Sunteți pe pagina 1din 16

RRTTLC 2017

Aspecte particulare ale evaluării logopedice la elevii cu tulburări de învăţare


Cristina VANCEA1

Abstract
Phonological processing difficulties, reading and writing, as those encountered in calculation or in
reading and writing tasks, should not be considered normal and transient, often representing pedagogical
externalization of instrumental disorders. Early detection of these symptoms can be achieved by proper
methods and individual evaluation tests. When those symptoms are not taken into account at the
appropriate time, further improvements are needed exercises to be undertaken throughout the
acquirement of a correct pronunciation, writing, reading and calculation. Also, it would be more difficult
the further work to correct these learning disabilities
Keywords: instrumental disorders, phonological disorders, screening, speech and
language therapy, learning disabilities

nivelul poziţiei şi formei obiectelor


Fundamentarea teoretică
percepute (cazul grafemelor). Este
Autorul Vianin (2011), pornind de la posibil, în acest caz, ca literele şi
modelele de funcţionare cognitivă numerele să fie inversate sau rotite (p,
elaborate de Atkinson şi Shiffrin (1969 şi b, d, q, n, u, 6, 9, M, W, E, 3), ceea ce
1971), Feuerstein (1990), Tardiff (1992), duce la confundarea şi citirea greşită a
Crahay (1999), Lemaire (1999), Dias lor;
(2003), Sternberg (2007), dezvoltă o  pot apărea sub forma dificultăților de
abordare care pune în corespondenţă delimitare a figurii defond,
diferitele dificultăţi de învăţare cu manifestată prin incapacitatea de a
disfuncţionalităţi ale componentelor focaliza atenţia asupra unei forme
individuale ale modelelor. Astfel, fiecare plasate pe un fond complex vizual; în
dificultate de învăţare devine rezultatul acest context se manifestă sincope
/consecinţa procesării defectuoase a (omiterea unor cuvinte, rânduri) sau
informaţiei în anumite puncte specifice citirea de două ori a aceluiaşi rând;
din cadrul modelului, adică prezintă  se pot manifesta sub forma
principalele tipuri de tulburări incapacităţii de a prelua şi procesa
instrumentale care au drept consecințe informaţii de la ambii ochi, apreciind
dificultăţi de învăţare de input, de în mod greşit adâncimea sau distanţa,
integrare și de output. sub forma lipsei coordonării
Specifice dificultăţilor de învăţare de oculomotorii sau a unei slabe
input sunt dificultăţile la nivelul coordonări oculomotorii.
proceselor senzoriale vizuale şi auditive. Dificultăţile de auz fonematic
Dificultăţile de percepţie vizuală:  se pot manifesta prin dificultăţi de
 se pot manifesta sub forma dificultăţii discriminare a fonemelor
de a distinge diferenţe subtile la asemănătoare sau de o discriminare a

61
RRTTLC 2017

acestora într-un timp mai îndelungat Dificultăţi de determinare a sensului


decât este normal (se confundă „lac”-
 se manifestă prin deducerea greoaie
„rac”;
sau cu dificultate a sensului cuvintelor
 dificultăţi în procesarea şi înţelegerea sau al conceptelor. Se poate observa în
sensului cuvintelor spuse; cazul cuvintelor polisemantice sau al
 pot apărea sub forma dificultăţilor de a cuvintelor care au sensuri diferite în
diferenţia sunetele stimul de sunetele funcţie de context (nu pot înţelege, de
de fond (similar incapacităţii de exemplu, dublul sens al afirmaţiei „Eu
focalizare vizuală formă-fond, la nivel pun cana jos şi sare pe masă.”).
auditiv manifestându-se prin
incapacitatea sau dificultatea de a Dificultăţi de organizare a informaţiilor
asculta un sunet stimul dacă acesta  se pot manifesta prin organizarea
este prezentat pe un fundal sonor). deficitară a materialelor, a mediului, a
Este posibil ca unii copii să manifeste timpului. Impresia generală este aceea
ambele tipuri de dificultăţi sau acestea se de dezinteres faţă de ordine, pierderea,
pot manifesta doar atunci când sunt uitarea obiectelor, lipsa punctualităţii.
necesare concomitent ambele tipuri de Dificultăţi de procesare metacognitivă
input (de exemplu când trebuie să asculte
 se manifestă prin dezorganizare la
o explicaţie, urmărind în acelaşi timp un
nivelul efectuării sarcinii, fie prin
text scris).
incapacitatea de anticipare şi
Dacă un copil are dificultăţi la nivelul planificare, fie printr-o monitorizare
preluării de informaţie, procesarea defectuoasă a acţiunii (realizează
centrală a acesteia va fi afectată generând acţiuni care nu au legătură cu sarcina),
rezultate incorecte ale prelucrării. fie printr-o verificare deficitară.
Această observaţie subliniază importanţa Performanţele scăzute la matematică
care trebuie acordată acestei prime etape specifice elevilor încadraţi în domeniul
a funcţionării cognitive în actul educativ. discalculiei sunt deseori o consecinţă
Astfel, dificultăţile de învăţare vizează directă a utilizării neadecvate a
procesarea şi organizarea deficitară la proceselor cognitive şi metacognitive.
nivel cognitiv central a informaţiilor.
Dificultăţi de memorare
Dificultăţi de secvenţiere şi de plasare în
ordinea corectă a informaţiilor:  pot apărea la nivelul codării
informaţiei, prin incapacitatea de a
 în acest plan se pot manifesta stabili relaţii de sens între informaţiile
dificultăţi de învăţare a informaţiilor noi şi cele deja existente (memorarea
în ordinea corectă (numerele nu sunt mecanică) sau la nivelul recuperării,
prezentate în ordinea corectă, similar prin dificultăţi de accesare a
alfabetul, zilele săptămânii, lunile informaţiei stocate.
anului, momentele cronologice ale
Redarea rezultatelor procesării la nivel
unei zile sau prezentarea unei
central a informaţiei este realizată prin
naraţiuni cu toate informaţiile
output verbal (cuvinte rostite) sau prin
necesare, dar într-o ordine aleatorie).
output motor (cuvinte scrise, desen,

