Disciplina Limba și literatura română are un rol deosebit de important in formarea

personalității elevilor, in formarea unor deprinderi și abilități necesare pentru a le asigura accesul
postșcolar la invățarea pe toată durata vieții și integrarea activă intr-o societate bazată pe
cunoaștere.

Finalitățile disciplinei se reflectă nemijlocit in competențele generale și in setul de valori și

atitudini enunțate in programele școlare, din care derivă intreaga structură curriculară (competențe
specifice, conținuturi ale invățării).

O competenţă este facultatea mintală de a mobiliza un ansamblu de resurse

cognitive/cunoştinţe, capacităţi, informaţii etc. pentru a face faţă pertinenţei şi eficacităţii unei arii
de situaţii.

Se impune concentrarea atenției pe competențele-cheie relevante pentru disciplină;

• urmărirea progresiei profilului pe fiecare dintre competențele-cheie relevante pentru

disciplină,

• sublinierea elementelor de noutate în progresia profilului pe fiecare dintre competențele-

cheie relevante pentru disciplină;

• corelarea acestor elemente de noutate cu celelalte competențe-cheie, asigurând

dimensiunea transversală.

La lecţiile de limba şi literatura română, elevii învaţă, îşi formează un comportament verbal,
abilităţi de comunicare eficientă, atitudini pe care trebuie să le ia în anumite contexte de
comunicare, când sunt puşi în situaţia de a emite enunţuri, de a formula întrebări şi răspunsuri, de a
se manifesta ca vorbitori;

Formarea competenţei de comunicare este deci o activitate de durată, care poate fi atinsă
prin aplicarea anumitor tehnici de lucru, prin implicarea activă, conştientă a profesorilor şi elevilor în
activităţile desfăşurate la lecţiile de limba şi literatura română.