A) SEMNIFICA ȚII TEOLOGICE

• Un om poate deveni membru al Bisericii numai prin

Botez, când rena ște din apă și din Duh la via ța cea
adevărată în Hristos, prin întreita afundare în apă, în
numele Sf. Treimi.
 Efectele Botezului

• Iertarea
păcatelor
• Dobândirea
înfierii în
Dumnezeu
• Sădirea în
Trupul lui
Hristos -
Biserica
• Cuvântul botez
provine din verbul
βαπτίζω – a afunda, a
scufunda
• Mântuitorul folose ște
acest cuvânt: „ Pute ți,
oare,să be ți paharul
pe care-l voi bea Eu
și cu botezul cu care
Eu mă botez să vă
boteza ți?” (Mt. XX,
22)
• A fi botezat înseamnă:
• A participa la moartea Mântuitorului Hristos
• A muri păcatului
• A învia la o via ță nouă
• „ Ne-am îngropat cu El, în moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos
a înviat din mor ți, prin slava Tatălui, a șa să umblăm și noi întru înnoirea
vie ții” (Rom. VI, 4)
• Lui Nicodim
Mântuitorul îi
spune: „De nu
se va na ște
cineva din apă
și din Duh, nu
va putea să
intre în
Împără ția lui
Dumnezeu”
(In. III, 4)
• Sf. Taină a Botezului –
instituită de Hristos
Domnul după înviere:
„ Mergând, învă ța ți
toate neamurile,
botezându-le în
numele Tatălui și al
Fiului și al Sf. Duh,
învă țându-le să
păzească toate câte v-
am poruncit vouă...”
(Mt. XXVIII, 19-20)
 Botezul clinicilor
• Botezul se practică prin cufundare , dar în mod
excep țional, în caz de boală, sau de urgen ță și
prin turnare – a șa numitul Botez al clinicilor
• La Botez se iartă:
• Păcatul strămo șesc
• Păcatele personale săvâr șite până la momentul botezului
• De ce omul
păcătuie ște după
botez?
• Pentru că este liber,
având posibilitatea să
aleagă între bine și
rău
• „ Sf. Botez este
desăvâr șit, dar nu
desăvâr șe ște pe cel
ce nu împline ște
poruncile” – Sf. Marcu
Ascetul
 Botezul copiilor
• În primele
veacuri cre știne,
cei care se
botezau erau,
majoritatea
adul ți, dar nu au
fost exclu și
copiii. Apostolii
au botezat familii
intregi:
temnicerul din
Filipi s-a botezat
el și to ți ai lui
(Fapte XVI, 33),
Sf. Pavel a
botezat „ casa lui
Ștefana” (ICor. I,
16)
• La Botez, credin ța pruncilor este suplinită de cea a
părin ților care cer botezul și a na șilor care devin
părin ți spirituali
• Slujba Botezului este precedată de următoarele slujbe:
• Slujba de sfin țirea apei în prima zi a na șterii
• În a opta zi se citesc rugăciuni – molifte pentru femeia care a
născut, pentru prunc – care prime ște acum numele , și pentru cei
din casă
 Slujba Sfintei Taine a Botezului
• Preotul întâmpină pe prunc – în fa ța u șilor bisericii = ca să se arate
că nu este încă membru al bisericii
• Preotul îi desface fa șa sau, dacă e adult, îi cere să rămână
î mbrăcat numai într-o căma șă și fără încăl țăminte = semnifică
dezbrăcarea celui ce se va boteza de omul cel vechi
• Suflarea de trei ori peste fa ța celui care se botează, însem nându-l cu semnul crucii la
frunte, la gură și la piept
• A șa cum Dumnezeu a însufle țit pe om la crea ție (Fac. II, 7)
• Și Mântuitorul a dat Duhul Sfânt asupra Apostolilor după Înviere (In. XX, 22)
• Preotul pune mâna peste capul celui care se botează și
roste ște rugăciunea ca să fie înscris în „cartea vie ții”
• Urmează patru
exorcisme –
rugăciuni de
alungare a
demonilor și de
lepădare de
satana – sunt un
semn de
eliberare a
omului și de
victorie asupra
puterilor răului
• Primele două rugăciuni sunt rostite cu fa ța spre apus – simbol al
întunericului
• Celelalte două cu fa ța spre răsărit – simbol al lui Hristos „Soarele
Dreptă ții”
• După răspunsul: Mă
unesc cu Hristos! și
după mărturisirea:
Cred lui ca unui
Împărat și
Dumnezeu! Urmează
mărturisirea
credin ței prin
rostirea CREZULUI –
ca o condi ție a
Botezului – „Cel ce
va crede și se va
boteza se va mântui,
iar cel ce nu va
crede se va osândi”
(Mc. XVI, 16)
• Prima parte a slujbei Botezului, debutează cu rostirea Binecuvântării
Mari: Binecuvântată este Împără ția Tatălui și a Fiului și a Sf. Duh și
are drept scop – sfin țirea apei
 De ce se folose ște apa la Botez?