62
RRTTLC 2017

gesturi). Dificultăţile de învăţare de întâlnim destul de des idei conform


output se manifestă prin dificultăţi de cărora:
pronunţie sau prin dificultăţi motorii. Un rol important în dezvoltarea cognitivă
Dificultăţile de limbaj presupun, de îl deţine limbajul care contribuie la
exemplu, tulburări de ritm al vorbirii reflectarea şi transformarea experienţei
(bâlbâiala, bradilalia sau tahilalia), pentru a putea face faţă cerinţelor
tulburări de pronunţie (dislalii). Aceste societăţii;
dificultăţi se pot manifesta în vorbirea La baza tulburărilor de învățare și de
spontană, în vorbirea reflectată (imitarea comportament, pe lângă alte cauze
unei alte persoane) sau în vorbirea posibile, se găsesc în procent destul de
solicitată/independentă. Este posibil ca o mare (în mai mult de 20 % dintre cazuri)
dificultate de pronunţie să se manifeste funcțiile instrumentale slab dezvoltate
doar într-una dintre aceste categorii, sau care funcționează dizarmonic;
elevul vorbind corect în cazul emisiei
spontane, dar nu şi atunci când i se cere Funcţiile instrumentale de care trebuie să
să redea în mod deliberat un fapt sau ţinem cont atunci când întâlnim elevi cu
conţinutul unui text, în aceste momente dificultăţi de învăţare sunt: diferitele
fie găsindu-şi cu greutate ideile sau forme de percepţie şi discriminare
cuvintele, fie pronunţând defectuos auditivă şi vizuală, forme ale memoriei şi
sunetele limbii române. Invers, este atenţiei vizuale şi auditive, coordonarea
posibil ca vorbirea deliberată, fiind vizuo-motorie, schema corporală şi
supusă atenţiei, să fie corectă, în timp ce orientarea spaţio temporală, motricitatea
vorbirea spontană să fie afectată. articulatorie. Dacă în cazul acestora apar
probleme de funcţionare şansa ca
Dificultăţile de output motor se exprimă dificultăţile de învăţare să apară este mult
prin tulburări la nivelul coordonării unor mai mare;
grupe mici de muşchi (muşchii mici ai
mâinii) implicate în activităţi de scris Pentru obţinerea unor rezultate pozitive
(disgrafia), desen, decupaj, colaj sau alte în învăţare este necesar ca elevul să
activităţi implicând mişcări fine ale dispună de o stimă de sine crescută, sau
mâinii, dar şi o coordonare oculomotorie aflată cel puţin la nivel mediu, care
corespunzătoare sau prin tulburări în depinde în mare măsură de felul în care
coordonarea integrată a unor multiple acesta este privit şi acceptat de grupul din
grupe musculare. În acest din ultimă caz care face parte, sau din care ar dori să
copilul manifestă stângăcie în activităţi facă parte.
care implică întregul corp cum ar fi În concluzie, funcțiile psihice
alergarea, saltul peste obstacole sau instrumentale sunt acelea în a căror
diverse jocuri sportive. structură se includ simboluri și semne
În literatura de specialitate (Bruner, 1970; determinate social și istoric. Ele
Feuerstein 1979; Fodor şi Spelke 1990; condiționează atât geneza limbajului
Nelson 1996; Geary 1998; Tomasello 2002, (oral și scris), formarea deprinderilor de
Sindelar 1992, 1994, apud Burlea, 2007), calcul sau algebrice, muzicale și a altor
tipuri de abilități, precum și rezolvarea de

63
RRTTLC 2017

probleme bazate pe acestea. Din Studiul de caz


complexul de fenomene încadrate în
I. Date din anamneza personală și familială:
categoria tulburărilor instrumentale fac
parte dislexiile, disgrafiile, disortografiile R.A., fetiță cu vârsta de 9 ani și 7 luni la
și discalculiile. Toate aceste disfuncții data întocmirii raportului de caz,
marchează insuficiențe ale capacității de încadrată în clasa a II-a, la Școala
simbolizare și fac parte din una și aceeași Gimnazială Specială Dej, provine dintr-o
categorie de fenomene. După cum reiese familie organizată, formată din părinţi, o
și din denumirea lor, ele afectează în mod soră şi un frate. Ambii părinţi au
electiv reușita școlară, subminând reușita probleme constante cu consumul de
elevului în cauză doar într-un anumit alcool, neglijând copiii în cea mai mare
domeniu al activității școlare. Din această parte a timpului. Cei doi fraţi au fost
cauză, dificultățile în însușirea și în crescuţi în mare parte de bunicii din
utilizarea limbajului oral și scris, partea mamei, dar datorită vârstei
împreună cu dificultățile de învățare și de înaintate n-au mai putut să o crească şi pe
utilizare a calculului, constituie dificultăți A., ea rămânând cu părinţii săi.
școlare instrumentale (Kulcsar, 1978). Sarcina a evoluat normal. Naşterea a fost
Potrivit paradigmei cognitiviste, la termen şi fără complicaţii. Copilul s-a
dificultățile de învățare trebuie abordate născut cu o malformaţie a bolţii şi a
în termeni de disfuncționalități, la nivelul vălului palatin. Până la vârsta de 6 ani a
configurării abilităților și competențelor, avut o intervenţie chirurgicală pentru
relaționate cu mediul de învățare. Chiar remedierea malformaţiei. Evoluţia
dacă cele mai multe dintre clasificările limbajului şi a vorbirii a fost marcată de
dificultăților de învățare pun accentul tulburarea organică a copilului.
asupra tulburărilor de la nivelul Gânguritul a apărut cu întârziere şi s-a
proceselor de scriere și citire, există o manifestat prin sunete fără rezonanţă
serie de dificultăți de învățare și la nivelul orală. Emisiile consonantice erau
limbajului oral. Astfel, se delimitează inexistente, putând pronunţa numai
categoria dificultăților de învățare vocale. Primele greutăţi au apărut odată
relaționate cu structurarea limbajului, cu emisia consoanelor labiale, prepalatale
fiind evidențiat faptul că deprinderile şi linguo-dentale. Primele cuvinte au fost
precum scrierea, citirea, literalizarea se pronunţate defectuos datorită
bazează pe abilitățile limbajului oral imposibilităţii articulării majorităţii
(Hațegan, 2011). sunetelor. Vocabularul pasiv s-a dezvoltat
mai rapid decât cel activ, mijloacele de
Pentru ilustrarea tulburărilor comunicare verbală fiind înlocuite cu
instrumentale și a modului în care mimica şi emisiile verbale greu de
acestea se pot concretiza practic s-a optat codificat.
pentru prezentarea unui studiu de caz.
La nivel somatic şi psihic A. nu prezintă
deficite. Copilul este integrat în
programul educaţional al Şcolii Speciale
Dej încă din clasa 0. Din traseul lui

