CURS NR.1 NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND COSTRUCTHLE AGROZOOTEHNICE 1. Ce intelegem prin constructii agricole Constructiile agricole sunt o categorie distinct de constructii, cu un pronunjat carater productiv, cu 0 functionalitate deosebité fatd de clidirile civile sau industriale, determinate de condifiile tehnice gi de mediu specifice. Diversitatea mare a speciilor de animale sau pasiri, crescute sau intreinute in aceste constructii, a produselor recoltate sau obfinute prin preparare sau semipreparare, a substanjelor chimice pentru fertiizarea solului, ce trebuie depozitate in condi aceste construcfii si prezinte caracteristici constructive gi functionale deosebite. Constructiile agricole cuprind totalitatea clidirilor destinate realizarii productiei vegetale sau animale, cat si a celor care deserves anumite procese tehnologice specific, de aceea, la conceperea gi dimensionarea acestor constructii, trebuie si se aibé in vedere caracteristicile principale specifice avestor construcfii respectiv a) necesitatea de a satisface conditile impuse de desfisurarea procesului biologic, avand in vedere faptul cd, atat in adaposturile pentru animale, cat si in sere gi depozite exista un produs viu. ‘Activitatea de metabolism determin conditiile de microclimat si justified solutii alese pentru elementele de consiructie (umiditate, medii agresive etc), b) necesitatea de a satisface fluxul tehnologic care se desfaigoar’ in constructia respectiva, e)necesitatea asiguriri spatilor aferente productiei care se desfagoard in aceste constructii spajii pentru cultura plantelos, depozitarea furajelor, cerealelor, legumelor, pentru odin, furajarea si evacuarea dejectiilor animalelor ete. 2, Istoria dezvoltarii constructiilor agricole Constructiile agricole s-au sealizat si dezvoltat in cursul timpului, in functie de ceringele pentru produsele obtinute: ou, lapte, came, flori (in extrasezon), etc. Ele s-au realizat la inceput numai in cadrul gospodasiilor tardnesti din mediul rural, sub forma unor simple adaposturi impotriva intemperiilor, in sistem traditional, sub forma unor pavilioane in care erau adapostiteanimalele, productia animal sau vegetala Extinderea si dezvoltarea din ultimele decenii a condus la o cerere tot mai mare de produse alimentare pentru populatie, si a aparut astfel necesitatea organizarii acestor constructii sub forma unor ferme zootehnice si vegetale mai mici sau mai mari, imbundtatite functional fata de cladirile traditionale. Aceastd tendinti de extindere a constructiilor agricole a condus la_necesitatea organizarii si gruparii acestora pe un anumit teritoriu sub forma unor ferme agrozootehnice specializate pe ramuri de productie: productie anomala, legumicolé, conservare si depozitare. 3. Ch icarea constructiilor agricole Clasificarea constructilor agricole poate fi ficuta dupa doua criterii principale ‘A. Dupa modul in care aceste constructii sunt implicate in procesul de productie, se pot clasifica in trei mari categori O constructii pentru productie in cadrul c&rora intr constructiile care adapostesc diverse specii de animale sau pasdri, sere, solarii, depozite de legume fructe, silozuri de cereale. ete 0 constructii_auxiliare care serves indirect la desfisurarea procesului de productie silozurile pentru furaje, depozite pentru produse cereale, ingrésiminte minerale, clinici veterinare, etc. 2 consiructii anexe, care nu sunt legate de produetie dar sunt necesare pentru desfagurarea in conditii normale a productiei: clidirile pentru administratie, grupurile social-sanitare, laboratoareie. B. Dupa functia pe care o indeplinesc constructiile agricole: ‘© constructii destinate productiei animale, care cuprind adaposturile pentru animale: taurine, suine, ovine, cabaline si constructii pentru paséri (avicole); © constructii pentru productia vegetala: sere, solarii, © constructii pentru depovitarea, conservarea si conditionarea productiei vegetale: platforme, magazii, depozite, ‘© constructii pentru depozitarea nutreturilor, © constructii destinate cercetirii si inobilarii speciilor, © constructii cu caracter social-administrativ.PRINCIPI GENERALE DE PROIECTARE A CONSTRUCTULOR AGRICOLE Conceperea gi dimensionarea constructiilor agricole are ca obiectiv principal respectarea biometriei specitice a animalelor gi plantelor indiferent de sistemul tehnologic de intretinere gi exploatare adoptat.Trebuie si rspund’ necesitatilor fizice si fiziologice de confort ale animalelor permifand valorificarea potentialului productiv al acestora Principal factori care determind alc&tuirea constructiva si conditiile de microclimat din interiorul constructiilor agricole sunt: = materialul biologic cu cerintele sale fiziologice, care determina anumite conditii de mediu interior (microclimat) caracterizate, in general, prin temperatura si umiditatea relativa a aerului interior, viteza de migcare si puritatea aerului interior, iluminatul natural ete; ~ activitatea de metabolism ce ate loc in aceste consiructii coroboraté cu necesitatea de a satisface conditiile de microclimat interior impuse de desfisurarea in conditii normale a procesului biologic conduc la doptarea unor solutii corespunzatoare pentru elementele de constructie (perefi, acoperis, pardoseald etc), la adoptarea unui anumit sistem de ventilatie necesar elimindrii nocivitatilor. = activitatea de intresinere si de exploatare, care determina cerine functionale din ce in ce mai complexe; - factorii de medi natural si de microclimat, care exercita asupra materialelor, elementelor sia constructiei, luatd in ansamblu, actiuni mecanice sau de natura tizico-chimica si biologic’. Cerinte funetionale Cerinjele funcfionale sunt in stransa legatura cu cerinjele fiziologice ale materialului biologic adapostit (animale sau plante), de conditiile de microclimat necesare a fi asigurate, de particulartatile procesului tehnologic, de tipul yi dimensiunile elementelor tehnologice specifice, de natura i gabaritele de circulatie a mijloacelor de mecanizare si transport Organizarea corecta a spajiilor interioare in funcfie de destinatia si fuxul tehnologic, conduc la consecinte favorabile att asupra formei si a sistemului constructiv, cat si asupra dimensiunilor in plan si in elevatie ale consiructilor. Forma in plan a constructillor zootehnice, poate fi dreptunghiulard, patrata, circularérespectiv poligonald ‘Avand in vedere multiplele aspecte ale interdependentei dintre constructie si procesul de productie rezult& cd proiectarea si definitivarea solutiilor constructive, tehnologice, de mecanizare si transport interior constituie un proces complex care implicd colaborarea permanenté intre constructor, zootehnician, tehnolog si instalator. Factorii de mediu Factorii de mediu care influenjeaza condigiile de exploatare si de microclimat din interiorul unei constructii destinate adipostirii animalelor, plantelor sau depozitarii produselor vegetale se impart in urmatoarele dowd categorii principale: = factori de mediu natural (exterior) - energia solara, aerul, apa si solu. Efectele produse de radiafiile solare sunt diferite, respectiv efecte luminoase, calorice sau chimice. Influenta luminii naturale asupra dezvoltérii animalelor , plantelor si depozitarii produselor este foarte mare. Lipsa luminii naturale poate pune in pericol nu numai productia $i dezvoltarea animalelor (in special a celor tinere), ci i san iatea sau chiar viata lor, De asemenea dezvoltarea plantelor mu este posibila decat in prezenta luminii Je solare, prin prezenfa razelor ultraviolete, cu actiune batericid’, asigura dezinfectia adaposturilor de animale gia altor cliditi de producfie agrozootehnica. Lumina difuzi poate duce la distrugerea diferiilor microbi infectiosi in numai 5....6 ore Toate avestea prezinta o importanta deosebité mai ales pentru clidirile destinate realizrii selectiei si reproductiei (animale sau vegetale) ‘Aerul natural, Datorita modificarilor ce se produc in compozitia chimica a aerului din cadrul fermelor agrozootehnice( cantitatea de oxigen,de bioxid de carbon, vaporii de apa, ale gaze), densitatea paturii de aer poate varia dand nastere unor curenti de aer ce pot avea efecte diferite asupra plantelor sau animalelor adapostite. O ventilare corecta a incaperilor este obligatorie. = factor’ de mediu artificial sau de microclimat interior: factori zoofiziologici, factori fizici si factori chimici. Factorii zoofiziologici reprezinta ‘ezultatele activitatii de metabolism ale animalelor care se manifesta prin degajare de cAldura, umiditate si bioxid de carbon.Aceste degajari de cdldura, umiditate, bioxid de carbon, de catre animale si pisiri depind de: specia, varsta, alimentatia administratd, temperatura mediului inconjurator,de procesul de respiratie; aerul expirat de animale confine mari cantititi de bioxid de carbon, variind in funetie de