• Pentru că a șa a poruncit
Mântuitorul Hristos – „De
nu se va na ște cineva
din apă și din duh, nu va
putea să intre în
Împără ția lui Dumnezeu”
(In. III, 4)
• Prin firea ei, apa este: -
izvor al vie ții dar și al
distrugerii
• Prin pogorârea Sf. Duh
asupra ei ( ... vino și
acum, cu pogorârea Sf.
Tău Duh și sfin țe ște și
apa aceasta ) puterea
apei este pusă în slujba
lui Dumnezeu
• Precum apa cură ță trupurile – tot a șa Botezul cură ță sufletul de
păcatul strămo șesc și personale
• Precum apa stinge focul – tot a șa Botezul stinge focul patimilor
• Apa este începutul lumii – iar Iordanul începutul Evangheliilor
 Sfin țirea și ungerea cu untdelemn
• Untdelemnul este din „roada măslinului” – aminte ște de
izbăvirea neamului omenesc de potop prin ramura de
măslin adusă în cioc de prumbelul trimis de Noe
• Ungerea cu „untdelemnul bucuriei” este interpretată ca un semn
al:
• Recreării și na șterii celui care se botează
• Milei și bunătă ții dumnezeie ști
• Aromatelor cu care a fost uns Trupul Domnului înainte de
îngropare
 Întreita afundare

• „ Se botează
robul lui
Dumnezeu ( N )
în numele
Tatălui. Amin. Și
al Fiului. Amin.
Și al Sf. Duh.
Amin; acum și
pururea și în
vecii vecilor.
Amin”
• Întreita afundare:
• Arată că temeiul credin ței noastre este Sf. Treime
• Închipuie cele trei zile cât a rămas Mântuitorul în mormânt
• Vasul cu apă
pentru Botez –
cristelni ța,
colimvitra,
închipuie
IORDANUL în
care s-a
botezat
Domnul, dar și
MORMÂNTUL
în care a fost
îngropat
• Haina albă – pânza sau crisma pe care o prime ște cel nou botezat
închipuie ve șmântul luminat și nestricăcios dinainte de căderea în păcat
a lui Adam dar și lumina neânserată a Împără ției cerurilor
• Sfin ții Părin ți compară haina baptismală cu ve șmintele lui Hristos de pe
muntele Taborului
• De aceea când preotul aprinde lumânarea și o dă celui botezat sau na șului se
cântă: „ Dă-mi mie haină luminoasă, Cel ce te îmbraci cu lumina ca și cu o
haină, Mult-milostive Hristoase, Dumnezeul nostru”
• Ve șmântul alb are și o semnifica ție eshatologică,
simbolizând - lumina slavei și a nestricăciunii de care se vor
bucura drep ții în via ța viitoare
• Lumânarea aprinsă după Botez – este semnul bucuriei și al
luminii Învierii
• Cântarea: „ Câ ți în Hristos v-a ți botezat, în Hristos v-a ți și îmbrăcat.
Aliluia” arată: - cel botezat se pogoară în apă cu toate păcatele și
se ridică înviat întru dreptate, împreună cu Hristos, pentru „ înnoirea
vie ții”
• În cântările Sf. Pa ști mărturisim: „ Ieri m-am îngropat
împreună cu Tine, Hristoase, astăzi mă ridic împreună
cu Tine, înviind Tu din mormânt...”
