PROIECT

MODELARE CARTOGRAFICA II

Tema Proiect

1
 1. Sa se intocmeasca harta policroma a unui trapez de dimensiunea Δλ=
1°30’, Δϕ= 45’, trapezul ale carui coordonate sunt φs =45°00’ si λv=22°00’ in
sistemul de proiectie stereografica 1970, pe elipsoidul Krasovski cu polul
proiectiei φ=46° si λ=25° la scara 1:400000;
2. Sa se creeze o baza de date textuala care sa contina toate elementele dintr-
o zona restransa a hartii policrome;
3. Realizarea conexiunii dintre baza de date textuala si baza de date grafica.

1. Intocmirea hartii policrome

Se preia harta policroma intocmita la materia “Modelare Cartografica I” impreuna cu
reteaua cartografica aferenta.
Se georeferentiaza “Harta administrativa a Romaniei” pe coordonatele punctelor
retelei cartografice.

2
 Se vectorizeaza:
 limitele administrative intalnite pe trapezul N 45°00’,E 22°00’/1° TARGU JIU;
 limitele vecine dintre doua unitati administrativ teritoriale;
 denumirile raurilor si ale drumurilor, in vederea completarii notatiilor de pe harta policroma.

In continuare, se vor detalia principalele etape parcurse in scopul obtinerii hartii policrome:
 Georeferentierea hartii fizice a Romaniei in format .tiff:
Georeferentierea reprezinta procesul prin care o imagine raster este adusa prin translatie,
rotatie, scalare si eventual deformare in coordonatele unui sistem de proiectie.
Georeferentierea s-a facut prin transformarea polinomiala, fiind utilizate 15 puncte care pot si
identificate pe imaginea raster si ale caror coordonate sunt cunoscute in sistemul de proiectie ales.
Georeferentierea se face cu ajutorul functiei ”rubbersheet”.
Cele 15 puncte trebuie sa fie uniform raspandite pe intreaga imagine. In urma procesului de
georeferentiere, punctele sursa sunt aduse cat mai aproape posibil de punctele destinatie.
Rezulta o eroare de transformare, RMS (root mean square), care va fi afisata ca valoare
numerica intr-o casuta de dialog desenata pe margine, dupa ce au fost introduse toate punctele de
control. Daca erorile sunt mari se poate renunta la punctele respective.

Figura 1 Georeferentierea hartii fizice a Romaniei

 Vectorizarea detaliilor planimetrice

Vectorizarea reprezinta procesul de transformare a imaginii raster intr-un sir de entitati de tip
vector. Pixelii de aceeasi caracteristica (culoare) care alcatuiesc un detaliu pe harta scanata sunt
transformati intr-un vector. Imaginea raster este stocata intr-o baza de date prin coordonatele X si Y ale
capetelor si culoarea cu care este reprezentat pe ecran.

3
 Vectorizarea se poate face automat, manual sau interactiv. Deoarece vectorizarea automata
este putin precise, se utilizeaza foarte rar. Vectorizarea interactiva permite interventia in procesul de
vectorizare, stabilind locul de unde incepe si hotarand pe unde trebuie continuata. Aceasta este cel mai
des utilizata.

2. Crearea bazei de date utilizand MS Office Access 2010

Crearea tabelelor si alegerea tipului de date
Baza de date textuale poate fi definite ca o colectie de date, referitoare la un domeniu de
activitate, care poate fi interogabila prin continut, dupa orice criteriu fiind totodata posibila regasirea
structurii datelor.
Tabelul este un obiect al bazei de date, definit de catre utilizator, care stocheaza datele primare
despre un anumit subiect. Modul de realizare al unui tabel, prin intermediul soft-ului Access 2013,
presupune accesarea meniului “Create” din bara de activitate a acestuia. In cadrul acestui meniu sunt
prezentate modurile de realizare, atat ale tabelelor, cat si a interogarilor, formularelor si rapoartelor.

Figura 2 Meniu Access

Se alege varianta simpla de creare a unui tabel : “Create” – “Table”, urmand salvarea acestuia.
Cu click dreapta pe tabel, se alege optiunea “Design View”, in care se definesc campurile tabelului.

Figura 3 Definire campuri tabel

Se atribuie “cheie primara” campului, a carui valoare, dorim sa fie unica.

Astfel, au fost create tabelele urmatoare, avand definite urmatoarele campuri:
 Cai_ferate – ID, Denumire, Tip, Lungime (km)
 Drumuri – ID, Categorie, Denumire, Lungime (km)
 Lacuri – ID, Denumire, Suprafata (kmp)
 Limite_judetene – ID, Denumire_judet, Judet_vecin, Lungime _limita (km)

4
  Puncte_cotate – ID, Denumire_punct, Cota (m)
 Rauri – ID, Denumire, Lungime (km)
 Relief – ID, Unitate_relief, Altitudini (m), Suprafata (kmp)
 Teritorii_administrative – ID, Denumire_teritoriu, Judet, Categorie, Suprafata
 Vecinatati – ID, Localitatea 1, Localitatea 2, Lungime (km)

Figura 4 Tabelele create

Pasul urmator presupune popularea tabelelor cu datele aferente, de pe harta vectorizata in AutoCAD.
Acest pas implica utilizarea modulului “Datasheet view”, in care se completeaza tabelele create
anterior.

