CUPRINS

1. ACESTA E TATA
2. ZECE DEGEŢELE NOI AVEM
3. SNIKESAC ŞI NIKESAC

4. PISOIUL
5. MICUŢUL PĂIANJEN
6. BOIERUL
7. MICUŢA PICĂTURĂ
8. ŞORICELUL
9. COPILUL ŞI VRĂJITORUL
10. IARNA
11. MOŞ CRĂCIUN
12. UN REGE AVEA CINCI FII
13. GEOGRAFIA CORPULUI
14. PLOAIA
15. BURUIENI
16. PICĂTURA DE ROUĂ
17. TĂVĂLUGUL
18. DIS DE DIMINEAŢĂ
19. PITZ UND POTZ
20. DU HAST EIN TALER
21. KNULLE UND KNOLLE
22. BĂNUŢEI
23. KRABBE
24. CELE CINCI DEGETE
25. FRUNZĂ LEGĂNATĂ-N VÂNT
26. ULLE-WULLE
27. PIATRĂ PE PIATRĂ
28. AM UN LĂCUŞOR
29. FREACĂ PALMELE
30. DII, CĂLUŢ
31. MERGE MOŞUL PE CĂRARE
32. AM CEVA ASCUNS ÎN MÂNĂ
33. ÎNTR-O GRĂDINĂ
34. CIREŞICA ŞI CIREŞEL
35. MĂRUL
36. ULTIMA FRUNZĂ
37. FULGUL DE ZĂPADĂ
38. CALENDAR
39. NICUŞOR ŞI PISICUŢA
40. MAMA FACE SUPĂ
41. MICUL PEŞTIŞOR
42. CORPUL
43. MAMA LA PIAŢĂ
44. SĂPTĂMÂNA
45. MOŞ ANDREI
46. CASA NOUĂ
47. ZECE DEGEŢELE
48. CASTANELE
49. LA ÎNCEPUTUL BASMULUI 1. ACESTA E TATA

1. ACESTA E TATA
Acesta e tata, bun si serios.
Aceasta e mama, exemplu frumos.
Fratele cel mare merge la şcoală.
Sora cea mare-i cu păpuşa-n poală.
Sora cea mică la mama aleargă.
Aceştia formează familia-ntreagă.

2. ZECE DEGEŢELE NOI AVEM

Zece degeţele noi avem.
Cu cinci degeţele noi ne jucăm:
Unul aduce-un lemnişor,
Unul suflă-n focuşor,
Unul fierbe lăptişorul,
Unul adună untişorul,
Iar cel mic, gustă câte-un pic.

3. ŞNIKESAC ŞI NIKESAC
Snikesac şi Nikesac merg la plimbare,
Drumul uşurel îl ţin pe cărare şi-n lung şi-n lat,
Până ce dau de-un uriaş şi-i bagă pe-amandoi in sac.
Şi acolo, şi acolo se rostogolesc până ce, până ce sacul găuresc.
Pe acolo, pe acolo afară privesc,
Până ce, până ce repede-o zbughesc.

4. PISOIUL
Pisoiul priveşte pe fereastră in jos,
În curte-i o oală cu lapte gustos.
Hmmm! Ce-ar mai bea un pic de lăptic!
Hop! În oală işi bagă boticul lui mic.
Pisoiul bea şi bea iară, dar vai!
Nu mai poate să-şi mai scoată căpuşorul afară.
Cu oala în cap prin ogradă umblă,
Dar iată o piatră, spre ea face-o tumbă,
Buf! El se loveşte, cioburile sar
Şi pisoiul nostru este liber iar.

5. MICUŢL PĂIENJENEL
Micuţul paianjen la soare s-a urcat,
A venit ploaia şi casa i-a stricat.
Micuţul păienjenel, ce trist mai este el,
Ploaia l-a udat şi casa i-a stricat.
Dar pe cer soarele a răsărit,
Pe micul păienjenel el l-a încălzit,
Pământul s-a uscat, iarba s-a înalţat,
Şi micul păienjenel la soare s-a urcat.

