INTRODUCERE ÎN FILOSOFIA MINȚII

Prof. univ. dr. Dumitru Gheorghiu

1
Capitolul I
CONCEPTE ȘI METODE FILOSOFICE

2
1.1 Elemente de teoria relațiilor
 O relație este o caracterizare a unui obiect în raport cu cel
puțin un obiect
 Spunând „Vlad este fiul lui Dan” îl caracterizăm pe Vlad
prin intermediul relației … este fiul lui …
 Spunând „Bușteni este între Sinaia și Predeal”
caracterizăm orașul Bușteni în raport cu orașele Sinaia și
Predeal prin intermediul relației … este între … și …
 Relație diadică: relație care caracterizează un obiect în
raport cu un singur obiect
 Relație triadică: relație care caracterizează un obiect în
raport cu două alte obiecte

3
1.1 Elemente de teoria relațiilor
 Reflexivitatea. R este o relație reflexivă în M
dacă R relaționează orice obiect din M cu sine
 În mulțimea numerelor, relația … este egal
cu … este reflexivă: orice număr este egal cu
sine
 În mulțimea oamenilor, relația … este
născut în același an cu … este reflexivă:
orice om este născut în același an cu sine

4
1.1. Elemente de teoria relațiilor
 R este o relație ireflexivă în M dacă R nu
relaționează niciun obiect din M cu sine
 Relația … este mama lui … este ireflexivă: nici
un om nu este propria lui mamă
 O relație nereflexivă în M este o relație care
uneori are loc reflexiv și alte ori are loc ireflexiv
în M
 Relația … este mândru de… este nereflexivă:
unii oameni sunt mândri de ei înșiși, alții nu

5
1.1. Elemente de teoria relațiilor
 Simetria. R este o relație simetrică în M dacă ori de
câte ori R relaționează două obiecte din M într-o
direcție, relaționează cele două obiecte în cealaltă
direcție
 Relația … este frate cu … este simetrică: dacă
Vlad este frate cu Dan, atunci Dan este frate cu
Vlad
 O relație R este asimetrică în M dacă ori de câte ori
R relaționează două obiecte într-o direcție, R nu
relaționează cele două obiecte în cealaltă direcție

6
1.1. Elemente de teoria relațiilor
 Relația … este mai înalt decât … este
asimetrică: dacă Vlad este mai înalt decât Dan,
atunci Dan nu este mai înalt decât Vlad
 O relație nesimetrică în M este o relație care
uneori are loc simetric și alte ori are loc asimetric
în M
 Relația … iubește pe … este nesimetrică: dacă
Dan o iubește pe Ana, atunci se poate ca Ana să
îl iubească pe Dan sau se poate ca Ana să nu îl
iubească pe Dan
7
1.1 Elemente de teoria relațiilor
 Tranzitivitatea. R este o relație tranzitivă în M dacă ori
de câte ori R relaționează un prim obiect din M cu un al
doilea obiect din M și pe acesta cu un al treilea obiect
din M, R relaționează primul obiect cu cel de-al treilea
 Relația … este mai înalt decât … este tranzitivă:
dacă Vlad este mai înalt decât Dan și Dan este mai înalt
decât Ana, atunci Vlad este mai înalt decât Ana
 R este intranzitivă într-o mulțime M dacă ori de câte ori
R relaționează un prim obiect din M cu un al doilea
obiect din M și pe acesta cu un al treilea obiect din M, R
nu relaționează primul obiect cu cel de-al treilea

8
1.1 Elemente de teoria relațiilor
 Relația … este tatăl lui … este intranzitivă:
dacă Vlad este tatăl lui Dan și Dan este tatăl lui
Ion, atunci Vlad nu este tatăl lui Ion
 O relație netranzitivă în M este o relație care uneori
are loc tranzitiv și alte ori are loc intranzitiv în M
 Relația … este prieten cu … este netranzitivă:
dacă Ana este prietenă cu Ada și Ada este prietenă
cu Ina, atunci se poate ca Ana să fie prietenă cu
Ina sau se poate ca Ana să nu fie prietenă cu Ina

