Sceneta

VINE MOŞ CRĂCIUN

PERSONAJE:
MOŞ CRĂCIUN
FULGII DE ZĂPADĂ
PITICII
IEPURAŞII
IEPURILĂ-POŞTAŞUL

COSTUMELE:

MOŞ CRĂCIUN vine într-o sanie frumos împodobită. E îmbrăcat cu manta şi căciulă roşie,
garnisite cu alb.
Cartea, creionul şi ochelarii lui Moş Crăciun sunt neobişnuit de mari.
Ocheanul e un cornet mare, din carton colorat, pe care se lipeşte celofan colorat sau
cioburi mărunte din globurile de pom.
FULGII DE ZĂPADĂ au rochii albe, foarte scurte şi largi, apretate şi garnisite cu celofan alb.
Pot fi din foiţă creponată sau din tifon. Pe cap, corniţe din vată şi celofan alb, pe care sunt
prinse mai multe steluţe sau una mare la mijloc, în picioare, papuci albi.
PITICII au bluze şi pantaloni bufanţi, coloraţi cât mai viu. Poartă fesuri terminate cu câte un
ciucure şi cizme de diferite culori. Barbă ţi mustăţi cât mai mari, din cânepă, cusute pe pânză.
Sacii piticilor să fie din pânză colorată sau din hârtie pictată.
IEPURILĂ-POŞTAŞUL e un băiat subţirel şi foarte vioi, îmbrăcat ca şi ceilalţi iepuraşi.
Poartă bluză cu nasturi aurii, iar pe umăr ţine geanta de poştaş, dintr-un material mai închis,
pe care e lipit un plic mare, alb. Mănuţi mari, frumos colorate. Cizme negre.
IEPURAŞII sunt îmbrăcaţi în treninguri cenuşii (sau cafenii), cu cizmuliţe albe. Toţi au la gât
clopoţei. Sunt înhămaţi. Pe cap scufiţe cu urechi de iepuraş. Fiecare are o codiţă din blană de
iepure.
E iarnă. Acţiunea se petrece în poiana lui Moş Crăciun. Predomină albul. Ţurţuri de
celofan alb. Spre culise, desenaţi, brazi îmbrăcaţi cu jucării şi becuri colorate. Bradul adevărat
este acoperit. În dreapta scenei, o măsuţă cu o bancă, pe care va sta Moş Crăciun. Pe măsuţă
este un telefon. În stânga scenei, paralel cu fundalul, se aşează o „oglindă”. Oglinda va fi o
pânză albă, aplicată pe o ramă îngustă de lemn. În mijlocul acestei pânze se taie un oval,
tivindu-l cu hârtie aurie sau argintie ca să dea impresia unei oglinzi. În spaţiul dintre fundal şi
oglinda năzdrăvană vor apărea copiii.
Pe melodia unui vals cortina se deschide uşor. În ritmul muzicii, din toate colţurile
scenei, apar Fulgii de nea, ţinându-se de rochiţe.
Fulgii fac câteva piruete, aliniindu-se cu faţa spre public, în timp ce muzica e din ce în
ce mai slabă.
FULGUL DE ZĂPADĂ I:
Mama iarna ne-a trezit,
Şi-acum, iată-ne, am sosit!
FULGUL DE ZĂPADĂ II:
Cu zăpadă-mpodobim
 Munţi, păduri, văi şi câmpii;
Bucuraţi-vă copii!
TŢI FULGII:
Moş Crăciun se grăbeşte,
Daruri multe pregăteşte.
În saci plini de bucurii,
Pentru voi, iubiţi copii!
Muzica devine mai puternică şi fulgii încep să danseze.
Între timp se aud din culise zurgălăii şi chiotele lui Moş Crăciun. „Dii, Iepuraşii
moşului!” Moş Crăciun apare într-o sanie trasă de 8-10 iepuraşi înhămaţi, frumos împodobiţi.
