Corectarea Deficientelor Fizice

Conf. univ.
ELENA MUREŞAN
Lector univ. drd. CRISTINA JELEASCOV
Lector univ. drd. DOINA MUREŞAN
CORECTAREA DEFICIENŢELOR FIZICE

MIJLOACE UTILIZATE ÎN APĂ ŞI PE USCAT
Universitatea SPIRU HARET

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
MUREŞAN, ELENA
Corectarea deficienţelor fizice: mijloace utilizate în apă
şi pe uscat / Elena Mureşan, Cristina Jeleascov, Doina
Mureşan - Bucureşti: Editura Fundaţiei România de Mâine,
2006.
136 p., 20,5 cm.
Bibliogr.
ISBN: (10) 973-725-555-0
(13) 978-973-725-555-6
I. Jeleascov, Cristina
II. Mureşan, Doina
615.8:797.2
© Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006
Redactor: Andreea DINU

Tehnoredactor: Mihaela STOICOVICI
Bun de tipar: 04.05.2006; Coli tipar: 8,5
Format: 16/61×86
Editura şi Tipografia Fundaţiei România de Mâine

Splaiul Independenţei nr.313, Bucureşti, s. 6, O. P. 83
Tel./Fax: 316.97.90; www.spiruharet.ro
e-mail: contact@edituraromaniademaine.ro

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
Conf. univ. ELENA MUREŞAN

Lector univ. drd. CRISTINA JELEASCOV
Lector univ. drd. DOINA MUREŞAN
CORECTAREA DEFICIENŢELOR FIZICE

MIJLOACE UTILIZATE ÎN APĂ ŞI PE USCAT
EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE

Bucureşti, 2006

CUPRINS
Cuvânt-înainte ……………………………………………………… 9
I. Consideraţii generale …………………………………………… 11
II. Efectele benefice ale hidrokinetoterapiei ………………………. 14
III. Bazinele de înot şi sălile de gimnastică ………………………... 16
IV.Reguli de bază care trebuie cunoscute şi îndeplinite de către un
kinetoterapeut care predă exerciţiul fizic în apă şi pe uscat …… 18
V. Deficienţe fizice ……………………………………………….. 20
V.1.Torticolis ………………………………………………….. 20
V.1.1. Indicaţii metodice de acţionare …………………….. 20
V.1.2. Exerciţii corective ………………………………….. 22
V.1.2.1. Exerciţii utilizate în scop terapeutic, în apă …... 22
V.1.2.2. Exerciţii utilizate în scop terapeutic, pe uscat … 24
V.2. Cifoză dorsală …………………………………………….. 27
V.2.1. Indicaţii metodice de acţionare ……………………. 27
V.2.2. Exerciţii corective …………………………………. 29
V.2.2.1. Exerciţii utilizate în scop terapeutic, în apă …. 29
V.2.2.2. Exerciţii utilizate în scop terapeutic, pe uscat ….. 32
V.3. Cifoză lombară (joasă)……………………………………. 37
V.3.2.2. Exerciţii utilizate în scop terapeutic, pe uscat ... 39
V.4. Cifoză totală ……………………………………………… 41
V.5. Lordoză lombară …………………………………………. 49
V.6. Cifolordoză ……………………………………………….. 57
5

V.7. Scolioză în „C” …………………………………………… 63
V.8. Scolioză în „S” …………………………………………… 71
V.9. Spate rotund ……………………………………………… 79
V.10. Spate plan ……………………………………………….. 84
V.10.1. Indicaţii metodice de acţionare ………………… 84
V.10.2. Exerciţii corective ……………………………… 86
V.10.2.1. Exerciţii utilizate în scop terapeutic, în apă 86
V.11. Torace plat şi înfundat; umeri căzuţi şi aduşi; omoplaţi
depărtaţi şi desprinşi ……………………………………. 91
V.12. Abdomen aton (proeminent) ……………………………. 98
V.13. Genunchi în varum ……………………………………… 104
V.14. Genunchi în valgum …………………………………….. 109
6

V.15. Picior plat ……………………………………………….. 116
VI. Complexe de exerciţii ………………………………………….. 121
VI.1. Complex de exerciţii în apă (nr.1) ………………………. 121
VI.2. Complex de exerciţii în apă (nr.2) ………………………. 125
VI.3. Complex de exerciţii pe uscat (nr.1) …………………….. 130
VI.4. Complex de exerciţii pe uscat (nr.2) …………………….. 132
Bibliografie ………………………………………………………… 135

Cuvânt-înainte
Recuperarea terapeutică în mediul acvatic şi pe uscat constituie

o problemă de actualitate, având în vedere numărul mic al unor
publicaţii de specialitate asemănătoare.
O serie de deficienţe fizice cunoscute, precum şi poziţiile vicioase
ale corpului pot fi influenţate benefic prin exerciţii specifice înotului şi
gimnasticii.
Explicând scopul acestor exerciţii, oferind mijloacele şi indicaţiile
metodice de acţionare în apă şi pe uscat, am urmărit permanent
respectarea principiului hipocratic primum non nocere.
Exerciţiile sunt ordonate pe afecţiuni, într-o formă simplă şi
accesibilă, cunoscând influenţa acestora asupra aparatului locomotor,
cardiovascular, respirator, sistemului nervos şi metabolismului.
Realizarea unor programe în apă şi pe uscat reprezintă pentru
cei interesaţi modele utile şi surse de inspiraţie.
Sperăm ca acest material documentar didactic, al recuperării
terapeutice în mediul acvatic şi pe uscat, să fie util studenţilor cu
specializarea kinetoterapie, precum şi celor interesaţi de acest domeniu.
Autorii

I. CONSIDERAŢII GENERALE
Terapia naturală simplă (apă; aer; soare) este foarte accesibilă.

Apă: Apa este un mijloc terapeutic şi igienic important, îmbăierea
reprezentând un factor de menţinere a igienei corporale.
O serie de staţiuni de pe litoral (Mamaia, Eforie Nord, Eforie
Sud, Techirghiol, Mangalia, Neptun), precum şi lacurile sărate (Slănic
Prahova, Ocna Sibiului) oferă posibilităţi de tratament pentru oamenii
de orice vârstă.
În ţară există staţiuni cu ape care au un conţinut mare de iod
(Govora, Bazna), sulf (Călimăneşti, Cozia, Căciulata, Olăneşti, Pucioasa),
sau elemente uşor radioactive (Herculane, Felix), unde băile locale şi
generale, asociate cu exerciţii efectuate în apă, au efect benefic asupra
suferinţelor celor care le practică.
Aer: Aerul marin şi cel de deal, mai rar cel alpin şi de stepă, are
efecte benefice pentru cei cu boli respiratorii, cardiovasculare, conva-
lescenţi după diverse boli contagioase (sunt indicate staţiunile Vatra
Dornei, Tuşnad, Covasna, Sinaia, Predeal, Păltiniş, Cheia, Lacul Roşu,
Poiana Braşov, Techirghiol, Eforie Nord, Mangalia etc.).
Aerul ozonat, nepoluat, asociat cu mişcarea, conferă organismului
confort fizic şi psihic.
Soare: Cura de soare (helioterapia), cu efectele ei benefice,
completează factorii naturali de călire a organismului, întărind sănătatea.
În staţiunile mai sus menţionate există servicii de recuperare şi
reeducare funcţională, dar şi de prevenire a deficienţelor fizice, în
scopul corectării, formării şi menţinerii unei atitudini corecte a corpului.
Înotul stă la baza mai multor ramuri sportive desfăşurate în apă,
cu tradiţie la noi în ţară, fiind în acelaşi timp şi un important mijloc
asociat al kinetoterapiei.
Kinetoterapia este un mijloc terapeutic al tratamentului complex
de recuperare, care foloseşte un sistem de exerciţii fizice cu acţiune
asupra întregului organism. (Drăgan şi colaboratorii, 1982)
În staţiunile balneo-climaterice kinetoterapia (sau kinetologia
terapeutică) este des utilizată ca terapie propriu-zisă prin mişcare,
kinetoprofilaxie sau kinetologie de recuperare funcţională. Ea este
11

utilizată alături de factorii naturali (apă, aer, soare) şi de cei balneari,
componentele principale ale curelor balneare. Recuperarea este ideală
prin executarea exerciţiilor fizice atât pe uscat cât şi în apă. Exerciţiul
fizic executat în apă obişnuită, în scop de reeducare, poartă denumirea
de hidrokinetoterapie; utilizat în apă de mare sau ape minerale ia
forma specială de kinetobalneoterapie. Talasoterapia reprezintă folosirea
apei de mare şi a climatului marin în scop terapeutic.
Hidrokinetoterapia (sau hidrogimnastica) reprezintă un ansamblu
de exerciţii executate cu corpul în imersie (scufundarea parţială în apă) în
scopul reeducării unor deficienţe, beneficiind de factorii mecanici,
chimici şi fizici (în special cei termici).
Se cunosc mai multe tipuri de hidrogimnastică:
♦ gimnastica convenţională în apă (mişcări simple executate în
apă, care pot fi efectuate de orice persoană);
♦ aqua-power-training (exerciţii în apă, cu obiecte sau greutăţi);
♦ aquarobic (gimnastica pe muzică, efectuată în apă);
♦ aqua jogging (alergarea prin apă, cu atingerea solului).
În funcţie de condiţiile materiale şi de afecţiuni, se poate utiliza
unul din tipurile mai sus menţionate.
Marele avantaj al hidrokinetoterapiei constă în faptul că mişcările
pot fi executate de orice persoană.
Înotul este necesar, deoarece, odată învăţat, poate fi practicat
până la o vârstă înaintată. El are un impact deosebit în dezvoltarea
organismului tinerilor, întăririi şi călirii acestuia.
Practicat în mediu igienic, înotul solicită musculatura întregului
corp, mai mult decât alte discipline sportive; influenţează puternic
calităţile motrice; asigură dezvoltarea tuturor funcţiilor organismului,
cu precădere cele ale sistemului respirator, cardiovascular şi locomotor,
activând astfel marile funcţiuni vitale; influenţează creşterea armonioasă,
formând o ţinută corectă, frumoasă.
Execuţia unor mişcări în condiţii neobişnuite (apă) ajută la
stăpânirea aparatului locomotor; dezvoltarea coordonării şi orientării
în spaţiu; recuperarea după anumite accidente şi reluarea activităţilor
zilnice.
Binefacerile acestui sport se răsfrâng atât asupra omului sănătos,
cât şi asupra celui suferind.
Practicarea înotului ajută la corectarea unor deficienţe fizice
cauzate de diverşi factori, reducând unele deficienţe motorii:
1. Caracterul analitic al exerciţiilor din gimnastica de bază oferă
posibilităţi multiple şi eficiente de acţionare selectivă asupra unor 12

segmente sau regiuni ale corpului în apă, în funcţie de obiectivele
urmărite.
2. Exerciţiile fizice în apă şi pe uscat, utilizate în scop terapeutic,
au un conţinut specializat de reeducare funcţională, corectarea defi-
cienţelor fizice, refacerea volumului şi proprietăţilor aparatului muscular,
redarea mobilităţii normale în articulaţiile cu mişcări reduse, tonifierea
în condiţii de scurtare a grupelor musculare.
3. În apă se vor folosi ca mijloace de acţionare: poziţii şi
exerciţii statice şi dinamice luate din gimnastica de bază, adaptate la
scopul urmărit, afecţiune şi particularităţile pacientului.
4. Înotul oferă persoanelor obosite posibilitatea de a se relaxa în
întregime şi de a-şi încărca „bateriile” din nou, după o zi de muncă
agitată.
Sportivii de performanţă se refac mai repede după o oră de înot
relaxant.
Având în vedere faptul că înotul angrenează toate grupele musculare,
toate calităţile motrice de bază, speciale (specifice) şi combinate, sunt
dezvoltate: viteza, rezistenţa, forţa, îndemânarea, mobilitatea.
5. Calităţile psihomotrice şi psihice, cum ar fi curajul, perseve-
renţa, dârzenia, voinţa, stăpânirea de sine, se dezvoltă practicând cu
regularitate înotul.
13

II. EFECTELE BENEFICE ALE
HIDROKINETOTERAPIEI
Pentru menţinerea unei poziţii înalte pe apă, toate grupele

musculare ale corpului sunt solicitate, picioarele şi braţele lucrând repede
şi în forţă, mişcările fiind executate pe direcţie verticală şi laterală.
Efectele benefice ale apei au fost cunoscute din cele mai vechi
timpuri. Menţionăm chinezii prin doctrina atitudinilor şi mişcărilor
(Confucius), mai târziu grecii şi romanii prin multitudinea bazinelor
construite cu apă la diferite temperaturi (în număr de 854), care au pus
bazele indicaţiilor şi aplicaţiilor benefice ale exerciţiului fizic aplicat
în apă. Există date care relevă importanţa şi influenţa efectelor binefă-
cătoare ale apei, rămase de la medicul grec Galenus care a pus bazele
studiului anatomiei umane (130-200 sau 210 e.n.), poetul tragic grec
Euripide (480-406 î.e.n.), împăratul roman Aurelianus şi mulţi alţii.
Angrenând, în mişcarea efectuată în apă, aparatul osteo-muscular
parţial sau global, putem corecta deformaţiile instalate sau cele în curs
de formare.
„Un corp cufundat total sau parţial într-un fluid în repaus”,
conform principiului lui Arhimede, „este împins cu o forţă verticală,
de jos în sus, egală cu greutatea volumului de fluid dislocuit de acel
corp, numită portanţă hidrostatică”.
Pe lângă cele două forţe, greutatea corpului şi portanţa hidrostatică,
există forţe pe direcţia de deplasare (portanţa hidrodinamică pe verticală)
care se opun înaintării corpului (rezistenţa hidrodinamică).
Mişcările sunt efectuate în condiţii de descărcare (uşoare), cu
amplitudine foarte mare şi cu solicitare musculară foarte mică.
Greutatea corpului este scăzută în apă, astfel în imersie totală
(până la baza gâtului) într-o apă obişnuită greutatea lui este cu 8,8% mai
puţin decât în aer, iar într-o apă sărată reprezintă 6-7% din greutatea
reală. Această pierdere aparentă a greutăţii favorizează mişcarea,
având următoarele efecte benefice:
♦scade presiunea intraarticulară, diminuând durerea;
♦musculatura se relaxează;
♦se menţine ortostatismul şi pacientul îşi poate relua mersul;
♦pacientul îşi poate mobiliza segmentar grupele musculare care
prezintă contracturi;
14

♦poziţiile vicioase ale corpului pot fi influenţate favorabil;
♦articulaţia dureroasă scufundată în apă beneficiază de principiul
lui Arhimede, fiind posibilă mişcarea fără efort;
♦retracţiile capsulare şi ligamentare sunt uşurate.
Unele boli sunt ameliorate prin practicarea înotului terapeutic:
afecţiuni neurologice (paralizii, pareze, hemipareze sechelare); poliomelită;
afecţiuni posttraumatice; afecţiuni reumatismale degenerative; reumatisme
articulare cronice; afecţiuni cardiovasculare (în acest caz trebuie
evitate băile hiperterme).
Există şi contraindicaţ ii ale hidrokinetoterapiei, cum ar fi:
afecţiuni dermatologice; afecţiuni articulare acute; crize comiţiale;
afecţiuni neuropsihice; incontinenţă urinară; infecţii în sfera O.R.L.;
boli neoplazice; T.B.C. (nestabilizată); boli infecto-contagioase în faza
acută; afecţiuni cardiovasculare grave; alergie la clor; vârstă înaintată.
15

III. BAZINELE DE ÎNOT ŞI SĂLILE
DE GIMNASTICĂ
Există diferite tipuri de bazine: unele special amenajate, care au

anumite caracteristici, folosite în sanatorii; altele obişnuite, dotate
pentru mai multe întrebuinţări. Enumerăm câteva:
• piscine de dimensiuni mari:
- cu apă - obişnuită; sărată; sulfuroasă; cu temperatură
ridicată;
- au o înălţime medie a apei (0,80-1,30 m);
- sunt dotate cu bare de sprijin şi sisteme de ridicare
şi coborâre a bolnavului în brancard;
- fundul bazinului poate fi drept sau înclinat.
• piscine cu apă dulce:
- acoperite sau descoperite;
- de diferite dimensiuni şi adâncimi.
• căzi:
- cu instalaţii moderne de masaj acvatic:
- pot fi confecţionate din ceramică; plastic; fibră de
sticlă; oţel inoxidabil;
- sunt folosite în spitale, clinici, cabinete cu orientare
terapeutică.
Temperatura apei:
* 22 -250C este temperatura optimă pentru înotătorii care fac
performanţă;
* 26d-300C este temperatura recomandată pentru efectuarea unor
exerciţii de intensitate moderată;
* 280-320C este temperatura favorabilă pentru executarea exerci-
ţiilor acvatice.
Temperatura apei influenţează buna dispoziţie a pacienţilor, durata
exerciţiilor în apă, intensitatea efortului, ritmul şi buna funcţionalitate
a întregului organism
Clasificarea băilor, în funcţie de temperatura apei: ■ băi reci: 00-260C;
au efect de scădere a temperaturii corporale; 16

■ băi neutre: 260-350C; nu au efecte importante asupra temperaturii
corpului;
■ băi calde: peste 350C; băi hiperterme (peste 380C); băi intens
hiperterme (peste 400C; au efecte nocive asupra organismului).
Temperatura apei oferă confort la 340-350C.
Apa caldă are următoarele efecte:
♦vasodilataţie periferică;
♦tahicardie;
♦scăderea tensiunii arteriale;
♦scăderea sensibilităţii periferice şi a durerii;
♦relaxare generală.
Unele bazine dispun de materiale utilizate în imersie: pod
plutitor; masă de reeducare înclinată; plan înclinat la 350; scaune. În
acest caz, programul desfăşurat cu pacientul are specificat un anumit
parcurs de reeducare.
Sălile de gimnastică trebuie să cuprindă un minim de dotări:
saltele; scară fixă; bănci (drepte şi curbate); bară fixă; bară laterală;
corzi; bastoane; benzi elastice; săculeţi cu nisip; gantere; măciuci;
mingi medicinale.
17

IV. REGULI DE BAZĂ CARE TREBUIE CUNOSCUTE
ŞI ÎNDEPLINITE DE CĂTRE UN KINETOTERAPEUT
CARE PREDĂ EXERCIŢIUL FIZIC
ÎN APĂ ŞI PE USCAT
Când lecţiile se desfăşoară cu persoane de diferite vârste, cu

diverse afecţiuni, este bine ca specialistul în reeducare să facă frecvent
recomandări pacienţilor şi în acelaşi timp să-i supravegheze foarte
atent.
Kinetoterapeutul trebuie:
♦ să ştie să înoate;
♦ să aibă studii de specialitate;
♦ să stabilească, în funcţie de diagnosticul pus de medic, un
tratament pe care să-l dirijeze şi să-l observe permanent;
♦ să conducă şedinţa de reeducare ţinând cont de vârsta, sexul şi
gradul de recuperare al pacientului, fiind întotdeauna alături de acesta;
♦ să cunoască temperatura, adâncimea şi calitatea apei;
♦ să anticipeze căderea pacienţilor;
♦ să prevadă spaţiul de tratament cu personal în număr suficient
pentru transportul pacienţilor, introducerea acestora în apă şi anunţarea
imediată a unui caz de accident sau de stare de rău în apă;
♦ să avertizeze pacienţii în legătură cu riscul de dezechilibrare;
♦ să-şi sporească măsurile de precauţie dacă numărul de pacienţi
este mare;
♦ să oblige pacienţii să facă un duş complet înainte de intrarea în
bazin;
♦ să urmărească bolnavii, deşi în majoritatea cazurilor aceştia
intră singuri în apă utilizând scara şi ţinându-se de barele de acces;
♦ să aibă un caiet al pacientului, în care să-şi noteze: diagnosticul,
vârsta, starea bolii, antecedentele subiectului, tratamentul pe care îl
aplică;
♦ să urmărească pacienţii până la părăsirea incintei;
♦ în condiţiile lucrului în sălile de gimnastică, va avea grijă ca
acestea să fie bine aerisite, curate, luminoase şi dotate cu aparatură
corespunzătoare.
18

Şedinţa de hidrokinetoterapie:
• durata poate fi de 5-45 de minute, în funcţie de vârsta, starea
generală a pacientului, antecedentele acestuia, temperatura apei, media
general admisă fiind de 15-25 de minute;
• exerciţiile de respiraţie se recomandă după fiecare exerciţiu;
• ritmul mediu este de 12-16 mişcări/minut;
• lecţiile trebuie să fie planificate la o distanţă apreciabilă de masă;
• în cadrul sanatoriilor lecţiile se desfăşoară zilnic, în rest la
recomandarea medicului;
• după încheierea lecţiei (şedinţei) pacienţii vor face un duş la
temperatura de 320-330C, după care se vor usca complet învelindu-se
cu un prosop uscat care le va permite să-şi adapteze treptat tempe-
ratura de la nivelul pielii la cea a mediului ambiant, fără a risca să
răcească;
• în mod normal într-o şedinţă nu se tratează mai multe
deficienţe, aceasta presupunând o organizare foarte bună a cabinetelor
medicale, un număr restrâns de pacienţi şi o bază materială modernă;
• lecţiile se pot desfăşura:
- individual: kinetoterapeutul va intra în apă, lucrând lângă
pacient, oferindu-i acestuia şi materialele ajutătoare corespunzătoare
(corzi, bastoane, gantere);
- în grup: kinetoterapeutul va observa cel mult 10 persoane cu
aceleaşi deficienţe şi simptomatologii.
• ideal ar fi ca alături de kinetoterapeut, pacientul să beneficieze
permanent de supravegherea medicului, psihologului şi maseurului.
Prin hidrokinetoterapie putem trata următoarele deficienţe fizice
şi nu numai: torticolis; cifoză dorsală; cifoză totală; lordoză lombară;
cifolordoză; scolioză în „C”; scolioză în „S”; spate rotund; spate plan;
genunchi varum; genunchi valgum; picior plat; obezitate.
19