9
1.2 Condiții și cauze
 O condiție este o stare de lucruri (un fenomen,
un eveniment etc.) la care se face referire prin
relația pe care o are cu o altă stare de lucruri, pe
care o implică
 A este o condiție suficientă pentru B dacă nu se
poate să aibă loc A și să nu aibă loc B.
 O umiditate relativă a aerului de 100% este o
condiție suficientă pentru ploaie: nu se poate ca
umiditatea relativă a aerului să atingă 100% și să
nu plouă
10
1.2 Condiții și cauze
 Un contraexemplu la pretenția că A este
o condiție suficientă pentru B este un
caz posibil în care se poate să aibă loc A
și să nu aibă loc B
 A iubi pe cineva nu este o condiție
suficientă pentru a fi iubit de cineva: un
om rău și depravat poate să iubească
pe cineva fără a fi iubit de niciun alt om
11
1.2 Condiții și cauze
 A este o condiție necesară pentru B
dacă nu se poate să aibă loc B fără să
aibă loc A
 A avea combustibil este o condiție
necesară pentru funcționarea unui
automobil clasic: nu se poate ca un
automobil clasic să funcționeze fără a
avea combustibil
12
1.2 Condiții și cauze
 Un contraexemplu la pretenția că A este
o condiție necesară pentru B este un
caz posibil în care se poate să aibă loc B
fără să aibă loc A
 A fi un animal terestru nu este o
condiție necesară pentru a fi un
mamifer: balenele sunt mamifere, dar
sunt animale acvatice
13
1.2 Condiții și cauze
 Termenul cauză desemnează o stare de lucruri care
produce (provoacă, generează) o altă stare de lucruri
 Dacă A este cauza lui B, atunci se spune că B este
efectul lui A, precum și că A și B stau în relația de
cauzalitate
 În cel tare înțeles al său, termenul cauză desemnează
o condiție cauzală necesară și suficientă pentru o
stare de lucruri
 Infectarea cu virusul A(H1N1) este cauza gripei
porcine

14
1.2 Condiții și cauze
 În mod obișnuit, se consideră că relația de
cauzalitate are următoarele proprietăți:
 Ireflexivitatea: Nicio stare de lucruri nu este

propria sa cauză
 Asimetria: Dacă A este cauza lui B, atunci B nu

este cauza lui A

 Tranzitivitatea: Dacă A este cauza lui B și B este

cauza lui C, atunci se poate spune că A este cauză

pentru C. Într-un astfel de caz, se spune că A, B și
C alcătuiesc un lanț cauzal

15
1.3 Identitatea
 Identitatea este o relație exprimată prin propoziții de
forma „obiectul x este identic cu obiectul y”
 Două obiecte sunt identice calitativ, dacă au aceleași
proprietăți sau, altfel spus, dacă fiecare dintre ele
este o „copie” exactă a celuilalt, rămânând totuși
două obiecte
 Două bile de biliard pot fi calitativ identice
(prezentate separat, nu pot fi deosebite), dar ele nu
sunt numeric identice sau, altfel spus, sunt numeric
diferite, căci sunt două bile, nu una

16
1.3 Identitatea
 A spune că x este numeric identic cu y înseamnă
a spune că x și y sunt unul și același obiect, nu
două
 Luceafărul de Seară este numeric identic cu
Luceafărul de Dimineață
 Legea lui Leibniz: Dacă x este numeric identic cu
y, atunci x și y au exact aceleași proprietăți
 Corolar: Dacă x are cel puțin o proprietate pe care
y nu o are, atunci x și y nu sunt numeric identice
17
Analiza logică a conceptelor
 O analiză logică a unui concept C este o încercare de a defini
precis ce este C
 Un obiect x este C dacă și numai dacă x este D, unde D este
setul de trăsături caracteristice pentru C și numai pentru C dat
de analiză
 O analiză logică corectă a unui concept C presupune
următoarele:

1. Dacă x este C, atunci x este D

2. Dacă x este D, atunci x este C
3. 1 și 2 sunt necesare: x nu poate fi C fără să fie D și x
nu poate fi D fără să fie C

18
Analiza logică a conceptelor
 (A1) x este mamă dacă și numai dacă x este femeie și x a
născut cel puțin un copil.

 Dacă această analiză este corectă, atunci:

1. Dacă x este mamă, atunci x este femeie și a născut cel

puțin un copil
2. Dacă x este femeie și a născut cel puțin un copil, atunci
x este mamă
3. Cineva nu poate fi mamă și să nu fie femeie care a
născut cel puțin un copil și cineva nu poate fi femeie care a
născut cel puțin un copil și să nu fie mamă

19
Analiza logică a conceptelor
 Un contraexemplu la o analiză logică a unui
concept C este un caz posibil în care un obiect x
poate fi C fără să fie D sau poate fi D fără să fie C
 Contraexemplu la (A1): Ana este mama lui Dan,
dar Ana l-a adoptat pe Dan și nu a născut niciodată
 Dat fiind că acest caz este posibil, cineva poate să
fie o mamă și să nu fie o femeie care născut cel
puțin un copil, astfel că analiza A1 nu este corectă

20
Analiza logică a conceptelor
 Un apărător al unei analize are la dispoziție, în principal, două
modalități de a răspunde la un contraexemplu:

1. Modificarea analizei prin adăugarea unui element la dreapta lui

„dacă și numai dacă”:
 (A2) x este mamă dacă și numai dacă x este femeie și x a
născut sau a adoptat cel puțin un copil.

2. Modificarea analizei prin adăugarea unui element la stânga lui

„dacă și numai dacă”:

 (A3) x este mamă biologică dacă și numai dacă x este femeie și

x a născut cel puțin un copil

21
Analiza și evaluarea argumentelor
 Un argument este o mulțime de enunțuri în care despre
unul dintre ele, numit concluzie, se pretinde că decurge
din celelalte enunțuri, numite premise.
 „Toate insectele sunt hexapode. Păianjenii nu sunt
hexapode (sunt octopode). Prin urmare, păianjenii nu sunt
insecte.”
 Indicatori de concluzie: „deci”, „prin urmare”, „așadar”,
„rezultă că” etc.
 „Păianjenii nu sunt insecte, deoarece toate insectele sunt
hexapode și păianjenii nu sunt hexapode.”
 Indicatori de premisă: „deoarece”, „întrucât”, „fiindcă”,
„pentru că” etc.
22
Analiza și evaluarea argumentelor
 Atunci când analizăm și evaluăm argumente este util
să le prezentăm într-un format standard:
 Listăm mai întâi premisele și apoi concluzia,

precedată de un indicator de concluzie.

 Etichetăm componentele argumentului.

(1) Toate insectele sunt hexapode.

(2) Păianjenii nu sunt hexapode.
(3) Prin urmare, păianjenii nu sunt insecte.

23
Analiza și evaluarea argumentelor
 „Vlad este fratele lui Dan. Prin urmare,
Vlad este unchiul lui Ion, întrucât Dan
este tatăl lui Ion.”

(1) Vlad este fratele lui Dan.

(2) Dan este tatăl lui Ion.
(3) Prin urmare, Vlad este unchiul lui
Ion.
24
Analiza și evaluarea argumentelor
 Un argument deductiv este un argument în care
despre concluzie se pretinde că decurge cu
necesitate din premise.
 Un argument deductiv este convingător, dacă, pe
baza premiselor sale, poate să determine pe cineva
să accepte în mod rațional concluzia acelui
argument.
 Un argument valid este un argument deductiv în
care, dacă premisele sunt adevărate, concluzia
este cu necesitate adevărată (nu poate fi falsă).

25
Analiza și evaluarea argumentelor
 „ Vlad este fratele lui Dan și Dan este tatăl lui Ion. Prin
urmare, Vlad este unchiul lui Ion.”
 Într-un argument deductiv nevalid este posibil ca
toate premisele să fie adevărate și concluzia să fie
falsă.
 Un argument deductiv este nevalid dacă și numai
dacă există cel puțin o situație posibilă în care
premisele argumentului sunt adevărate și concluzia
este falsă.
 „Ana este prietenă cu Ada și Ada este prietenă cu Ina.
Prin urmare, Ana este prietenă cu Ina.”
26
Analiza și evaluarea argumentelor
 Premisele și concluzia unui argument valid pot fi în
fapt false.
 „Ziua de 1 ianuarie cade întotdeauna într-o luni.
Prin urmare, a doua zi după 1 ianuarie este
întotdeauna marți.„
 Un argument valid nu poate să conducă de la
premise adevărate la o concluzie falsă.
 Dacă concluzia unui argument valid este falsă,
atunci cel puțin una dintre premise este falsă.