Sania este decupată din carton colorat. După ce trversează scena o dată sau de două ori, se
opreşte aproape de culise.
Moş Crăciun se dă jos şi deshamă Iepuraşii, care dau din picioare cu neastâmpăr.
Deshămaţi, iepuraşii fac tumbe şi sar prin toată scena.
MOŞ CRĂCIUN:
Aţi mers ca vântul, urecheaţilor!
FULGII(salută grţios):
Bine-ai venit Moş Crăciun!
MOŞ CRĂCIUN:
Bine v-am găsit, Fulgişori de nea!
(Către iepuri:) Aşa, iepuraşii moşului, destul v-aţi luptat cu vântul ţi nămeţii, zburaţi şi
vă jucaţi! Iar voi Fulgiţori de nea, împodobiţi bradul cel mare, sa strălucească cum lucesc
stelele pe cer.
(Fulgii dispar, iar Iepuraşii încep să danseze.
Moş Crăciun se scoală, le face semne prieteneşti. Rămas singur, ia ocheanul de pe
masă şi începe să se uite în toate direcţiile.)
MOŞ CRĂCIUN:
Ce-o fi cu piticii mei? Nu-i văd pe drum ... Nămeţi-s mari şi ei cam mici, dar vor
răzbate; piticii sunt voinici! (Lasă ocheanul şi ia receptorul telefonului de pe măsuţa lui). Alo!
Alo! Meşteri pitici! Da, da, sunt eu, sunt Moş Crăciun! Grăbiţi, veniţi cu sacii plini de jucării,
ne aşteptă mulţi copii. (Închide telefonul. Din culise se aude: Poşta! „Poşta copiilor!” Intră
iepurele salutând.)
POŞTAŞUL IEPURILĂ:
Bună seara Moş Crăciun! (Îi dă un tenc de scrisori. Moş Crăciun se uită la ele, prin
ochelari, dar citeşte după ce poştaşul termină de vorbit.)
POŞTAŞUL IEPURILĂ (către public cu mult haz):
Sunt poştaşul Mustăcilă, din neamul lui Iepurilă. Geanta-i plină de scrisori, de la mici
şi mărişori! (salută şi pleacă strigând: Poşta! Poşta! (Dispare.)
MOŞ CRĂCIUN:
A! Uite o scrisoare îngrijită, cu desene colorate. (Citeşte: „Noi, copiii, te aşteptăm cu
drag. Nicuşor s-a cuminţit şi ar dori grozav un avion reactor, iar Mărioara o păpuşă. Ne jucăm
frumos cu jucăriile şi am învăţat multe jocuri, cântece şi poezii.”)
Bravo, copii” Hei, ce bine-ar fi să fie toţi aşa! (Scrie în carte şi zice) Daruri multe
copiilor ascultători.
(Se întunecă. Se aude zgomot. Apar piticii cu felinare aprinse în mâini, iar pe spate cu
saci coloraţi, cadrilaţi sau cu buline.)
MOŞ CRĂCIUN:
Bine-aţi venit, meşteri pitici!
PITICII:
Bună seara, Moş Crăciun!
Duc felinarele în culise, pe fond de muzică. Apoi merg în cerc, gârboviţi, cu sacii în spate.
Se aşează jos în cerc, scot din buzunare un cuib şi-un ciocănel şi bat cu toţii în ritmul
cântecului. Apoi se iau de mână doi câte doi, şi dansează, se învârtesc în loc, în jurul sacilor.
MOŞ CRĂCIUN:
Ia să văd ce minunăţii aţi lucrat pentru copii!
(Piticii formeză un semicerc şi-şi spun rolul.)
PITICUL I:
Sacii-s plini cu jucării pentru mic şi pentru mare; să împarţi la fiecare, după merit, Moş
Crăciun!
PITICUL II:
Am aicea cîrucioare, leagăne, maşini, trompete, camioane, vagonete ...