 TAINE DE INI ȚIERE
• Sf. Taină a Botezului este împletită cu Taina Sfântului și
Marelui Mir și cu Taina Sfintei Împărtă șanii numite –
Taine de ini țiere sau de intrare în Biserică
• Când Mântuitorul a fost botezat de către Ioan în Iordan, „îndată
cerurile s-au deschis și Duhul Sfânt S-a văzut pogorându-se ca un
porumbel venind peste El” (Mt. III, 16)
• Tot a șa, și Botezul cre știn este urmat îndată de ungerea cu Sfântul
și Marele Mir
• Mirungerea = este semnul văzut al împărtă șirii reale din darurile Sfântului Duh
• Sf. Mir = este untdelemn curat, de măsline, pregătit și sfin țit după o rânduială
specială
• Prin sfin țire el devine purtător al energiilor Sfântului Duh
• Sf. Chiril al Ierusalimului - „prin primirea Mirungerii cel botezat se nume ște
cre știn”
• Preotul unge pe cel nou botezat cu Sf. și Marele Mir la: frunte, ochi, nas, gură,
urechi, piept, spate și picioare rostind: Pecetea darului Sfântului Duh
• Înconjurarea Sf.
Mese și a
cristelni ței este
expresia bucuriei
Bisericii pentru
na șterea unui nou
credincios al lui
Hristos Domnul
• Înconjurarea se
face de trei ori în
numele Sf. Treimi,
cântându-se „ Câ ți
în Hristos v-a ți
botezat, în Hristos
v-a ți și îmbrăcat”
• Acela și dans ritualic îl întâlnim și în slujba Cununiei sau a Hirotoniei
• Prin Botezul în apă și în Duhul Sfânt oamenii se unesc nu numai cu
Mântuitorul Hristos, ci și cu întreaga Sfântă Treime
• După citirea pericopei apostolice (Rom. VI, 3-11) și a Evangheliei (Mt.
XXVIII, 16-20), are loc ritualul spălării pruncului , adică: ștergerea lui
cu un burete curat
• Rostul acestei ștergeri este de a feri materia Sfântului și
Marelui Mir de profanare în vreun fel sau altul
• Tunderea se face în chipul crucii, ca o pecete a lui Hristos
• Pentru că părul este un produs al trupului, tunderea și aruncarea lui în
cristelni ță reprezintă o pârgă sau o primă jertfă a trupului omenesc
adusă lui Hristos
• După finalul slujbei, preotul închină pruncul înaintea Sf. Altar, iar dacă este băiat și în
interiorul lui
• Aducerea băiatului în Altar unde preotul înconjoară cu el Sf. Masă, înseamnă: „Introducerea
lui în cele mai înalte taine ale cunoa șterii lui Hristos”
• La final are loc împărtă șirea pruncului cu Sf. Trup și Sânge al Mântuitorului ca plinire a tot
ce s-a săvâr șit până atunci
• Încorporarea în Hristos începută prin lucrarea Botezului este adâncită și întărită prin Sf.
Taină a Mirungerii și se desăvâr șe ște prin Sfânta Împărtă șanie
• Toate cele trei Sf. Taine reprezintă, în mod concentrat,
drumul pe care trebuie să-l parcurgă omul către
Împără ția cerurilor
 TREBUIE SĂ RE ȚINEM!
• Prin Taina Botezului se deschide u șa către via ța Bisericii care
înseamnă:
• Iertarea păcatelor
• Dobândirea înfierii în Dumnezeu
• Altoirea în Trupul lui Hristos - Biserica
• „ Când te-ai botezat ți s-a deschis cerul. Și ți s-a deschis ca să po ți urca
la cer. Mai mult încă, ți s-a deschis cerul nu atât ca să urci tu singur, ci
ca să urci și pe al ții cu tine. Atât de mare îndrăznire și putere ți-a dat ție
Dumnezeu în toate cele ale Lui” (Sf. Ioan Gură de Aur, „ Omilie la Botezul
Domnului” )
 B) PRACTICI NECANONICE
• Pentru săvâr șirea Tainei Botezului, Biserica și-a format un ritual bine
conturat și definitivat de timpuriu
• În sec. al V-lea, când ia amploare literatura mistagogică – de explicare a
Tainelor, rânduiala Tainei Botezului era deja definitivată
• Păstrarea uniformită ții și unită ții în săvâr șirea Tainei Botezului este
necesară și astăzi și oricând , întrucât prin ea se asigură valabilitatea Tainei
și unitatea noastră în aceea și Biserică Ortodoxă
• Cu toate acestea, se mai constată unele devieri de la rânduiala Tainei Botezului:
• 1. Nerepetarea Botezului
• A) Botezul nu se săvâr șe ște celor reveni ți de la alte confesiuni sau culte, dacă au
botezul administrat în numele Sf. Treimi
• B) Copiilor lepăda ți, găsi ți, despre care nu se știe dacă au fost boteza ți, li se
administrează Botezul, condi ționat: „ Se botează... dacă nu a fost botezat ...”