6. BOIERUL
M-a trimis boierul să macin piperul,
Cu ce? Cu ce? Cu degetetele.
M-a trimis boierul să macin piperul,
Cu ce? Cu ce? Cu palmele.
M-a trimis boierul să macin piperul,
Cu ce? Cu ce? Cu coatele.
M-a trimis boierul să macin piperul,
Cu ce? Cu ce? Cu picioarele.
M-a trimis boierul să macin piperul,
Cu ce? Cu ce? Cu degetele, cu palmele,
Cu coatele, cu picioarele.

7. MICUŢA PICĂTURĂ

Micuţa picătură purtată de vânt,

Trebuie să cadă uşor la pământ.
Câteodată ea se preface-n stea
Şi-mbracă pământul în haină de nea.
Ea trebuie să ude floarea şi grâul.
Să curgă apoi odată cu râul.
Să se joace apoi cu micul peştişor.
Să rotească roata morii încetişor.
Să poarte vaporul, să stingă căldura.
Unde-ar fi mările de n-ar fi mai întâi mica picătură.

8. ŞORICELUL
Dicări, dicări, doc – repede, repede un şoricel
Dicări, dicări, doc – se urcă, se urcă într-un copăcel
Dicări, dicări, doc – să vadă, să vadă de iarna va veni
Dicări, dicări, doc – să ştie, să ştie când se va feri
Se urcă-n vârf, priveşte-n depărtare
Se uită-n dreapta, se uită-n stânga
Unde-i iarna oare?
Vântu-l vede în copac şi-i dă un bobârnac
Vai, el cade, se rostogoleşte şi de-o creangă se loveşte
De creangă s-a agăţat. Uf! Ce bina c-a scăpat.
Dicări, dicări, doc – repede, repede a coborât
Dicări, dicări, doc – şi deodată a dispărut.

9. COPILUL ŞI VRĂJITORUL
Vrăjitorul a spus copilului odată:
·1 Pot să-ţi îndeplinesc trei dorinţe odată. Prima deci o spune, micuţ
băieţel!
·2 Ah, pătucul meu e cam mititel, de eşti vrăjitor n-ai putea tu oare
să îmi faci din el un pătuc mai mare?
·3 Eu cuvântul magic voi rosti şi prima dorinţă ţi-oi îndeplini:
Valuri, veluri, velerum - creşte, creşte mare acum.
Eu cuvântul magic din nou voi rosti şi-a doua dorinţă ţi-oi îndeplini.
A doua deci o spune, micuţ băieţel!
·4 Ah, pătucul meu e cam mare, zău! De eşti vrăjitor n-ai putea tu
oare să-l faci mic din nou?
·5 Valuri, veluri, velerum - fă-te mic, mai mic acum! Eu cuvântul
magic din nou voi rosti şi-a treia dorinţă ţi-oi îndeplini.
·6 Patul e cam mic şi-n el nu încap, tare aş vrea din nou pătucul meu
drag.
·7 Valuri, veluri, velerum – cum ai fost te faci acum!
Cele trei dorinţe ţi-am îndeplinit. Tu din toate astea ce ai folosit?
Data viitoare să gândeşti mai bine, noapte bună acum,
Treci în pat la tine!

10. IARNA
Vine iarna, las să vie, o aştept cu bucurie
Chiar dacă va viscoli, îmbrăcat bine voi fi.
Cu căciulă, cu pantaloni, cu mănuşi şi cu şoşoni.

11. MOŞ CRĂCIUN

A venit, a venit Moş Crăciun cel mult iubit
Şi ne-a dat, şi ne-a dat tot ce-n sac el a luat.
MOŞ CRĂCIUN
Moş crăciun, că eşti bun uite aş dori să-ţi spun
Că la anul când mai vi să renunţi la jucării
Să aduci de vrei în spate multă, multă sănătate
Pentru tata şi mămica, pentru bunul şi bunica.