64
RRTTLC 2017

educaţional reiese faptul că acesta nu a II. Teste, probe, metode administrate


fost inclus la programul educaţional Demersul de evaluare logopedică clasică a
preşcolar. fost completat și prin utilizarea Scalei
Conform tabloului de caracterizare Crichton, a Scalei de evaluare a limbajului
psihopedagogică reies următoarele oral, completată cu subteste pentru citit-
caracteristici: scris (LAS-O/R/W), a Scalei Webster și a
observaţiei sistematice.
 - QI: 76 (intelect liminar), gândire
concret-intuitivă, rezolvă probleme Date colectate în urma evaluării:
doar cu suport concret; tulburări În cadrul acestui demers s-a urmărit
emoţionale; tulburări instrumentale analiza aspectelor care privesc
mixte; atenţia distributivă deficitară, dezvoltarea limbajului verbal oral (nivelul
afectată la nivelul volumului, fonetico-fonologic, nivelul morfo-
mobilităţii şi duratei de concentrare; sintactic, cel lexico-semantic şi cel
memoria predominant mecanică și de funcţional-pragmatic) şi scris (abilităţi
scurtă durată, involuntară; motivaţia grafo-motrice şi lexice), abilităţile
extrinsecă, afectivă, pozitivă; îşi matematice ale copilului.
manifestă intens trăirile afective,
toleranţă scăzută la frustrare; Copilul a fost supus la început unei
personalitate extrem de fragilă, examinări logopedice pentru evaluarea
temperament predominant nivelului de dezvoltare a vorbirii, iar
melancolic, caracterul predominant de această examinare a urmărit aspecte
trăsături pozitive (optimist, altruist), precum:
nu prezintă aptitudini speciale într-un  examinarea motricităţii generale;
domeniu anume, iar când i se impune  examinarea lateralităţii, schemei
efectuarea unei sarcini şcolare corporale, orientării și organizării
manifestă un comportament de tip spațio-temporale;
opozant.  examinarea gradului de funcţionalitate
 Comunicarea şi relaţionarea în şcoală: a aparatului fonoarticulator;
A. este uneori retrasă, comunică foarte  examinarea atenţiei auditive şi a
bine cu persoanele cunoscute. Uneori memoriei auditive;
este marginalizată, iar pe acest fond,  -examinarea auzului fonematic;
nu manifestă interes şi dorinţă de a  examinarea respiraţiei;
participa împreună cu colegii la  examinarea nivelului de înţelegere a
diversele activităţi ce au loc în pauze. vorbirii;
Este uşor nesigură şi timidă, drept  examinarea limbajului oral, anume
urmare vorbeşte destul de încet de examinarea vorbirii independente şi a
frică să nu greşească. Răspunde la vorbirii reflectate.
întrebările care îi sunt adresate, nu
este obraznică şi încearcă să fie pe Examenul somatic
placul tuturor, să nu deranjeze. În urma examinării componentelor
aparatului fono-articulator nu au fost
identificate malformații sau aspecte

65
RRTTLC 2017

fiziologice deficitare, acestea fiind Pentru examinarea auzului fonematic s-a


soluționate între 5 și 6 ani. Organele recurs la folosirea unei liste cu cuvinte
componente ale aparatului fono- paronime, cerându-i-se copilului să
articulator sunt armonios conformate. repete cuvintele după examinator.
Cavitatea bucală, limba şi buzele sunt Paronimele s-au folosit pentru sunetele P-
bine conformate. Nu prezintă anomalii în B (pere-bere, grapă-grabă, parcă-barcă,
privinţa dentiţiei şi a muşcăturii. pară-bară, păză-bază), T-D (tuş-duş, tată-
Examenul funcţional dată, tună-dună, tac-dac, toamnă-
doamnă), C-G (creier-greier, cară-gară,
În urma examinării funcţionale a caz-gaz, cocoşi-gogoşi), F-V (fată-vată,
aparatului fono-articulator au fost filă-vilă, fii-vii, foi-voi, fin-vin), S-Ş
identificate deficite la nivelul motricității (scoală-şcoală, dus-duş, nas-naş, peste-
linguale, labiale, coordonării activității peşte, sură-şură), S-Z (sare-zare, sac-zac,
respiratorii, auzului fonematic, actului groasă-groază, seamă-zeamă, seu-zeu), J-
fonator. Ş (joc-şoc, jură-şură, japcă-şapcă, prăjit-
Aparatul fono-articulator a fost examinat prăşit, jale-şale), J-Z (jar-zar, jale-zare), Ţ-
prin exerciţii de mobilitate a maxilarelor CE-CI (aţe-ace, ţel-cel, ţeapă-ceapă, plăţi-
(exerciţii de închidere şi deschidere a plăci, munţi-munci), Ţ-Ş (ţine-şine, ţes-
gurii, exerciţii de coborâre şi ridicare a şes, moţ-moş), CE-GE (rece-rege, cer-ger,
maxilarului şi muşcătura), exerciţii cel-gel, toace-doage), CI-GI (maci-magi,
pentru buze şi obraji (închiderea şi lunci-lungi, reci-regi, cina-Gina) L-R (lac-
deschiderea gurii, mişcări de sugere şi rac, cal-car, lege-rege, lampă-rampă,
umplere a obrajilor, mişcări de ţuguiere a coloană-coroană, Lică-Rică, ale-are), M-N
buzelor, zâmbetul, mişcări de rotunjire a (mama-nana, am-an, mod-nod, moi-noi,
buzelor, zâmbet şi pupic, vibrarea mai-nai, mor-nor, mare-n-are). În
buzelor), exerciţii de mobilitate a limbii articularea acestor cuvinte paronime,
(pisicuţa bea lapte, tic-tac, limba în formă copilul a avut dificultăţi în special la
de lopată, limba şterge buzele, şterge sunetele L-R din cauza nepronunţării
dinţii, mişcări circulare ale limbii, sunetului “r”. Copilul a avut unele
mişcările limbii în joc şi în sus cu gura probleme şi în identificarea şi
deschisă, pronunţarea rapidă şi repetată a pronunţarea celorlate grupuri de foneme,
silabei “la”, tropăiala calului, limba la precum T-D, Ţ-CE şi S-Ş, rezultând prin
palat şi jos), exerciţii pentru vălul palatin aceasta probleme de auz fonematic, de
(exerciţii de imitare a căscatului, de identificare corectă a fonemelor şi de
imitare a înghiţitului, tuse provocată), articulare a acestora.
exerciţii pentru respiraţie. Copilul a reuşit În examinarea respiraţiei copilului s-au
să efectueze majoritatea exerciţiilor, folosit exerciţii de tipul următor:
întâmpinând probleme însă în ceea ce stingerea unei lumânări aprinse;
priveşte executarea mișcărilor de țuguiere împrăştierea unor bucăţi de hârtie prin
a buzelor şi, de asemenea, a manifestat suflarea asupra lor; bolborosire, prin
unele probleme de motricitatea a limbii. suflare cu paiul în paharul cu apă; suflatul
Subiectul nu a reuşit să aşeze limba în în diferite instrumente ca naiul, fluierul,
poziţie de jgheab şi să facă limba săgeată.