• C) Nu este îngăduit să se citească lepădările copiilor care se îmbolnăvesc de
epilepsie
• În cazul unor astfel de boli, recomandăm spovedirea membrilor familiei
bolnavului şi a bolnavului însuşi, rugăciunea particulară, participarea la Sfânta
Liturghie, săvârşirea slujbei Sfeştaniei - Aghiesmei
• 2. Na șii = trebuie să fie ortodoc și
• copiii nematuri nu pot fi na și
• nu pot fi na și oamenii de alte confesiuni
• Preotul poate să îşi boteze propriul copil ca slujitor al Sfântului Altar
• dacă tatăl sau mama
primesc la Botez
propriul fiu ca naş sau
naşă, soţii în cauză
devin cumetri şi între
cumetri nu se poate
încheia căsătorie
• mama poate participa
la botezul propriului
copil cu condiţia să fi
împlinit 40 de zile de
la naştere şi să i se fi
săvârşit rânduiala
intrării lehuzei în
Biserică
• 3. Timpul săvâr șirii
Botezului = în
orice perioadă a
anului
• A) în perioada
postului masa ce
urmează Botezului
să fie de post
• B) vârsta copiilor
la Botez – să fie
boteza ți între 8 și
40 de zile după
na ștere
• 4. Locul săvâr șirii
Botezului = Botezul
se săvârşeşte doar
în Sfânta Biserică ,
iar prima parte şi
anume rânduiala
exorcismelor se face
în pridvor
• Botezul se poate
săvârşi în paraclisuri
şi case particulare
doar cu
binecuvântarea
Episcopului ( ger
năprasnic, războaie,
epidemii, cazuri pe
care le constată
preotul)
• 5. Rânduiala slujbei
Botezului
• A) prima parte = slujba
facerii catehumenului, cu
două rugăciuni de
exorcizare și cu
lepădările, se săvâr șe ște
în pridvor pentru că cel
care vine la Sfânta
L uminare nu este încă
membru al Bisericii, deci
nu poate pătrunde în
locaşul de cult decât
după ce se leapădă de
satană şi mărturiseşte
dorinţa sinceră de a se
uni cu Hristos
• B) partea a doua a Botezului
• A) Ca o abatere de la regulile fundamentale ale
tipicului este şi săvârşirea Botezului cu apă în care
se toarnă Aghiazmă Mare sau apă sfinţită
• B) Sfânta Taină a
Botezului se
săvârşeşte numai prin
întreita afundare şi nu
prin stropire sau
turnare
• Cuvântul Botez, de
altfel, derivă de la
termenul grecesc
„ βαπτίζω ” care
înseamnă afundare .