IARNA
Iarnă albă cu ninsoare, lasă-ne un pic de soare
Şi căldură, că acuşi vom porni la săniuş.

IARNA
Iarna cea geroasă a sosit acum
Bulgări de zăpadă îşi fac loc pe drum

Iarnă mult frumoasă la noi să mai vi

Că tu întotdeauna ne aduci bucurii.
Veselia-i mari pentru noi cei mici
C-alergăm pe stradă ca nişte voinici.

MOŞ CRĂCIUN
Cu fel şi fel de jucării vin fete şi băieţi de-a rândul
La carnavalul de copii, pe Moş Crăciun aşteptându-l.
MOŞ CRĂCIUN
Moş Crăciun, bun venit, că ţi-e frig de mult noi ştim
Însă noi ne-am pregătit cât mai cald să te primim.
Lângă brad am pus scăunelul ca să stai
Şi-o mînuţă am adus pentru daruri să o ai
Iar sub bradul împodobit cu steluţe argintii
Asculta-vei rând pe rând cântece şi poezii.
Iar dacă se va întâmpla poezia s-o uităm
Îţi promitem când mai vii, n-o să ne mai încurcăm.

12. UN REGE AVEA CINCI FII

Un rege avea cinci fii.
Unul dintre ei zise:
·8 Eu vreau să fiu rege, sunt mai bogat.
·9 Ba eu vreau să fiu rege, sunt mai înalt.
·10 Ba eu vreau să fiu rege, sunt mai frumos.
·11 Ba eu vreau să fiu rege, sunt mai sfătos.
- Ba eu vreau să fiu rege, sunt cel mai mare
·12 Şi vă cuprind pe toţi dintr-o singură mişcare.
Regele zise: buni sau răi sunt cu toţii fraţii tăi.
De-i vei ajuta te vor ajuta şi ei.
Într-o zi degetului mare i-a fost frig
Şi fraţii lui l-au încălzit.

13. GEOGRAFIA CORPULUI

Eu am două picioruşe foarte, foarte jucăuşe.
Ce am eu aveţi şi voi.
Mai am şi două mânuţe, mici, dar foarte hărnicuţe.
Bateţi palmele şi voi,
Guriţa vorbeşte şi mănâncă ce pofteşte.
Nasul mic de tot, miroase peste tot.
Două urechiuşe să aud şi-n noapte
Cele mai mici şoapte.
Nasul, ochii şi gura formează figura.
Cu mânuţe hărnicuţe, cu picioare jucăuşe,
Am ca să vă spun mereu:
În faţa voastră sunt chiar eu!
Ochişorii mei cei mici, pentru ce-or fi oare, ghici?
Să privesc un ghiocel şi stelele pe cer.
Ochiul drept şi ochiul stâng ferestre sunt spre lume.
Urechea dreaptă, urechea stângă, ascultă doar vorbe bune.

14. PLOAIA
Soarele a adormit, norii l-au acoperit
Cling …………….. ( cu degetele)
Sună glasuri de argint
Plici ……………… ( cu palmele)
Stropi de ploaie cad pe-aici
Pam ……………..
Tot mai tare bat în geam:
Bum ……………………….
Şi soarele s-a trezit, norii toţi i-a risipit.

15. BURUIENI
Putere să aibe mâna să îndepărteze buruiana
Din ogor în răzor: acolo să prindă rădăcină,
Acolo să aibă putere de ploaie şi soare,
Ce-i necaz, să devină binecuvântare.

16. PICĂTURA DE ROUĂ

Norişor, norişor să plouăm încetişor:
Să stropim florile, să udăm grădina,
Pământul să-l umezim, oamenii să-i înveselim.

17. TĂVĂLUGUL
Brazdă grea trebuie să te apăs, să te mărunţesc,
Să te desfac în bucăţi! Cu gheare ascuţite trebuie să te rănesc.
Dar nu sunt animal sălbatic, ogoarele eu vreau să le ajut,
Pământul îl transform, îl sfarm să poată primi sămânţa preţioasă.
Cu mult elan eu datoria-mi fac sămânţă dragă, spre soare te înalţă.

