Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pronumele de Intarire
Pronumele de Intarire
Pronumele de întărire ține locul unui substantiv și are rolul de a întări și de a scoate în evidență
persoana la care face referire. Formele pronumelui de întărire se formează din pronumele vechi însu,
însa, înși, înse (la fel ca în cazul pronumelui personal dânsul, dânsa), la care se adaugă formele
neaccentuate ale pronumelui personal la cazul dativ: -mi, -ți, -și, -ne, -vă, -le.
! Prima parte a pronumelui de întărire arată genul (masculin: însu/înși, feminin: însă/înse), iar a doua
parte numărul și persoana pronumelui (mi, ți, și, ne ...).
Formele pronumelui de întărire se foloseau des în limba veche. În limba vorbită în prezent,
pentru a întări referirea la o persoană, se folosesc construcțiile cu adverbul chiar + pronumele personal
(chiar eu, chiar tu, ..., chiar ei) sau cele cu pronume personal + adjectivul singur (eu singur, tu singur, ...,
ei singuri).
Pronumele de întărire, prin schimbarea valorii gramaticale, este folosit în mod frecvent
ca adjectiv pronominal de întărire, caz în care însoțește și determină substantive și pronume
personale.
•Dificultatea problemei a fost confirmată de însuși profesorul nostru. (însuși – adjectiv pronominal de
întărire, profesorul – substantiv)
•Ioan și Vasile înșiși au făcut cumpărăturile necesare. (înșiși – adjectiv pronominal de întărire, Ioan și
Vasile – substantive)
•
Realizarea acordului adjectivului pronominal de întărire se face ținând cont de părțile lui
componente:
Ea însăși citește.
ea – persoana a III-a, feminin, singular; însăși format din însă – arată genul feminin + -și – arată
persoana a III-a singular