PITICUL III:
Reactoare şi tractoare, şi rachete, ce-or să zboare tot mai sus, mai sus spre soare ...
PITICUL IV:
Câte am şi eu de spus ... Dar de ce să nu ghiciţi singuri voi ce am adus? ...
PITICUL V:
Cine este mai dibaci, să ghicească, dacă poate, câte daruri am în saci ...
TOŢI PITICII:
La serbare, la serbare, să sosească fiecare ...Dar, ia staţi, mai aveţi cumva copii leneşi,
neastâmpăraţi?
MOŞ CRĂCIUN:
Vreţi să ştiţi? E uşor de dovedit. O clipă ...
(Piticii se aşază pe jos, în faţa „oglinzii”, după ce au pus sacii în dreptul pomului împodobit,
dar care este încă acoperit.)
MOŞ CRĂCIUN:
Hai, oglindă năzdrăvană, să vadă şi cei şapte pitici cum se poartă unii dintre cei mici!
Se face linişte. În „oglindă” apare un băiat cu o jucărie. O zmuceşte, o ia şi o rupe în bucăţi,
apoi o aruncă. Copilul fuge.
MOŞ CRĂCIUN:
Ştiţi cine a fost?
PITICII:
Strică-Tot, Strică-Totul-într-o Zi, cel mai rău copil de aici.
MOŞ CRĂCIUN:
El nimic n-o să primescă. (Piticii dau din cap mustrător.) Să vedem şi alţi copii.
(Apare un bîiat – Nicuţor – cu o scară mică, pe care o repară uitându-se atent dacă a lucrat
bine. Apoi pleacă mulţumit, cântând.
MOŞ CRĂCIUN:
L-aţi văzut pe Nicuşor, cel mai straşnic lucrător? Dar pe vrednica fetică? Harnică-i ca
o furnică(Apare o fată cu şorţ şi băsmăluţă, măturând de zor cu o mătură mai mare ca ea.)
PITICII:
Să-i dai ei păpuşa mare.
(În oglindă apare Mâzgălici – mânjit pe haine şi pe faţă. Cu o pensulă mare mâzgăleşte
„rama” oglinzii. Apare şi Ciufulici. Se strâmbă unul la altul, vor să se bată. Apoi dispar.)
PITICII:
Ciufulici şi Mâzgălici!
MOŞ CRĂCIUN:
Ce ruşine! Ce copii! ...
PITICII:
E păcat de jucării.
MOŞ CRĂCIUN:
 Sunt aşa de supărat, că-mi iau sania şi-am plecat.
PITICII:
Moş Crăciun nu pleca. Iată vine cineva...
(În oglindă apare un copil care plânge, fiindcă nu se poate îmbrăca. Sora lui, Rodica, puţin
mai mare ca el, vine şi îl mângâie, îl ajută să se îmbrace. Dispar, de mână mulţumiţi.)
MOŞ CRĂCIUN:
Pentru astfel de copii, bucuros rămân aici. Vedeţi dar, oglinda mea, toţi copiii să-
nţeleagă, e-o oglindă năzdrăvană, şi-ntr-o clipă pot vedea ce se-ntâmplă-n lumea-ntreagă.
(Se aude din culise corul copiilor cântând.)
PITICII:
Ce se-aude? Cine cântă-aşa frumos?
MOŞ CRĂCIUN (ia ocheanul şi se uită):
Cântă copii, ne aşteaptă!
FULGII:
Moş Crăciun, pomul e gata împodobit.
(Toţi ajută la descoperirea pomului, care frumos împodobit şi luminat cu becuri multicolore.
Fac o horă şi se înveselesc în jurul pomului.)
MOŞ CRĂCIUN (către ceilalţi de pe scenă):
Cântaţi şi voi!
(Hora se opreşte şi încep cu toţii să cânte. Către public):
„Cântaţi şi voi!”
(Urmează împarţirea darurilor.)