Bucuros mă las mărunţit, arat, grăpat, dat prin tăvălug.

Deja simt aerul şi vântul pătrunzându-mă,
Bob iubit, te aştept,
În mine poţi dormi mult timp, iată, patul îţi este pregătit!

18. DIS DE DIMINEAŢĂ

In der Früh´, in der Früh`
Ruft der Hahn: kikerikii, kikerikii!
Wacht auf! Wacht auf!
Die Sonn´ am Himmel kommt herauf!
Zuerst erwacht: „Piep-piiiep! Piep-piiiep!“
Das Vögelein lieb. „Piep-piiiep!“
Dann: „Wau-wau-wau!“ Das Hündchen schlau!

„Wau-wau! Wau-wau! Wau-wau!“

Es schreit: „I-A!“, der Esel grau

I-A! I-A! I-A!

Es rufen: “Muuuh-muuuh!”
Der Ochse und die Kuh: muuuh-muuuh!
Und: “Mek-mek-mek!” Das Böcklein Keck,
Meck-meck! Meck-meck! Meck-meck!
In hellen, warmen Sonnenschein,
Öfnnen sich stumm die Blümelein.
Zuletzt ist auch mein Kind erwacht,
Dreht die Hände und lacht,
Und lacht, und lacht!

Dis de dimineaţă, dis de dimineaţă

Cântă un cocoş: cucurigu, cucurigu.
Treziţi-vă, treziţivă!
Încet soarele răsare şi o păsărică e din nou vioaie:
Piu-piu, piu-piu, piu-piu.
Ham-ham, un os eu vreau: ham-ham.
Măgăruşul strigă aşa: I – A, I – A!
Întreabă vaca: cine eşti tu? Mmuu-mmuu!
Un ied sunt eu şi ţanţoş merg: me-me, me-me, me-me!
O rază soarele trimite şi-o mică floare se deschide.
Şi-un copil la ochi se freacă, ziua poate s-o înceapă.

19. PITZ UND POTZ

Ich erzäle euch etwas:
Pitz und Potz, die machen Spa§!
Machen schpa§, machen spa§!
Sie bücken sich und drücken sich,
Drücken sich.
Zieh´n sich hin und her; hin und her,
Oohh! Uuhhh! Uuff!
Es ghet nicht mehr! Es ghet nicht mehr!
Hops …
Sie fallen auf den Pops!
Haaa …. Dum ….
Dummer Tropf, dummer tropf, du dummer Tropf!
Sie bauen sich eine Brücke!
Und ich schau durch die Lücke!

20. DU HAST EIN TALER

Du hast ein Taler,
Gehst auf dem Markt,
Kaufst Dir eine Kuh,
Kälbchen dazu,
Kälbchen hat Schwenzchen,
Didl, didl, didl dänzchen.

21. KNULLE UND KNOLLE

Knulle und Knolle wieckeln Wolle.
Wickeln-wieckeln ein Knäul Wolle.
Rolle-rolle, wieckeln ein gro§es Knäul Wolle.
Rolle-rolle, wieckeln ein riesen gro§es Knäul Wolle.
Riesengro§! Ganz famos!
Dann geben Knulle und Knolle dem Wollknäul ein Sto§.
Das rollt-rollt-rollt, tollt-tollt-tollt, weit-weit-fort!
Knulle und Knolle schau hinterher,
Sie sehen es nicht mehr.
Doch das Ende vom Faden bieb bei Knulle und Knolle liegen.
Sagt Knulle zu Knolle: ,,Das werden wir kriegen.“
Knulle und Knolle wieckeln Wolle.
Wieckeln-wieckeln ein knäul Wolle.
Rolle-rolle, wieckeln ein gro§es Knäul Wolle.
Rolle-rolle, wieckeln ein riesengro§es Knäul Wolle.
Riesengro§! Ganz famos!
Sie haben es wieder Gott sei Dank!
Knulle und Knolle tragen das Wollknäul in der Schrank,

Schlie§en die Tür fest zu und haben Ruh!