V. DEFICIENŢE FIZICE
V.1. Torticolis
Definiţie: Prin torticolis se înţelege o poziţie vicioasă a capului
datorită scurtării unilaterale a muşchiului sternocleidomastoidian, având
ca rezultat înclinarea capului de partea muşchiului lezat şi răsucirea lui
spre partea sănătoasă.
Cauzele care pot duce la instalarea unui torticolis sunt variate:
– congenitale (torticolis congenital): malformaţii ale coloanei
vertebrale cervicale; lezarea muşchiului sternocleidomastoidian;
– dobândite (torticolis dobândit): infecţioase (torticolisul Grissel,
specific copiilor, după infecţii nazo-faringiene); neurogene (în leziunile
plexului cervical); traumatice (după fracturi sau luxaţii ale coloanei
cervicale); oculare (leziuni unilaterale); auditive (leziuni unilaterale);
cicatriceale; „a frigore”; etc.
V.1.1. Indicaţii metodice de acţionare
• Exerciţiile alese urmăresc:
– tonificarea (creşterea tonusului muscular) prin lungirea
muşchiului sternocleidomastoidian din partea afectată;
– tonificarea (creşterea tonusului muscular) prin scurtarea
muşchiului sternocleidomastoidian din partea sănătoasă (opusă);
– creşterea tonusului muscular la nivelul centurii scapulo-
humerale şi a cutiei toracice;
– formarea unui reflex corect de postură a capului, gâtului şi
trunchiului cu toată centura scapulară (inclusiv braţe).
• Poziţiile, mişcările şi exerciţiile alese vor respecta cât mai clar
şi precis toate direcţiile, planurile şi unghiurile de lucru.
• Vor fi selecţionate cele mai eficiente poziţii, mişcări, exerciţii,
obiecte portabile şi aparate fixe pentru corectarea deficienţei:
• • poziţii folosite:
– stând şi derivatele sale; – pe genunchi şi
derivatele sale; 20

- aşezat şi derivatele sale;
- culcat şi derivatele sale;
- atârnat şi derivatele sale.
• • mişcări folosite:
- întinderi;
- arcuiri;
- extensii;
- răsuciri;
- rotaţii;
- circumducţii.
• • exerciţii folosite:
- statice (posturi corective);
- analitice (favorizarea grupelor musculare de la nivelul
deficienţei: cap, gât, centură scapulară);
- de respiraţie;
- aplicative cu caracter corectiv.
• • obiecte folosite:
- mingi medicinale;
- bastoane;
- săculeţi cu nisip;
- gantere mici;
- cordoane elastice etc.
• • aparate ajutătoare folosite:

- banca de gimnastică;
- bara fixă;
- planul înclinat;
- lada de gimnastică;
- scara fixă etc.
• • partener - exerciţiile se pot executa cu partener (kinetote-

rapeutul sau alt pacient) cu ajutor activ.
• Exerciţiile indicate pentru cap şi gât, executate în apă, vor

consta din:
■ răsuciri spre partea bolnavă şi îndoiri spre partea sănătoasă,
executate pasiv, activ liber şi activ cu rezistenţă;
21

■ extensii ale coloanei vertebrale, combinate cu îndoiri
spre partea sănătoasă;
■ mers în echilibru cu greutăţi mici pe cap, sprijinite cu
mâna dinspre partea sănătoasă;
■ exerciţii pentru membrele superioare şi centura
scapulo-humerală, executate asimetric (braţul părţii afectate efectuând
mişcări în apă sub nivelul umărului, iar celălalt peste acest nivel);
■ exerciţii pentru trunchi (extensii, înclinări laterale spre
partea nedureroasă şi răsuciri spre partea opusă, utilizând bastoane);
■ mişcări semicirculare ale capului, în plan posterior.
V1.2. Exerciţii corective

Pot fi asociate cu exerciţii de respiraţie, masaj, automasaj
V.1.2.1. Exerciţii utilizate în scop terapeutic, în apă
♦ 1. Poziţia iniţială: stând cu picioarele depărtate, mâinile pe şold
Mişcarea:
1 - 2: îndoirea capului lateral spre partea sănătoasă; 3 - 4:
răsucirea lui spre partea afectată. Exerciţii de respiraţie (2 x
8)
♦ 2. Poziţia iniţială: stând cu picioarele apropiate, mâinile pe şold

Mişcarea:
- îndoirea capului înainte, semicircular înapoi, dreapta - stânga
Exerciţii de respiraţie (2 x 8)
♦ 3. Aceleaşi exerciţii (1 şi 2):

- din mers înainte, pe vârfuri şi pe toată talpa;
- cu uşoară îndoire a genunchilor.
♦ 4. Poziţia iniţială: stând cu faţa la bară, picioarele apropiate

Mişcarea:
- extensii ale capului;
- cu întinderea unui picior înapoi.
Exerciţii de respiraţie (2 x 8) (fig. 1)
22

0
«o
Poziţia iniţială Mişcarea

Fig. 1
♦ 5. Poziţia iniţială: stând cu faţa la bară, braţul de partea

afectată în apă, celălalt coroană sus deasupra capului
Mişcarea:
- îndoire laterală a capului spre partea sănătoasă;
- şi răsucire spre cea afectată (2 x 8).
♦ 6. Poziţia iniţială: stând lateral, cu braţul sprijinit de bară

Mişcarea:
- ridicarea unui genunchi la suprafaţa apei;
- cu aplecarea şi extensia capului (2 x 8).
♦ 7. Exerciţii din procedeele de înot, care favorizează recuperarea

(distanţa de înot va fi parcursă în funcţie de pregătirea fizică a
pacienţilor):
♦ a. din procedeul de înot craul: bătaia de picioare craul cu
sprijinul braţelor pe o plută, întoarcerea capului spre partea dureroasă;
♦ b. din procedeul de înot bras: bătaia de picioare bras cu
sprijinul braţelor pe plută şi extensia capului (fig. 2);
♦ c. din procedeul de înot spate: menţinând braţul de partea
bolnavă pe lângă corp, celălalt braţ întins pe lângă ureche, înclinări ale
capului spre partea sănătoasă.
23

Mişcare
a Fig. 2
V.1.2.2. Exerciţii utilizate în scop terapeutic, pe uscat

Exerciţii libere, cu obiecte portabile şi aparate fixe, pentru
Torticolis dreapta:
♦ 1. Mers normal cu răsucirea capului spre dreapta la fiecare 2

timpi (2 x 8 timpi);
♦ 2. Mers cu un baston apucat la nivelul cervical, cu capul în

extensie (2 x 8 timpi);
♦ 3. Mers cu un baston apucat diagonal la spate (mâna dreaptă

jos, mâna stângă sus), îndoire lateral-stânga şi răsucire spre dreapta din
2 în 2 timpi (2 x 8 timpi);
♦ 4. Mers cu o minge medicinală aşezată pe cap, susţinută cu

mâna stângă, braţul drept înapoi-jos (2 x 8 timpi);
♦ 5. Mers pe vârfuri cu arcuirea braţului stâng sus şi a celui

drept înapoi-jos (2 x 8 timpi);
♦ 6. Deplasare în arc de cerc, cu paşi adăugaţi, lateral spre

dreapta, braţul stâng sus, braţul drept jos (2 x 8 timpi);
♦ 7. Deplasare cu paşi încrucişaţi spre dreapta, cu uşoara

înclinare a trunchiului şi capului spre stânga, braţul stâng sus, braţul
drept jos (2 x 8 timpi);
24

♦ 8. Poziţia iniţială: stând cu faţa la oglindă.
Mişcarea:
- îndreptarea gâtului şi capului în poziţia corectă, braţul stâng sus,
braţul drept jos; se menţine poziţia câte 8 timpi, după care se face o
relaxare prin inspiraţii şi expiraţii. Se repetă exerciţiul de 4 - 6 ori.
♦ 9. Stând cu spatele lipit de perete, mâna dreaptă pe şold, mâna

stângă pe umăr, bărbia sus-înainte.
Se va menţine poziţia 1 x 8 timpi, cu respiraţii şi relaxare între
repetări (2-3 x 8 timpi)
♦ 10. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu palmele pe urechi,

coatele lateral (capul între mâini).
Mişcarea:
1 - 2: înclinarea capului spre stânga, cu arcuire, cu apăsarea
mâinii drepte pe zona laterală dreapta;
3 - 4: răsucirea capului cu mâna stângă spre dreapta;
5 - 8: se repetă. Exerciţiul se
repetă de 4 - 6 ori.
♦ 11. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu un baston apucat diagonal

la spate (cu mâna stângă sus şi dreapta jos).
Mişcarea:
1 - 2: îndoirea trunchiului spre stânga, menţinând bărbia
înainte-sus;
3 - 4: revenire şi răsucire a trunchiului spre dreapta, bărbia
înainte-sus;
♦ 12. Poziţia iniţială: pe genunchi, pe călcâie aşezat, cu mâinile

prinse la ceafă, coatele menţinute lateral.
Mişcarea:
1 - 6: extensia trunchiului cu ridicarea bazinului de pe călcâie,
cu arcuire în poziţie şi inspiraţie lungă;
7 - 8: revenire pe călcâie, cu expiraţie.
Exerciţiul se repetă de 4 - 6 ori.
25

♦ 13. Poziţia iniţială: pe genunchi, cu sprijin pe palme („în patru
labe”).
Mişcarea:
1 - 8: deplasare în cerc prin păşire pe palme şi genunchi, spre
dreapta, cu capul şi gâtul răsucite spre dreapta;
1 - 8: deplasare în aceeaşi poziţie, spre stânga.
♦ 14. Poziţia iniţială: aşezat pe un scaun cu spătar, mâinile

prinse la ceafă, coatele în extensie.
Mişcarea:
1 - 4: extensia capului, gâtului, trunchiului şi coatelor, cu
arcuire şi menţinere, inspiraţie şi apnee;
5 - 8: revenire, cu expiraţie prelungită.
♦ 15. Poziţia iniţială: aşezat călare pe o bancă de gimnastică, cu

un cordon elastic prins diagonal la spate (mâna stângă sus, dreapta jos).
Mişcarea:
1 - 2: întinderea cordonului, prin întinderea membrului superior stâng
oblic-lateral sus şi a membrului superior drept oblic-lateral jos şi
inspiraţie, cu ridicarea bărbiei înainte sus; 3 - 4: revenire, cu expiraţie.
♦ 16. Poziţia iniţială: culcat facial pe lungimea unei bănci de

gimnastică, cu capul în afara suprafeţei de sprijin.
Mişcarea:
1 - 4: extensia menţinută a capului şi gâtului, urmată de răsucirea
capului spre dreapta;
5 - 8: revenire.
♦ 17. Poziţia iniţială: atârnat cu faţa la scara fixă, apucat

asimetric (mâna stângă mai sus)
Mişcarea:
1 - 2: extensia capului şi gâtului;
3 - 4: revenire;
sau
1 - 2: extensia capului şi gâtului;
3 - 4: răsucire a capului spre dreapta.
Exerciţiile se repetă de 4 - 6 ori. 26

V.2. Cifoză dorsală
Definiţie: Cifoza dorsală este o deviaţie a coloanei vertebrale
toracale, în plan sagital, având convexitatea curburii îndreptată posterior.
– creşterea tonusului grupelor musculare ale spatelui, în condiţii
de scurtare;
– creşterea tonusului grupelor musculare ale toracelui anterior,
în condiţii de lungire;
– creşterea tonusului la nivelul grupelor musculare ale centurii
scapulare;
– formarea reflexului de postură corectă.
• Poziţiile, mişcările şi exerciţiile folosite vor fi executate în
direcţie, planuri, axe şi unghiuri precise, corecte şi clare.
obiecte portabile şi aparate fixe, pentru corectarea sau ameliorarea
deficienţei:
– stând şi derivatele sale;
– pe genunchi şi derivatele sale;
– aşezat şi derivatele sale;
– culcat şi derivatele sale;
– atârnat şi derivatele sale.
– îndoiri laterale;
– extensii;
– arcuiri;
– răsuciri;
– rotări numai înapoi.
– statice (poziţii corective);
– dinamice: exerciţii pentru dezvoltare fizică, cu caracter
analitic, în special pentru grupele musculare ale gâtului, trunchiului
(torace şi spate), centurii scapulare;
27

- aplicative, cu caracter corectiv;
- de respiraţie.
• • obiecte portabile folosite:

- minge medicinală;
- cordon elastic;
- bastoane;
- măciuci.
• • aparate fixe folosite:

- scara fixă;
- bara fixă;
- paralele;
- frânghia;
- bancheta curbată.
• • partener:
- subiectul şi partenerul (sau profesorul) se vor ajuta în
realizarea unor mişcări.
• Exerciţiile efectuate în apă vor respecta următoarele norme

metodice:
■ poziţii specifice mediului acvatic; mişcări de extensie care
solicită partea dorsală a trunchiului (întinderi în axul vertical al
coloanei vertebrale); îndoirile laterale; răsucirile spre stânga şi spre
dreapta; semirotările efectuate posterior;
■ încă din perioada de învăţare, toate exerciţiile se vor
executa din poziţii corecte;
■ exerciţiile odată însuşite, se vor repeta de mai multe
ori, păstrând permanent o poziţie corectă a trunchiului;
■ exerciţiile efectuate cu membrele superioare se vor
executa sub nivelul apei, sau la nivelul liniei orizontale;
■ exerciţiile pentru membrele inferioare vor cuprinde
mişcări de îndoire, flexie, circumducţii, forfecări, cu scopul tonifierii
musculaturii abdominale şi redresarea poziţiei bazinului;
■ în timpul execuţiei mişcărilor de respiraţie, se va
atrage atenţia asupra întinderii în axul vertical al coloanei vertebrale.
28

V.2.2. Exerciţii corective
♦ 1. Poziţia iniţială: stând
Mişcarea:
- mers prin apă cu mâinile la ceafă;
- apoi extensia membrelor superioare spre înapoi.
Ritm lent de execuţie, cu inspiraţii şi expiraţii.
♦ 2. Poziţia iniţială: stând cu spatele la bară, picioarele depărtate

Mişcarea:
- bara este prinsă având palmele oblic lateral, trunchiul se
împinge înainte în extensie;
- palmele alunecă pe bară apropiind, treptat, braţele întinse de
corp;
♦ 3. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu braţele lateral

Mişcarea:
1 - 4: răsucirea trunchiului lateral, braţul opus este târât prin
apă atingând celălalt braţ la punctul maxim al răsucirii;
5 - 8: execuţie în partea opusă, poziţia trunchiului menţi-
nându-se corect în apă.
♦ 4. Poziţia iniţială: stând cu palmele sprijinite pe umeri

Mişcarea:
- rotarea braţelor înapoi, trunchiul în extensie (2 x 8) (fig. 3)
ÎT
Fig. 3
29

♦ 5. Poziţia iniţială: stând cu palmele pe şold
Mişcarea:
1 - 2: ridicarea braţelor întinse diagonal sus; 3 - 4: lăsarea
braţelor în apă diagonal jos. Se execută în ritm lent, cu inspiraţii
şi expiraţii (2 x 8) (fig. 4).
lî
\ Q/ O
Poziţia iniţială Mişcarea: 1 - 2 3-4

Fig. 4
♦ 6. Poziţia iniţială: stând depărtat cu braţele lateral

Mişcarea:
1 - 4: coborârea braţelor în apă în 4 timpi, efectuând rotări spre înapoi
din umăr (înşurubări) cu braţele întinse, trunchiul în extensie; 5 - 8:
acelaşi exerciţiu din urcare. Exerciţii de respiraţie (2 x 8)
♦ 7. Poziţia iniţială: decubit ventral (culcat cu faţa înainte spre

apă), cu braţele întinse sprijinite în sparge val
Mişcarea:
- execuţia bătăilor de picioare craul cu ridicarea trunchiului
în extensie.
♦ 8. Poziţia iniţială: stând cu palmele pe şold

Mişcarea:
1 - 2: ambele braţe se întind diagonal jos-înapoi în apă, apoi
ele se apropie până la atingerea şoldurilor;
3 - 4: alternativ se şterge spatele îndoind câte un braţ din
cot, trunchiul fiind în extensie.
Exerciţii de respiraţie (2 x 8) (fig. 5) 30

Poziţia iniţială Mişcarea: 1 – 2 3–4
Fig. 5
♦ 9. Poziţia iniţială: decubit dorsal

Mişcarea:
1 - 2: plută pe spate cu sprijinul palmelor în sparge val,
îndoirea genunchilor la piept;
3 - 4: întinderea lor înainte în ritm lent, păstrând trunchiul
în poziţie întinsă.
♦ 10. Poziţia iniţială: stând depărtat cu faţa la bară, palmele

sprijinite în sparge val, coatele îndoite
Mişcarea:
1 - 2: un picior se întinde înapoi, concomitent cu extensia în plan
sagital a trunchiului, capul menţinut pe spate, braţele întinse; 3 - 4:
revenire la poziţia iniţială. Exerciţii de respiraţie (2 x 8)

Mişcarea:
1 - 2: îndoirea laterală a trunchiului odată cu ducerea unui
braţ întins deasupra capului, atingând cu palma celălalt braţ;
3 - 4: se schimbă sensul de îndoire laterală a trunchiului,
capul fiind menţinut între braţe.
Exerciţii de respiraţie (2 x 8) (fig. 6)
31

Poziţia iniţială Mişcarea: 1 – 2 3–4
Fig. 6
♦ 12. Exerciţii din procedeele de înot, care favorizează recuperarea:
♦ a. bătaia de picioare spate, braţele menţinute întinse deasupra
capului sau pe sub şold împreunate; trunchiul împins înainte, privirea
în sus;
♦ b. bătaie de picioare spate sprijinind braţele pe o plută înapoi;
♦ c. înot spate dublu;
♦ d. înot spate în alunecare;
♦ e. înot spate complet (braţe şi picioare);
♦ f. elemente ale înotului sincron: rostogolirea înapoi cu corpul
întins.
Parcurgerea distanţelor se va face în funcţie de cunoaşterea, mai
mult sau mai puţin, a înotului.
Exerciţii libere, cu obiecte portabile, aparate fixe, sau cu partener:
♦ 1. Mers normal cu mâinile la ceafă, coatele în extensie (2 x 8 timpi)
♦ 2. Mers pe vârfuri cu braţele oblic în sus, cu capul în extensie

(2 x 8 timpi)
♦ 3. Mers pe călcâie cu mâinile prinse la spate, bărbia sus (2 x 8 timpi)
♦ 4. Mers normal cu arcuirea braţelor sus şi lateral la fiecare 2

timpi (2 x 8 timpi)
♦ 5. Mers normal, cu menţinerea capului în extensie şi bărbia

sus, cu un baston apucat de ambele capete astfel:
- cu braţele sus;
- bastonul apucat la nivelul cefei;
32

- bastonul apucat la nivelul omoplaţilor;
- bastonul apucat înapoi-jos.
Se pot combina între ele aceste exerciţii de mers.
♦ 6. Poziţia iniţială: stând depărtat, braţele îndoite cu palmele la

piept şi coatele lateral-în extensie, bărbia sus
Mişcarea:
1 - 2: extensia cu arcuire a coatelor, menţinându-le pe linia umerilor;
3 - 4: extensia cu arcuire a braţelor întinse lateral;
5 - 6: se repetă 1 - 4. Exerciţiul se
repetă de 4 ori (fig. 7)
Mişcarea: 1 - 2 3-4
Fig. 7
♦ 7. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu bastonul apucat de capete
înapoi, la nivelul cefei
Mişcarea:
1 - 2: îndoirea trunchiului spre dreapta, cu arcuire;
3 - 4: revenire;
5 - 6: îndoirea trunchiului spre stânga, cu arcuire;
7 - 8: revenire. Exerciţiul se
Mişcarea:
1 - 2: pas înainte cu piciorul stâng, cu ridicarea braţelor prin
înainte oblic-sus şi menţinerea piciorului drept înapoi cu sprijin pe
vârf, capul în extensie;
3 - 4: revenire;
5 - 8: se execută cu piciorul drept înainte.
33

Exerciţiul se repetă de 4 ori (fig. 8)
!/T
Poziţia iniţială Mişcarea: 1 - 2
Fig. 8
♦ 9. Poziţia iniţială: stând depărtat
Mişcarea:
1 - 8: rotarea braţelor întinse înapoi, alternativ (dreptul / stângul).
Exerciţiul se repetă de 3 ori
♦ 10. Poziţia iniţială: pe genunchi, cu sprijin pe palme înainte
(pe „patru labe”)
Mişcarea:
1 - 2: ridicarea în extensie şi arcuire a braţului drept şi
piciorului stâng (braţ-picior opuse);
3 - 4: schimbarea piciorului şi a braţului;
5 - 8: repetarea 1 - 4. Exerciţiul
se repetă de 4 - 6 ori.
♦ 11. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu bastonul apucat de
capete înainte jos
Mişcarea: 1 - 2: ridicarea bastonului sus şi extensia trunchiului;
3 - 4: răsucirea trunchiului spre dreapta (în axul vertical); 5 - 6:
răsucirea trunchiului spre stânga; 7 - 8: revenirea la poziţia
iniţială. Exerciţiul se repetă de 4 ori (fig. 9)
34

Poziţia iniţială Mişcarea: 1 - 2; 3 - 4
Fig. 9
♦ 12. Poziţia iniţială: culcat facial, cu sprijinul bărbiei pe palme
Mişcarea:
1 - 3: extensia trunchiului (capul, gâtul şi regiunea dorsală),
cu ridicarea braţelor sus, concomitent cu ridicarea şi menţinerea în
extensie a membrelor inferioare apropiate şi întinse;
4: revenire;
5 - 7: se repetă 1 - 3;
8: revenire. Exerciţiul se repetă
de 4 - 6 ori.
♦ 13. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu bastonul apucat de capete
înapoi, la nivelul omoplaţilor
Mişcarea: 1 - 2: aplecarea trunchiului înainte
(900); 3: răsucirea trunchiului spre stânga; 4:
răsucirea trunchiului spre dreapta; 5 - 7: se
repetă ca la 3 - 4; 8: revenire la poziţia iniţială.
Exerciţiul se repetă de 4 - 6 ori (fig. 10).
Poziţia iniţială Mişcarea: 3 4

Fig. 10
35

♦ 14. Poziţia iniţială: aşezat depărtat pe sol, cu sprijin pe palme
Mişcarea:
1 - 3: ridicarea în extensie a bazinului, capul mult pe spate şi
menţinerea poziţiei; 4: revenire; 5 - 7: se repetă; 8: revenire. Exerciţiul
se repetă de 4 ori (fig. 11)

Fig. 11
♦ 15. Poziţia iniţială: culcat, cu braţele sus
Mişcarea:
1 - 2: extensia capului (la nivelul gâtului), capul rămânând
pe sol, concomitent cu extensia pieptului şi îndoirea genunchilor,
tălpile pe sol, braţele întinse lateral;
3 - 4: revenire;
5 - 8: se repetă 1 - 4. Exerciţiul se
repetă de 4 - 6 ori (fig. 12)
Poziţia iniţială Mişcarea: 1-2

Fig. 12
♦ 16. Poziţia iniţială: culcat facial (înainte), cu un baston care se apucă
de capete, la nivelul omoplaţilor Mişcarea: 1 - 3: ridicarea trunchiului
cu bastonul şi a membrelor inferioare întinse şi apropiate; 4:
revenire; 5 - 7: se repetă 1 - 3; 8: revenire la poziţia iniţială. Exerciţiul
se repetă de 4 - 6 ori. 36

• 17. Poziţia iniţială: atârnat cu faţa la scara fixă
Mişcarea:
1 - 3: extensia capului şi a membrelor inferioare; 4:
revenire; 5 - 7: se repetă 1 - 3; 8: revenire. Exerciţiul
Exerciţiile de respiraţie trebuie efectuate, după fiecare exe-
cuţie, sau serie de exerciţii:
1 - 4: întinderea trunchiului cu braţele sus şi se inspiră lent
(pe numărătoare);
1 - 4: se menţine aerul cât mai mult (apnee); 1 - 4: aplecarea
trunchiului, cu expiraţie prelungită. Exerciţiile se repetă de
2 - 4 ori.
V.3. Cifoză lombară (joasă)
Definiţie: Cifoza lombară reprezintă o deformaţie în plan sagital,
cu convexitatea orientată posterior, localizată la nivelul segmentului
lombar al coloanei vertebrale.
Este o cifoză atipică.

