Tema Nr.

7
Prezentare asamblarea unui echipament electric

Grupul de generatoare se compune din generator principal și generator auxiliar.

Amândouă generatoarele sunt montate pe același arbore care este antrenat de la
arborii cotiți ai motorului diesel prin intermediul unui angrenaj cu roți dințate
având raportul de transmisie 1:1,44. Pentru o turație a motorului diesel de 750
rot./min. turația generatorului este de 1.080 rot./min. Arborele generatoarelor este
susținut la capătul dinspre generatorul auxiliar de un rulment cu role cilindrice (tip
NU 326 M/C3), iar la celalalt este cuplat printr-o flanșă cu axul roții dințate
superioare a angrenajelor de sincronizare de la arborii cotiți. Răcirea grupului de
generatoare este făcută de un ventilator propriu, fixat pe arbore la capătul dinspre
motorul diesel. Acesta aspiră aerul din sala mașinilor pe la partea opusă și îl
refulează printr-o deschidere dreptunghiulară, la partea inferioară a grupului, în
capătul dinspre motorul diesel.

1-rulment cu role; 2-arborele rotorului; 3-flanșa de cuplare; 4-ventilator; 5-suportul

ventilatorului; 6-miezul magnetic al generatorului; 7-inele de strângere; 8-șurub; 9-înfășurarea
rotorului; 10-lamele de cupru; 11-bucșa; 12-con de strângere; 13-șurub; 14-stegulete; 15-mufe;
16-greutăți de echilibrare; 17-portperii; 18-perii de cărbune; 19-suport portperii; 20-puntea
portperiilor; 21-inele colectoare; 22-carcasă; 23-poliprincipali; 24-înfășurarea excitației separate;
25-înfășurarea excitației în derivație; 26-înfășurarea excitației anticompound; 27-înfășurarea de
compensație; 28-poli auxiliari; 29-înfășurarea polilor auxiliari; 30-bornele generatorului
principal, 31-corpul rotorului generatorului auxiliar; 32-miezul magnetic al generatorului
auxiliar; 33-înfășurarea rotorului; 34-lamelele colectorului; 35-inele de strângere; 36-buloane de
strângere; 37-colectorul generatorului auxiliar; 38-con de strângere; 39-surub; 40-portperii; 41-
perii de carbune; 42-suport de portperii; 43-inele colectoare; 44-puntea portperiilor; 45-jugul
statorului;46-polii principali ai generatorului auxiliar; 47-poli auxiliari ai generatorului auxiliar;
48-înfășurări de excitație; 49-înfășurarea polilor auxiliari; 50-bornele generatorului auxiliar