66
RRTTLC 2017

trompeta; umflarea de baloane; inspir pe  de lateralitate oculară: folosirea


nas, expir pe gură; inspir pe gură, expir pe monoclului, să facă cu ochiul, să se
nas. uite pe gaura cheii;
Copilul a reuşit să îndeplinească toate  de lateralitate pedestră: să lovească
exerciţiile de respiraţie dar are un volum mingea, să stea într-un picior.
respirator scăzut și o capacitate redusă de În urma aplicării jocurilor şi probelor de
prelungire a expirului. lateralitate se constată o dominanţă
Examenul preachiziţiilor cerebrală stângă, respectiv o lateralitate
dreaptă, atât manuală, oculară şi
Examinarea motricităţii generale s-a pedestră.
realizat prin probe de echilibru, de
coordonare şi abilitate motorie, aplicarea Schema corporală este funcţional
testului Ozerestki. Copilului i s-a cerut să configurată (copilul identifică părţile
stea în picioare şi cu membrele superioare corpului, le denumeşte şi execută acţiuni
întinse lateral şi alternativ să îşi ducă cu acestea la cerere). Arată corect care
indexul la nas. O altă probă pentru este mâna stângă proprie şi mâna dreaptă
examinarea motricităţii generale a fost proprie. Are cunoştinţe despre cele mai
menţinerea echilibrului într-un picior importante părți ale coprului și organe
(atât drept, cât şi stâng). Copilul a interne. Poate indica la cerere părți ale
executat toate mişcările, neavând nici o corpului altei persoane, chiar și atunci
dificultate în a îndeplini sarcinile cerute, când se cere indicarea acestora pe
păstrându-şi echilibrul. hemicorpul drept sau stâng.

Motricitatea fină a fost studiată şi Orientarea și organizarea spaţio-


evidenţiată prin probe de decupare, temporală sunt parțial configurate,
desen, sinkinezii digitale, testul Ozeretski utilizează rar structuri adverbiale,
şi prin observaţii, în urma cărora a reieşit locuțiuni prepoziționale adecvate. În
faptul că subiectul nu prezintă dificultăţi urma activităţilor desfăşurate şi a
în coordonarea manuală şi la mişcările observaţiilor s-a constatat că A.
fine ce presupun decupat, desen, trasarea conştientizează diferenţa dintre poziţiile
unor linii cu diferite unghiuri. Se şi relaţiile spaţiale: stânga-dreapta,
încadrează în spaţiul alocat, respectă aproape-departe, sus-jos, în faţă-în spate.
formele datae ca model. Eleva prezintă unele dificultăţi în
organizarea temporală. Nu poate numi şi
Examinarea lateralităţii grupa lunile anului în anotimpuri, nu
Pentru examinarea lateralităţii copilului operează cu conceptul de succesiune
s-au folosit sarcini: temporală la nivel de zile, săptămâni, ani,
nu ştie să citească ceasul, nu își ştie data
 de lateralitate manuală precum:
naşterii.
decuparea unei forme, crearea unui
desen, desfăşurarea unor activităţi Examinarea atenţiei şi memorie auditive
zilnice (tăierea pâinii, folosirea Examinarea atenţiei auditive şi a
paharului); memoriei auditive a constat în aplicarea
unor probe de recunoaştere a sunetelor

67
RRTTLC 2017

pe care diferite animale le produc. Pentru acestuia s-au evidenţiat probleme de


această probă s-a folosit un program pe articulare ale sunetelor „ş” în cele trei
calculator „Priveşte şi ascultă animalele”. poziţii, de înlocuire a acestuia cu sunetul
Copilului i s-a cerut să asculte sunetul şi „s”, a sunetului „r” care este înlocuit cu „l”
să denumească animalul care corespunde atât în poziţia de început cât şi în poziţia
sunetului respectiv. O altă probă ce s-a mediană şi finală a cuvântului. Mai sunt
aplicat copilului pentru examinarea evidențiate înlocuiri parțiale ale lui „t” cu
atenţiei auditive a fost recunoşterea „d” și ale lui „ț” cu „ce”. Pentru evaluarea
numărului de bătăi într-un instrument de vorbirii reflectate copilului i s-a cerut să
percuţie care a fost ascuns la spate. A. repete două poezii. După realizarea
trebuia să recunoască numărul bătăilor acestor probe s-au observat dificultăţi în
prin indicarea unor cartonaşe cu una, vorbirea reflectată. În repetarea poeziilor
două sau trei buline în funcţie de după examinator s-a putut observa
numărul bătăilor. Copilul a avut unele omiterea de către copil a unor silabe şi
dificultăţi în perceperea numărului corect chiar a unor cuvinte scurte din cadrul
de bătăi şi în indicarea cartonaşului poeziei. Sunetul “r” a fost pe tot parcursul
corect. Pentru evaluarea atenţiei auditive poeziei cu sunetul “l”, în cadrul tuturor
s-a folosit şi un alt intrument muzical şi cuvintelor articulate. Întâmpină
anume xilofonul. Copilului i s-a cerut să dificultăți în pronunția grupurilor
asculte cu atenţie bătăile în xilofon şi să consonantice, precum și a diftongilor și
redea numărul de bătăi pe care le-a auzit. triftongilor. Aceștia sunt pronunțați mai
La această probă A. nu putea să mult la nivel silabic, decât coarticulat.
diferenţieze corect numărul de bătăi, Scala de comprehensiune verbală Crichton
redând cu o bătaie în plus sau cu o bătaie
în minus, rezultând prin aceasta La această probă, la prima serie de
probleme de atenţie auditivă. cuvinte, copilul a reuşit să definească
corect 15 cuvinte din totalul de 4, în timp
Examinarea limbajului oral ce 18 cuvinte din această serie au fost doar
S-a realizat prin două metode şi anume recunoscute, oferind în schimb sinonimul
urmărirea vorbirii independente a lor, 6 cuvinte au fost nerecunoscute dar
copilului şi a vorbirii reflectate. În definite eronat, iar un singur cuvânt a fost
evaluarea acestor structuri a fost utilizat nerecunocut de către subiect spunând că
albumul logopedic, unele liste cu material nu ştie despre ce este vorba.
lingvistic şi softuri educaţionale (Tara, Subiectul a reuşit să explice şi să dea o
Evalogos, Logopedix). definiţie corectă şi clară în special pentru
Vorbirea independentă a copilului a fost cuvintele care erau ca parte de vorbire
examinată prin intermediul unor substantive. După fiecare definiţie oferită
întrebări la care copilul a trebuit să căuta feed-back din partea
răspundă. Pentru evidenţierea unor examinatorului şi dorea ca acesta să îi
probleme fonologice copilului i s-a cerut spună dacă a pus corect sau dacă a greşit.
să vorbească despre el, despre şcoală şi să Mai jos sunt redate câteva din definiţiile
numere şi, de asemenea, s-a utilizat şi pertinente date, definiţii pentru care a
albumul logopedic. În urma utilizării obţinut câte 2 puncte: BRICEAG – „este