- creşterea tonusului grupelor musculare ale regiunii lombo-
sacrale, în condiţii de scurtare;
- creşterea tonusului grupelor musculare ale regiunii abdo-
minale, în condiţii de lungire;
- formarea reflexului de postură corectă, cu inversarea
curburilor coloanei vertebrale, cu atitudinea corectă a trunchiului,
bazinului, membrelor inferioare.
• Poziţiile, mişcările şi exerciţiile folosite vor respecta direcţiile,
axele, planurile, şi unghiurile precise, clare şi corecte.
obiecte portabile, aparate fixe pentru corectarea sau ameliorarea deficienţei:
- stând şi variantele sale;
- pe genunchi şi variantele sale;
37

- culcat cu variantele sale;
- atârnat cu variantele sale.
Este contraindicată poziţia aşezat!
- îndoiri numai laterale (în plan frontal);
- răsuciri;
- extensii;
- arcuiri;
- rotări.
- statice (poziţii corective);
- dinamice - exerciţii pentru dezvoltare fizică, cu
caracter analitic (grupele musculare ale regiunii lombosacrale,
abdominale, membrelor inferioare);
- exerciţii aplicative, cu caracter corectiv;
- exerciţii de respiraţie.
- mingea medicinală;
- bastoane;
- haltere mici;
- măciuci;
- corzi elastice.
- banca curbată;
- scara fixă;
- inele;
- bara fixă.
• • partener - subiectul cu partenerul său (coleg sau
profesor) se vor ajuta în realizarea mişcărilor.
♦ 1. Poziţia iniţială: stând, cu picioarele apropiate
Mişcarea:
- ridicări pe vârfuri, concomitent cu ducerea braţelor oblic-
înainte, capul şi trunchiul în extensie. 38

♦ 2. Poziţia iniţială: stând, cu picioarele
apropiate
Mişcarea:
- ridicarea călcâiului la şezută, atingerea
lui cu palma, împingând bazinul înainte (2 x 8)
Exerciţii de respiraţie (fig. 13)
♦ 3. Poziţia iniţială: stând, cu picioarele
apropiate
Mişcarea:
- extensia alternativă a unui picior înapoi.
: Mişcarea
i
Mişcarea
Fl
- palmele sprijinite înapoi pe bazin (zona & 13
lombară), rotarea bazinului (în ambele sensuri) (2 x 8) (fig. 14)
♦ 5. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu spatele
la bară, cu palmele sprijinite oblic înapoi
Mişcarea:
- împingerea trunchiului înainte, în extensie.
♦ 6. Poziţia iniţială: culcat ventral, cu spri
jinul palmelor la bară
Mişcarea:
- bătaia picioarelor la suprafaţă ca în proce-
Mişcarea deul craul, menţinând trunchiul şi capul în extensie.
Fig. 14 Exerciţii de respiraţie
♦ a. împingeri de la peretele bazinului, în alunecare spate;
♦ b. înot braţe spate dublu, cu împingerea trunchiului şi
bazinului înainte, picioarele sprijinite pe o plută;
♦ c. picioare spate, având pluta sprijinită la nivel lombar;
♦ d. rostogoliri întinse înapoi (înot sincron).
♦ 1. Mers normal, cu balansarea unui picior întins-înapoi şi a
braţelor întinse oblic în sus (2 x 8 timpi)
39

♦ 2. Mers pe vârfuri, cu mâinile prinse înapoi la spate, împingerea
abdomenului înainte (2 x 8 timpi)
♦ 3. Alergare cu călcâiele la şezută (2 x 8 timpi)
Mişcarea:
1 - 2: ridicare pe vârfuri, cu ridicarea braţelor prin înainte sus şi
extensie;
3 - 4: revenire.
Exerciţiul se repetă de 4 ori.
♦ 5. Poziţia iniţială: stând cu spatele şi călcâiele lipite de scara
fixă, apucat cu mâinile la nivelul capului
Mişcarea:
1 - 4: extensia numai a capului, trunchiului şi bazinului;
5 - 8: revenire.
♦ 6. Poziţia iniţială: culcat dorsal (pe spate), cu o minge de
cauciuc într-o parte la nivel lombar
Mişcarea:
1 - 2: rularea mingii, pe sub zona lombară în extensie;
3 - 4: revenire;
5 - 8: se repetă ca la 1 - 4.
♦ 7. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu bastonul apucat înapoi la
nivelul regiunii lombare
Mişcarea:
1 - 2: extensia capului şi trunchiului, cu coborârea bastonului înapoi-
jos aproape de genunchi; 3 - 4: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 ori.
♦ 8. Poziţia iniţială: pe genunchi, cu sprijin pe palme
Mişcarea:
1: extensia piciorului drept înapoi-sus; 2:
revenire;
3: extensia piciorului stâng înapoi-sus; 4:
revenire.
40

♦ 9. Poziţia iniţială: culcat facial (înainte), cu bărbia pe palme
Mişcarea:
1 - 2: extensia trunchiului, cu capul mult pe spate, cu întinderea
coatelor;
3 - 4: revenire.
♦ 10. Culcat facial, transversal pe două bănci (pieptul şi capul
pe o bancă, membrele inferioare pe altă bancă), bazinul (zona lombară)
fiind liber, cu o minge medicinală aşezată pe această zonă.
Se va menţine cât mai mult timp această poziţie.
♦ 11. Poziţia iniţială: atârnat cu spatele la scara fixă, cu o minge
medicinală aşezată la nivel lombar
Mişcarea:
1 - 2: ridicarea picioarelor întinse, la 450;
3 - 4: revenire.
♦ 12. Poziţia iniţială: culcat dorsal
Mişcarea:
1 - 4: „podul de jos”;
5 - 8: revenire.
V.4. Cifoză totală
Definiţie: Cifoza totală reprezintă o deviere a întregii coloane

vertebrale în plan sagital, cu convexitatea orientată posterior. Este o
cifoză atipică.
♦ Exerciţiile alese urmăresc:

- creşterea tonusului grupelor musculare ale spatelui, în
condiţii de scurtare;
41

– creşterea tonusului grupelor musculare anterioare ale toracelui
şi abdomenului, în condiţii de alungire;
– crearea reflexului de atitudine corectă a trunchiului.
direcţii, planuri, axe şi unghiuri precise, clare şi corecte;
obiecte portabile şi aparate fixe, pentru corectarea sau ameliorarea deficienţei:
– stând şi derivatele sale; – pe
genunchi şi derivatele sale; –
aşezat şi derivatele sale; – culcat
şi derivatele sale; – atârnat şi
derivatele sale.
• • mişcări folosite
– îndoiri numai lateral;
– întinderi; – extensii;
– arcuiri; – răsuciri.
– statice (poziţii cu caracter corectiv);
analitic, pentru grupele musculare ale spatelui, toracelui, abdomenului;
– aplicative, cu caracter corectiv (mers, alergare, săritură,
târâre etc.);
– respiratorii.
• • obiecte folosite:
– mingea medicinală; –
bastoane; – corzi de
sfoară; – cordoane
elastice.
– banca de gimnastică; – scara fixă; –
planul înclinat; – scaunul cu spătar; –
frânghia marinărească; 42

- bancheta curbată.
• • partener - în exerciţii, un ajutor foarte eficient îl poate
reprezenta partenerul (colegul sau profesorul).
♦ În apă se vor executa:
■ exerciţii pentru cap şi gât, sub forma mişcărilor de
extensie, răsucire şi rotare numai înapoi;
■ extensii ale braţelor numai înapoi, peste nivelul
umerilor, mărind astfel amplitudinea mişcărilor coloanei;
■ extensii, îndoiri, răsuciri, rotări numai înapoi ale trunchiului;
■ balansări înapoi şi lateral ale membrelor inferioare.

♦ 1. Poziţia iniţială: stând cu picioarele apropiate
Mişcarea:
1 - 2: extensie cu ducerea braţelor întinse pe lângă urechi; 3 -
4: extensie cu ducerea braţelor oblic lateral. Exerciţii de
respiraţie amplă (2 x 8).

Mişcarea:
1 - 2: ducerea palmelor la ceafă, cu extensia trunchiului; 3 - 4: aducerea
lor în apă aşezându-le pe şold, împingând trunchiul înainte.
Exerciţii de respiraţie (2 x 8) (fig. 15).
Mişcarea: 1 – 2 3–4
Fig. 15

43
Mişcarea:
1 - 2: răsucirea trunchiului cu un braţ întins prin apă, extensia
trunchiului, menţinând celălalt braţ pe şold; 3 - 4: se execută în ambele
direcţii. Exerciţii de respiraţie (2 x 8)

Mişcarea:
1 - 2: îndoirea trunchiului lateral, braţele întinse (un braţ oblic sus
deasupra apei, celălalt în apă alunecă pe lângă coapsă); 3 - 4:
executare în cealaltă parte. Exerciţii de respiraţie (fig. 16)
\ i
kA
Mişcarea: 1 - 2
Fig. 16
3-4
♦ 5. Poziţia iniţială: stând cu picioarele apropiate la marginea

bazinului, palmele apucând bara în faţă.
Mişcarea:
- cumpănă pe un picior, cu menţinerea trunchiului în extensie.
Exerciţii de respiraţie
♦ 6. Poziţia iniţială: decubit dorsal, braţele întinse sprijinite de bară
Mişcarea:
- mişcarea de picioare bras pe spate, cu întinderea şi îndoirea
genunchilor (1 - 2) (3 - 4).
44

U
Poziţia iniţială Mişcarea: 1 - 2; 3 - 4
Fig. 17
♦ 7. Poziţia iniţială: decubit dorsal, cu braţele întinse sprijinite de bară
Mişcarea:
1 - 4: apropierea şi depărtarea membrelor inferioare întinse lateral.
YX
Poziţia iniţială Mişcarea:
Fig. 18
1-4

♦ a. înot spate complet, alternativ - braţe şi picioare;
♦ b. înot spate în alunecare menţinând un braţ sus, celălalt pe
lângă corp, urmată de schimbarea acestora;
♦ c. înot spate dublu (ducerea simultană a braţelor dinainte
spre înapoi);
♦ d. bătaie picioare spate, menţinând o plută cu mâinile la spate;
♦ e. înot bras pe spate cu mişcare de braţe simultană;
45

♦ f. plută pe spate, vâslind cu braţele lateral pe lângă corp,
invers direcţiei de deplasare;
♦ g. rostogoliri înapoi în apă.
Exerciţii libere, cu obiecte portabile, aparate fixe şi partener:
♦ 1. Mers normal cu arcuirea braţelor sus, la fiecare pas (2 x 8
timpi).
♦ 2. Mers pe vârfuri cu menţinerea braţelor înapoi la spate (2 x 8
timpi).
♦ 3. Mers normal cu menţinerea bastonului apucat înapoi la
nivelul omoplaţilor (2 x 8 timpi).
♦ 4. Mers normal cu extensia şi arcuirea braţelor sus şi a unui
membru inferior înapoi-întins, la fiecare 4 timpi (2 x 8 timpi).
♦ 5. Combinaţii între aceste deplasări.
♦ 6. Mers în „patru labe”, cu o minge medicinală aşezată în zona
cervico-dorsală, sau cu nişte săculeţi cu nisip.
Mişcarea:
1 - 2: fandare înainte cu piciorul drept, cu extensia braţelor şi arcuirea
lor oblic-sus; 3 - 4: revenire;
5 - 8: se repetă cu piciorul stâng în fandare.
Mişcarea:
1 - 2: pas înainte cu piciorul drept, cu ridicarea braţelor prin lateral şi
aşezarea palmelor la ceafă (coate în extensie); 3 - 4: revenire;
5 - 8: se repetă cu piciorul stâng.
♦ 9. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu bastonul oblic apucat de
capete la spate, braţul drept sus, braţul stâng jos
46

Mişcarea:
1 - 2: îndoirea spre dreapta, cu arcuire, a trunchiului;
3 - 4: îndoire spre stânga cu arcuire;
♦ 10. Poziţia iniţială: cu spatele la scara fixă, apucat cu mâinile
de şipca de sus, călcâiele fixate la şipca de jos.
Mişcarea:
1 - 6: extensia trunchiului şi capului, fără a se desprinde palmele;
♦ 11. Poziţia iniţială: stând cu faţa la scara fixă, la distanţă de
1 braţ, apucat cu ambele mâini în dreptul pieptului.
Mişcarea:
1 - 6: ridicarea piciorului drept înapoi, extensia trunchiului şi a capului,
cu menţinerea poziţiei; 7 - 8: revenire;
1 - 8: se repetă cu piciorul stâng înapoi. În timpul ridicării şi
menţinerii picioarelor înapoi, trunchiul nu se răsuceşte spre piciorul
ridicat. Exerciţiul se repetă de 4 ori.
♦ 12. Poziţia iniţială: pe genunchi, pe călcâie aşezat, cu bastonul
apucat înapoi de capete.
Mişcarea:
1 - 4: ridicarea bazinului la vertical, extensia trunchiului cu
bastonul sus;
repetă de 4 ori.
♦ 13. Poziţia iniţială: pe genunchi, pe călcâie aşezat, braţele
întinse înainte pe sol, pieptul pe genunchi.
Mişcarea:
1 - 8: se execută rularea treptată a fiecărei părţi a corpului pe sol astfel:
1 - 2: bărbia; 3 - 4: pieptul; 5 - 6: bazinul;
47

7 - 8: coapse şi extensie totală, cu braţele întinse şi capul pe
spate („poziţia pisicii”);
1 - 8: se revine în poziţia iniţială pe acelaşi drum.
Exerciţiul se repetă de 4 - 6 ori (fig. 19)
f
Poziţia iniţială Mişcarea:

___A
1-8
Fig. 19
♦ 14. Poziţia iniţială: culcat facial (înainte), braţele întinse sus
Mişcarea:
1 - 2: ridicare în extensie cu arcuire a braţului drept şi a
piciorului stâng;
3 - 4: aceeaşi mişcare cu braţul stâng şi piciorul drept; 5 - 8:
se repetă. Exerciţiul se repetă de 4 - 6 ori.
♦ 15. Poziţia iniţială: culcat facial cu capul spre scara fixă,
apucat cu mâinile de şipca de jos
Mişcarea:
1 - 8: ridicarea trunchiului prin păşire pe fiecare şipcă până
la cea la care se realizează o extensie amplă;
1 - 8: coborârea şipcă cu şipcă şi revenirea în poziţia iniţială.
♦ 16. Poziţia iniţială: culcat facial transversal pe banca de
gimnastică, poziţie menţinută orizontal.
Mişcarea:
1 - 4: extensia capului, trunchiului, membrelor inferioare şi
a braţelor lateral, cu menţinere;
5 - 8: revenire la orizontal. Exerciţiul se repetă de
4 - 6 ori. Acelaşi exerciţiu poate fi executat cu un baston
în mâini.
48

V.5. Lordoză lombară
Definiţie: Lordoza lombară este o deviaţie a coloanei vertebrale
în plan sagital, cu convexitatea orientată anterior, fiind localizată în
regiunea lombară.
– creşterea tonusului grupelor musculare ale regiunii
abdominale, în condiţii de scurtare;
lombosacrale, în condiţii de lungire;
– formarea reflexului de postură corectă a trunchiului şi
membrelor inferioare.
• Poziţiile, mişcările şi exerciţiile vor fi executate în planuri,
direcţii, axe, unghiuri cât mai corecte, precise şi clare;
obiecte portabile şi aparate ajutătoare, care vor corecta deficienţa:
aşezat şi derivatele sale; – culcat
şi derivatele sale; – atârnat şi
derivatele sale.
– îndoiri; –
aplecări; –
înclinări; – arcuiri
înainte; – ridicări;
– răsuciri.
analitic (pentru grupele musculare abdominale, sacro-lombare, membrelor
inferioare);
– aplicative, cu caracter corectiv;
– de respiraţie.
49

- bastoane;
- bănci;
- haltere mici;
- corzi elastice.
- bancheta curbată;
- scara fixă;
- bara fixă;
- frânghia marinărească.
• • partener - colegul sau chiar profesorul, care poate
ajuta la realizarea mişcărilor.
♦ În apă se vor executa:
■ exerciţii pentru întărirea musculaturii trunchiului:
înclinări, îndoiri, flexii, răsuciri în ambele sensuri; ritmul va fi
moderat, iar amplitudinea mărită;
■ exerciţii pentru întărirea musculaturii abdominale,
utilizând contracţiile izometrice pentru mişcările de picioare;
■ exerciţii pentru membrele inferioare sub forma
ridicărilor
lor uşoare până la 900.

V.5.2.1. Exerciţ ii utilizate în scop terapeutic, în apă
Mişcarea:
- mers prin apă, executând cu braţele mişcarea tracţiunii de la
procedeul de înot craul.
Mişcarea:
- mers prin apă cu trunchiul aplecat înainte;
- se execută cu braţele mişcarea de bras.
50

Mişcarea:
- valuri de trunchi înainte, cu accent pe prima parte;
- revenire. Exerciţii
de respiraţie
♦ 4. Poziţia iniţială: stând lateral, cu sprijinul mâinii în sparge val
Mişcarea:
- ridicarea piciorului înainte la 900, cu uşoară înclinare a
trunchiului spre picior;
- acelaşi exerciţiu, cu răsucirea trunchiului.
♦ 5. Poziţia iniţială: stând lateral, cu sprijinul mâinii în sparge val
Mişcarea:
- ridicarea genunchiului îndoit la piept;
- apucarea acestuia cu braţul liber, înclinând în acelaşi timp
trunchiul.
♦ 6. Poziţia iniţială: stând cu faţa la bară, palmele se sprijină pe
aceasta
Mişcarea:
- gruparea genunchilor la piept, vârfurile picioarelor atingând
peretele, trunchiul grupat, privirea în jos;
- revenire.
♦ 7. Poziţia iniţială: stând cu faţa la bară, mâinile sprijinite de
aceasta, având un picior ridicat susţinut pe bară.
Mişcarea:
- îndoirea cu arcuire a trunchiului înainte peste coapsă,
menţinând capul cât mai aproape de genunchi.
51

Fig. 20
♦ 8. Poziţia iniţială: decubit dorsal în plută pe spate
Mişcarea:
- gruparea genunchilor la piept;
- urmată de întinderea lor.
♦ 9. Poziţia iniţială: decubit dorsal în plută pe spate, cu
picioarele depărtate
Mişcarea:
- rotarea picioarelor în plan anterior, cu amplitudine cât mai mare.
♦ 10. Poziţia iniţială: decubit dorsal în plută pe spate, cu
sprijinul ambelor palme pe bară
Mişcarea:
- se execută ridicarea alternativă a câte unui picior, cu menţinere;
- revenire în plută. Exerciţii
de respiraţie (fig. 21)
♦ 11. Poziţia iniţială: decubit dorsal (faţa spre sparge val)
Mişcarea:
- sprijinul labelor picioarelor pe sub bară, întinse în plută,
îndoirea trunchiului spre bară cu apucarea ei.
52

Fig. 21
♦ a. bătaia de picioare spate, cu o plută susţinută pe abdomen;
♦ b. bătaie de picioare spate, braţele menţinute vâslind pe
lângă corp, ridicarea alternativă a unui picior întins, îndoit sau grupat,
cu întreruperi, reluând apoi mişcările;
♦ c. călcarea apei, menţinând trunchiul uşor aplecat înainte;
♦ d. bătaia de picioare bras, din poziţia decubit dorsal, braţele
vâslind pe lângă corp;
♦ e. braţe fluture sau craul, fără mişcare de picioare;
♦ f. rostogoliri înainte prin apă (fig. 22).
Mişcare
a Fig.
22

Exerciţii libere, cu obiecte portabile, la aparate fixe şi cu partener:
♦ 1. Mers normal cu trunchiul înclinat înainte, cu mâinile prinse
la ceafă, pe creştet, sau la spate (2 x 8 timpi).
♦ 2. Mers normal cu trunchiul îndoit înainte, cu atingerea
solului la fiecare pas („mersul elefantului”).
53

♦ 3. Mers pe „patru labe”.
♦ 4. Poziţia iniţială: stând cu braţele întinse înainte.
Mişcarea:
1 - 2: ridicarea genunchiului drept înainte spre braţul stâng; 3 -
4: revenire;
5 - 6: ridicarea genunchiului stâng la braţul drept; 7 -
8: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 ori.
♦ 5. Poziţia iniţială: stând cu faţa la scara fixă, cu un picior
sprijinit la nivelul bazinului
Mişcarea:
1 - 4: îndoirea trunchiului înainte, cu atingerea coapsei cu pieptul,
braţele ating scara fixă; 5 - 8: revenire. Exerciţiul se repetă cu piciorul
celălalt sprijinit pe scara fixă. Exerciţiul se repetă de 4 ori / pe fiecare
picior.
♦ 6. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu mâinile pe şold
Mişcarea:
1 - 2: aplecarea trunchiului cu braţele lateral (900); 3 -
7: răsucirea trunchiului dreapta, apoi stânga; 8:
revenire pe verticală. Exerciţiul se repetă de 4 ori.
♦ 7. Poziţia iniţială: atârnat cu spatele la scara fixă
Mişcarea:
1 - 2: ridicarea genunchilor la piept;
3 - 4: revenire;
5 - 6: se repetă 1 - 4. Exerciţiul se repetă de 4 - 6 ori.
Acelaşi exerciţiu, cu ridicarea picioarelor întinse-apropiate.
♦ 8. Poziţia iniţială: pe genunchi, cu braţele pe lângă corp
Mişcarea:
1 - 2: întinderea înainte a piciorului drept şi a braţelor lateral; 3 - 6:
îndoirea trunchiului înainte, cu apucarea genunchiului cu ambele
mâini;
7 - 8: revenire în poziţia iniţială. Exerciţiul se repetă cu
întinderea piciorului stâng înainte.
54