22. BELLIS PERENIS-BĂNUŢEI

Das Gänseblümchen zart und klein
Wartet auf den Sonnenschein,
Kommt die Sonne früh herauf,
Macht es seine Blüte auf!
Geht am Abend sie zur Ruh,
Macht es seine Blüte zu!

23. KRABBE-KRABBE-KRABBE

Krabbe-krabbe-krabbe
Mit vielen Beinchen kurtz und klein
Krabellt hier ein: Käferlein.
Krabbe-krabbe-krabbe
Käferlein – Käferlein
Krabbelt in seinen Blätt heraus.
Ruht sich aus! Ruht sich aus!

24. CELE CINCI DEGETE

Das ist der Dicke!
Das ist der Spitze!
Das ist der Lange!
Das ist der Feine!
Das ist der Kleine!
Alle Fünf sind Deine!

25. O FRUNZĂ LEGĂNATĂ DE VÂNT

Ein Blatt hängt am Baum, es liegt sich im Traum.
Kommt der Wind heran gesäüst.
Hüi! Wie es das Blättlein wirft es in die Lufthinein.
Hei! Wie fliegt und tanzt es fein,
Tri-delt, tri-delt, schwebt zur Erde dann herunter.

26. ULLE-WULLE

Ulle – wulle! Ulle – wulle: pack!

Ulle – wulle! Ulle – wulle: schnap!
Sitzt im Sack!
Pim – pam! Pim – pam paus!
Springt raus!
Hura – hura, ist wieder da!
Pim – pam! Pim – pam peck,
Ist … weg!

27.PIATRĂ PE PIATRĂ
Piatră pe piatră, aşa îmi construiesc eu casa,
Cu turn înalt pe ea;
Înăuntru satau copiii,
Ce bine le este lor, acolo-n pridvor.

28. AM UN LĂCUŞOR
Am un lăcuşor, la el vine o broscuţă:
- Oac, oac, oac, vreau să sar în lac!
Pleosc în lac!

29. FREACĂ, FREACĂ PALMELE

Freacă, freacă palmele,
Mişcă, mişcă degetele,
Atinge-le, atinge-le unul câte unul,
Închide, deschide, închide pumnul!

30. DII CĂLUŢ

Dii căluţ! La pas, la pas,
La trap, soldaţi!
În galop la deal (vale), hop într-o groapă!

31. MERGE MOŞUL PE CĂRARE

Merge moşul pe cărare cu pas greu că-i bătrân tare.
Şi tăticul după el cu pas iute voinicel.
Şi copilul iute, iute, vrea s-ajungă sus la munte!

32. AM CEVA ASCUNS ÎN MÂNĂ

Brutarul acasă nu-i, oare unde-i casa lui?

Sus-jos, sus-jos … cioc, cioc, cioc, eşti acsă?
Nu-s acasă! Bună ziua, sunt acasă!

33. ÎNTR-O GRĂDINĂ

Am o grădină şi-n grădină: un prun, un cireş şi-un alun,
Şi u râu care curge, curge, curge, uite-l măi unde ajunge!

34. CIREŞICA ŞI CIREŞEL

Cireşica are mere, Cireşel vine şi cere.
Cireşica nu i-a dat, Cireşel s-a supărat!
35. MĂRUL
Am un măr rotund, am un măr rotund,
Şi în el adânc, şi în el adânc,
O sămânţă, două sau trei – dacă plouă,
Patru – dacă-i soare, cinci – dacă-i răcoare,
Şase, şapte, opt – mărul este copt!

36. ULTIMA FRUNZĂ

Ultima frunză zgribulită de ger
Se-ntoarce spre steluţa ce sclipeşte pe cer:
Tu micuţă stea, veşnic străluceşti luminând cerul …
Eu trebuie să cad dedesupt devenind covorul cald al Mamei Pământ.
Rămas bun! Rămas bun!