68
RRTTLC 2017

un cuţit”; MORCOV – „este o legumă”; SE TOPEŞTE – „ se evaporă gheaţa”;


FLACĂRĂ – „ este foc”; PETEC –„ceva ce CONTROLEAZĂ – „hoţul controlează în
se lipeşte când se sparge roata”; VIS – „îi geantă”.
când dormi şi visezi ceva frumos sau Cuvintele pe care nu le-a recunoscut şi la
urât”; care a dat definiţii eronate au fost 8 şi
PARFUM – „te dai cu el şi miroase acestea sunt: PRIMEŞTE – „îi dă cineva
frumos”; TELEVIZOR – „ecran şi se vede ceva”; ŞAPCĂ – „ceapică”; VAPOR –
filmul”; CEARTĂ – „când mă bat cu „barcă”; ROCHIE – „fustă”; DERANJ –
cineva, mă cert şi înjur”; DICŢIONAR – „când nu-l lasă în pace”; LEAGĂ – „nu
„carte cu cuvinte explicate”; DIAMANTE ştiu”; RIDICĂ – „mă scol de pe scaun”.
– „cercei, pietre preţioase” Adunând punctele obţinute pentru
Dintre totalul de 6 cuvintele care sunt ca definirea corectă, dar şi pentru
parte de vorbire adjective, copilul a reuşit recunoaşterea cuvântului, copilul a
să definească 4 şi la care a obţinut 2 obţinut un punctaj de 48 de puncte. Din
puncte. Aceste cuvinte-adjective sunt rezultatele ilustrate mai sus reiese faptul
redate mai jos: ÎNCĂPĂŢÂNAT – „că nu că dintre cuvintele care au fost cel mai
ascultă”; CRUD – „adică nu-i fiert”; uşor definite sunt ca parte de vorbire
LĂUDĂROS – „care spune tot”; substantive, urmând adjectivele, iar cele
POLITICOS – „nu înjuri”. mai dificile au fost verbele. Gradul de
dezvoltare pentru nivelul lingvistic
Adjectivele pe care doar le-a recunoscut, semantic și pentru cel lexical este unul
nereuşind să le definească, ci dând câte încă mediu.
un sinonim şi la care subiectul a obţinut
doar câte un punct pentru fiecare sunt: Din Scala de evaluare a limbajului oral, cu
ÎNFRICOŞAT – „speriat”; NEFERICIT – subteste pentru scris-citit au fost aplicate
„supărat”. copilului cele 11 anexe şi anume pentru
componenta limbajului oral, care
Pentru cuvintele ce sunt verbe R. A. a includea vocabularul, înţelegerea textului
reuşit să dea o definiţie corectă la doar 2 vorbit, repovestirea, pronunţarea unor
verbe din totalul de 12 câte erau incluse în perechi de sunete minimale; pentru
seria de cuvinte. Cuvintele care a fost componenta de pronunţie – pronunţarea
explicate corect sunt: SE ÎNGRIJEŞTE – unor perechi minimale, iar din
„se spală să fie curat”; SE AMESTECĂ – componenta pentru scris-citit s-a folosit
„se bagă în seamă”. vocabularul, fluenţa, citirea pentru
Restul cuvintelor care sunt verbe ca parte obţinerea de informaţii, tehnica şi
de vorbire au fost doar recunoscute, iar în utilizarea, completarea propoziţiilor şi
încercarea de a le defini subiectul dădea subtestul „Ce se întâmplă?”.
câte un sinonim sau le introducea în Prima sacină, de vocabular presupunea
propoziţii precum în exemplele ce denumirea unor imagini. Copilul a
urmează: CONTINUĂ – „să continue rezolvat corect întreaga sarcină,
drumul”; VÂNEAZĂ – „împuşcă”; denumind toate imaginile şi nu a
APROAPE – „cineva e aproape de tine”; întâmpinat dificultăţi în a le recunoaşte.

69
RRTTLC 2017

Imaginile reprezentau obiecte precum: Pentru proba de repovestire după imagini


„masă, scaun, creion, carte, caiet, radieră, s-au folosit patru imagini care ilustrau
mobilă (la care copilul a spus dulap, iar scene din povestea „Capra cu trei iezi”. În
răspunsul i-a fost acceptat), cadou, o descrierea imaginilor copilul a folosit
fetiţă care scrie şi o fetiţă care făcea propoziţii scurte şi propoziţii cu o singură
semnul unei case (la care copilul a indicat expansiune. Propoziţiile folosite de către
fetiţa, iar răspunsul i-a fost acceptat). copil pentru a descrie imaginile au fost:
A doua sarcină presupunea înţelegerea „Capra pleacă. Iezii sunt speriaţi. Aicea
unui text. La această subprobă pleacă.”; „Lupul mănâncă iedul.”; „Iedul
examinatorul i-a adresat copilului câteva plânge.”; „Capra se răzbună. Dă să
întrebări la care copilul trebuia să mănânce la lup. Capra este nervoasă.”
răspundă din cunoştinţele lui. La această Prin această sarcină se evidențiză
probă copilul a întâmpinat dificultăţi, iar abilitățile lexico-sintactice limitate,
răspunsurile unor întrebări au fost precum și capacitatea redusă de descrie o
eronate. Prin răspunsurile copilului s-au imagine în detaliu. Propoziţiile folosite de
evidenţiat probleme de orientare acesta se rezumau la un singur predicat şi
temporală şi anume copilul nu reuşea să doar unele conţineau o expansiune.
identifice zilele săptămanii. La întrebarea Proba a 4-a şi a 5-a din această scală se
„Azi este sâmbătă?” copilul a răspuns referea la pronunţie şi presupunea
prima dată afirmativ, după care la cea de- pronunţarea de către subiect a unor
a doua adresare a întrebării copilul perechi de sunete minimale şi la
spunea aleator câte o zi a săptămânii. pronunţarea fonemelor T-D, F-V, P-B, C-
Această problemă de orientare temporală G, S-Ş, L-R. La această probă copilul a
s-a observat şi când a fost întrebat câţi ani pronunţat greşit cuvintele care conţineau
are, subiectul nereuşind să spună cu sunetul „r” pe care l-a înlocuit cu „l”, care
exactitate câţi ani are. Răspunsul ei a fost conţineau sunetul „t” pe care l-a înlocuit
unul ambiguu şi imprecis. De asemenea, a cu „d” şi la sunetul „ş” pe care avea
oferit răspunsuri eronate şi la întrebarea tendinţa să îl pronunţe „s”. Erorile la
care viza culoarea ochilor, denumind o sunetul „t” şi la sunetul „ş” s-au întâlnit
culoare greşită şi la întrebarea care se doar la câteva dintre perechile minimale
referea la statutul lui, dacă este elev la şi nu la toate, la unele sunetele „t, d, s, ț,
şcoală în clasa a întâi, întrebare la care ş” au fost pronunţate incorect. Însă
acesta a răspuns cu „da”, iar apoi s-a sunetul „r” era înlocuit cu „l” în toate
corectat. Această probă a urmărit perechile de sunete minimale în care
comprehensiunea întrebărilor şi cesta apărea.
capacitatea copilului de a înţelege şi de a
răspunde la aceste întrebări. Copilul a dat Proba a 6-a conţinea câteva imagini care
dovadă de faptul că înţelegea contextul ilustrau anumite obiecte, iar copilul
întrebării însă din cauza dificultăților de trebuia să aleagă cuvântul corespunzător
orientare temporală, oferea răspunsuri imaginii din trei variante. Pentru această
greșite. probă i s-a arătat copilului imaginea şi i s-
au citit cele trei cuvinte, cuvinte care erau
apropiate din puctul de vedere al