J
Fig. 23
3-6
♦ 9. Poziţia iniţială: aşezat, cu sprijin pe palme la nivelul bazinului

Mişcarea:
1 - 2: aducerea genunchilor la piept, cu apucarea lor cu mâinile;
3 - 4: rulare dorsală, cu menţinerea genunchilor la piept;
5 - 6: revenire în ghemuit;
7 - 8: revenire în poziţia iniţială.
Exerciţiul se repetă de 4 - 6 ori (fig. 24).
e
/K\
Fig. 24
♦ 10. Poziţia iniţială: aşezat pe un scaun cu spătar, cu braţele pe lângă
corp, picioarele întinse şi apropiate Mişcarea:
1 - 4: îndoirea trunchiului înainte, cu atingerea coapselor cu
pieptul şi a solului cu palmele;
5 - 8: revenire la verticală. Exerciţiul
se repetă de 4 - 6 ori (fig. 25)
ti
frv
Poziţia iniţială
Fig. 25
Mişcarea: 1 – 4
55

♦ 11. Poziţia iniţială: culcat dorsal, cu o minge medicinală
apucată la nivelul gleznelor, braţele pe lângă corp
Mişcarea:
1 - 4: ridicarea membrelor inferioare, întinse, cu mingea medicinală şi
trecerea lor peste verticală, peste cap, cu atingerea solului; 5 - 8: revenire
în culcat. Exerciţiul se repetă de 4 - 6 ori.
♦ 12. Atârnat în plan oblic, cu faţa în sus
Mişcarea:
1 - 8: ridicarea alternativă a picioarelor întinse spre verticală.
♦ 13. Poziţia iniţială: aşezat cu picioarele întinse-apropiate, cu
un baston apucat de capete sprijinit pe coapse
Mişcarea:
1 - 4: îndoirea trunchiului pe coapse, concomitent cu rularea bas-
tonului spre glezne, trecerea acestuia peste vârfuri şi aşezarea lui pe sol;
5 - 8: rularea bastonului înapoi, cu trecerea peste vârfuri, genunchi
şi revenirea lui în poziţia iniţială. Exerciţiul se repetă de 4 - 6 ori (fig.
26).
Poziţia iniţială
Fig. 26
Mişcarea: 1 – 4
♦ 14. Poziţia iniţială: culcat dorsal pe lungimea băncii de gimnastică,
apucat cu mâinile de bancă în dreptul capului Mişcarea:
1 - 4: ridicarea picioarelor întinse-apropiate şi aşezarea vârfurilor
peste cap pe bancă; 5 - 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 - 6 ori
(fig. 27).
56 Poziţia Fig. 27 Mişcarea: 1 -
iniţială 4
V.6. Cifolordoză
Definiţie: Cifolordoza reprezintă asocierea a două deviaţii ale
coloanei lombare, ambele în plan sagital: una la nivel dorsal cu
convexitatea orientată posterior, cealaltă la nivel lombar cu convexi-
tatea orientată anterior.
În cele mai multe cazuri întâi apare o deviaţie, şi apoi, în
evoluţie, se asociază a doua cu caracter compensator.

– creşterea tonusului grupelor musculare ale regiunii dorsale
şi abdominale, în condiţii de scurtare (lucrează concentric);
sacrolombare şi ale peretelui anterior al cutiei toracice, în condiţii de
lungire (lucrează excentric);
– formarea reflexului de postură corectă a trunchiului şi
membrelor inferioare.
• Poziţiile, mişcările şi exerciţiile vor fi executate în planuri,
direcţii, axe şi unghiuri cât mai clare şi precise;
obiecte portabile şi aparate fixe pentru corectarea sau ameliorarea
deficienţei:
aşezat şi derivatele sale; – culcat şi
derivatele sale; – atârnat şi
derivatele sale.
• • mişcări folosite: –
îndoiri; –
întinderi; –
extensii;
– arcuiri (în zona dorsală); –
răsuciri (în axul vertical); – rotări
(în plan frontal).
57

- dinamice - exerciţii de dezvoltare fizică, cu caracter
analitic (musculatura abdominală, a cutiei toracice, a zonei dorsale, a
membrelor inferioare);
- exerciţii aplicative, cu caracter corectiv;
- mingi medicinale;
- coarda elastică;
- bastoane;
- saci cu nisip (mici).
- scara fixă;
- calul;
- planul înclinat;
- banca curbată;
- bara fixă;
- inele etc.
• • partener - colegul sau profesorul, care poate ajuta la reali
zarea mişcărilor.
• Se va lucra astfel:
♦ una dintre curburi se va fixa, printr-o poziţie corectivă
(exerciţiu static);
♦ cu a doua curbură se va lucra activ (dinamic);
♦ apoi se vor schimba modalităţile de lucru pe cele două deviaţii.

♦ 1. Poziţia iniţială: stând depărtat, palmele pe şold
Mişcarea:
1 - 2: răsucirea trunchiului spre dreapta; 3 - 4:
răsucirea trunchiului spre stânga. Se repetă de (2 x
8) 58

♦ 2. Poziţia iniţială: stând apropiat, cu braţele întinse lateral
Mişcarea:
1 - 2: arcuirea trunchiului şi braţelor lateral;
3 - 4: ridicarea genunchiului alternativ la piept.
Se repetă de (2 x 8) (fig. 28)
v /n"r
Poziţia iniţială
/O^
Mişcarea: 1 - 2
Fig. 28
3-4
♦ 3. Variante de mers, pe lungimea bazinului: pe vârfuri, pe

călcâie, rulat, adăugat, cu palmele pe şold înainte, înapoi.
♦ 4. Poziţia iniţială: culcat dorsal, cu sprijinul palmelor depărtat

oblic pe bară.
Mişcarea:
1 - 4: tracţiunea alternativă a genunchilor la piept; aceeaşi
mişcare cu pedalare.
♦ 5. Poziţia iniţială: stând apropiat, braţele la ceafă

Mişcarea:
1 - 2: extensia capului, odată cu arcuirea braţelor; 3 - 4:
ridicarea picioarelor alternativ întinse înainte. Se repetă de
(2 x 8) (fig. 29)
Poziţia iniţială Mişcarea: 1 – 2 3–
4
Fig. 29 59

♦ 6. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu sprijinul picioarelor pe
peretele bazinului şi al palmelor depărtat oblic pe bară.
Mişcarea:
1- 4: aplecarea trunchiului uşor spre înainte, păstrând
poziţia capului în extensie.
♦ 7. Poziţia iniţială: culcat ventral, cu sprijinul palmelor depărtat

oblic pe bară
Mişcarea:
1 - 4; 5 - 8: tracţiunea unui genunchi, alternativ, spre piept.

♦ a. alunecare spate, braţele oblic sus, ridicarea alternativă a
unui picior;
♦ b. bătaia de picioare spate, braţele întinse apucate deasupra
capului;
♦ c. înot spate complet;
♦ d. înot spate dublu, cu picioare craul;
♦ e. înot „over” pe o latură şi cealaltă.
♦ 1. Mers normal, cu mâinile la ceafă (coate în extensie) (2 x 8 timpi)
♦ 2. Mers pe călcâie, cu mâinile prinse înapoi la spate, cu bărbia

sus (2 x 8 timpi)
♦ 3. Mers pe vârfuri, cu mâinile pe cap (coate în extensie),

bărbia sus (2 x 8 timpi)
♦ 4. Mers normal, cu bastonul prins, de capete, la ceafă (2 x 8 timpi)
♦ 5. Mers pe vârfuri, cu bastonul prins, la nivelul coatelor -

înapoi, la spate (2 x 8 timpi)
♦ 6. Mers cu mingea medicinală aşezată pe cap (2 x 8 timpi)
♦ 7. Combinaţii între aceste variante de mers

60

♦ 8. Poziţia iniţială: stând, cu mâinile pe şold
Mişcarea:
1 - 2: ridicarea înainte a piciorului drept întins; 3
- 4: revenire;
5 - 6: ridicarea piciorului stâng; 7 - 8:
revenire. Exerciţiul se repetă de 4 ori.
♦ 9. Poziţia iniţială: stând, cu bastonul agăţat înapoi la nivelul

coatelor
Mişcarea:
1 - 2: îndoirea genunchilor (ghemuire);
3 - 4: revenire;
5 - 8: se repetă. Exerciţiul
se repetă de 4 ori.
♦ 10. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu bastonul apucat înapoi

la nivelul umerilor
Mişcarea:
1 - 2: răsucirea trunchiului spre dreapta;
3 - 4: revenire;
5 - 6: răsucirea spre stânga;
7 - 8: revenire; Exerciţiul se
♦ 11. Poziţia iniţială: stând depărtat, pe prima şipcă a scării fixe,

braţele întinse, cu mâinile apucat depărtat la nivelul umerilor
Mişcarea:
1 - 8: îndoirea braţelor, cu apropierea pieptului şi bazinului de
scara fixă (coloana dorsală fiind menţinută tot timpul în extensie),
moment în care se va trece cu mâinile pe şipca de jos; se va coborî,
şipcă cu şipcă, până aproape de ultima treaptă;
1 - 8: urcare şipcă cu şipcă în acelaşi fel.
♦ 12. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu bastonul apucat înapoi

la nivelul umerilor
Mişcarea:
1 - 2: aplecarea trunchiului înainte (900), cu menţinerea
coatelor lateral şi a bărbiei sus;
61

3 - 4: revenire; 5 - 8: se repetă.
♦ 13. Poziţia iniţială: pe genunchi, cu sprijin pe palme, trunchiul

orizontal
Mişcarea:
1 - 4: se alunecă pe ambele palme înainte, braţele întinse şi
capul în extensie, până când corpul se întinde complet;
5 - 8: se revine la poziţia iniţială, prin păşiri succesive spre
înapoi, pe ambele palme.
♦ 14. Poziţia iniţială: culcat dorsal, cu vârfurile fixate la scara fixă

Mişcarea:
1 - 2: ridicarea trunchiului la 450, cu ducerea braţelor lateral, bărbia
sus şi spatele drept; 3 - 4: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 - 6 ori.
♦ 15. Poziţia iniţială: culcat facial, cu trunchiul în afara suprafeţei

de sprijin, braţele sus
Mişcarea:
1 - 2: ridicarea trunchiului până la orizontală, cu braţele întinse
lateral;
Exerciţiul se poate realiza cu un baston aşezat pe omoplaţi, sau
cu o minge medicinală aşezată pe zona cervicală.
♦ 16. Poziţia iniţială: atârnat cu faţa în sus, pe un plan înclinat

Mişcarea:
1 - 2: ridicarea genunchilor îndoiţi la vertical; 3 -
4: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 - 6 ori.
Exerciţiul se poate realiza cu o minge medicinală la nivelul
genunchilor sau al gleznelor.
62

♦ 17. Poziţia iniţială: culcat dorsal, în afara suprafeţei de sprijin,
numai a zonei capului, braţele apucă marginea suprafeţei de sprijinire
(lada de gimnastică)
Mişcarea:
1 - 7: ridicarea genunchilor şi menţinerea lor la piept;
8: revenire.

Mişcarea:
1 - 4: ridicarea braţelor lateral, cu inspiraţie;
1 - 4: apnee;
1 - 4: coborârea braţelor, cu expiraţie.
V.7. Scolioză în „C”
Definiţie: Scolioza în „C” reprezintă o deficienţă a coloanei

vertebrale în plan frontal, cu convexitatea îndreptată spre dreapta sau
spre stânga, asociată cu răsucirea (torsiunea) corpurilor vertebrale spre
convexitate şi gibozitate costală.
Termenul „scolios” = întortochiat, indică o deviaţie laterală a
coloanei vertebrale.
Se cunosc 2 forme de încurbări scoliotice:
a. atitudinile scoliotice, care reprezintă deviaţiile laterale reducti
bile ale coloanei (scolioze funcţionale);
b. deviaţiile laterale morfostructurate (scolioze patologice).

- creşterea tonusului grupelor musculare din partea convexităţii,
în condiţii de scurtare (se lucrează concentric);
- creşterea tonusului grupelor musculare din partea concavităţii,
în condiţii de lungire (se lucrează excentric);
- creşterea elasticităţii şi a mobilităţii cutiei toracice;
- corectarea posturii liniei umerilor, omoplaţilor şi a bazinului
-formarea reflexului de ţinută corectă.
• Poziţiile, mişcările şi exerciţiile vor fi executate în direcţii,

planuri, axe şi unghiuri clare şi precise;
63

obiecte portabile şi aparate fixe, care vor ameliora sau corecta deficienţa:
- stând şi derivatele sale;
- pe genunchi şi derivatele sale;
- aşezat şi derivatele sale;
- culcat şi derivatele sale;
- atârnat şi derivatele sale.
- îndoiri laterale, în partea convexităţii;
- semirotări în partea concavităţii;
- întinderi în axul lung al coloanei vertebrale.
- dinamice: exerciţii de dezvoltare fizică, cu caracter analitic;
- aplicative, cu caracter corectiv (mers, alergare, sărituri,
târâre, căţărare etc);
- respiratorii, cu caracter corectiv.
- bastoane;
- mingi medicinale;
- corzi;
- săculeţi cu nisip.
- scara fixă;
- bara fixă;
- planul înclinat etc.
• • partener:
- colegul sau profesorul de specialitate reprezintă ajutorul
în realizarea corectă a mişcărilor
• În apă se vor executa:

■ exerciţii pentru întărirea musculaturii spatelui, utilizând extensii,
îndoiri, răsuciri; 64

Notă: -► exerciţiile statice se vor executa din poziţii simetrice
atunci când trunchiul este în extensie;
-► îndoirile laterale şi răsucirile de trunchi se execută
din poziţii asimetrice;
-» braţul de partea convexităţii va efectua mişcările în
apă sub nivelul umerilor, celălalt braţ executând deasupra apei şi
numai spre înapoi.
■ exerciţii de echilibru şi tracţiuni pe verticală la bară
(suspensii),
acestea determinând o solicitare simetrică a muşchilor antagonişti.
Notă: -► exerciţiile din deplasare vor cuprinde mişcări
asimetrice de braţe şi picioare.
■ mişcările de trunchi se vor executa astfel:
-* îndoiri laterale către partea convexităţii;
-» răsuciri către partea concavităţii.

♦ 1. Poziţia iniţială: stând cu un braţ întins deasupra apei, celălalt
pe şold în apă
Mişcarea:
1 - 2: deplasare înainte cu ducerea piciorului de partea convexi-
tăţii înainte, revenire şi
3 - 4: a celui de partea concavităţii înapoi.

Mişcarea:
1 - 2: îndoire laterală de partea convexităţii, cu braţul întins
pe apă;
3 - 4: răsucire a trunchiului de partea concavităţii.

Mişcarea:
- mers pe vârfuri, cu ducerea asimetrică a braţelor - unul sus
(cel de partea concavităţii), celălalt lateral oblic sub apă (cel de partea
convexităţii);
- extensii de trunchi.
65

Mişcare
a Fig. 30

Mişcarea:
- un braţ la ceafă (de partea concavităţii) trage în extensie celălalt braţ
la spate înapoi, care împinge trunchiul în faţă. Exerciţii de respiraţie
♦ 5. Poziţia iniţială: stând lateral la bară, piciorul de partea

convexităţii fiind sprijinit pe bară lateral, braţul de aceeaşi parte pe
lângă trunchi şi celălalt ridicat înainte sus.
Mişcarea:
- îndoiri laterale spre picior
♦ 6. Poziţia iniţială: decubit ventral

Mişcarea:
- bătaie picioare craul, cu sprijinul palmelor pe bară;
- ridicarea braţului (de partea concavităţii) întins înapoi, cu
extensia trunchiului.
♦ 7. Poziţia iniţială: decubit dorsal, corpul în plută pe spate,
braţele întinse, palmele apucă bara
Mişcarea:
- răsuciri ale trunchiului de partea concavităţii.

♦ a. înot în alunecare spate, braţele în poziţie asimetrică (sus
de partea concavităţii, jos de partea convexităţii);
66

♦ b. exerciţii de bătaie picioare craul, bras, având un braţ pe
plută (de partea concavităţii), celălalt braţ îndoit la spate (de partea
convexităţii) (fig. 31);
Mişcare
a Fig.
31
♦ c. înot pe o latură, un braţ întins pe lângă ureche (de partea

concavităţii), celălalt braţ sprijinit pe coapsă (de partea convexităţii).
Exerciţii libere, cu obiecte portabile, la aparate fixe, cu partener
pentru corectarea unei Scolioze în „C” stânga:
♦ 1. Mers normal cu braţul drept întins sus, braţul stâng înapoi-

jos şi arcuiri la fiecare doi paşi (2 x 8 timpi)
♦ 2. Mers normal cu o minge medicinală (1 kg) aşezată şi ţinută

pe umărul drept, braţul stâng cu mâna pe şold, capul în extensie (2 x 8
timpi)
♦ 3. Deplasare cu fandare pe piciorul drept înainte şi cu arcuirea

înapoi a piciorului stâng (2 x 8 timpi)
♦ 4. Poziţia iniţială: culcat dorsal cu braţele lateral

Mişcarea:
1 - 4: îndoirea trunchiului spre stânga, cu ducerea piciorului
stâng lateral şi atingerea acestuia cu mâna stângă, braţul drept se duce
sus, cu menţinerea poziţiei;
67

♦ 5. Poziţia iniţială: stând cu braţele pe lângă corp

Mişcarea:
1 - 2: fandare laterală cu piciorul drept, cu uşoara înclinare a
trunchiului spre stânga, braţul drept aşezat pe creştet, braţul stâng dus
îndoit înapoi la spate;
3 - 4: revenire;
5 - 6: ridicarea piciorului stâng lateral (450-900), cu înclinarea
uşoară a trunchiului în aceeaşi parte, braţul drept deasupra capului,
braţul stâng înapoi rotunjit la spate;
f
J<f-
Fig. 32
5-6
♦ 6. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu bastonul apucat de ambele

capete diagonal la spate (mâna dreaptă sus, stânga jos)
Mişcarea:
1 - 2: îndoirea şi arcuirea trunchiului spre stânga;
3 - 4: revenire;
5 - 6: răsucirea şi arcuirea trunchiului spre dreapta;
♦ 7. Poziţia iniţială: stând cu piciorul stâng sprijinit pe scara fixă,

ladă, sau scaun
Mişcarea:
1 - 2: îndoirea cu arcuire a trunchiului spre stânga, cu braţul
drept deasupra capului, stângul rotunjit la spate; 68

3 - 4: revenire;
5 - 6: răsucire cu arcuire a trunchiului spre dreapta, braţul drept
sus, stângul lateral;
♦ 8. Poziţia iniţială: stând cu latura stângă la scara fixă, apucat

cu mâna dreaptă deasupra capului
Mişcarea:
1 - 4: fandare laterală spre dreapta, cu îndoirea şi arcuirea
trunchiului spre stânga;
♦ 9. Poziţia iniţială: pe genunchiul drept şi piciorul stâng întins

lateral, cu bastonul apucat de capete în diagonal la spate (mâna
dreaptă sus, stânga jos)
Mişcarea:
1 - 4: îndoirea cu arcuire a trunchiului spre stânga; 5 - 8: răsucirea
trunchiului spre dreapta în axul vertical, cu mutarea bastonului pe
omoplaţi.
♦ 10. Poziţia iniţială: aşezat pe genunchiul şi călcâiul piciorului

stâng, piciorul drept întins lateral, cu sprijin pe braţul stâng, braţul
drept lateral
Mişcarea:
1 - 4: ridicarea bazinului de pe călcâi, cu arcuirea trunchiului
spre stânga şi ducerea braţului drept sus; se va menţine poziţia cu
inspiraţie;
Exerciţiul se repetă de 4 ori (fig. 33)

Fig. 33
69

♦ 11. Poziţia iniţială: apucat, cu latura stângă la scara fixă, mâna
stângă în dreptul bazinului, piciorul stâng sprijinit pe prima şipcă,
braţul drept apucat deasupra capului
Mişcarea:
1 - 4: extensia cu arcuire a trunchiului (în exteriorul scării fixe),
cu depărtarea în lateral a piciorului drept şi întinderea ambelor braţe.
♦ 12. Poziţia iniţială: aşezat călare pe banca de gimnastică,

braţele lateral
Mişcarea:
1 - 2: îndoirea cu arcuire a trunchiului spre stânga până când palma
stângă atinge solul; 3 - 4: revenire;
5 - 6: sprijin apucat cu palmele de bancă înapoia bazinului, ridicarea
în extensie a acestuia şi a capului, cu menţinerea poziţiei; 7 - 8:
revenire. Exerciţiul se repetă de 4 - 6 ori (fig. 34)

Fig. 34
♦ 13. Poziţia iniţială: culcat facial (înainte), cu trunchiul în afara

suprafeţei de sprijin (bancă sau ladă de gimnastică), palma dreaptă la
ceafă, palma stângă pe şold. Mişcarea:
1 - 4: extensia amplă a trunchiului şi capului, cu arcuire şi menţinerea
poziţiei la punctul maxim, pe inspiraţie; 5 - 8: revenire cu expiraţie
(fig. 35).
Mişcarea: 1 – 4 Fig. 35 70

♦ 14. Poziţia iniţială: sprijin înainte cu bazinul pe aceeaşi linie
cu umerii
Mişcarea:
1 - 4: trecere în sprijin lateral pe braţul stâng, picioarele vor fi
uşor depărtate, braţul drept în extensie deasupra capului; se va menţine
poziţia;
5 - 8: revenire. Exerciţiul se repetă de
4 - 6 ori (fig. 36)

Fig. 36
V.8. Scolioză în „S”
Definiţie: Scolioza în „S” este o deficienţă a coloanei vertebrale,

care presupune existenţa a două deviaţii în plan frontal, convexităţile
având sens alternativ.
Sunt frecvente scoliozele în „S” cu o curbură localizată la
nivelul segmentului dorsal şi alta la nivel lombar.
Scolioza în „S” se defineşte ţinând cont de sensul curburii dorsale
(exemplu: scolioză în „S” dreapta = curbura de la nivelul coloanei
dorsale are convexitatea spre dreapta, iar curbura coloanei lombare are
convexitatea spre stânga).