Canonul 50 al Sfinţilor
Apostoli arată :
„Episcopul sau preotul
care nu va face trei
afundări rostind la
fiecare afundare câte
un nume al Sfintei
Treimi… să se
caterisească”
• Ε ste greşit c a în ap a din cristelniţă să se arunce bani (rămăşiţe ale unor
practice păgâne legate de ghicitorie sau de îndeplinirea unor dorinţe)
• Nu este permis credincioşilor să introducă mâna în cristelniţă pentru a
testa temperatura apei
• 6. Preten ția de a boteza copiii singuri în cristelni ță = motivul –
contaminarea cu o boală
• Practica de două ori milenară a Bisericii ne arată că nu a fost nici un
caz de îmbolnăvire din Botez sau Împărtă șanie
• Este greşită credinţa
că, în cazul botezării
mai multor copii la
aceeaşi slujbă, doar
primul este botezat
în “apă toat a ”
• Biserica dovedeşte
contrariul, prin aceea
că a rânduit că apa
sfinţită de la botez
să nu fie aruncată
oriunde ci turnată în
umivalni ță , o
scobitură în peretele
vestic al bisericii în
interiorul ei
• 7. Botezarea în aceeaşi apă a doi copii băiat şi fată =Se pune întrebarea dacă devin fraţi
spirituali prin botez , când se fac mari se pot căsători? Raportând această problemă la
Canonul 53 Trulan , vom vedea că acesta deşi nu face referire în m od direct la un
asemenea caz prevede că interdicţia la căsătorie se aplică doar naşilor, finilor, părinţilor
finilor şi atât. Deci se pot căsători
• 8. A mai existat în
tradiţia veche
românească practic a de
a schimba numele de
botez atunci când într-o
familie nu trăiesc copiii
prin rebotezare sau prin
vânzare
• S-au săvârşit până în
sec am XVII când a fost
interzis de „Pravila cea
Mare de la Târgovişte”
din 1632 care prevedea
că pot fi botezate a
doua oară numai
persoanele care au fost
botezate la eretici
• 9. Dacă la Botez participă doi
tineri ce urmează să se
căsătorească, devin rude
spirituale, cumetri între ei? La
slujba Botezului angajarea
practică este doar a unuia
dintre ei. Dacă pruncul este
băiat se angajează bărbatul iar
dacă este fată se angajează
femeia şi chiar dacă se implică
amândoi doar unul dintre ei
este na șul şi doar el spune
Crezul în locul celui botezat
• De recomandat ar fi să se
evite aceste situaţii
• 10. Apa caldă la Botez – obiceiul este nou și nu se justifică
pentru că nu e confirmat de Tradi ție
• 11. Ce nume dăm
copiilor la Botez -
Între rugăciunile şi
rânduielile legate
de naşterea unui
prunc este şi cea
intitulată
,, Rugăciunea la
însemnarea
pruncului când i se
pune numele’’
• Conform rânduielii,
această rugăciune
se citeşte a opta zi
după naştere
• Numele unei persoane este parte a acestei identităţi, din acest motiv, alegerea
numelui trebuie să fie un act pe deplin responsabil, trebuie să fie consultaţi naşii,
familia şi preotul duhovnic, deoarece pruncul va purta acel nume întreaga viaţă, atât
în faţa oamenilor, cât şi în faţa lui Dumnezeu
• Se întâmplă de multe ori ca părinţii să opteze pentru nume care vor creea mai
târziu frustrări sociale, prin alegerea unor diminutive sau a unor nume sub
influenţa ultimelor producţii cinematografice şi din culturile europene moderne
precum: Esmeralda, Jose Armando, Alice, Frantz, Oscar, Electra, Sarita,
Orlando, etc.
• Părinţii au datoria
morală de a da
nume de sfinţi
copiilor pentru a-i
aşeza sub
ocrotirea spirituală
a acestora, sfinţii
respectivi devenind
astfel protectorii
lor în această
viaţă, dar şi în cea
viitoare
• Un alt aspect face
referire la numărul
numelor Este
recomandabil ca
pruncii să poarte un
singur nume la
botez , important şi
din punct de vedere
practic, mai cu
seamă pentru faptul
că în realitate nu
este utilizat decât
un singur apelativ
• 12. Împreună cu Botezul, taine de intrare în creştinism sunt şi
Taina Mirungerii cât şi Taina Sfintei Împărtăşanii Împărtăşirea
noului botezat se face în fa ța Sfintelor Uşi
• 13. Scoaterea din Mir de către moa șă este impropriu spus deoarece pruncul
odată miruit-pecetluit nu mai poate fi scos din Mir
• Preotul este cel care şterge urmele de Sfântul Mir ca materie. În practică
copilul se ţine în acea pânză numită crisma - crijma până la scăldarea lui a
doua zi când apa într-adevar putând să conţină urme de Sfântul Mir se aruncă