Generatorul principal se compune din doua subansamble mari: statorul si

rotorul. Intre stator si rotor (infasurarea rotorica si infasurarea statorica) exista un
spatiu numit intrefier. Statorul este subansamblul generatorului unde se produce
fluxul magnetic inductor prin alimentarea polilor principali si se compune din
carcasa,poli principali si poli auxiliari de comutatie. Carcasa este formata dintr-un
cilindru metalic (fonta sau otel cu mare conductibilitate magnetica in interiorul
caruia sunt fixati polii principali si polii auxiliari. O parte a carcasei serveste la
inchiderea fluxului magnetic de la pol la pol si se numeste jug. Polii principali sunt
formati dintr-un miez si infasurarile executate sub forma de bobine, miezurile sunt
confectionate din tabla de otel avand grosimea de 0,5 --1,2 mm. Forma tablelor se
obtine prin stantare. In partea catre rotor miezurile polilor se termina printr-o
portiune mai lata, care foloseste la sustinerea bobinelor polului si pentru a inlesni
trecerea fluxului magnetic prin intrefier; aceasta parte a miezului se numeste si
talpa polului. Pe fiecare pol este montata cate o bobina a infasurarilor de excitatie
serie si derivatie si doua bobine pentru infasurarea de excitatie separata. Polii
auxiliari la fel ca si cei principali, sunt formati dintr-un miez si o bobina infasurata
pe el. Bobinele polilor auxiliari (figura 4.13) sunt confectionate din cupru
electrolitic moale. Rotorul este partea generatorului care transforma energia
mecanica in energie electrica. Partile principale ale rotorului sunt: miezul,
infasurarea rotorica si colectorul. Miezul rotorului este alcatuit din tole stantate de
tabla silicioasa izolate intre ele printr-un strat de lac izolant pentru diminuarea
curentilor Foucault indusi in miez. Tolele sunt asamblate in pachete astfel incat
crestaturile sa se suprapuna perfect pentru a nu impiedica asezarea infasurarilor. La
capetele miezului, pe ambele parti, se prevad tole de otel cu grosimea de 1 ~2 mm
care au rolul de a nu permite celorlalte tole sa se rasfire. Infasurarea rotorului este
o infasurare buclata combinata cu una ondulata denumita si tip broasca, utilizata de
obicei la masinile electrice de curent continuu de putere ridicata. Partea de bobinaj
a rotorului, care se afla in ancose, se asigura impotriva fortelor centrifuge cu pene
de lemn presat (lignoston), iar partea care iese in afara este asigurata cu bandaje
din sarma.
 Colectorul generatorului. 1-bucșa, 2,6-mansete izolante, 3-lamelele colectorului, 4-cilindru
izolant, 5-butoane de presare, 7-con de presare, 8-bandaj, 9-stegulete

Colectorul este un redresor mecanic cu rolul de a redresa tensiunea electromotoare

alternativă indusă în înfășurarea rotorică. Montarea colectorului pe arbore se
realizeaza prin presare. Lamelele colectorului sunt confectionate din cupru
electrolitic tras la recesi se prelucreaza in forma de coada de randunica. Legatura
acestuia cu bobinele infasurarii rotorice se faceprin steguletele lipite de lamele.
Intre lamelele metalice se monteaza lamele de micanita, care dupa strungirea
colectorului se decaneleaza pe la o adancime de 1,5 mm pe toata lungimea
colectorului. Fata de piesa de susti nere colectorul este izolat prin
interpunerea unui cilindru de micanita, iar fata de inelul de strangere prin
mansetele izolante si. Manseta bucsei de strangere, care iese de sub lamelele de
colector, se bandajeaza cu sfoara si se lacuieste. Lamelele colectorului, asamblate
in cerc, sunt presate intre bucsa si conul de presare cu buloanele. Suprafata
colectorului trebuie sa fie neteda si circulara, bataia radiala maxim admisa fiind de
0,4 mm. Periile sunt confectionate din carbune grafitat avand dimensiunile
33x x12,5x50mm. Deoimportanta deosebita este caderea de tensiune in zona de
contact dintre perie si colector.
Suportul portperii este format din mai multe casete cu rolul de a ghida periile si
a le mentine in contact permanent cu colectorul. Amplasarea periilor pe colectorul
generatorului se face in modul aratat in figura Inacest fel se evita uzura prematura
a colectorului, acestea acoperind intreaga suprafata. Pentru a se crea un contact
intim intre perii si colector, portperia este prevazuta cu un deget de presiune, care
mentine peria apasata pe colector. Verificarea presiunii se face cu ajutorul unui
dinamometru, valoarea prescrisa fiind de 2 kgf/cm2. Abaterea presiunii pe diferite
perii nu trebuie sa depaseasca mai mult de 10% din valoarea presiunii medii.
Suportii portperii se monteaza prin buloane pe puntea portperiilor. Ansamblul
punte-portperii se introduce in carcasa generatorului, iar fixarea se face numai
dupa amplasarea corecta a periilor. Pozitia corecta a puntii portperiilor (axa neutra)
se determina si se marcheaza cu ocazia incercarilor.
 Tema Nr.8
Prezentare automatizare a unui proces de producție