- creşterea tonusului grupelor musculare din partea convexităţii,
în condiţii de scurtare (se lucrează concentric);
- creşterea tonusului grupelor musculare din partea concavităţii,
în condiţii de lungire (se lucrează excentric);
- creşterea elasticităţii musculaturii cutiei toracice;
- formarea reflexului de postură corectă, pentru linia umerilor
şi a bazinului.
71

direcţii, planuri, axe şi unghiuri precise şi corecte;
deficienţei:
genunchi şi derivatele sale; – aşezat
şi derivatele sale; – culcat şi
derivatele sale.
– îndoiri; –
întinderi; –
răsuciri; –
extensii; –
arcuiri;
– balansări etc., asimetrice pentru cap, trunchi, membre
superioare, membre inferioare.
analitic (pentru grupele musculare vizate de deficienţă şi grupele
musculare ale celorlalte segmente ale corpului);
– aplicative, cu caracter corectiv;
– respiratorii.
– mingi medicinale;
– bastoane;
– corzi;
– cordoane elastice; –
săculeţi cu nisip; –
haltere mici etc.
• • aparate fixe folosite: –
banca de gimnastică; –
scara fixă; – lada de
gimnastică; – banca
curbată;
72
- planul înclinat;
- bara fixă etc.
• • partener - colegul sau profesorul de specialitate, cu
ajutorul căruia se pot realiza corect mişcările, exerciţiile.
• Exerciţiile se vor executa astfel: se va fixa una dintre curburi
în poziţie corectivă şi se va lucra cu cealaltă curbură.
• În apă se vor executa:
■ exerciţii de braţe care vor amplifica mişcările de
trunchi: braţul de partea convexităţii va executa mişcările pe sub apă
în plan posterior, sau se va ridica până la nivelul liniei umărului; braţul
de partea concavităţii va executa mişcări deasupra liniei umărului şi tot
în plan posterior;
■ din articulaţia umerilor, rotările se vor executa
dinainte -înapoi, continuate cu extensii, ridicări şi mişcări care să
implice apropierea omoplaţilor de coloana vertebrală;
■ mişcările de trunchi se vor executa astfel:
-► de partea convexităţii îndoirile laterale (atât la nivelul
regiunii toracale, cât şi a celei lombare);
-» de partea concavităţii răsucirile.
■ cu membrele inferioare se va lucra astfel:
-► acestea se vor aşeza în poziţii diferite pe fundul bazinului,
repartizând inegal greutatea corpului pe ele;
-* piciorul de partea convexităţii va fi aşezat asimetric înainte,
lateral, fandat, iar cel de partea concavităţii va fi aşezat înapoi, în exterior.
■exerciţiile de respiraţie vor fi ample, utilizate în mod
obligatoriu, având rol de redresare a cutiei toracice;
■exerciţiile de relaxare sunt indicate pentru a decontractura
musculatura de partea concavă a scoliozei.

• 1. Poziţia iniţială: decubit ventral, cu un braţ sprijinit de bară
(de partea concavităţii) şi celălalt braţ sprijinit la spate
Mişcarea:
- bătaie de picioare craul;
- cu tracţiunea genunchiului pe a 4-a mişcare.
73

♦ 2. Acelaşi exerciţiu executat din decubit dorsal

Mişcarea:
1 - 2: mers prin apă cu rotarea unui braţ înapoi (cel de partea
concavităţii);
3 - 4: ridicarea unui picior înainte (cel de partea convexităţii).
i
Mişcarea: 1 - 2; 3 - 4
Fig. 37
Mişcarea:
1 - 2: îndoire laterală a trunchiului de partea convexităţii; 3 -
4: cu ducerea piciorului înapoi întins (de partea concavităţii).

Mişcarea:
1 - 2: răsucirea trunchiului cu palmele pe umeri (extensie cu
arcuire), de partea concavităţii;
3 - 4: ridicarea piciorului lateral, de partea convexităţii (fig. 38).
74
Fig. 38
i
Mişcarea: 1 - 2; 3 - 4

♦ 6. Poziţia iniţială (scolioză dreapta): stând depărtat, cu sprijinul
braţului drept de bară
Mişcarea:
1 - 2; 3 - 4: braţul stâng ridicat sus-înainte, piciorul stâng
ridicat înapoi.
fy
Mişcarea: 1 – 2; 3 – 4
Fig. 39

♦ a. înot craul în alunecare: braţul stâng (de partea concavi-
tăţii) întins înainte; celălalt braţ (drept) pe lângă şold, vâsleşte; la a 4-a
bătaie, ridicarea piciorului din partea convexităţii înapoi întins;
♦ b. înot spate în alunecare: braţul stâng (de partea concavi-
tăţii) întins pe apă pe lângă cap; celălalt braţ (drept) pe lângă şold,
vâsleşte; la a 4-a sau a 6-a bătaie, ridicarea piciorului din partea
convexităţii întins înainte sus;
♦ c. alunecare spate: braţul stâng (de partea concavităţii) întins
pe lângă cap; celălalt braţ (drept) pe lângă corp; ridicare, la 3 bătăi, a
piciorului de partea convexităţii îndoit lateral (jumătate bras);
♦ d. plutire pe spate având pluta ţinută în regiunea dorsală,
împingerea trunchiului şi bazinului înainte;
♦ e. călcarea apei cu menţinerea braţului de partea concavităţii
ridicat sau la ceafă, celălalt braţ vâsleşte prin apă, membrele inferioare
executând mişcarea de picioare bras, cu împingere alternativă lateral.
75

Exerciţii libere, cu obiecte portabile, cu aparate fixe şi partener,
pentru corectarea sau ameliorarea unei Scolioze în „S” stânga:
♦ 1. Mers normal, cu braţul drept sus şi stângul pe şold (2 x 8 timpi)
♦ 2. Mers cadenţat, cu extensia braţului drept sus şi a celui stâng

lateral, a piciorului stâng lateral şi a celui drept înapoi, la fiecare 2 timpi
(4 x 8 timpi)
♦ 3. Mers pe vârfuri, cu mâinile pe umeri, corectând linia

umerilor (2 x 8 timpi)
♦ 4. Mers cu piciorul drept pe o bancă de gimnastică şi stângul

pe sol

Mişcarea:
1 - 2: ridicare pe vârfuri, cu extensia şi arcuirea braţului drept
sus, stângul lateral;
3 - 4: revenire;
5 - 6: ridicarea laterală a piciorului drept şi a braţului drept
sus, braţul stâng lateral;
7 - 8: revenire. Exerciţiul

Mişcarea:
1 - 2: îndoirea trunchiului spre stânga şi întinderea piciorului drept
lateral, braţul drept sus, braţul stâng pe şold; 3 - 4: revenire; 5 - 8: se
repetă ca la 1 - 4. Exerciţiul se repetă de 4 ori.
♦ 7. Poziţia iniţială: depărtat stând, cu bastonul apucat la nivelul

umerilor astfel: agăţat la cotul stâng, apucat la mâna dreaptă
Mişcarea:
1 - 2: îndoire cu arcuire stânga; 3 -
4: revenire;
76

5 - 6: aplecare (900) cu bărbia sus; 7 - 8:
revenire. Exerciţiul se repetă de 4 - 8 ori.
♦ 8. Poziţia iniţială: pe genunchiul stâng, cu piciorul drept întins

lateral, cu bastonul apucat înapoi la nivelul omoplaţilor
Mişcarea:
1 - 2: îndoirea trunchiului, cu arcuire, spre stânga;
3 - 4: revenire pe ambii genunchi, uşor depărtaţi;
5 - 6: extensia trunchiului şi capului, cu ridicarea bastonului sus;
♦ 9. Poziţia iniţială: stând cu spatele la scara fixă, apucat cu

mâna dreaptă de sus şi cu mâna stângă jos
Mişcarea:
1 - 3: extensia trunchiului (bazinul cât mai mult înainte), capul
în extensie;
4: revenire;
5 - 7: ridicarea genunchiului drept la piept, cu menţinere,
8: revenire. Exerciţiul se
repetă de 4 ori.
♦ 10. Poziţia iniţială: cu latura dreaptă la scara fixă, mâna

dreaptă apucă la nivelul taliei, mâna stângă deasupra capului
Mişcarea:
1 - 7: extensia trunchiului spre exterior, cu menţinere;
repetă de 4 ori.
♦ 11. Poziţia iniţială: pe genunchi, cu sprijin înainte pe palme

Mişcarea:
1 - 6: balansul piciorului stâng înapoi şi a braţului drept înainte,
cu arcuire;
repetă de 4 ori.
77

♦ 12. Poziţia iniţială: aşezat transversal pe banca de gimnastică,
cu piciorul stâng întins lateral pe lungimea băncii, cu bastonul apucat
diagonal la spate (mâna dreaptă sus, mâna stângă jos)
Mişcarea:
1 - 2: îndoirea cu arcuire a trunchiului spre stânga (numai la
nivelul coloanei dorsale);
3 - 4: aplecarea pieptului înainte, menţinând bărbia în extensie;
5 - 6: extensia trunchiului, cu bărbia menţinută sus;
♦ 13. Poziţia iniţială: culcat dorsal, cu mâinile sub ceafă

Mişcarea:
1 - 2: ducerea piciorului drept lateral (pe sol); 3 -
4: revenire;
5 - 6: ridicarea piciorului stâng întins la 900; 7
- 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 ori.
♦ 14 Poziţia iniţială: culcat înainte, cu bastonul apucat cu ambele

mâini la nivelul omoplaţilor (sau cu o minge medicinală de 1 kg)
Mişcarea:
1 - 6: ridicarea trunchiului, a braţelor cu bastonul şi a membrelor
inferioare în extensie, cu menţinerea poziţiei; 7 - 8: revenire.
♦ 15 Poziţia iniţială: atârnat pe un plan oblic, cu faţa în sus

Mişcarea:
1 - 4: desprinderea mâinii stângi de şipcă, concomitent cu balansul lateral al
piciorului drept, menţinerea poziţiei; 5 - 8: revenire. Exerciţiul se
Pentru o scolioză în „S” dreapta se pot executa aceleaşi exerciţii

descrise în acest capitol, dar realizate în sens invers:
- braţul stâng şi piciorul stâng vor executa mişcări de ridicare
şi extensie;
- braţul drept şi piciorul drept vor executa mişcări de coborâre
şi echilibrare.
78

V.9. Spate rotund
Definiţie: Spatele rotund este o cifoză dorsală superioară,
asociată cu omoplaţi depărtaţi, coaste arcuite, umeri duşi înainte,
datorită tonicităţii crescute a musculaturii pectorale.
• Vor fi angrenate şi tonifiate toate grupele musculare ale
spatelui, în special cele din partea dorsală superioară;
• Mişcările şi exerciţiile vor fi realizate pe o bază mare de
susţinere (sprijin); vor avea direcţii, planuri şi axe precise şi clare;
• Se vor realiza exerciţii de respiraţie pentru tonifierea peretelui
toracic şi abdominal;
• Se va crea reflexul de atitudine corectă;
obiecte portabile şi aparate ajutătoare, care vor ameliora sau corecta
deficienţa:
derivatele sale.
– întinderi; –
extensii; – arcuiri;
– îndoiri laterale; –
răsuciri; – rotări; –
susţineri; – purtări.
– statice, cu caracter analitic – corectiv; – dinamice, cu caracter
aplicativ – corectiv (mers, alergare, săritură, târâre, căţărare etc.).
79

- bastoane;
- mingi medicinale;
- cercuri mici;
- măciuci;
- coarda elastică;
- gantere mici.
- scara fixă;
- bârna mică;
- bara;
- bancheta rotundă;
- planul înclinat.
• • partener - subiectul şi partenerul său (colegul sau profesorul)
se vor ajuta reciproc pentru realizarea mişcărilor;
• Exerciţiile efectuate în apă vor respecta următoarele norme

metodice:
■ exerciţiile statice se vor executa simetric, solicitând
muşchii planului posterior al trunchiului (sinergic) -► exerciţii
executate din plută pe piept, plută pe spate, atârnat la bara marginii
bazinului;
■ exerciţiile de trunchi vor cuprinde mişcări de extensie,
îndoiri laterale, răsuciri, circumducţii în plan posterior;
■ exerciţiile de membre superioare se vor executa
deasupra liniei umerilor, în plan posterior;
■ exerciţiile de membre inferioare cuprind mişcări
executate în plan posterior
■ exerciţiile de respiraţie sunt obligatorii;
■ se pot executa în apă şi exerciţii cu obiecte portabile,
fiind indicate mingile medicinale, corzile elastice, bastoanele.

♦ 1. Poziţia iniţială: din stând, mers pe vârfuri Mişcarea: - braţele sus
pe lângă cap, extensia trunchiului cu ducerea braţelor înapoi, capul pe
spate.
80

î
Mişcare
a Fig. 40
♦ 2. Poziţia iniţială: din stând, mers pe vârfuri

Mişcarea:
- braţele sus pe lângă cap, ţinând de capete o bandă elastică,
extensia trunchiului.
♦ 3. Poziţia iniţială: stând apropiat

Mişcarea:
- rotarea amplă a umerilor din înainte spre înapoi, simultan şi
alternativ cu joc de gleznă.
♦ 4. Poziţia iniţială: din stând, mers pe vârfuri

Mişcarea:
t
- aceeaşi mişcare ca mai sus, având braţele coborâte, trăgând
de banda elastică, împingând trunchiul în extensie, apropiind omoplaţii.
Mişcare
a Fig.
41
81

♦ 5. Poziţia iniţială: stând cu spatele la bară, apucat înapoi cu
braţele
Mişcarea:
- ridicarea genunchiului la nivelul apei, simultan cu extensia
trunchiului, capul pe spate.
♦ 6. Poziţia iniţială: stând cu picioarele depărtate, cu spatele la

bară, apucat de sub ea, având coatele îndoite
Mişcarea:
- împingerea trunchiului înainte în extensie, cu întinderea braţelor.
♦ 7. Poziţia iniţială: ghemuit, cu palmele la bară şi faţa spre ea

Mişcarea:
- extensie pe spate (start de spate), cu întinderea picioarelor şi
arcuirea trunchiului, braţele întinse încadrează capul

♦ a. bătaie picioare spate, braţele menţinute întinse pe lângă
cap (împletit apucat);
♦ b. bătaie picioare spate, menţinerea unei plute în regiunea
dorsală, trunchiul în extensie;
♦ c. bătaie picioare craul, braţele sprijinite pe plută, trunchiul
în extensie;
♦ d. bătaia picioare bras, braţele sprijinite pe plută, capul tras
spre spate;
♦ e. acelaşi exerciţiu, cu mâinile împreunate la spate (bras cu
trunchiul ridicat) şi picioarele coborâte uşor;
♦ f. înot spate dublu, cu bătaie de picioare spate, trunchiul în
extensie, bărbia ridicată.
♦ 1. Mers în cadenţă, cu rotarea umerilor înapoi (1 x 8 timpi)
♦ 2. Mers normal cu inspiraţie şi expiraţie, la 3 timpi, cu ridicarea

şi coborârea braţelor prin lateral
82

♦ 3. Mers în cadenţă, cu mâinile aşezate pe creştet (1 x 8 timpi)
şi la ceafă (1 x 8 timpi), cu arcuirea coatelor înapoi la fiecare pas
♦ 4. Mers cu o minge medicinală aşezată pe creştet (sau un

săculeţ cu nisip), susţinută cu mâinile, concomitent cu ridicarea
alternativă a genunchilor la orizontală
♦ 5. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu mâinile la ceafă

Mişcarea:
1 - 2: aplecarea trunchiului înainte, cu întinderea braţelor lateral
şi arcuire;
3 - 4: revenire; 5 - 8: se repetă.
♦ 6. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu faţa la scara fixă, apucat

şipca din dreptul pieptului
Mişcarea:
1 - 3: aplecarea cu arcuire a trunchiului înainte, cu menţinerea
capului în extensie;
4: revenire;
repetă de 4 ori.
♦ 7. Poziţia iniţială: pe genunchi pe călcâie aşezat, cu mâinile la

ceafă
Mişcarea:
1 - 3: ridicarea de pe călcâie, extensia trunchiului, capului şi a
braţelor şi cu arcuirea acestora;
4: revenire;
repetă de 4 ori.
♦ 8. Poziţia iniţială: aşezat, cu bastonul apucat de capete şi

susţinut la nivelul omoplaţilor
Mişcarea:
1 - 3: aplecarea trunchiului înainte, cu bărbia sus;
4: revenire;
5 - 8: se repetă.
83

♦ 9. Poziţia iniţială: culcat, cu regiunea dorsală pe o minge
medicinală, genunchii îndoiţi şi braţele pe lângă cap
Mişcarea:
1 - 2: ridicarea braţelor lateral, cu inspiraţie;
3: menţinerea poziţiei braţelor şi apnee;
4: revenire, cu expiraţie.
♦ 10. Poziţia iniţială: pe genunchi, cu sprijin pe palme înainte,

capul în extensie
Mişcarea:
1 - 2: balansul braţului cu piciorul opus înapoi-sus;
3 - 4: revenire;
5 - 8: se repetă în partea opusă.
♦ 11. Poziţia iniţială: înainte culcat, cu trunchiul în afara suprafeţei

de sprijin (bancă, ladă etc), braţele pe lângă corp
Mişcarea:
1 - 4: extensia trunchiului, capului şi braţelor lateral, cu menţinerea
în poziţie;
5 - 8: revenire, cu relaxare.
♦ 12. Poziţia iniţială: atârnat cu faţa la scara fixă

Mişcarea:
1 - 2: extensia membrelor inferioare şi a capului; 3 - 4:
V.10. Spate plan
Definiţie: Spatele plan este o deficienţă caracterizată prin dispariţia

curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale, toracele se aplatizează,
omoplaţii sunt lipiţi de coaste.

♦ Exerciţiile alese urmăresc:
- îndepărtarea rigidităţii coloanei vertebrale;
- prevenirea tendinţei de inversare a curburilor vertebrale;
84

– creşterea elasticităţii musculaturii cutiei toracice şi a spatelui;
creşterea mobilităţii articulaţiilor capului, gâtului, scapulo-humerale şi
ale coloanei vertebrale în totalitate;
– educarea reflexului de postură corectă a întregului corp;
– creşterea capacităţilor de coordonare, precizie, echilibru între
segmentele corporale.
• Poziţiile, mişcările şi exerciţiile se vor executa în planuri,
direcţii, axe şi unghiuri precise şi clare;
deficienţei:
derivatele sale.
– ridicări;
– îndoiri;
– întinderi;
– extensii;
– răsuciri;
– rotări (circumducţii);
– arcuiri.
– statice (poziţii corective); –
dinamice
– exerciţii de dezvoltare fizică, cu caracter analitic, compensator la
nivelul trunchiului şi a celorlalte segmente ale corpului; – exerciţii
aplicative, cu caracter corectiv; – exerciţii respiratorii.
– mingi medicinale;
– bastoane;
– săculeţi cu nisip;
– haltere mici;
– cordoane elastice;
– materiale uşoare (voal, fulgi).
85

- scara fixă;
- planul înclinat.
• • partener - colegul sau profesorul de specialitate, cu ajutorul
căruia se pot realiza mişcări sau exerciţii cât mai corect;
♦ Pentru ameliorarea acestei deficienţe, exerciţiile vor fi realizate

concomitent cu inspiraţia şi expiraţia toracică.

♦ 1. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu palmele împletite la spate
Mişcarea:
1 - 4: extensia capului şi trunchiului, cu arcuire.
♦ 2. Poziţia iniţială: stând cu faţa la bară, cu palmele sprijinite
pe aceasta
Mişcarea:
1 - 8: balansul unui picior întins înapoi, cu extensia capului şi
trunchiului;
- acelaşi exerciţiu cu celălalt picior.
♦ 3. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu palmele sprijinite pe bară
Mişcarea:
1 - 8: împingerea bazinului înainte-înapoi şi lateral dreapta-
lateral stânga.
♦ 4. Poziţia iniţială: stând cu spatele la bară, palmele sprijinite
lateral
Mişcarea:
- alunecarea palmelor pe bară, împingând trunchiul înainte,
apropiind braţele unul de celălalt.
Mişcarea:
1 - 2: ducerea braţelor întinse lateral prin apă, extensia trunchiului
cu arcuire;
86

3 - 4: coborârea braţelor prin lateral înapoi, cu încrucişarea lor
la spate (fig. 42).
Q_____ft t
Fig. 42
♦ 6. Poziţia iniţială: decubit ventral, cu palmele sprijinite de bară

Mişcarea: - bătaie de picioare delfin (ondularea corpului).
♦ 7. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu palmele pe şold

Mişcarea:
- rotări din umeri înapoi, alternativ, cu extensia trunchiului
(umerii în apă) (2 x 8).

Fig. 43

♦ a. alunecare spate, cu împingerea bazinului înainte;
♦ b. alunecare pe piept, cu mişcări ondulatorii (asemănătoare
delfinului)
87

♦ c. spate dublu, cu picioare bras (accent pe împingerea
trunchiului înainte);
♦ d. înot bras, cu respiraţie la 2 braţe.
Exerciţii libere, cu obiecte portabile, cu aparate fixe şi cu partener:
♦ 1. Mers cadenţat, cu menţinerea braţelor întinse oblic jos şi a
bărbiei sus (2 x 8 timpi)
♦ 2. Mers cadenţat, cu menţinerea braţelor întinse oblic sus (2 x

8 timpi)
♦ 3. Mers cu o minge medicinală (1 kg) ţinută înainte jos (2 x 8

timpi)
♦ 4. Mers pe vârfuri, cu bastonul apucat înapoi, la nivelul taliei

(2 x 8 timpi)
♦ 5. Mers cu fandare şi arcuire pe fiecare picior înainte, la fiecare

doi timpi, cu extensia şi arcuirea braţelor lateral (4 x 8 timpi)
♦ 6. Mers cu îndoirea trunchiului înainte, la fiecare pas

(2 x 8 timpi)
♦ 7. Mers cu menţinerea unei mingi la ceafă cu ambele mâini a

(2 x 8 timpi)

Mişcarea:
1 - 2: ridicarea pe vârfuri, cu ridicarea braţelor sus, cu arcuire
şi inspiraţie menţinută;
3 - 4: revenire şi expiraţie;
5 - 6: ghemuit, cu sprijin înainte pe palme şi inspiraţie; 7 -
8: revenire, cu expiraţie. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

Mişcarea:
1 - 2: ridicarea braţelor sus şi extensia capului, cu inspiraţie;
88

3 - 4: revenire, cu expiraţie;
5 - 6: aşezarea mâinilor pe şold, aplecarea capului cu bărbia în
piept, cu inspiraţie;
7 - 8: revenire, cu expiraţie.
Exerciţiul se repetă de 4 ori .