70
RRTTLC 2017

pronunţării. La această probă copilul nu a (utilizarea pluralului, grafia cu „î”, „â”,


întâmpinat nici o dificultate, iar despărţirea în silabe).
răspunsurile au fost corecte la toate La proba 10, care a constat în evaluarea
imaginile prezentate. capacităţii de completare a cinci
La proba 7 copilul trebuia să aleagă propoziţii lacunare, copilul a dat
cuvântul sau sintagma corespunzătoare următoarele exemple: 1. Andrei are un
imaginii date care la rândul ei era creion. 2. Paula a primit caduori multe. 3.
integrată într-o propoziţie. Imaginea Eu vreau să plec a casă. 4. Casa este foarte
făcea referire la plural, singular, la culori, departe. 5. verisorul a venit la noi. Se
la acţiuni, cifre, stare emoţională, la constată răspunsurile simple pe care
denumirea zilelor săptămânii. Din toate copilul le oferă grafic, utilizarea greşită a
propoziţiile prezentate copilul a ales diftongului „ou”, despărţirea prefixului „a”
varianta corectă în marea majoritate a de rădăcina „casă”, lipsa majusculei şi
propoziţiilor. Dificultatea şi eroarea a fost înlocuirea grafemului „ş” cu „s”.
întâlnită la propoziţia care făcea referire La ultima subscală, copilul descrie cele
la orientarea temporală şi anume să cinci instantanee grafice astfel: „fetiţa
identifice ce zi a săptămânii corespunde spală mărul. Mama găteste. Copii se
momentului în care se află. Subiectul a joacă. pisica toarme dusă. băiatul este la
fost testat pentru a verifica dacă cunoaşte medic.” Analizând răspunsurile date de
zilele săptămânii şi la întrebarea „Care către copil, se pot preciza următoarele
sunt zilele săptămânii?” a avut nevoie să i tipuri de erori: lipsa majusculei,
se spună prima zi a săptămânii pentru a înlocuirea grafemului „ş” cu „s”, „d” cu „t”,
putea să le numească. grafia cu doi „i” în loc de trei.
La anexa 8 care conţinea un subtest Scala Webster
pentru scris-citit, care presupunea citirea
de către examinator a unui text scurt pe Au fost aplicate subiectului toate cele trei
baza căruia copilul trebuia să decidă dacă scale cu subscalele aferente lor.
propoziţiile spuse de către examinator Rezultatele obţinute la cele trei domenii
corespund sau nu textului. La acest sunt schematizate astfel:
subtest s-au întâmpinat dificultăţi
majore, copilul nereuşind să reţină datele
Tabelul 1. Rezultate scala Wester:
din text, prin urmare nu reuşea să
domeniul comunicarea
stabilească dacă propoziţia spusă de
examinator este una falsă sau adevărată şi
SMN
DAC

Subdome
UAR
FUN

CLA
REC

EXP
INT

s-a recurs la renunţarea aplicării acestui nii


subtest.
Nivel de 39 24 21 50 32 33 12 19
Proba cu numărul 9 s-a dovedit a fi cu un dezvoltare
grad mare de dificultate, acesta nereuşind
să încadreze răspunsul corect prin
selecţia literelor, semnelor de punctuaţie
şi a formelor gramaticale corecte

71
RRTTLC 2017

Tabelul 2. Rezultate scala Wester: simboluri grafice preliminarii scrisului,


domeniul strategii de învăţare copiază litere de mână, cuvinte,
Sub propoziţii simple, lasă spaţii relativ

MAT
CUN
OTG
SCM
ANR
PRO
CTA

constante între literele din cuvânt,

ÎND
SCR
CIT

dom
enii realizează corect închiderea literelor, dar
nu stăpâneşte regulile de scriere corectă
din punct de vedere gramatical. În
dezvoltare
Nivel de

