probele), elemente magice (apa vie, apa moarta, smicele),
prezenta fabulosului, sugestia de oralitate a stilului, creata prin
interjectii, cuvinte, expresii populare, zicale (“vorba ceea”, “toata ca
toate”), fraze ritmatice (“La placinte, inainte /La razboi, inapoi”).

 Ca si in basmul popular, coordonatele spatio-temporale sunt vagi,

nedeterminate: Timpul este un trecut indepartat actiunii. (“Amu cica
era odata intr-o tara un crai care avea trei feciori”). Spatiul are doua
coordonate: regatul Craiului, tatal lui Harap-Alb, ca spatiu cunoscut, si
Imparatia lui Verde-Imparat, ca spatiu necunoscut, ambele fabuloase.
 Dincolo de aceste asemanari cu basmul popular, exista si
deosebiri care releva caracterul de basm cult al operei. Basmul are
intindere mare, fiind considerat o inlantuire “micro-nuvele” ce curg una
din cealalta.
 Fabulosul e tratat in mod realist, umanizarea fantasticului fiind
prezenta si in descrierea celor 5 aparitii bizare, care se comporta,
vorbesc, se cearta ca niste tarani humulesteni. In plus, fiecare schita
de portret trimite la figura umaga: Gerila=”o dihanie de om”,
 `

Flamanzila=”o namila de om”, Setila=”o aratare de om”, Ochila=”o

schimonositura de om”, Pasari-Lati-Lungila=”o pocitanie de om”.
 Spanul e descris ca un om viclean, iar esenta sa demonica nu e
dezvaluita decat atunci cand coboara in fantana si-si striga numele:
“Chima raului pe malul paraului”.
 O alta trasatura care se potriveste stilului artistic individual al
autorului este umorul. Creanga foloseste numeroase cuvinte si
expresii populare (“Apara-ma de gaini, ca de caini nu ma tem”), iar
finalul surprinde printr-o exprimare posnasa si prin siretenia frazei de
care este imposibil sa nu te amuzi: “Cine are bani bea si mananca, iar
cine nu, se uita si rabda.”.
 Ca si in alte creatii ale autorului, aici personajele sunt vazute
prin supradimensionare.=> GROTESCUL. Astfel, Gerila are niste buze
“groase si dabalazate” si cand sufla, una ii acopera scafarlia capului,
iar cealalta ii acopera pantecele.
 In basm se intrevad elemente mitologice, apa din fantana
amintind de apa uitarii.
 Complexitatea basmului cult e redata si de prezenta personajelor
deghizate. Batranul isi ascunde calitatea parinteasca in pielea de urs,
iar Spanul Obtine, prin viclenie, identitate falsa de fecior de crai.
Sf.Duminica se metamorfozeaza in cersetoare.
 In plus, sub pana scriitorului, intamplarile constituie drumul
formarii unui tanar, fiind un bildungsroman.

8.Caracterizare de personaj

Harap-Alb constituie personajul eponim al basmului si reprezinta

intruchiparea binelui, dar e un erou atipic de basm, deoarece e
complet lipsit de insusiri supranaturale. Personajul e creionat realist,
ca o fiinta complexa, ce invata din greseli si progreseaza, dobandind,
in final, calitati psiho-morale precum mila, bunatatea si generozitatea.

10.Concluzie

Fiind o parabola a maturizarii unui tanar, o creatie originala ce uimeste

prin gigantismul viziunii si umor, “Povestea lui Harap-Alb” e un basm
cult “o bucata rupta din viata poporului moldovenesc” (Garabet
Ibraileanu).