Mişcarea:
1 - 4: rotarea alternativă a braţelor întinse înainte şi aplecarea
capului înainte;
5 - 7: extensia coloanei cervicale şi dorsale, cu braţele lateral; 8:
♦ 11. Poziţia iniţială: stând, cu faţa la scara fixă, apucat cu

mâinile la nivelul pieptului
Mişcarea:
1 - 3: balansul piciorului drept întins înapoi, cu extensia capului
şi trunchiului (cervico-dorso-lombar);
4: revenire;
5 - 7: se repetă, cu piciorul stâng;
repetă de 6 ori.
♦ 12. Poziţia iniţială: pe un genunchi, cu celălalt îndoit înainte,

mâinile pe şolduri
Mişcarea:
1 - 3: aplecarea trunchiului înainte, cu aşezarea pieptului pe
genunchi;
4: ridicarea trunchiului şi aşezarea pe ambii genunchi;
5 - 7: extensia capului şi trunchiului, cu arcuire, cu braţele lateral;
8: revenire la poziţia iniţială, cu celălalt genunchi înainte.
♦ 13. Poziţia iniţială: aşezat pe sol, cu sprijin pe palme înapoi

Mişcarea:
1 - 2: ridicarea bazinului şi extensia amplă a capului, trunchiului
şi bazinului;
3 - 4: revenire, cu aplecarea pieptului pe genunchi.
89

♦ 14. Poziţia iniţială: culcat înainte, cu sprijin pe palme la
nivelul pieptului
Mişcarea:
1 - 4: întinderea braţelor, extensia capului, trunchiului, a
membrelor inferioare şi îndoirea genunchilor (se va apropia capul de
vârful picioarelor), cu inspiraţie;
♦ 15. Poziţia iniţială: culcat înainte, cu trunchiul în afara

suprafeţei de sprijin (banca, lada de gimnastică)
Mişcarea:
1 - 2: extensia trunchiului, cu arcuire, la nivelul coloanei
cervico-dorsale, cu inspiraţie;
♦ 16. Poziţia iniţială: culcat dorsal, cu membrele inferioare în

afara suprafeţei de sprijin; exerciţiul se poate face cu partener
Mişcarea:
1 - 2: extensia picioarelor, cu arcuire şi accentuarea mişcării la nivelul
regiunii lombare (partenerul ajută la efectuarea extensiei, prin presare
pe membrele inferioare); 3 - 4: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 ori.
♦ 17. Poziţia iniţială: culcat dorsal, cu genunchii îndoiţi, cu o

minge medicinală susţinută între ei
Mişcarea:
1 - 2: ridicarea trunchiului, cu atingerea genunchilor cu pieptul,
braţele lateral;
repetă de 6 ori.
90

V.11. Torace plat şi înfundat; umeri căzuţi şi aduşi;
omoplaţi depărtaţi şi desprinşi
Definiţie: Toracele plat şi înfundat este caracterizat prin
diminuarea diametrului sagital al cutiei toracice şi creşterea celui
transversal, concomitent cu înfundarea sternului şi coastelor; umerii
căzuţi şi aduşi se caracterizează prin coborârea sub orizontală,
concomitent cu împingerea lor înainte; omoplaţii depărtaţi şi desprinşi
se datorează insuficienţei musculaturii posterioare a centurii scapulare,
astfel încât sunt poziţionaţi mai departe de coloana vertebrală şi de
peretele costal.
Asocierea acestor deficienţe este mai frecvent întâlnită la copii şi
adolescenţi.

– creşterea tonusului muscular, în condiţii de scurtare, a
muşchilor romboizi, trapez şi ridicători ai umerilor;
– creşterea tonusului muscular, în condiţii de alungire, a
muşchilor pectorali;
– creşterea elasticităţii cutiei toracice.
• Mişcările şi exerciţiile se vor executa în planuri, direcţii şi
unghiuri clare şi precise, pentru asigurarea unei ţinute corecte;
deficienţei:
– stând şi derivate; – pe
genunchi şi derivate; –
aşezat şi derivate; – culcat
şi derivate; – atârnat şi
derivate .
– îndoiri;
– întinderi;
– proiecţii înainte – înapoi;
91

- purtări;
- răsuciri;
- rotări;
- extensii;
- arcuiri.
- exerciţii analitice pentru dezvoltarea grupelor musculare
vizate;
- exerciţii de respiraţie;
- exerciţii aplicative (mers, alergare, târâre, căţărare, esca-
ladare, suspendare etc).
- bastoane;
- mingi medicinale mici;
- corzi de frânghie;
- corzi elastice;
- greutăţi mici;
- eşarfe subţiri şi uşoare.
- bănci de gimnastică;
- scara fixă;
- plan oblic;
- inele;
- banca curbată.
• În apă, se vor executa:

■ mişcări de extensie, proiecţii înainte-înapoi, întinderi,
răsuciri, rotări, arcuiri, toate executate sub nivelul apei;
■ exerciţii ample de respiraţie, cu ducerea braţelor în
lateral.
V11.2. Exerciţii corective

Mişcarea:
- mers înainte pe vârfuri, cu braţele apucat împletit la spate.
Exerciţii de respiraţie cu ducerea braţelor lateral
92

Mişcarea:
- mers pe vârfuri, cu palmele pe şold, împingerea trunchiului
înainte, cu ducerea coatelor înapoi.
♦ 3. Poziţia iniţială: stând depărtat, antebraţele sprijinite pe cap

Mişcarea:
- răsuciri de trunchi dreapta-stânga, cu împingerea trunchiului
înainte.
♦ 4. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu spatele la bară, mâinile

sprijinite pe aceasta oblic-înapoi
Mişcarea:
- deplasarea alternativă a braţelor întinse pe bară, apropiindu-le
treptat, micşorând unghiul
♦ 5. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu un braţ pe şold, celălalt

întins deasupra capului
Mişcarea:
- îndoire laterală stânga-dreapta, schimbând braţul deasupra
capului
iit

Fig. 44
93

Mişcarea:
- braţele oblic în jos-înapoi execută semiîncrucişări ale braţului
spre înapoi, cu împingerea umerilor spre înainte.

Mişcarea:
- braţele menţinute în apă, rotări ale umerilor alternativ spre
înapoi, cu ridicarea lor.
♦ 8. Poziţia iniţială: decubit dorsal, cu sprijinul unui braţ pe bară

Mişcarea:
- bătaia de picioare spate, celălalt braţ fiind îndoit la spate,
împingând toracele înainte (sau susţinând un aparat plutitor).
♦ 9. Poziţia iniţială: decubit ventral, picioarele execută bătaia de

picioare craul pentru echilibru
Mişcarea:
1 - 2: un braţ sprijinit pe bară, celălalt se va duce oblic sus
înainte menţinut;
3 - 4: revenire cu schimbarea braţului.

♦ a. înot spate în alunecare, un braţ întins pe apă, celălalt
vâsleşte pe sub apă (fig. 45);
Mişcare
a Fig. 45
♦ b. înot spate cu mişcare simultană a braţelor (spate dublu),
mişcări de picioare craul, bras spate;
♦ c. înot spate cu mişcări de braţe alternative;
♦ d. jocuri în apă cu temă.
94

Exerciţii libere, cu obiecte portabile şi aparate fixe:
♦ 1. Mers normal, cu braţele lateral (8 timpi)
♦ 2. Mers pe vârfuri, cu braţele lateral sau oblic-sus (8 timpi)
♦ 3. Mers pe vârfuri, cu un baston apucat de capete şi ţinut

înapoi pe omoplaţi (2 x 8 timpi)
♦ 4. Mers normal, cu un cordon elastic apucat de capete, ţinut

sus şi întinderea cordonului spre exterior, lateral (2 x 8 timpi)
♦ 5. Patru paşi mers pe vârfuri, cu braţele sus - inspiraţie şi

menţinerea aerului în plămâni; patru paşi mers normal, cu coborârea
braţelor înapoi, oblic jos - expiraţie (2 x 8 timpi)
♦ 6. Mers pe vârfuri, cu braţele sus în extensie (1 x 4 timpi)

Mers pe toată talpa, cu aşezarea mâinilor pe umeri (1 x 4 timpi)
♦ 7. Poziţia iniţială: stând, cu braţele pe lângă corp

Mişcarea:
1 - 4: ridicare pe vârfuri şi a braţelor prin înainte întinse oblic-sus,
cu inspiraţie şi apoi apnee;
5 - 8: revenire, cu coborârea braţelor şi expiraţie prelungită.
♦ 8. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu braţele diagonal dreptul

sus şi stângul jos, în plan sagital
Mişcarea:
1 - 2: extensia braţelor, cu arcuire şi inspiraţie;
3 - 4: schimbarea extensiei braţelor şi expiraţie.
♦ 9. Poziţia iniţială: stând cu spatele lipit de un plan vertical

(scară fixă, perete etc.)
Mişcarea:
1 - 4: îndoirea genunchilor concomitent cu ridicarea braţelor
oblic sus şi inspiraţie;
5 - 8: ridicare cu coborârea braţelor şi expiraţie; Exerciţiul se
repetă de 4 ori, fără să se dezlipească spatele de perete.
95

♦ 10. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu bastonul înapoi susţinut
cu coatele
Mişcarea:
1 - 2: întinderea braţelor prin alunecare pe lungimea bastonului până se
ating capetele, concomitent cu extensia capului şi cu inspiraţie; 3 - 4:
revenire în poziţia iniţială, cu expiraţie. Exerciţiul se repetă de 4 ori.
♦ 11. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu braţele întinse înapoi şi

apucate la nivelul palmelor, capul şi toracele în extensie
Mişcarea:
1 - 4: aplecarea trunchiului înainte, cu menţinerea poziţiei (la 900);
5 - 8: revenire la verticală.
♦ 12. Poziţia iniţială: aşezat călare pe banca de gimnastică, cu o

halteră mică apucată în mâna dreaptă
Mişcarea:
1 - 4: ridicarea braţelor întinse lateral şi mutarea halterei din mâna
dreaptă în stânga în dreptul frunţii, cu inspiraţie; 5 - 8: coborârea
braţelor, cu expiraţie. Exerciţiul se repetă de 4 - 6 ori, cu pauze pentru
relaxare şi respiraţie.
♦ 13. Poziţia iniţială: aşezat pe un scaun cu spătar, cu un baston

apucat de capete, menţinut pe coapse
Mişcarea:
1 - 4: ridicarea bastonului sus, cu extensia şi arcuirea trunchiului
peste spătar, cu inspiraţie şi apnee;
♦ 14. Poziţia iniţială: culcat facial, cu braţele sus

Mişcarea:
1 - 2: ducerea braţelor întinse prin lateral, înapoi şi apucat de
mâini la nivelul bazinului, cu inspiraţie;
3 - 6: menţinerea poziţiei capului, trunchiului, membrelor
inferioare în extensie, cu apnee;
7 - 8: revenire în poziţia iniţială, cu expiraţie.
96

După fiecare executare de 8 timpi, se relaxează şi se respiră normal.
♦ 15. Poziţia iniţială: pe genunchi, pe „patru labe” (cu sprijin pe

palme), la nivelul capului în faţa ochilor, pe o suprafaţă netedă, se
aşează o minge de tenis sau un balon umflat.
Mişcarea:
- se va inspira adânc şi apoi, prin expiraţie prelungită, se
îndepărtează obiectul spre marginea opusă a suprafeţei plane, cât mai
mult timp .
Exerciţiul necesită odihnă şi relaxare, după care se va repeta.
♦ 16. Poziţia iniţială: aşezat pe sol, cu picioarele depărtate, cu

sprijin înapoi pe palme la nivelul bazinului
Mişcarea:
1 - 4: ridicarea bazinului, trunchiului şi a capului în extensie
şi arcuire, cu inspiraţie;
♦ 17. Poziţia iniţială: culcat dorsal în lungimea băncii de

gimnastică, apucat cu palmele la nivelul urechilor, picioarele îndoite şi
cu sprijin pe talpă pe sol
Mişcarea:
- târâre cu impulsul picioarelor şi tracţiunea braţelor, până la
capătul băncii.
♦ 18. Poziţia iniţială: culcat dorsal, cu o minge medicinală mică

aşezată pe abdomen şi cu genunchii îndoiţi
Mişcarea:
- inspiraţie şi expiraţie profundă, cu dilatarea amplă a abdo
menului, învingând rezistenţa mingei medicinale.
♦ 19. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu un cordon elastic înfăşurat

peste torace, braţele pe lângă corp sau pe şold
Mişcarea:
- se va inspira profund, astfel încât cordonul elastic să se întindă;
- la expiraţie se revine în poziţia iniţială.
97

V.12. Abdomen aton (proeminent)
Definiţie: Abdomenul aton este caracterizat prin proeminenţa sa,
datorită insuficienţei generale a musculaturii abdominale; secundar se
va instala (în evoluţie) o lordoză lombară.
• Exerciţiile alese vor urmări mărirea tonusului muscular la
nivelul:
– musculaturii abdominale, prin contracţii izotonice; – musculaturii
trenului inferior, prin contracţii izometrice şi izotonice;
– musculaturii spatelui, prin contracţii izometrice şi izotonice.
• Mişcările şi exerciţiile vor fi executate în planuri, direcţii şi
unghiuri precise şi clare.
obiecte şi aparate fixe pentru corectarea deficienţei respective:
– stând şi derivate; – aşezat şi
derivate; – pe genunchi şi
derivate; – culcat şi derivate; –
atârnat şi derivate.
– îndoiri; –
întinderi; –
extensii; –
arcuiri; –
răsuciri; –
rotări; –
ridicări; –
purtări; –
menţineri.
– exerciţii analitice pentru dezvoltarea grupelor musculare
vizate;
– exerciţii pentru respiraţie;
98

- exerciţii aplicative (mers, alergare, sărituri, târâre,
căţărare, escaladare etc).
- mingi medicinale;
- bastoane;
- corzi;
- benzi elastice;
- greutăţi mici.
- bănci de gimnastică;
- scara fixă;
- bara fixă;
- inele;
- lada de gimnastică.

♦ 1. Poziţia iniţială: stând depărtat, palmele pe umeri
Mişcarea:
1 - 4: ridicarea alternativă a unui picior la piept.
♦ 2. Poziţia iniţială: stând depărtat, palmele pe şold

Mişcarea:
1 - 2: ridicarea unui genunchi la piept; 3 - 4: întinderea lui
înainte, acelaşi exerciţiu cu celălalt picior. Exerciţii de respiraţie
(2 x 8)
♦ 3. Variante de mers în apă: pe vârfuri, cu genunchii uşor

îndoiţi, pas adăugat, pas de polcă.
Variante de alergare: cu genunchii la piept, cu călcâiele la şezută.
♦ 4. Poziţia iniţială: culcat dorsal, cu palmele sprijinite de marginea

bazinului.
Mişcarea:
- ridicarea alternativă a unui picior întins sus, cu menţinerea
lui la verticală (4 timpi).
99

♦ 5. Poziţia iniţială: culcat dorsal, cu palmele sprijinite pe marginea
bazinului
Mişcarea:
- forfecarea picioarelor înainte şi înapoi (bicicleta) (2 x 8).

bazinului.
Mişcarea:
- ridicarea ambilor genunchi la piept (fig. 46)

Fig. 46

bazinului
Mişcarea:
- încrucişarea picioarelor întinse înainte (8 timpi).
♦ 8. Poziţia iniţială: stând apropiat, cu sprijinul unui braţ la bară

Mişcarea:
- balansarea unui picior înainte, lateral, înapoi (4 timpi / direcţie);
- acelaşi exerciţiu, cu celălalt picior (fig. 47).
Mişcare
a Fig.
47
♦ 9. Poziţia iniţială: culcat dorsal, cu sprijinul picioarelor la bară
Mişcarea:
- ridicarea trunchiului, braţele întinse ating genunchii sau bara.
100

♦ 10. Automasaj sub apă al abdomenului

♦ a. plută pe piept, înaintare numai cu mişcarea de braţe bras,
picioarele sprijinite pe o plută;
♦ b. plută pe spate, înaintare numai cu mişcarea de braţe,
picioarele sprijinite pe o plută;
♦ c. bătaia de picioare craul, bras, sau fluture;
♦ d. înot spate, cu ridicarea ambilor genunchi la piept în anumite
momente ale deplasării;
♦ e. înot spate dublu, cu picioare bras;
♦ f. înot craul, cu picioare fluture;
♦ g. rostogoliri înapoi în timpul înotului.
Exerciţii libere, cu obiecte portabile şi la aparate fixe:
♦ 1. Mers pe vârfuri, cu braţele sus (2 x 8 timpi);
♦ 2. Mers cu ridicarea unui genunchi la piept, la fiecare al 3-lea

pas (2 x 8 timpi);
♦ 3. Mers ghemuit, cu trunchiul la verticală, cu mâinile prinse la

ceafă (2 x 8 timpi);
♦ 4. Mers cu fandare pe fiecare picior şi cu extensia şi arcuirea

braţelor lateral (2 x 8 timpi);
♦ 5. Mers normal, cu tragerea forţată a abdomenului în inspiraţie

profundă (4 paşi în inspiraţie, 4 paşi cu expiraţie şi relaxare) (2 x 8 timpi);
♦ 6. Poziţia iniţială: stând, cu braţele oblic-înainte.

Mişcarea:
1 - 2: ridicarea genunchiului drept spre braţul stâng; 3 -
4: ridicarea genunchiului stâng spre braţul drept.
♦ 7. Poziţia iniţială: stând cu faţa la scara fixă, la distanţă de un

pas, apucat cu palmele şipca de la nivelul umerilor
Mişcarea:
1 - 8: se va coborî şipcă cu şipcă până la atingerea solului;
101

1 - 8: revenire în stând.
♦ 8. Poziţia iniţială: pe genunchi, pe călcâie aşezat

Mişcarea:
1 - 2: ridicarea bazinului şi trunchiului la vertical, cu ridicarea
braţelor sus şi inspiraţie;
3 - 4: aşezarea pe coapsa dreaptă, cu coborârea braţelor lateral,
expiraţie;
5 - 8: se repetă 1 - 4.
♦ 9. Poziţia iniţială: aşezat pe sol, cu sprijin pe antebraţe

Mişcarea:
1 - 2: ridicarea genunchilor îndoiţi la piept; 3 -
4: întinderea picioarelor pe verticală; 5 - 8:
coborârea picioarelor pe sol. Exerciţiul se
♦ 10. Poziţia iniţială: aşezat pe sol, cu genunchii îndoiţi şi cu

sprijin pe palme la nivelul bazinului
Mişcarea:
1 - 2: ridicarea cu extensie, a trunchiului şi bazinului la nivel
orizontal, capul în continuarea trunchiului;
3 - 6: se menţine poziţia prin contracţia musculaturii abdominale;
♦ 11. Acelaşi exerciţiu se poate executa cu aşezarea unei mingi

medicinale pe abdomen, sau a unui săculeţ cu nisip
♦ 12. Poziţia iniţială: pe genunchi pe călcâie aşezat, cu trunchiul

pe coapse, braţele întinse înainte
Mişcarea:
1 - 8: trecerea prin rularea pieptului pe sol, înainte, până la
nivelul palmelor şi extensia trunchiului, cu menţinerea braţelor întinse,
capul pe spate;
1 - 8: revenire la poziţia iniţială, prin rotunjirea coloanei şi
sugerea amplă a abdomenului şi aşezarea pe călcâie. 102

Acest exerciţiu se mai numeşte şi „pisica”.
♦ 13. Poziţia iniţială: culcat dorsal, cu fixarea picioarelor la

ultima şipcă a scării fixe.
Mişcarea:
1 - 2: ridicarea trunchiului până la 450, cu braţele menţinute
lateral;
♦ 14 Poziţia iniţială: culcat dorsal, cu membrele inferioare sprijinite

pe banca de gimnastică, cu o minge medicinală pe abdomen
Mişcarea:
1 - 4: ridicarea bazinului în extensie, menţinând mingea cât mai mult
timp nemişcată; 5 - 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 - 6 ori.
♦ 15. Poziţia iniţială: culcat dorsal, apucat cu mâinile de ultima

şipcă a scării fixe şi cu o minge medicinală prinsă la nivelul gleznelor
Mişcarea:
1 - 2: ridicarea membrelor inferioare, cu susţinerea mingei medicinale
deasupra solului; 3 - 4: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 - 6 ori.
♦ 16. Poziţia iniţială: atârnat cu spatele la scara fixă

Mişcarea:
1 - 8: ridicarea genunchilor la piept;
1 - 8: ridicarea membrelor inferioare, apropiate şi întinse, la 900.
După fiecare 2 x 8 timpi se va face pauză pentru relaxare şi
respiraţie.
♦ 17. Poziţia iniţială: atârnat dorsal pe un plan înclinat

Mişcarea:
1 - 4: ridicarea membrelor inferioare întinse şi a bazinului
peste verticală, până se va atinge punctul de sprijin (palmele) cu vârful
picioarelor;
103

5 – 8: revenire. Exerciţiul se
repetă de 4 – 6 ori.
V.13. Genunchi în varum
Definiţie: Genunchii în varum reprezintă o deficienţă fizică ce
constă în depărtarea genunchilor, astfel încât coapsele şi gambele
formează unghiuri, cu vârfurile orientate în afară (exterior) (genunchi
„în paranteză”)
– creşterea tonusului musculaturii externe a gambelor, în condiţii
de scurtare (contracţii izotonice);
– creşterea tonusului musculaturii interne a gambelor şi a
coapselor, în condiţii de alungire (contracţii izometrice);
– dezvoltarea mobilităţii articulare la nivelul genunchilor;
– deprinderea de a merge corect.
• Poziţiile, mişcările şi exerciţiile alese vor fi executate în
direcţii, planuri şi unghiuri clare şi precise;
obiecte portabile şi aparate fixe pentru corectarea deficienţei respective:
– stând şi derivate;
– pe genunchi şi derivate;
– culcat şi derivate.
– adducţie din articulaţia coxo-femurală;
– balansări în toate direcţiile;
– mişcări de lateralitate internă a labelor (executate din
articulaţia gleznelor);
– mişcări de lateralitate internă a gambelor (executate din
articulaţia genunchilor);
– îndoiri;
– întinderi;
– răsuciri;
– rotări.
104

- exerciţii de dezvoltare fizică generală, cu caracter analitic
(vizând toate grupele musculare ale membrelor inferioare);
- exerciţii pentru creşterea mobilităţii articulare şi supleţii
tendoanelor;
- exerciţii aplicative (mers, alergare, săritură), cu caracter
corectiv.
- minge medicinală;
- corzi de frânghie;
- scara fixă.
♦ În apă, se va ţine cont de următoarele recomandări:
■ mişcările membrelor inferioare se vor executa din
articulaţia coxo-femurală, a genunchiului şi a gleznei;
■ se vor face abducţii din lateralitate simetrice şi
asimetrice, rotaţii interne, balansări, îndoiri, întinderi;
■ exerciţii cu rezistenţă manuală.