legătură cu sfera matematicii,


23
37
18
18

19
19
31

11
3
-

demonstrează cunoaşterea vecinilor


fiecărui număr până la zece, numără până
la 100, dar nu realizează operaţii de
Tabelul 3. Rezultate scala Wester: adunare şi de scădere decât până la 10
domeniul dezvoltarea socială şi (fără suport concret) și fără trecere peste
emoţională ordin. Subiectul prezintă independenţă în
Subdomenii AUT MSJ MED ECO activităţile de îmbrăcare, hrănire şi
îngrijire, precum şi în ceea ce priveşte
Nivel de 40 18 28 3
dezvoltare
realizarea igienei corporale;
conştientizează relaţia dintre un anumit
Comunicarea funcţională reflectă faptul tip de eveniment şi alegerea unui tip de
că subiectul participă ca „vorbitor” şi îmbrăcăminte; are cunoştinţe despre
„receptor” în activitatea de grup mic, cu modul în care se prepară anumite feluri
copii sau cu adulţi familiari, susţine o de hrană. Copilul poate fi lăsat singur
conversaţie formată din 10 replici, doar în spaţii familiare întrucât nu deţine
răspunde la întrebări legate de o temă maturitatea socială de a interacţiona cu
familiară, dar utilizează un număr limitat copii sau adulţi nefamiliari lui. Deţine
de cuvinte. Copilul se implică voluntar în cunoştinţe legate de schema corporală, de
jocurile imaginative de grup, răspunde orientare şi organizare spaţială, însă nu şi
verbal sau prin semne, îşi cunoaşte și de orintare şi organizare temporală. De
respectă rândul în conversaţie, vocalizând asemenea, are un bagaj minim de
sau făcând semne la momentul potrivit. cunoştinţe despre mediu, iar în ceea ce
Are un vocabular sărac de cuvinte, priveşte utilizarea banilor, acesta ştie că
utilizează propoziţii formate din 2-3 sunt folosiţi pentru a procura diverse
elemente, dar foloseşte pluralul, lucruri, precum şi faptul că există preţuri
pronumele, forma negativă a verbelor. diferite pentru lucruri diferite.
Subiectul poate să-şi concentreze atenţia Discutarea rezultatelor: rezultatele
asupra unei sarcini dar nu mai mult de 10- testelor administrate evidenţiază faptul că
15 minute, ca urmare este atent la cadrul fetița are achiziții necorespunzătoare
didactic, dar cu frecvente întreruperi. vârstei sale mentale, iar pe acest fond este
Acesta înregistrează un nivel scăzut de afectată şi vorbirea atât la nivel fonetico-
dezvoltare la subdomeniile de citire, fonologic, unde pronunţarea sunetului “r”
scriere, concepte matematice. În ceea ce care este substituit cu sunetul “l”, sunetul
priveşte scrierea de mână, copilul “ş” care este înlocuit cu sunetul “s”, ”ţ”,
realizează modele repetitive, diferite

72
RRTTLC 2017

„ce”, uneori sunetul „t” cu „d”, cât şi la  tulburarea abilității de diferenţiere


nivel morfo-lexical, sintactic şi pragmatic. vizuală: dificultăţi de recunoaştere a
Sumarizând rezultatele probelor aplicate formelor diferite, uneori a direcţiilor;
subiectului R.A. şi datele din fişa de  tulburarea abilității de analiză vizuală:
observaţie, se pot formula următoarele nu are o strategie de copiere;
concluzii în ceea ce priveşte achiziţiile  dezvoltarea slabă a coordonării ochi-
sale subdezvoltate: mână;
 tulburări de seriere: are probleme în
La nivelul limbajului verbal oral:
percepţia secvențialului, în
 dezvoltarea greoaie a vorbirii: a reproducerea unui şir de mişcări;
vocabularului şi a capacităţii de învaţă greu ordinea zilelor săptămânii,
exprimare; învaţă greu cuvinte noi, ale lunilor anului; nu reuşeşte să
nume, expresii, cuvintele nou învăţate execute corect mişcări mai complexe;
nefiind integrate în vocabularul activ; nu poate planifica şi urmări ordinea
slabă capacitate de alcătuire a activităţilor sale.
propoziţiilor; La nivelul orientării temporale
 tulburări de articulare: probleme de
articulare și coarticulare a sunetelor  demonstrează unmanagement
(„ş”, „r”, „t”); defectuos al timpului, deseori îşi lasă
 dificultăţi lexico-semantice: se sarcinile neterminate.
întâmplă foarte frecvent să nu îşi La nivelul atenţiei
amintească unele cuvinte în timpul
 prezintă tulburări ale atenţiei, are
vorbirii, utilizarea limbajului nu este
dificultăți de concentrare a atenţiei;
corectă, înlocuieşte unele cuvinte cu
atenţia îi este distrată uşor de zgomote
expresii ca „lucrul acesta”; vorbeşte
exterioare; obosește uşor.
incorect din punct de vedere
gramatical: La nivelul memoriei:
 dificultate în înţelegerea vorbirii: un  tulburări ale memoriei auditive:
text citit sau povestit nu îi captează memorează greu, reţine greu mai
atenţia; îi produce greutăţi extragere multe instrucţiuni, are o memorie
ideii centrale dintr-un text, nu înţelege slabă a textelor, uită repede ceea ce i
relaţiile din text, nu poate povesti se spune, reţine inexact un text dictat;
conţinutul;  tulburări ale memoriei vizuale: reţine
 calitatea vocii: are o voce relativ forme, figuri doar după multe repetiţii
funcțională, marcată de un nivel redus şi le uită repede.
al intensității.
La nivelul lexiei:
 prezintă dificultăţi în folosirea
ritmului şi accentului care se observă  copilul citeşte lent, pe silabe sau pe
mai ales în recitarea unor fragmente litere în gând apoi cu voce tare,
din poezii, dar și în vorbirea spontană. confundă literele „ş-s, ţ, ce”, „r-l”,
La nivelul percepţiei vizuale: uneori „t-d”; omite sau adaugă litere,
silabe; nu citeşte toate literele din

73
RRTTLC 2017

cuvânt, ci încearcă să ghicească activităţile ce se vor realiza cu A. să


cuvântul, se pierde uneori în stimuleze activitatea cognitivă prin
urmărirea textului în timpul citirii; exerciţii captivante și jocuri atractive.
 înţelege parţial conţinutul unui text; Astfel, vor fi luate în considerare
are majore dificultăți în a povestesti următoarele obiective principale:
conţinutul textului citit, are nevoie de dezvoltarea şi antrenarea exprimării
ajutor pentru recunoaşterea relaţiilor orale, dezvoltarea abilităţilor de analiză şi
de la nivelul textului. sinteză fonologică, atenuarea deficitului
de atenţie prin diverse activităţi atractive
La nivelul grafiei:
şi folosirea recompenselor, dezvoltarea
 confundă, omite sau adaugă litere, capacităţii de orientare şi organizare
scrie cuvinte legate, scrie prefixul sau temporală.
sufixul separat de cuvânt, scrie cuvinte
Concluzii
fără sens pe baza asemănărilor
fonetice, uită să pună semnele Dacă ne referim la faptul că din
diacritice, desparte incorect cuvintele complexul de fenomene încadrate în
în silabe; litere deficitare T, C, F, S, L, categoria tulburărilor instrumentale fac
Ă, Ț, Î, Â, D, R, J, T, H, X, K, toate parte dislaliile, dislexiile, disgrafiile,
grupurile de litere sau grupurile disortografiile și discalculiile, din
consonnatice; cunoașterea factorilor etiopatogeni se pot
 scrie greu, lent, incorect după dictare; desprinde elemente de specificitate
copiază deficitar textul scris pe tablă; privitoare la aceste tipuri de tulburări.
 nu utilizează în scriere regulile Botez (1996) afirmă faptul că există
gramaticale învăţate; alcătuirea de odiferență de specializare interemisferică
propoziţii este deficitară. după cum urmează:
La nivel de calcul matematic:  focalizarea funcțiilor caracteristică
 întâmpină greutăţi în efectuarea celor pentru emisfera cerebrală stângă
două operaţii de bază: adunarea şi pledează pentru integrarea unor
scăderea fără trecere peste ordin unități similare și, în consecință, ar
(înmulţirea şi împărţirea sunt aproape avea funcția de specializare a acelor
imposibil de realizat); calculează greu, comportamente care necesită un
nesigur; nu reţine regulile matematice; control senzoriomotor fin (limbajul și
 efectuează greu calcule mintale activitățile manuale);
(numai în concentrul 0-10);  reprezentarea difuză a funcțiilor
 noţiunea de cantitate nu este formată. elementare în emisfera cerebrală
dreaptă ar sta la baza integrării unor
III. Recomandări
unități disimilare, de unde rezultă că
Intervenţia psihopedagogică trebuie să funcția acestei emisfere cerebrale este
vizeze corectarea tulburărilor de aceea de specializare a
pronunție precum şi însuşirea citit- comportamentelor care necesită o
scrisului și a calculului. Pentru a interveni coordonare a deverselor modalități
în mod optim este important ca

