Sunteți pe pagina 1din 1

“Prințesa Aurelia !” strigătul s-a auzit pe coridorul palatului.

Prințesa Ellie a gemut. Mergea spre grajd si nu a vrut să se oprească.Nu a vrut nici sa i se spună
pe numele ei real. A preferat Ellie

stăpâna vocii grăbea pasul.Era o slujitoare, care arăta foarte frustrată și fără suflare “ar fi bine să
veniți repede,măria-sa.Regina și regale sunt foarte nervoși

Ellie a urmărit slujitoarea de a lungul coridorului găndindu-se oare ce o fi făcut de data


asta.Pentru prima data, nu i-a venit nimic în minte.A fost foarte politicoasă in ultimele zile și nu
a venit la cina în pantaloni de călărie, sau cu bocanci plini cu noroi de mult timp.

Regele și regina au așteptat-o cu nerăbdare la partea lor favorită a grădinii regale.Aveau măinile
încrucișate, și fețele lor arătau mai nervoși decât Ellie se așteptase.

“uite ce dezordine ai făcut, Aurelia” mâhni regale arătând spre iarbă.Suprafața de pajiște
deobicei verde și netedă era ciupit de vărsat de urme.

“Cum îndrăznești să călărești în grădina mea ?” bocii regina. Pufnii nervos și și-a șters o
lacrimă cu o batistă brodată cu coronae de argint.

“N-am fost eu” zise Ellie revoltată

“Nu spune minciuni” a râhnit regale

Ellie a rezistat tentației de a vorbii înapoi.Știa din experiența ca va înrăutații situația. “Spun
adevărul” a insistat cât se poate de calm. “Am pământurile palatului să călătoresc.N-am nevoie
să folosesc pajiștea”.

“hmm” spuse regina pusă pe gânduri. “Ce zice Ellie are sens,draga mea”

Regele nu era așa convins. S-a uitat suspicios la Ellie și a întrebat cum explicit urmele atunci ?

Ellie s-a aplecat punându-și degetul pe una dintre gaure incercând să găsească o explicație.Meg
grajdarul regal are un cal,dar este prea fricoasă sa-l călărească pe Gipsy în grădină. Cei patru
ponei ale lui Ellie erau singurii suspecți nu mai era nimeni în acel loc