♦ 1. Poziţia iniţială: stând, cu palmele pe şold
Mişcarea:
- deplasare înainte şi înapoi, cu sprijin pe partea internă a labei
piciorului.

Mişcarea:
- rotarea genunchilor spre interior, cu ducerea labei piciorului
spre interior.

Mişcarea:
- ridicare pe vârfuri, cu direcţionarea labelor picioarelor spre
interior, palmele pe şold.
105

Mişcare
a Fig. 48
♦ 4. Poziţia iniţială: decubit dorsal, sprijinul braţelor la bară

Mişcarea:
- ridicarea genunchilor îndoiţi la piept şi răsucirea lor în ambele
direcţii.

Fig. 49
♦ 5. Poziţia iniţială: decubit dorsal, cu sprijinul palmelor pe bară

Mişcarea:
- ridicarea şi coborârea genunchilor întinşi apropiaţi.
♦ 6. Poziţia iniţială: decubit ventral

Mişcarea:
- bătaie picioare craul, cu sprijinul palmelor la bară (accent pe
labele picioarelor).

♦ a. înot procedeu integral craul, cu genunchii cât mai apropiaţi
(fig. 50); 106

Mişcare
a Fig. 50
♦ b. înot spate şi fluture (accent pe poziţia apropiată a picioarelor);

♦ c. bătaie picioare craul cu pluta;
♦ d. bătaie picioare spate;
♦ e. înot numai cu braţele (bras, spate, craul), cu menţinerea
unei plute la genunchi;
♦ f. înot pe o latură, cu bătaie de picioare alternativă.
Exerciţii libere, cu obiecte portabile şi la aparate fixe:
♦ 1. Mers pe marginea internă a labei piciorului (2 x 8 timpi)
♦ 2. Mers cu vârfurile orientate spre interior (2 x 8 timpi)
♦ 3. Deplasare cu sărituri mici pe două picioare, susţinând o

minge de cauciuc mai moale între genunchi (2 x 8 timpi)
♦ 4. Poziţia iniţială: stând cu mâinile pe şold

Mişcarea:
1 - 2: fandare înainte cu piciorul drept, cu ridicarea braţelor
lateral şi extensia capului (piciorul drept se va aşeza mult în interiorul
poziţiei);
3 - 4: revenire;
5 - 6: se repetă fandarea cu piciorul stâng;
repetă de 4 ori.
♦ 5. Poziţia iniţială: pe genunchi, cu braţele lateral, cu un cordon

legat în dreptul genunchilor, gambele uşor depărtate
Mişcarea:
1 - 2: aşezare pe coapsa dreaptă, cu uşoară răsucire a trunchiului
şi braţelor spre stânga;
107

3 - 4: revenire pe genunchi (bazinul pe verticală); 5 - 8:
se repetă spre stânga. Exerciţiul se repetă de 4 - 6 ori.
♦ 6. Poziţia iniţială: stând depărtat peste banca de gimnastică,

mâinile pe şold
Mişcarea:
1 - 2: aşezarea piciorului drept înainte - întins pe bancă, cu
aplecarea trunchiului înainte şi ridicarea braţelor lateral (bărbia în extensie);
3 - 4: revenire;
5 - 6: se repetă cu piciorul stâng;
♦ 7. Poziţia iniţială: stând depărtat (distanţă mai mare decât

lăţimea umerilor), mâinile pe şold
Mişcarea:
1 - 4: alunecare cu picioarele întinse lateral, pe partea interioară
a tălpii (atât cât permite mobilitatea şoldului), presând genunchii spre
interior, braţele se ridică lateral;
5 - 6: aşezarea mâinilor pe sol şi săritură în ghemuit;
7: revenire în stând;
8: săritură în depărtat, cu mâinile pe şold.
♦ 8. Poziţia iniţială: pe genunchii apropiaţi şi cu gambele depărtate,

mâinile pe şold
Mişcarea:
1 - 2: îndoire laterală cu arcuire amplă spre stânga, cu aşezarea palmei
stângi pe genunchi şi apăsare; 3 - 4: se repetă spre dreapta; 5 - 8: se
repetă ca la 1 - 4. Exerciţiul se repetă de 4 - 6 ori.
Acest exerciţiu se poate executa cu aşezarea piciorului întins
lateral şi apăsarea spre interior cu mâna de aceeaşi parte.
♦ 9. Poziţia iniţială: aşezat transversal pe banca de gimnastică,

cu sprijinul piciorului stâng lateral în lungimea băncii, cu vârful spre
interior
108

Mişcarea:
1 - 2: îndoirea trunchiului lateral stânga, cu braţul de aceeaşi
parte care apasă pe genunchiul stâng, iar braţul drept se arcuieşte peste
cap;
3 - 4: revenire cu schimbarea piciorului, în partea opusă; 5 -
6: se repetă ca la 1 - 4. Exerciţiul se repetă de 6 - 8 ori.
• 10. Poziţia iniţială: aşezat cu sprijin pe antebraţe, cu genunchii

îndoiţi, uşor depărtaţi
Mişcarea:
1 - 7: apropierea forţată a genunchilor şi menţinerea lor în
poziţie, cu ridicarea bazinului pe verticală;
8: revenire. Exerciţiul se repetă
de 4 - 6 ori.
V.14. Genunchi în valgum
Definiţie: Genunchii în valgum se caracterizează prin apropierea

genunchilor, coapsele şi gambele formând unghiuri cu vârfurile în
interior (genunchi „în X”)

- creşterea tonusului muscular, în condiţii de scurtare, a grupelor
musculare din interiorul coapselor şi gambelor;
- creşterea tonusului muscular, în condiţii de lungire, a grupelor
musculare din exteriorul coapselor şi gambelor;
- creşterea stabilităţii articulaţiei genunchiului (scăderea laxităţii
articulare);
- formarea deprinderii de mers corect.
• Poziţiile, mişcările şi exerciţiile vor avea direcţii, planuri,
unghiuri precise şi clare
obiecte portabile şi aparate fixe pentru corectarea deficienţei:
- stând şi derivate;
- pe genunchi şi derivate;
- culcat şi derivate.
109

- ridicări;
- coborâri;
- abducţii;
- adducţii;
- îndoiri;
- întinderi;
- rotări - purtări.
- exerciţii pentru dezvoltare fizică generală, cu caracter
analitic (toate grupele de muşchi ale membrelor inferioare, musculatura
trunchiului etc);
- exerciţii aplicative cu caracter corectiv (mers, alergare,
sărituri, căţărări etc.).
- coarda de frânghie.
- scara fixă;
- frânghia marinărească.
• În apă, se va ţine cont de următoarele recomandări:
■ exerciţiile efectuate vor cuprinde articulaţiile coxo-
femurală, genunchiului şi gleznei;
■ mişcările vor fi: balansări, îndoiri, întinderi, încrucişări,
adducţii, rotaţii externe simetrice şi asimetrice;
■ exerciţii cu rezistenţă.

♦ 1. Poziţia iniţială: stând, călcâiele apropiate, vârfurile depărtate
(poziţia I din baletul clasic)
Mişcarea:
- ridicări şi coborâri pe vârfuri, palmele vâslesc pe lângă corp.
110

♦ 2. Poziţia iniţială: stând cu picioarele depărtate, mâinile pe şold
Mişcarea:
- mers pe partea externă a piciorului.
♦ 3. Poziţia iniţială: stând cu picioarele încrucişate

Mişcarea:
- mers cu pas încrucişat înainte-înapoi.

Mişcarea:
- pas lateral dreapta, cu ducerea braţelor până la nivelul umerilor
şi coborârea lor.
♦ 5. Poziţia iniţială: decubit dorsal, mâinile sprijinite pe bară

Mişcarea:
- mişcare de picioare bras, cu ducerea genunchilor mult în
lateral, simultan şi alternativ.

Mişcarea:
- tracţiunea genunchilor la piept, menţinându-i depărtaţi.

Mişcarea:
- sărituri pe loc cu depărtarea şi apropierea picioarelor, vârfurile
orientate în exterior, menţinerea palmelor pe şold sub nivelul apei.
♦ 8. Poziţia iniţială: stând lateral, cu vârfurile depărtate, sprijinul

palmei pe bară, braţul liber pe şold
Mişcarea:
- ridicarea piciorului îndoit din genunchi, lateral, sprijinind
vârful piciorului în spaţiul popliteu (passé din baletul clasic).
111

1 Mişcare
a Fig. 51
Mişcarea:
- alergare laterală cu paşi adăugaţi (stânga-dreapta).
♦ 10. Poziţia iniţială: stând lateral, cu picioarele apropiate, vârfurile

orientate în exterior
Mişcarea:
- balans lateral al piciorului.
♦ 11. Poziţia iniţială: stând lateral, cu o mână sprijinită pe bară,

picioarele sunt depărtate, cu vârfurile orientate lateral (poziţia III din
baletul clasic)
Mişcarea:
- îndoiri şi întinderi din genunchi (poziţia plié din baletul clasic).
112
i%
Poziţia iniţială
Fig. 52
Mişcarea

Mişcarea:
- încrucişarea laterală a picioarelor întinse.

Fig. 53

♦ a. înot bras, cu accent pe poziţia în afară a genunchilor;
♦ b. înot bras în alunecare;
♦ c. înot bras pe spate, cu accent pe poziţia genunchilor în afară;
♦ d. înot fluture, cu picioarele bras;
♦ e. bătaia de picioare bras cu pluta, mişcare simultană şi
alternativă;
♦ f. călcarea apei;
♦ g. alunecare spate, cu apropierea şi depărtarea picioarelor.
Exerciţii libere, cu obiecte portabile şi cu aparate fixe:
♦ 1. Mers pe vârfuri, cu braţele sus, lateral şi oblic-înapoi (2 x 8
timpi pentru fiecare menţinere a braţelor);
♦ 2. Mers pe călcâie, cu mâinile prinse înapoi la spate la nivelul

coatelor (4 x 8 timpi);
♦ 3. Mers pe partea externă a labei piciorului (2 x 8 timpi);
♦ 4. Mers cu încrucişarea picioarelor peste linia de mijloc (2 x 8

timpi);
113

♦ 5. Alergare cu genunchii la piept; cu călcâiele la şezută (2 x 8
timpi);
♦ 6. Poziţia iniţială: stând cu mâinile pe şold, cu gleznele şi

vârfurile cât mai apropiate.
Mişcarea:
1 - 2: ridicare pe vârfuri, cu inspiraţie şi apnee, cu ridicarea
braţelor sus;
3 - 4: coborâre pe toată talpa, rulare până pe călcâie şi ridicarea
vârfurilor, cu expiraţie, coborârea braţelor cu mâinile pe şold; 5 - 8: se
repetă. Exerciţiul se repetă de 4 ori.
♦ 7. Poziţia iniţială: sprijin înainte culcat, cu genunchii îndoiţi şi

împinşi mult lateral, braţele sunt întinse, palmele aproape de bazin
(poziţia „broscuţei”)
Mişcarea:
- se realizează arcuiri în poziţie, astfel încât bazinul să atingă
solul şi gleznele se vor încrucişa înapoi.
♦ 8. Poziţia iniţială: stând cu faţa la scara fixă, apucat şipca din

dreptul pieptului cu ambele mâini, picioarele cât mai apropiate la
glezne şi genunchi
Mişcarea:
1 - 4: îndoiri şi întinderi repetate scurt (genuflexiuni) şi cu
încordarea musculaturii membrelor inferioare şi a trunchiului (coloana
vertebrală se va menţine cât mai dreaptă).
♦ 9. Poziţia iniţială: stând cu o latură la scara fixă şi apucat şipca

din dreptul pieptului, braţul celălalt cu mâna pe şold, picioarele cât
mai apropiate la genunchi şi glezne
Mişcarea:
1 - 2: întinderea piciorului din exterior, înainte pe vârf; 3 - 4: aşezarea
sau schimbarea vârfului cu călcâiul; 5 - 7: se repetă mişcarea „vârf-
călcâi”; 8: revenire în stând. Se repetă 1 - 8 şi cu celălalt picior în
exterior. Exerciţiul se repetă de 4 - 6 ori cu mişcări de relaxare prin
scuturare a membrelor inferioare. 114

♦ 10. Poziţia iniţială: stând lateral la scara fixă, apucat cu mâna
din dreptul taliei, celălalt braţ cu mâna pe şold
Mişcarea:
1: balansarea laterală a piciorului exterior;
2 - 3: menţinerea poziţiei laterale a piciorului;
4: revenire;
5 - 8: se repetă. Exerciţiul se reia şi pentru partea
opusă. Exerciţiul se repetă de 4 - 6 ori pentru fiecare
parte.
♦ 11. Poziţia iniţială: pe genunchi, cu sprijin pe palme (pe genunchi

pe patru labe)
Mişcarea:
1 - 2: balansarea piciorului drept întins lateral;
3 - 4: revenire;
5 - 6: balansarea piciorului stâng întins lateral; 7 -
8: revenire. Exerciţiul se repetă de 6 - 8 ori.
♦ 12. Poziţia iniţială: aşezat cu picioarele încrucişate, cu palmele

pe genunchi
Mişcarea:
1 - 8: apăsarea mâinilor pe genunchi, cu arcuirea lor spre sol,
dinăuntru-în afară.
♦ 13. Poziţia iniţială: culcat lateral pe lada de gimnastică, cu

membrele inferioare în afara sprijinului, apucat cu mâinile de ultima
şipcă de la scara fixă
Mişcarea:
1 - 8: încrucişarea membrelor inferioare în plan frontal.
♦ 14. Poziţia iniţială: culcat dorsal, cu braţele lateral

Mişcarea:
1 - 2: ridicarea piciorului drept întins la 900; 3 - 4:
coborârea lui lateral-dreapta până se atinge solul; 5 - 6:
revenirea lui la verticală; 7 - 8: revenirea la poziţia iniţială;
1 - 8: se repetă cu piciorul stâng. Exerciţiul se repetă de 6 -
8 ori.
115

V.15. Picior plat
Definiţie: Piciorul plat (platfus) reprezintă prăbuşirea bolţii
plantare interne, la care se poate adăuga şi cea transversală.
Apare mai frecvent în copilărie şi la persoanele adulte care stau
mult timp în picioare.
– creşterea tonusului muscular al plantei piciorului, în condiţii
de scurtare;
– combaterea contracturii musculare a plantei piciorului;
– creşterea gradului de mobilitate a articulaţiei gleznei, a
elasticităţii tendonului şi a inserţiilor de la nivelul articulaţiei gleznei.
• Poziţiile, mişcările şi exerciţiile vor fi executate precis, corect
şi clar, cu respectarea direcţiilor, planurilor şi unghiurilor de lucru;
• Vor fi alese cele mai eficiente poziţii, mişcări, exerciţii, obiecte
portabile şi aparate fixe pentru corectarea sau ameliorarea deficienţei:
– pe genunchi cu variantele sale; –
aşezat cu variantele sale; – culcat
cu variantele sale.
– flexia şi extensia plantară, internă şi laterală;
– îndoiri şi întinderi ale membrelor inferioare;
– răsuciri; – rotări.
– dinamice – exerciţii pentru dezvoltarea fizică, cu caracter analitic la
nivelul grupelor musculare ale piciorului; – exerciţii aplicative cu
caracter corectiv.
– mingi de tenis (de plastic, de cauciuc); – beţişoare
sau creioane; – măciuci; – bastoane; 116

- cordoane elastice;
- bucăţi (batiste) din materiale diferite.
- scara fixă;
- scaunul cu spătar;
- frânghia marinărească;
Toate exerciţiile vor fi executate cu piciorul gol, neîncălţat.
♦ În apă, se va ţine cont de următoarele recomandări:

■întregul membru inferior va efectua mişcări de întindere,
rotare, îndoire a genunchiului, flexii şi extensii din şold, executate
simetric, asimetric alternativ;
■mişcările de flexie plantară vor fi executate concentric şi în
interiorul segmentului de contracţie;
■la început, vor fi preferate poziţiile de plută pe piept şi pe
spate, cu întinderea vârfurilor;
■se va pune accent pe exerciţii executate din poziţia pe vârfuri.

♦ 1. Mers pe vârfuri
- înainte;
- înapoi;
- încrucişat adăugat;
- pe partea internă;
- pe partea externă.
♦ 2. Joc de gleznă - rularea tălpii pe călcâi şi vârfuri
♦ 3. Întoarceri pe vârfuri în apă (piruete), cu mişcări diferite de braţe
♦ 4. Execuţii la bară a poziţiilor de picioare din baletul clasic (I -

II - III - IV - V)
♦ 5. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu faţa la bară, sprijinind
mâinile pe ea
Mişcarea:
- deplasare laterală pe marginea bazinului, sprijinind vârfurile
de perete şi împingând în ele.
117

Mişcarea:
- ridicarea laterală a unui picior, apucarea lui cu mâna la
nivelul gleznei şi executarea unor rotări.
♦ 7. Poziţia iniţială: culcat dorsal

Mişcarea:
- rotări în interior şi exterior ale picioarelor, executate din
articulaţiile coxo-femurale, cu mişcări de rotaţie externă şi internă din
glezne.
♦ 8. Sărituri drepte pe un picior şi depărtate pe ambele picioare,

executate peste obstacole mici

♦ a. toate procedeele de înot;
♦ b. toate exerciţiile de start şi întoarcere;
♦ c. bătaia de picioare craul, spate, delfin, bras, cu sprijinul
braţelor pe plută;
♦ d. înot numai cu braţele, menţinând pluta la nivelul gleznelor
(picioarele întinse şi îndoite);
♦ e. exerciţii de scufundare, cu accent pe poziţia vârfurilor
♦ f. exerciţii de alunecare din decubit ventral şi dorsal, executate
cu împingere de la marginea bazinului.
Exerciţii libere, cu obiecte portabile şi aparate fixe:
♦ 1. Mers pe vârfuri, cu braţele sus (2 x 8 timpi)
♦ 2. Mers pe călcâie, cu mâinile prinse la spate (2 x 8 timpi)
♦ 3. Mers pe partea externă a labei piciorului, cu mâinile prinse

la spate (2 x 8 timpi)
♦ 4. Mers cu paşi adăugaţi lateral, pe partea îngustă a băncii de

gimnastică, cu menţinerea braţelor lateral (2 x 8 timpi)
♦ 5. Combinaţii între toate aceste deplasări
♦ 6. Poziţia iniţială: cu spatele la scara fixă, apucat la nivelul

bazinului, cu o minge de tenis (din cauciuc) sub una din plante
118

Mişcarea:
- se vor executa rulări ale plantei piciorului (de la călcâi spre
vârf şi invers) (4 x 8 timpi);
- se va schimba piciorul (4 x 8 timpi).
♦ 7. Poziţia iniţială: aşezat cu sprijin pe coate (antebraţe), cu

picioarele apropiate
Mişcarea:
1 - 2: extensia plantelor picioarelor, cu vârfurile paralele cu solul;
3 - 4: flexia plantelor picioarelor, cu vârfurile în sus;
5 - 8: se repetă exerciţiul 1 - 4.
♦ 8. Poziţia iniţială: cu faţa la scara fixă, apucat la nivelul bazinului

Mişcarea:
1: ridicare pe vârfuri, cu genunchii şi gleznele lipite;
2: coborâre pe toată talpa;
3: trecerea greutăţii pe călcâie, cu ridicarea vârfurilor spre
verticală;
4: revenire;
Între serii se vor face mişcări pentru relaxarea membrelor
inferioare (scuturări, tremurări)
♦ 9. Poziţia iniţială: aşezat, cu sprijin pe palme la nivelul bazinului,

picioarele întinse şi apropiate
Mişcarea:
1 - 4: îndoirea genunchilor şi apropierea lor de piept, fără a
desprinde vârfurile de pe sol;
5 - 8: revenirea prin întinderea genunchilor, contactul solului
la nivelul vârfurilor.
Exerciţiul se poate repeta de 6 - 8 ori (vârful picioarelor devine
un vârf de creion cu care se trasează o linie).
♦ 10. Poziţia iniţială: aşezat pe un scaun cu spătar, cu apucarea

spătarului cu braţele, sub ambele picioare (plante) se află o minge
medicinală
Mişcarea:
1 - 4: se va rostogoli mingea cu ajutorul vârfurilor picioarelor
înainte-înapoi;
119

5 - 8: se repetă exerciţiul şi spre dreapta-stânga; 7 - 8:
♦ 11. Poziţia iniţială: aşezat pe banca de gimnastică, sprijin pe

palme la nivelul bazinului, cu un baston sub talpă
Mişcarea:
- apucarea bastonului cu ambele vârfuri şi menţinerea lui câteva
secunde în aer.
Exerciţiul se poate realiza cu măciuci, prin apucarea cu vârfurile
picioarelor a mânerelor măciucilor
Se pot folosi bucăţi de material mai gros şi apoi din ce în ce mai
subţire şi fin
♦ 12. Poziţia iniţială: cu faţa la scara fixă, apucat la nivelul

pieptului
Mişcarea:
- urcare pe scara fixă, treaptă cu treaptă, cu aşezarea mijlocului
plantei piciorului şi a braţelor în diagonală (opuse picioarelor);
- coborârea se execută în acelaşi fel.
♦ 13. Poziţia iniţială: culcat, cu o minge medicinală (1 kg) aşezată

pe faţa dorsală a picioarelor în extensie
Mişcarea:
1 - 4: îndoirea genunchilor, cu menţinerea în echilibru a
mingei pe vârfuri;
♦ 14. Poziţia iniţială: aşezat pe un scaun, cu un baston aşezat pe

vertical şi apucat între labele picioarelor, menţinut pe verticală cu
ajutorul mâinilor, genunchii depărtaţi în lateral
Mişcarea:
- se va aluneca cu suprafaţa plantelor pe baston, înspre sol şi
se va reveni în poziţia iniţială.
Se vor menţine tălpile lipite de baston, vârful picioarelor fiind
orientat spre sol.
Exerciţiul se repetă de 6 - 8 ori. 120

VI. COMPLEXE DE EXERCIŢII
VI.1. Complex de exerciţii în apă (nr. 1)
A>1. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu palmele pe şold

Mişcarea:
1 - 2: aplecarea capului înainte;
3 - 4: aplecarea capului înapoi;
5 - 6: aplecarea capului lateral stânga;
7 - 8: aplecarea capului lateral dreapta.
Exerciţiu de respiraţie:
1 - 2: inspiraţie, cu ridicarea braţelor întinse oblic, înainte sus;
ÎI
3 - 4: expiraţie, cu coborârea braţelor.
♦ 2. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu palmele sprijinite pe umeri

Mişcarea:
1 - 8: rotarea umerilor înainte; 1 - 8:
rotarea umerilor înapoi. Exerciţiu
de respiraţie (fig. 54)

Fig. 54
♦ 3. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu palmele pe umeri

Mişcarea:
- ridicarea unui genunchi la piept, atingând cotul braţului îndoit de
aceeaşi parte şi opus (2 x 8) Exerciţiu de respiraţie
121

♦ 4. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu braţele întinse lateral
Mişcarea:
1 - 8: rotări ale braţelor spre înainte, menţinând palmele în
extensie;
1 - 8: rotări spre înapoi, menţinând palmele în flexie.
Exerciţiu de respiraţie

Mişcarea:
1 - 2: îndoirea braţelor la piept, cu uşoară tracţiune înapoi;
3 - 4: întinderea lor lateral, cu extensia trunchiului.
Se execută de 2 x 8 ori. Exerciţiu de respiraţie
♦ 6. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu braţele pe lângă corp

Mişcarea:
1 - 2; 3 - 4: palmele pe umeri, ridicarea cotului lateral şi
coborârea lui apropiat de trunchi;
5 - 6; 7 - 8: ducerea braţelor înainte alternativ (2 x 8).