SMT este folosit aproape exclusiv pentru fabricarea plăcilor de circuite

electronice în zilele noastre. Acestea sunt mai mici și oferă un nivel mai bun de
performanță, pot fi utilizate cu mașină automată de preluare și plasare ce elimină în
multe cazuri toate necesitățile de intervenție manuală în procesul de
asamblare. Componentele cu cablu erau întotdeauna greu de așezat automat
deoarece firele trebuiau să fie preformate pentru a se potrivi spațiului găurii
relevante, chiar și atunci erau predispuse la probleme cu plasarea.
Deși mulți conectori și alte componente necesită încă o plasare asistată, plăcile cu
circuite imprimate sunt în mod normal dezvoltate pentru a reduce acest lucru la un
minim absolut, chiar și în măsura în care modifică designul pentru a utiliza
componente care pot fi plasate automat. În plus, producătorii de componente au
dezvoltat câteva versiuni specializate de montare pe suprafață a componentelor
care permit asamblarea automată aproape completă pentru majoritatea plăcilor.

Procesul automat se desfășoară în următorii pași:

1. Preluarea panel-ului de PCB-uri

2. Montarea componentelor pe PCB-uri (pick and place)
3. Testarea vizuală a PCB-urilor
 4. Lipirea componentelor printr-un cuptor sau wave soldering
5. Testare vizuală a lipiturilor
6. Testare ICT (In Circuit Testing)