într-un loc curat
• 14. De-a lungul timpului la noi s-au păstrat din genera ție în genera ție
unele obiceiuri și practici necre știne cum ar fi a ța ro șie folosită
împotriva deochiului. Aceasta este o supersti ție populară, deochiul
sau altele asemenea lui nu mai au putere asupra pruncului care a
primit botezul și Sfânta Împărtă șanie pentru că nu ma trăie ște el ci
Însu și Hristos trăie ște întru el
• 15.Ursitoarele sau moa șele în număr de 1 sau 3 femei care îmbăiază pruncul
dupa ce vin de la botez punând în baia copilului, cu scop magic: bănu ți de
argint, petale de multe flori, uneori Sf. Cruce , ursesc viitorul copilului după
propria lor minte rostind ni ște formule prin care dau copilului diferite daruri
• Odată botezat și împărtă șit, pruncul se bucură de
toate darurile Duhului Sfant, deci nu mai are nevoie
de alte a șa zise daruri
• 16. Trecerea pruncului peste prag și f ormula rostită: „ mi l-ai dat păgân ți
l-am adus cre știn ” , rostită de 3 ori, odată cu trecerea pruncului peste
pragul casei și stingerea lumânării de botez de pragul de sus al u șii este
gre șită pentru că imită în stil păgân trecerea peste pragul bisericii
• 17. Primitorii Botezului Botezul poate fi primit de orice om, indiferent de
vârstă, fie prunc, fie adult, care n-a mai fost botezat o dată cu botezul cre știn
valid
• Botezul, ca orice Taină, se săvâr șe ște persoanelor vii
• Cât priveşte practica sau obiceiul întâlnit în Moldova şi în alte părţi ale ţării
de a boteza copii avortaţi în ziua de 7 ianuarie la Sfântul Ioan nu poate fi
socotită decât o gravă inovaţie sau abatere liturgică care nu e departe de a fi
cotată ca un sacrilegiu
• Cât priveşte rânduiala după care se face o asemenea slujbă este de înţeles
că nu poate fi decât o improvizaţie şi o inovaţie
• Stropirea unui mormânt cu apă sfinţită şi rostirea formulei cu punere de
nume Ion sau Ioana nu poate fi socotită decât o practică total greşită
• De unde provine această practică? Din grija firească pentru mântuirea
sufletelor lor sau pentru intrarea în Împărăţia Lui Dumnezeu
• Gândul şi grija pentru cei morţi sunt lucruri demne de luat în seamă dar nu
desconsiderând şi dispreţuind învăţăturile şi practicile corecte bisericeşti
• Credem că Dumnezeu nu osândeşte pe pruncii care mor
nebotezaţi ci pe cei din pricina cărora au murit nebotezaţi
• Nu ştim în ce măsură se mai practică astăzi dar încă întâlnim
pe pomelnice şiruri de nume Ion şi Ioana sau „mor ți neboteza ți”
• Biserica este foarte categorică și nu permite nici măcar oficierea
slujbei înmormântării copiilor mor ți neboteza ți
• Cu atăt mai mult, ea nu va admite oficierea Tainei Botezului copiilor
avorta ți sau lepăda ți
• La Proscomidie , din prescura a cincea, sco țând părticele pentru cei
adormi ți, preotul se roagă, zicând: „ Pentru pomenirea și iertarea păcatelor
tuturor celor din veac adormi ți: ale strămo și șlor, ale mo șilor, ale părin ților
... și pe toată vârsta: bătrâni, tineri, copii, prunci fără de vreme, parte
bărbătească și femeiască ... Însu ți îi pomene ște, Dumnezeule, Cel ce știi
numele și vârsta fiecăruia”
• Lipsa mijloacelor de informare, „ sfătuitori de ocazie” care știu uneori mai
bine chiar decât preotul la care se adaugă mul țimea tradi țiilor și a
obiceiurilor grupate în jurul na șterii și al evenimentelor care se succed
imediat după aceea creează stări de confuzie care duc la practici
neconforme cu învă țătura și tradi ția bisericii
• Biserica a avut
întotdeauna o grijă
deosebită de modul în
care credincio șii ei se
integrează în via ța și
rânduielile ei
• Această grijă este
justificată de scopul
major urmărit de a
păstra unitatea de
credin ță, de cult și de
disciplină a șa cum a
primit-o de la
Mantuitorul și de la
Sfin ții Apostoli fără nici
cea mai mică
schimbare
• Alexander Schmemann :
„ Botezul nu este un act
magic care adaugă
puteri supranaturale
facultă ților noastre
naturale. El este
începătura vie ții
ve șnice însă și, care ne
une ște încă de aici cu
lumea viitoare, ne face
să participăm încă din
vremea vie ții noastre
pământe ști la Împără ția
lui Dumneze u”