37. FULGUL DE ZĂPADĂ

Pe obraz, pe nas, pe gură,
Tot cad fulgii fără număr,
s-a oprit în palmă unul,
Iute, iute, închid pumnul,
Deschid pumnul, unde-i fulgul?
Am în mână un strop de apă
Sau un bob de apă … plouă?
S-a topit în palma mea ca o lacrimă de nea.

38. CALENDAR
Ianuarie:
Eu sunt luna lui Gerar, un an nou în calendar,
Să că puneţi haine groase, că am zilele geroase.
Februarie:
Mi se spune meşter Faur şi-aduc soarele de aur,
Printre norii plumburii ca să râdă la copii.
Martie:
Eu sunt luna care, scote ghioceii-n soare,
Toporaşi şi lăcrămioare că aşa e-n primăvară!
Aprilie:
Eu aprilie mă numesc, corcoduşi-i înfloresc,
Curăţ cerul tot de nori şi-n poiene scot ninsori.
Mai:
Mi se spune şi Florar, peri şi meri în floare-s iar,
Ca în toamnă când intraţi, fructe bune să mâncaţi.
Iunie:
Mi se spune Cireşar, cu cireşe vin în dar,
Iar când şcoala se sfârşeşte, premii dau cui se sileşte.
Iulie:
Eu sunt luna cea mai caldă, vă trimit la ştrand
Şi-n excursii toată vara, ca să vă cunoaşteţi ţara.
August:
Mi se spune şi Gustar, vin cu pepeni, struguri chiar,
Mere, piersici aurii, timp de plajă, bucurii.
Septembrie:
Eu sunt luna cea de toamnă, frunze cad din pom şirag.
Către şcoală se îndreaptă paşii voştri cu mult drag.
Octombrie:
Brumărel mi-a zis: o lume, vin cu fructe şi legume,
Vin cu brumă pe ogoare, dar cu aur în hambare.
Noiembrie:
Dau rugina florilor, verde grâu ogoarelor,
Vin cu note, teme noi, iar în geamuri bat cu ploi.
Decembrie:
Prima lună cu ninsoare, cu vanţă, sănioară,
Moş Crăcin şi jucării, pom de iarnă, bucurii.

39. NICUŞOR ŞI PISICUŢA

Într-o zi de dimineaţă, mama a plecat la piaţă
Şi i-a spus lui Nicuşor - dragul mamei, puişor,
Eu mă duc, tu fii cuminte, ce ţi-oi spune să ţii minte:
Am lăsat ascuns în tindă, pe dulap, lângă oglindă,
Lapte dulce într-o ulcea să mănânci când ţi-o plăcea,
Dar te uită şi gândeşte să nu vină fără veste pisicuţa mirosind,
Că rămâi atunci flămând.
Însă, mama cum porneşte, Nicuşor aşa gândeşte:
Lasă să vină, nu mi-e frică, o învâţ eu minte pe pisică.
Botul în lapte când va pune am să-i trag vreo două bune.
Şi la pândă Nicuşor s-a ascuns după cuptor.
Cum o vede pe pisică că se urcă la ulcică,
Atunci Nicu, pleosc odată … sare ţăndări oala toată.
Şi oglinda s-a ştirbit. Cât e casa … numai lapte şi cioburi împrăştiate.
Nicule, prostuţ băiat, tu de ce n-ai ascultat?
Tu flămând şi oala spartă şi pedeapsa te aşteaptă.
40. MAMA FACE SUPĂ
Morcovelul cu codiţă a crescut în grădinuţă
Şi mămica mea l-a luat şi în supă l-a tăiat:
Toc, toc, toc supa e pe foc,
Să mănânce a ei fetiţă, să meargă la grădiniţă.

41. MICUL PEŞTIŞOR

În apa liniştită a râului înoată un mic peştişor,
Înoată, înoată sare, se scutură,
Sare, se scutură şi se odihneşte.