27
Analiza și evaluarea argumentelor
 Un argument deductiv valid este concludent dacă și
numai dacă premisele argumentului sunt
adevărate.
 Un argument deductiv valid este neconcludent,
dacă acel argument are cel puțin o premisă falsă.
 „Ziua de 1 ianuarie cade întotdeauna într-o luni.
Prin urmare, a doua zi după 1 ianuarie este
întotdeauna marți.”
 Prin definiție, orice argument concludent are
concluzia adevărată.

28
Analiza și evaluarea argumentelor
 „Municipiul București este capitala
României. Pin urmare, toate pisicile sunt
pisici.”
 Un argument este irelevant, dacă între
premise și concluzie nu există o legătură de
conținut.
 Un argument este relevant, dacă între
premise și concluzie există o legătură de
conținut.
29
Analiza și evaluarea argumentelor
 „Municipiul București este capitala României. Prin urmare,
municipiul București este capitala României.”
 Un argument circular este un argument în care cel puțin o
premisă nu poate fi acceptată ca adevărată independent de
concluzie.
 Un argument deductiv este convingător, dacă este valid (este
imposibil ca toate premisele sale să fie adevărate și concluzia să
fie falsă), este concludent (toate premisele argumentului sunt
adevărate), este relevant (între premise și concluzie există o
legătură de conținut) și nu este circular (premisele argumentului
pot fi acceptate ca adevărate independent de concluzie).

30
Analiza și evaluarea argumentelor
 „Instrucțiuni” de evaluare a
argumentelor deductive:

1. Argumentul este valid?

2. Argumentul este concludent?
3. Argumentul este relevant?
4. Argumentul este circular?

31
Analiza și evaluarea argumentelor
(1) Dacă există destin, atunci nu suntem liberi.
(2) Există destin.
(3) Prin urmare, nu suntem liberi.
 Dacă dorim să respingem concluzia (3), atunci
trebuie să respingem (1) sau (2).
 Atunci când suntem confruntați cu problema
libertății, avem următoarele opțiuni: (a) negăm
incompatibilitatea destinului cu libertatea sau (b)
negăm existența destinului.

32
Argumente eliptice
 Un argument eliptic este un argument
din care lipește cel puțin o premisă sau
chiar concluzia.
 „Acest medicament conține carbonați,
deci reduce aciditatea gastrică.”
 „Toți bărbații care lipsesc prea mult de
acasă sunt înșelați de soții și tu lipsești
prea mult de acasă.”
33
Argumente nedeductive
 Un argument nedeductiv este un
argument în care despre concluzie se
pretinde că decurge doar în mod
probabil din premise.
 „Luminile din casă sunt stinse, iar în
fața casei nu este nicio mașină. Prin
urmare, nu este nimeni acasă.”

34
Argumente nedeductive
 „Dan a cumpărat un bilet la Loto 6 din
49 din cele 750.000 de bilete puse în
vânzare. Prin urmare, Dan va câștiga un
premiu la tragerea de astăzi.”
 „Dan a cumpărat un bilet la Loto 6 din
49 din cele 750.000 de bilete puse în
vânzare. Prin urmare, Dan nu va câștiga
un premiu la tragerea de astăzi.”
35
Argumente nedeductive
 Un argument tare este un argument
nedeductiv în care dacă premisele sunt
adevărate, concluzia este cu mare
probabilitate adevărată.
 Într-un argument nedeductiv slab, dacă
premisele sunt adevărate, atunci concluzia
nu este cu mare probabilitate adevărată
(este cu mare probabilitate falsă).

36
Argumente nedeductive
 Un argument nedeductiv tare este
confirmator dacă și numai dacă
premisele argumentului sunt
adevărate.
 Un argument nedeductiv tare este
neconfirmator, dacă acel argument
are cel puțin o premisă falsă.
37