74
RRTTLC 2017

senzoriale, cum ar fi, de exemplu, consoane şi vocale. În sfârşit, contopirile


spațiul. au un procent mai mic de producere,
Tulburările de lateralizare, desemnate decât celelalte categorii de erori
prin termenul de „dislateralitate” de menţionate mai sus.
psihiatrul american Orton (1937, p. 182) Literatura francofonă și apoi cea
reprezintă „complexul de tulburări anglosaxonă se preocupă în mod deosebit
consecvent reeducării forţate a stângăciei, de influența dificultăților perceptiv-
cât şi acţiunea de contrariere a motrice asupra învățării (learning-
senestralităţii la copil”. Contrarierea disabilities) și de deficitele de maturizare
lateralităţii îşi găseşte expresia la neurobiologică considerate perturbări
stângacii care învaţă să scrie cu mâna primare, introducând denumirea minimal
dreaptă a unor erori tipice, deformări ale brain disfunction. Prin conceptul astfel
literelor, scris ca în oglindă şi inversări ale stabilit se face trimiterea atât la
succesiunii literelor în cuvinte, dublări, înzestrarea copilului din punct de vedere
neregularităţi dimensionale, devieri labile al motricității, cât și la utilizarea acesteia,
ale unghiului de înclinaţie în succesiunea pentru a răspunde exigențelor vieții
literelor. școlare.
La aceste erori se adaugă şi o altă serie ce Autorii optează pentru existența a două
ţine de modul de organizare pe plan tipuri de tulburări instrumentale, pe care
interen a elementelor componente ale le rezumă la:
cuvintelor. Menţionăm aici îndeosebi
 tulburările limbajului oral și ale celui
omisiunile, substituirile, metatezele şi
scris;
contopirile. Omisiunile pot afecta oricare
 dificultățile psihomotorii (Waber,
din sunetele şi corespunzător literele
Bernstein, 1994; Wacjman, 1997).
dintr-un cuvânt. Totuşi, cel mai frecvent
ele se extind asupra sunetelor finale, Cercetătorii apreciază că aceste tulburări
asupra diftongilor şi triftongilor funcționale se exprimă într-un registru
(„ea,oa,eau” etc.); ele apar într-o mai larg. Klees-Delange (1977) denumește
proporţie însemnată, mai ales, la acest tip de tulburări prin sintagma „dis-
grupările bi- şi triconsonantice ca de practo-gnozie”, care se exprimă prin
pildă: „mn, cr, şt, rg, ltf, ltm, str”. La perturbări simultane din domeniile
rândul lor, substituirile pot fi de cele mai instrumentale:
variate tipuri. Cele mai frecvent întâlnite  perceptive (gnozice);
sunt următoarele: „c-g; f-v; ş-z; s-z; t-  psihomotorii (praxice);
d; m-n; e-i; b-p; ghe-ge sau gi; ci-  perturbări ale limbajului;
gi sau ţi; ce-ci” etc. Metatezele apar,  tulburări ale atenției (hiperactivitate
deasemenea, într-o proporţie motorie și psihică).
semnificativă. Ca şi substituirile, ele nu au
un caracter exclusiv putând fiind întâlnite Astfel, nu pot fi contestate consecinţele
în oricare cuvânt, dar frecvenţa cea mai tulburărilor instrumentale în activitatea
mare o înregistrează cuvintele polisilabice de învăţare a citit-scrisului, a numeraţiei
care conţin grupuri compacte de şi a calculului. Dificultăţile în citire şi

75
RRTTLC 2017

scriere (dislexie şi disgrafie) ca şi cele 1.


Profesor logoped, Școala Gimnazială
întâmpinate în calcul (discalculie) nu Specială Dej.
trebuie să fie considerate normale şi
E-mail: ronicris@yahoo.com
trecătoare, ele reprezentând adesea
exteriorizarea pedagogică a tulburărilor
instrumentale.
Bibliografie
Botez, M.I. (1996). Neuropsihologie clinică
și neurologia comportamentului,
București: Editura Medicală.
Burlea, G. (2007). Tulburări ale limbajului
scris-citit, Iași: Editura Polirom.
Hațegan, C. (2011). Abordări structuralist-
integrate în terapia tulburărilor de
limbaj și comunicare, Cluj-Napoca:
Editura Presa Universitară Clujeană.
Klees-Delange, M. (1972). La dyslexie-
dysorthographie a l` usage des maîtres,
d. 41, Ministere de l` Education et de
la Culture Francaise.
Kulcsar, T. (1978). Factorii psihologici ai
reușitei școlare, București: Editura
Didactică și Pedagogică.
Orton, S.T. (1937). Reading, Writing and
Speech Problem in Children, New York:
Norton.
Vianin, P. (2011). Ajutorul strategic pentru
elevii cu dificultăți școlare. Cum să-i
dai elevului cheia reușitei?, Cluj-
Napoca: Editura ASCR.
Waber, D.P., Bernstein, J.H. (1994).
Repetitive graphomotor output in
learning disabled and nonlearning-
disabled children: the repeated patterns
test, Developmental Neuropsychology,
10, pp. 51-65.
Wacjman, C. (1997). Travailler avec des
enfants malades mentaux, Paris:
Dumod.

76