Cai_Ferate
ID Denumire CF Tip Traseu Lungime(km)
1 202 Cale ferata simpla electrificata Simeria-Petrosani-Targu Jiu-Filiasi 107,116
2 100 Cale ferata simpla electrificata Lugoj-Caransebes-Strehaia-Filiasi 80,647

5
 Drumuri
ID Categorie Denumire KM intrare KM iesire Lungime (km)
1 Drum national DN 67 0+000 16+916 16,916
2 Drum judetean DJ 665A 0+00 11+093 11,093
3 Drum judetean DJ 665 0+000 13+202 13,202
4 Drum national DN 66 0+000 98+410 98,410
5 Drum national DN 67D 0+000 31+556 31,556
6 Drum judetean DJ 672 0+000 9+832 9,832
7 Drum judetean DJ 672C 0+000 25+892 25,892

Lacuri
ID Denumire Suprafata
1 L.Valiug 1,701
2 L.Trei Ape 5,329
3 L.Gozna 1,565
4 L.Poiana Marului 5,305
5 L.Fenes 1,789
6 L.Cincis 3,169
7 L.Gura Apelor 6,933
8 L.Valea lui Iovan 12,961
9 L.Valea de Pesti 1,622

Limite_judetene
ID Denumire_judet Judet_vecin Lungime_limita
1 Gorj Hunedoara 72,868
2 Caras-Severin Gorj 39,614
3 Hunedoara Caras-Severin 63,129

Puncte_cotate
ID Denumire_punct Cota(m)
1- 453

6
 Rauri
ID Denumire Lungime(km)
1 Amaradia 32,715
2 Sadau 37,759
3 Jales 31,884
4 Bistrita 32,589

Teritorii_administrative
ID Denumire_teritoriu Judet Categorie Suprafata(kmp)
1 Copacioasa Gorj comuna 64,424
2 Pestisani Gorj comuna 168,354
3 Runcu Gorj comuna 222,454
4 Arcani Gorj comuna 22,559
5 Balesti Gorj comuna 48,761
6 Targu Jiu Gorj oras 88,218
7 Lelesti Gorj comuna 27,777
8 Stanesti Gorj comuna 24,404
9 Turcinesti Gorj comuna 29,488
10 Balanesti Gorj comuna 60,532

Vecinatati
ID Localitatea 1 Localitatea 2 Lungime (km)
1 Balanesti Scoarta 14,181
2 Musetesti Balanesti 8,799
3 Targu Jiu Balesti 9,470
4 Pestisani Runcu 21,239
5 Arcani Pestisani 4,315
6 Turcinesti Schela 7,268
7 Lelesti Stanesti 6,897
8 Balanesti Targu Jiu 7,191
9 Bumbesti Jiu Targu Jiu 4,724
10 Runcu Lelesti 7,681

7
3. Conectarea bazei de date grafice cu baza de date textuala
Pentru realizarea acestei legaturi trebuie parcurse urmatoarele etape:
a) In programul AutoCAD MAP 2014 se alege optiunea “Database” – “Data sources” – “Attach” si
se ataseaza baza de date dorita.

Figura 5 Atasare baza de date

b) Dupa atasarea bazei de date se va defini link-ul: “Database” – “Define link Templates”. Se va
lasa deschis doar layer-ul care ne intereseaza, totodata, fiind definite si cheile primare.

Figura 6 Accesare “Define Link Template”

8
9
10
 Figura 7 Definirea Link-ului

c) Se deschide fiecare tabel legat, astfel: “Database” – “View data” – “View Linked Table”,
aparand:

Figura 8 Selectare table

Se selecteaza obiectele si inregistrarile aferente, operatie care se repeta pana la

atribuirea tuturor liniilor din tabelele entitatilor grafice continute in baza de date grafica.

In bara de acces din “Data View” - “ Highlight”,se bifeaza urmatoarele optiuni:

- Auto Highlight = realizeaza colorarea inregistrarii corespunzatoare entitatii grafice selectate
- AutoZoom = mareste desenul cu un factor definit ;
- AutoSelect = selecteaza in desen entitatea grafica, simultan cu selectarea ei in tabel.

11
 Figura 9 Crearea legaturilor

Exista doua modalitati prin care se poate verifica aplicatia, si anume:

1. “Database” – “Data view” – “View linked Table” – se foloseste la vizualizarea partii grafice
daca anterior au fost selectate atributele care intereseaza.

Figura 10 Rezultatul verificarii

12
2. “Highlight” – “Highlight records” – “Select objects” – Astfel, se pot selecta orice entitati din
desen, iar dupa apasarea tastei “Enter”, aceasta trebuie sa se regaseasca si in tabel pe linia pe
care aceasta este inregistrata.

Figura 11 Verificarea aplicatiei pentru tabelul Drumuri

Figura 12 Functionalitatea element grafic – element textual pentru tabelul Vecinatati

13