42. CORPUL
Cu piciorul drept, cu piciorul stâng, bat în loc pământul.
Cu piciorul drept, cu piciorul stâng, sar uşor ca vântul.
Cu mâna dreaptă, cu mâna stângă, mă prind cu tine-n joc,
Cu mâna dreată, cu mâna stângă muncesc şi-s harnic foc.
Cu ochiul meu drept, cu ochiul meu stâng, prietene, te privesc,
Cu urechea mea dreaptă, cu urechea mea stângă te ascult şi mă uimesc
De cum răsună vorba ta bună.
Şi cu gura mică cu mult drag îţi spun
Tot ce în inimă bun şi frumos adun.
Două picioare ca să merg pe drum,
Două picioare să alerg acum.
Două braţe – cu ele muncesc,
Două mâini, cu ele dăruiesc.
Cu nasul miros parfumul florilor,
Cu urechile ascult sunetul zărilor.
Cu ochii privesc tot ce-n jur zăresc,
Cu gura rostesc ce-n inimă găsesc.
Cu nas, cu ochi, cu gură, te slăvesc pe tine în natură.
Cu braţe, mâini, picioare mă îndrept către tine, Soare.

43. MAMA LA PIAŢĂ

A plecat mama la piaţă cu pisica după ea,
Ca să cumpere dulceaţă, lăptişor pentru cafea.

Dar pe drum pisica noastră s-a-ntâlnit cu-n şoricel

Şi l-a apucat de coadă şi-apoi s-a jucat cu el.
A sărit dintr-o ogradă, Azorică, un căţel
Şi pisica speriată a uitat de şoricel.

44. SĂPTĂMÂNA
De la unu începi s-aduni, prima zi se cheamă luni.
Unu şi cu unu-s fraţi, cea de-a doua zi e marţi.
Trei broscuţe sar în cercuri, cea de-a treia zi e miercuri.
Patru greieraşi vioi, cântă până când se face joi.
Cucu învaţă a număra, ziua a cincea-i vinerea.
Cocostârcul în apă stă, ziua a şasea-i sâmbătă.
Iar furnica harnică, lucră şi duminică.

45. MOŞ ANDREI

1,2,3 îl ştiţi pe Moş Andrei?
1,2,3,4 s-a înecat cu lapte acru.
1,2,3,4,5 şi-a vărsat şi în opinci,
1,2,3,4,5,6 vine baba şi-l descoase,
1,2,3,4,5,6,7 se şi supără şi-l bate
1,2,3,4,5,6,7,8 Moş Andrei se urcă-n pod
1,2,3,4,5,6,7,8,9 şi găseşte-un coş cu ouă
1,2,3,4,5,6,7,8,9,10 babei supărarea-i trece.

46. CASĂ NOUĂ

Coţofana jupâneasă/ iată că îşi face casă.
Luni, surcele cară/ Marţi îşi face scară
Miercuri pune geamuri/ Joi, tavan din ramuri
Vineri podul văruieşte/ Sâmbătă casa găteşte
Duminică se odihneşte.
·13 Coţofană jupâneasă, mă primeşti la tine-n casă?

47. ZECE DEGEŢELE

Avem zece degeţele, ce putem face cu ele?
O căsuţă – şi-n căsuţă o măsuţă.
Acesta ce-o fi oare?
Legănel sau un păhărel să bem apă cu el?
Hai să facem un castel, degeţel cu degeţel.
48. CASTANELE
Castanele rotunde maronii locuiau cândva într-un copac.
Aveau paltoane grose, verzulii şi ace multe, câte-ncap.
Dormeau acolo liniştite până când vântul toamnei le-a trezit.
Vâj! Vâj! Vâj! Din paltoane au ieşit, pe pământ s-au rostogolit.

49. LA ÎNCEPUTUL BASMULUI:

În lumea fermecată a jocului,/ Dincolo de pragul ochilor
Şi de ascultătoarele urechi/ Ce nu pot fi decât perechi
Începe, pentru cine atent mai este/ O nouă potecă de poveste.