Mişcarea:
1 - 4: încrucişarea braţelor întinse înainte; 5 - 8: încrucişarea lor
înapoi, cu împingerea pieptului în faţă. Exerciţiu de respiraţie
(fig. 55)
o 0 •

Fig. 55
Mişcarea:
1 - 2: un braţ se duce lateral, odată cu îndoirea trunchiului de
aceeaşi parte, având celălalt braţ coroană deasupra capului; 122

3: arcuire, cu bătaie deasupra capului;
4: revenire cu ambele braţe lateral; Se
repetă în partea opusă (2 x 8). Exerciţiu
de respiraţie
♦ 9. Poziţia iniţială: stând, cu braţele pe lângă corp

Mişcarea:
1 - 2: ridicarea braţelor lateral, până la nivelul umerilor; 3 - 4:
coborârea lor, îndoind coatele, apăsând alternativ apa (2 x 8).
î
♦ 10. Ştersul spatelui alternativ cu o mână (2 x 8) (fig. 56)
Mişcare
a Fig. 56

Mişcarea:
1 - 4: răsuciri ale trunchiului spre stânga; 5 - 8: răsuciri
ale trunchiului spre dreapta (2 x 8). Exerciţiu de
respiraţie

Mişcarea:
- rotări de bazin, în ambele sensuri (2 x 8).
B. Variante de mers, cu palmele pe şold (fără comandă):

- pe vârfuri;
- pe călcâie;
- păşind cu un picior întins înainte;
123

- păşind cu un picior îndoit la piept, înainte, înapoi;
- pas adăugat.
C. Exerciţii la bară (grupul se risipeşte, luând loc la bară)

♦ 1. Poziţia iniţială: stând apropiat lateral, cu sprijinul mâinilor
pe bară
Mişcarea:
- balansări de picioare:
1 - 8: înainte;
1 - 8: lateral (dreapta-stânga) întins; 1 -
8: înapoi întins.

Mişcarea:
1 - 8: rotări ale piciorului întins, din înainte spre înapoi; 1
- 8: şi invers
♦ 3. Poziţia iniţială: cu faţa la bară

Mişcarea (fără comandă):
- căderi pe braţe (flotări);
- prinderea piciorului îndoit la spate, călcâiul aproape de
şezută (dreptul-stângul);
- palmele pe bară, picioarele ghemuit grupat la perete,
împingeri cu întinderea picioarelor şi braţelor.
♦ 4. Poziţia iniţială: decubit dorsal, cu sprijinul palmelor pe bară

- bătaia de picioare spate;
- gruparea picioarelor la piept;
- răsucirea trunchiului, cu ducerea ambilor genunchi la dreapta,
la stânga;
- depărtări şi apropieri întinse de picioare;
- rotări alternative şi simultane ale picioarelor;
- mişcări de picioare bras, pe spate;
- vârfurile sub bară, corpul întins, se îndoaie trunchiul spre
picior („abdomene”).
♦ 5. Poziţia iniţială: decubit ventral, cu sprijinul palmelor pe bară

- bătaie de picioare craul;
124

- depărtări şi apropieri întinse de picioare;
- tracţiunea unui genunchi spre abdomen, alternativ („bicicleta”);
- bătaie de picioare delfin, cu accent pe îndoirea picioarelor
mult înapoi.
D. Înot liber (10 minute), pentru cei care ştiu să înoate Plimbare de-a
lungul bazinului, executând un program liber (10 minute), pentru
ceilalţi.
VI.2. Complex de exerciţii în apă (nr. 2)
A>1. Poziţia iniţială: stând apropiat

Mişcarea:
1 - 2: ducerea mâinilor la ceafă;
3 - 4: coborârea braţelor în apă, cu aşezarea mâinilor pe şold
şi împingerea trunchiului spre înapoi (fig. 57).
Mişcarea: 1-2 3-4

Fig. 57

Mişcarea:
1 - 2: un braţ ridicat deasupra apei, atingând ceafa cu mâna; 3 - 4:
celălalt braţ îndoit sub apă, atingând spatele spre înapoi, concomitent
cu extensia trunchiului.
Mişcarea se execută atât spre dreapta, cât şi spre stânga (fig. 58).
125

îl Mişcare
a Fig. 58
♦ 3. Poziţia iniţială: stând depărtat, ambele coate îndoite înainte

Mişcarea:
1 - 2: rotări, cu pumnii strânşi, spre înăuntru; 3 -
4: rotări, cu pumnii strânşi, spre în afară.

Mişcarea:
1 - 2: încrucişarea braţelor întinse înainte; 3
- 4: ducerea lor lateral;
5 - 6: ridicarea lor din apă şi încrucişarea deasupra capului, cu
braţele întinse;
7 - 8: coborârea lor lateral (fig. 59).
Mişcarea: 1 - 2 3-4 5-6

Fig. 59

Mişcarea:
1 - 2: pendularea braţelor întinse pe sub apă înainte; 3 - 4:
pendularea braţelor întinse pe sub apă înapoi. 126

Exerciţiu de respiraţie (fig. 60).
Fig. 60

Mişcarea:
1 - 2: întinderea braţelor lateral;
3 - 4: îndoirea trunchiului spre dreapta, un braţ rămâne întins, iar
celălalt este dus prin apă, prin faţa corpului, până îl atinge pe primul;
revenire;
5 - 6, 7 - 8: acelaşi exerciţiu spre partea stângă (fig. 61).
Mişcare
a Fig. 61
B. Variante de mers (fără comandă):
- pe vârfuri;
- pe călcâie;
- pe un vârf;
- ridicarea alternativă a genunchilor la piept;
- înainte şi înapoi.
C. Exerciţii la bară (grupul se risipeşte, luând loc la bară)

♦ 1. Poziţia iniţială: stând apropiat lateral, cu sprijin pe bară cu
o mână, cealaltă pe şold
127

Mişcarea:
1 - 4: balansarea unui picior întins înainte şi înapoi.
♦ 2. Poziţia iniţială: stând apropiat lateral, cu sprijin pe bară cu o

mână, cealaltă pe şold Mişcarea:
1 - 2: ridicarea unui picior îndoit lateral (passé);
3 - 4: întinderea lui lateral (fig. 62).
o. o
Mişcarea: 1 - 2
T
Fig. 62
3-4
♦ 3. Poziţia iniţială: stând cu faţa la bară, un picior sprijinit pe aceasta

Mişcarea:
- aplecarea trunchiului înainte pe picior.

Mişcarea:
- bătaia de picioare spate alternativă; timp limitat de profesor.

Mişcarea:
- bătaia de picioare încrucişată; timp limitat de profesor.
♦ 6. Poziţia iniţială: stând apropiat lateral, lipit de perete, un braţ

menţinut îndoit şi sprijinit cu mâna pe bară, celălalt braţ deasupra capului
Mişcarea:
1 - 4: împingerea trunchiului lateral, îndoind uşor trunchiul,
dreapta-stânga (fig. 63).
128

Mişcare
a Fig.
63

Mişcarea:
- gruparea genunchilor la piept („abdomene”) (10 mişcări cu
pauză)
♦ 8. Poziţia iniţială: decubit ventral, cu sprijinul braţelor pe bară

Mişcarea:
- bătaia de picioare craul, cu amplitudine mare şi mică.
♦ 9. Poziţia iniţială: decubit ventral, cu sprijinul palmelor pe bară

Mişcarea:
- mişcarea de picioare bras (10 mişcări cu pauză)
♦ 10. Poziţia iniţială: decubit ventral, cu sprijinul braţelor pe bară

Mişcarea:
- mişcări ondulatorii din articulaţia şoldului (delfin), presând
apa cu gambele (10 mişcări cu pauză).
♦ 11. Cu faţa la bară, sprijinul palmelor pe bară, se execută mici

sărituri drepte pe ambele picioare.
D. Înot liber pentru relaxare, 10 minute, pentru cei care ştiu să înoate
Plimbare de-a lungul bazinului, executând un program liber (10
minute), pentru cei care nu ştiu să înoate.
129

VI.3. Complex de exerciţii pe uscat (nr. 1)

Mişcarea:
1 - 2: pas lateral spre dreapta, cu ridicarea braţelor prin lateral
şi bătaia palmelor sus;
3 - 4: revenire, cu coborârea braţelor şi bătaia palmelor de coapse; 5 -
8: se repetă. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

Mişcarea:
1 - 2: fandare înainte pe piciorul drept, cu ridicarea şi arcuirea
braţelor lateral;
3 - 4: revenire;
5 - 8: se repetă cu piciorul stâng.

Mişcarea:
1 - 2: aplecarea trunchiului înainte, cu întinderea braţelor lateral
şi arcuire;
3 - 4: revenire;
5 - 6: extensia trunchiului şi capului; 7 -
8: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

Mişcarea:
1 - 2: îndoirea laterală spre dreapta; 3 -
4: revenire;
5 - 6: îndoirea laterală spre stânga; 7
- 8: revenire. Exerciţiul se repetă de 4
ori.

Mişcarea:
1 - 2: răsucirea trunchiului spre dreapta, cu întinderea braţului
drept lateral; 130

3 - 4: revenire;
5 - 6: răsucirea trunchiului spre stânga, cu întinderea braţului
stâng lateral;

Mişcarea:
1 - 2: ridicarea braţelor sus şi extensie;
3 - 4: îndoirea înainte a trunchiului, cu atingerea solului cu
palmele;
5 - 6: extensia cu arcuire a trunchiului şi braţelor; 7 - 8:
îndoire. Exerciţiul se repetă de 4 - 6 ori.
♦ 7. Poziţia iniţială: pe genunchi, cu sprijin înainte pe braţe

Mişcarea:
1 - 3: balansul piciorului drept înapoi;
4: revenire;
5 -7: balansul piciorului stâng înapoi;
8: revenire. Exerciţiul se repetă de 4 ori. Exerciţiul se poate
executa şi cu balansarea picioarelor lateral.
♦ 8. Poziţia iniţială: culcat dorsal, cu braţele întinse sus

Mişcarea:
1 - 2: ridicare în ghemuit, cu aşezarea capului pe genunchi; 3 -
4: revenire în culcat. Exerciţiul se repetă de 6 ori.
♦ 9. Poziţia iniţială: înainte culcat (facial)

Mişcarea:
1: extensia capului, pieptului şi membrelor inferioare; 2:
depărtarea braţelor şi picioarelor în plan frontal; 3:
apropierea lor; 4: revenire în poziţia iniţială. Exerciţiul se
repetă de 4 ori.
131

Mişcarea:
1 - 4: ridicarea braţelor lateral, inspiraţie; 1-
4: menţinerea poziţiei şi apnee; 1- 4:
coborârea braţelor, cu expiraţie. Exerciţiul se
repetă de 2 ori.
VI.4. Complex de exerciţii pe uscat (nr. 2)

Mişcarea:
1 - 2: ridicare pe vârfuri, cu ridicarea braţelor sus; 3:
ghemuire, cu aşezarea palmelor pe sol; 4: revenire în
stând. Exerciţiul se repetă de 4 ori.

Mişcarea:
1 - 2: pas lateral spre dreapta, cu aplecarea trunchiului înainte
şi ridicarea braţelor lateral;
3 - 4: revenire în stând; 5 - 8:
se repetă spre stânga.

Mişcarea:
1: ridicarea genunchiului drept şi atingerea lui cu braţul stâng;
2: revenire;
3: ridicarea genunchiului stâng la braţul drept; 4:

Mişcarea:
1 - 2: îndoire răsucită cu braţul drept la piciorul stâng; 3 -
4: revenire;
5 - 6: îndoire răsucită cu braţul stâng la piciorul drept; 7 - 8:
revenire. Exerciţiul se repetă de 4 ori. 132

♦ 5. Poziţia iniţială: stând depărtat în plan sagital (cu un picior
înainte şi celălalt înapoi), cu braţele lateral
Mişcarea:
1 - 2: îndoirea trunchiului înainte, cu bătaie de palme între picioare; 3 - 4:
ridicarea trunchiului şi a braţelor sus şi bătaia palmelor sus;
repetă de 4 ori.
♦ 6. Poziţia iniţială: aşezat depărtat, cu palmele în dreptul bazinului

Mişcarea:
1 - 2: extensia trunchiului, cu braţele sus; 3 - 4: aplecarea trunchiului
la piciorul drept şi prinderea labei piciorului cu mâinile;
5 - 6: revenire, cu extensia trunchiului şi a braţelor; 7 -
8: aplecarea trunchiului spre piciorul stâng. Exerciţiul
♦ 7. Poziţia iniţială: culcat dorsal, cu braţele sus

Mişcarea:
1: ridicarea piciorului drept la verticală şi a braţului stâng şi
atingerea lor;
2: revenire;
3: ridicarea piciorului stâng şi a braţului drept; 4:
♦ 8. Poziţia iniţială: înainte culcat

Mişcarea:
1 - 4: extensia capului, trunchiului, braţelor şi picioarelor, cu
inspiraţie şi apnee;
5 - 8: revenire, cu expiraţie prelungită
♦ 9. Poziţia iniţială: sprijin înainte culcat (poziţia pentru flotări)

Mişcarea:
1 - 4: păşiri laterale pe braţe şi picioare spre dreapta;
5 - 8: revenire cu păşire; 1 - 8: se repetă spre stânga.
133

Tot timpul execuţiei trunchiul şi bazinul vor păstra o linie
dreaptă. Exerciţiul se repetă de 4 ori.
♦ 10. Poziţia iniţială: ghemuit, cu sprijinul mâinilor pe

sol Mişcarea:
1 - 4: ridicarea trunchiului şi a braţelor, cu inspiraţie
adâncă;
1 - 4: apnee;
1 - 4: coborâre în ghemuit, cu expiraţie lungă.
134

BIBLIOGRAFIE
Baciu, C., Kinetoterapie, Editura Sport Turism, Bucureşti, 1981.

Badiu, T., Hâncu, N., Chiriac, P., Îndrumar metodic de kinetoprofilaxie şi
terapie a deficienţelor fizice, Editura Şcoala Gălăţeană, Galaţi, 2003.
Calb, M., Anatomie funcţională şi biomecanică, Editura Fundaţiei România
de Mâine, Bucureşti, 2000. Cirlă, L., Înotul, mijloc asociat al
kinetoterapiei, Editura Caritas, Bucureşti,
1992. Cordun, M., Kinetologia medicală, Editura A.X.A., Bucureşti,
1999. Cordun, M., Cirlă, L., Hidrokinetoterapia în afecţiuni reumatismale,
Editura
Printech, Bucureşti, 1999. Culda, C., Dungaciu, P., Culda, P., Manual
de gimnastică, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2000. Drăgan, I., şi colab., Medicina
sportivă aplicată, Editura Editis, Bucureşti, 1994. Drăgan, I., Medicina sportivă,
Editura Medicală, Bucureşti, 2002. Firică, A., Examinarea fizică a bolnavilor
cu afecţiuni ale aparatului
osteoarticular, Editura Naţional, Bucureşti, 1998. Fozza, C.A.,
Îndrumar pentru corectarea deficienţelor fizice, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002. Fozza, C.A., Nicolaescu,
V., Gimnastica corectivă şi masaj, I.E.F.S., Bucureşti,
1980. Jeleascov, C., Gimnastica ritmică de bază, Editura Fundaţiei
România de
Mâine, Bucureşti, 2000. Marcu, V., Bazele teoretice ale exerciţiilor
fizice în kinetoterapie, Editura
Universităţii din Oradea, 2000. Mureşan, E., Înot curs, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002. Niculescu, G., Gimnastica de
bază, Editura Printech, Bucureşti, 2001. Plas, F., Hagron, E., Kinetoterapie
activă, Editura POLIROM, Iaşi, 2001. Sbenghe, T., Kinetologia profilactică,
terapeutică şi de recuperare, Editura
Medicală, Bucureşti, 1987. Sbenghe, T., Kinesiologie – ştiinţa
mişcării, Editura Medicală, Bucureşti,
2002. Sbenghe, T., Cura balneo-climaterică, Editura Medicală,
Bucureşti, 1986.
135

Sbenghe, T., Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale
membrelor, Editura Medicală, Bucureşti, 1981. Todea, F.S., Exerciţiul
fizic în educaţia fizică, sport şi kinetoterapie, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2001. Tudusciuc, I.,
Gimnastica de bază – sinteză, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2000.
136

Corectarea Deficientelor Fizice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Corectarea Deficientelor Fizice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Conf. univ.

CORECTAREA DEFICIENŢELOR FIZICE

Universitatea SPIRU HARET

© Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006

Redactor: Andreea DINU

Editura şi Tipografia Fundaţiei România de Mâine

Universitatea SPIRU HARET

Conf. univ. ELENA MUREŞAN

CORECTAREA DEFICIENŢELOR FIZICE

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE

Universitatea SPIRU HARET

Universitatea SPIRU HARET

Universitatea SPIRU HARET

Universitatea SPIRU HARET

Recuperarea terapeutică în mediul acvatic şi pe uscat constituie

Universitatea SPIRU HARET

Terapia naturală simplă (apă; aer; soare) este foarte accesibilă.

Universitatea SPIRU HARET

Universitatea SPIRU HARET

Universitatea SPIRU HARET

Pentru menţinerea unei poziţii înalte pe apă, toate grupele

Universitatea SPIRU HARET

Universitatea SPIRU HARET

Există diferite tipuri de bazine: unele special amenajate, care au

Universitatea SPIRU HARET

Universitatea SPIRU HARET

Când lecţiile se desfăşoară cu persoane de diferite vârste, cu

Universitatea SPIRU HARET

Universitatea SPIRU HARET

Universitatea SPIRU HARET

• • aparate ajutătoare folosite:

• • partener - exerciţiile se pot executa cu partener (kinetote-

• Exerciţiile indicate pentru cap şi gât, executate în apă, vor

Universitatea SPIRU HARET

V1.2. Exerciţii corective

♦ 2. Poziţia iniţială: stând cu picioarele apropiate, mâinile pe şold

♦ 3. Aceleaşi exerciţii (1 şi 2):

♦ 4. Poziţia iniţială: stând cu faţa la bară, picioarele apropiate

Universitatea SPIRU HARET

Poziţia iniţială Mişcarea

♦ 5. Poziţia iniţială: stând cu faţa la bară, braţul de partea

♦ 6. Poziţia iniţială: stând lateral, cu braţul sprijinit de bară

♦ 7. Exerciţii din procedeele de înot, care favorizează recuperarea

Universitatea SPIRU HARET

V.1.2.2. Exerciţii utilizate în scop terapeutic, pe uscat

♦ 1. Mers normal cu răsucirea capului spre dreapta la fiecare 2

♦ 2. Mers cu un baston apucat la nivelul cervical, cu capul în

♦ 3. Mers cu un baston apucat diagonal la spate (mâna dreaptă

♦ 4. Mers cu o minge medicinală aşezată pe cap, susţinută cu

♦ 5. Mers pe vârfuri cu arcuirea braţului stâng sus şi a celui

♦ 6. Deplasare în arc de cerc, cu paşi adăugaţi, lateral spre

♦ 7. Deplasare cu paşi încrucişaţi spre dreapta, cu uşoara

Universitatea SPIRU HARET

♦ 9. Stând cu spatele lipit de perete, mâna dreaptă pe şold, mâna

♦ 10. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu palmele pe urechi,

♦ 11. Poziţia iniţială: stând depărtat, cu un baston apucat diagonal

♦ 12. Poziţia iniţială: pe genunchi, pe călcâie aşezat, cu mâinile

Universitatea SPIRU HARET

♦ 14. Poziţia iniţială: aşezat pe un scaun cu spătar, mâinile

♦ 15. Poziţia iniţială: aşezat călare pe o bancă de gimnastică, cu

♦ 16. Poziţia iniţială: culcat facial pe lungimea unei bănci de

♦ 17. Poziţia iniţială: atârnat cu faţa la scara fixă, apucat

Universitatea SPIRU HARET