Tema nr.11
Realizarea unui echipament în mediu criogenic

Realizarea conductorilor în mediu criogen utilizati în inginerie electrică

Tendința de creștere a capacității de transport a sarcinii electrice în rețelele de
alimentare se poate face pe două direcții, și anume:
• construcția mai multor linii de transport și distribuție care leagă sursa de
energie de consum (tendința actuală), având efectul de a dăuna mediului;
• limitarea construcției liniilor de transport și, implicit, distrugerea mediului
prin utilizarea tehnologiilor și a materialelor capabile să transporte o cantitate
foarte mare de energie electrică.
Supraconductibilitatea este un fenomen care a avut, cel puțin până acum, s-a
manifestat doar la temperaturi criogenice și care a fost văzut pentru prima dată
datorită descoperirii lichidului de heliu. Supraconductivitatea este dată de scăderea
rapidă la zero de rezistența electrică sub o temperatură specifică numită
temperatura de tranziție supraconductoare sau temperatura critică, Tc.
R = R0(1+αΔt)
unde:  R0 este rezistența conductorului la 20 ° C,  α este coeficientul de
expansiune termică.
Pe măsură ce temperatura crește, rezistența electrică este mai mare și deci
capacitatea de transport a sarcinii electrice a unui conductor este redus. Pentru a
crește intensitatea curentului electric care circulă printr-un conductor, pot fi trase
două tendințe, și anume:
• creșterea secțiunii de conductoare sau construcția în paralel, mai multe linii
electrice.
• reducerea temperaturii de lucru în jurul conductorilor e pot atinge temperaturi
scăzute în jurul conductorilor cu lichide criogenice.Azotul lichid este un fluid
criogenic care are forma de izotopi și pot fi obținuți prin fracționarea
aerului.Conductivitatea termică a azotului în raport cu temperatura este liniară,
care variază de la o conductivitate de 0,94 W ∙ m-1 x102 pentru temperatura T =
100K, până la 2,61 W ∙ m-1 x102 pentru temperatura T = 300K.
 În mediu cu temperaturi foarte scăzute, în câmp criogenic, proprietățile
materialelor au o evoluție care nu poate fi extrapolată la mediu temperaturi
normale de lucru.
Comportamentul materialelor într-un mediu criogen e diferit; studiul
principalilor parametri poate susține alegerea materialelor care vor fi utilizate.
Dacă mediul durează câteva ore pentru a permite termic echilibrul în mediu
criogen suficient de multe minute. Căldura specifică devine o dimensiune
importantă în utilizare a conductoarelor în medii criogenice.
Conductivitate electrică
Conform legii lui Ohm, când un curent cu intensitate electrică trec printr-un
conductor cu rezistența R, există o tensiune U de valoare: U=R*I.
În funcție de natura și proprietățile materialului, rezistența electrică este dată de:
R=ρ∙l/S
unde:  ρ este rezistivitatea electrică a materialului  este lungimea
 S este secțiunea Odată cu trecerea curentului electric I, printr-un conductor,
efectul Joule, încălzirea acestuia, generează pierderi de energie electrică care pot fi
determinate cu relația: P = R ∙ I 2.
Comportamentul rezistivității unui metal în funcție de temperatură într-un
mediu criogen variază în funcție de cubul de temperatură. Mediul criogenic în care
apare supraconductivitatea este dată de scăderea foarte rapidă la zero a rezistenței
electrice la o anumită temperatură a tranziției supraconductoare. O rezistivitate
avalanță determină un sistem electric fără „frecare”, circuite electrice fără efect
Joule, adicăfără nici o disipare a energiei electrice. Pentru fiecare superconductor
există un interval de temperatură și un câmp magnetic sub care materialul este
supraconductor și peste care devine normal.
Energia electrică transportată în prezent prin convențional cablurile subterane
sunt de ordinul a 1000 MVA. Pentru așa puteri mari, este necesară evacuarea
căldurii generate prin efect Joule, adică răcire forțată cu ulei sau apă. A întâlni
consumul crescând de energie a făcut ca alte sisteme de cablu, cum ar fi cablurile
supraconductoare. Deși au o rezistivitate electrică foarte scăzută în comparație cu
alți conductori, numai cupru și aluminiu permit o densitate de curent de ordinul 1 ÷
2 A ∙ mm-2 la 20 ° C (293,15 K), dacă vrem să evităm încălzirea sensibilă prin
efectul Joule. Prin răcirea acestor conductori la temperatura azotului lichid (77 K),
rezistivitatea electrică a cuprului scade cu un ordin de mărime aproape. Această
răcire este asigurată pentru criocabs ne-supraconductori sau criorezistenți.
Dacă pornim de la 4,2 K, temperatura de fierbere a heliu la presiune
atmosferică, aliajele supraconductoare a căror temperatură de tranziție este mai
mare, sunt materiale care au o rezistivitate zero la un curent direct și o rezistență
foarte slabă (10-6 ori mai mare decât al cuprului) pentru un curent alternativ de 50
Hz.
 În practică, din cauza limitărilor date de critici curent, în aceste cabluri
supraconductoare putem avea o densitate de curent de 200 A ∙ m-2. Deci, există un
raport de 1: 200 în favoarea cablurilor supraconductoare. Acest raport justifică
economic utilizarea acestor cabluri, în ciuda energiei de care este nevoie să fie
răcită sub a lor emperatura de tranziție. Criocabs vor avea, de asemenea, nevoie
obligatorie să fie subteran, mediul fiind protejat.
Creșterea densității de curent admisă pentru un conductor dintr-o anumită
secțiune poate avea, de asemenea, efectul de a reduce dimensiunile generale ale
echipamentului electric.
Pentru un circuit electric cu un curent de I = 1000 A este trecut, secțiunea de
sârmă de cupru, care poate fi, de asemenea, parte dintr-o înfășurare secundară a
unui transformator de putere în mediu normal, trebuie să fie de cel puțin 500 mm2,
admitând o densitate de curent de Jrated = 2 A ∙ mm2. Într-un mediu criogenic,
curentul supraconductor densitatea poate fi Jcryogenic = 200A ∙ mm2., ceea ce ar
însemna că înfășurarea unui transformator dintr-un mediu criogen poate fi
executată cu un conductor de secțiune de 5 mm2., ceea ce ar însemna reducerea
gabaritului echipamentului. Impactul favorabil asupra mediului este obținut de
ambele calibre reduse și numărul redus de linii electrice subterane de mare
capacitate.
Concluzii
Utilizarea firelor în mediu criogenic este benefică:
• capacitatea de transport a sarcinii electrice,
• diminuarea dimensiunilor echipamentului electric,
• reducerea impactului asupra mediului prin intermediul construcția liniilor
subterane criogenate.