specie. Factori fizici care intervin in proiectarea atului interior sunt: temperatura, umiditatea relativa , viteza aerului interior gi iluminarea artificiala, Factori chimici reprezinti concentratia in aerul interior a diverselor componente nocive (gaze sau particule solide), Cerinte tehnice Construciiile cu caracter agrozootehnic trebuie sa satisfacd o serie de conditi si cerinye de ordin tebnic astfel incat si asigure folosirea si exploatarea corespunzatoare pe toati durata de serviciu, Dintre condifiile tehnice de bazi de care trebuie sé se find seamala proiectarea gi realizarea constructiilor agrozootehnice se pot mentiona: © condifii tehnice capitale, © conditii de microclimat; © condifii mecanice, © conditii tehnico-economice: tehnice capitale se referd la totalitatea cerintelor ce se impun elementelor structurale si de inchidere, respectiv construcfiilor luate in ansamblu, din punct de vedere al durabilitatii si rezistennfei la foe. Durabilitaiea construchilor este caracterizatd, in general prin rezistenta elementelor structurale gi nestructurale la actiunile distrugatoare ale mediului inconjurdtor si este apreciata prin durata de timp in care acestea pot fi utilizate in scopul pentru care au fost proiectate, conditil normale de exploatare, Factorii care actioneazé distructiv asupra materialelor si elementelor de constructii si care influenjeazi in bund masuré durabilitatea constructillor agrozootehnice se pot grupa in dou categorii principale = factori ai mediului inconjurator: variatii de umiditate, fenomenul de inghet-dezghet, coroziunea si actiunea biologica,= factori (agenti) agresivi, specifici nediului ambient din interiorul construc’iilor agroyootehnice de exemplu, umiditatea relativa a aerului interior ridicaté (70% - 85%), prezenta amoniacului si a hidrogenului sulfurat, ca urmare a descompunerii substantelor organice din dejectiile animalelor acizii si indeosebi acidul lactic,care se gaseste in procent ridicat in nutrejurile insilozate etc Rezistenta la foc a unei cladiri, este determinata de gradul de rezistenta la foc al elementelor structurale cu rezistenta la foc cea mai sc&zutd, Gradul de rezistenti la foc se stabileste in functie de destinatia si importania acesteia Conditii de microclimat Conditiile de microclimat se stabilesc in functie de destinatia constructiei si de specificul procesului tehnologic si se realizeaz printr-o proiectare adecvata folosind materiale eficiente si tinand seama de parametri mediului extern, Sunt determinate de © interactiunea dintre principalii parametri din interiorul construciei, indeosebi de valoarea temperaturii, umiditatea relativa a aerului; © Viteza de migcare gi puritatea acrului, © conditiile de iluminare naturalé; Mentinerea factorilor de microclimat in limitele admise se realizeazi utilizdnd instalatii specifice: instalati de ventilare, de incdlzire (la adaposturi zootehnice pt animale de varste mici, sere), pentru suplimentarea bioxidului de carbon in aerul din interiorul (serelor), instalatii de climatizare in cazul silozurilor, etc. elementelor de constructie gi a constructiei in ansamblul ei, la actiunea solicitarilor exterioare. Conditiile tehnico-economice Reprezinta un ansamblu de cerinte prin care se urmareste asigurarea eficientet maxime a investitiilor efectuate. Acest lucru se obtine prin © optimizarea structurilor si alcatuirea elementelor de inchidere in scopul reducericonsumului de materiale deficitare si cresterii gradului de tipizare si industrializare a executiei Eficienta economica a constructiilor agricole se apreciaza pe baza valorii initiale a investitiei tinand seama si de cheltuielile reale de exploatare.CURS NR2 INTERDEPENDENTA DINTRE CONSTRUCTIL SI PROCESUL TEHNOLOGIC Modularea si tipizarea constructiilor agrozootehnice Functia unei constructii agricole difera dupa destinatie si natura procesului tehnologic pe care il indeplineste. Astfel modul de alcatuire, cerintele functional si de microclimat al constructiilor destinate cresterii si exploatarii animalelor difera fata de constructiile destinate realizarii si depozitarii productiei vegetale. In principiu la proiectarea unei constructii cu caractrer agrozootehnic tebuie avute in vedere pe langa c ele functionale si cele cu privire la particularitatile procesului tehnologic si de tipul si dimensiunile utilajelor tehnologice folosite. Organizarea corecta a spat lor interioare in functie de destinatie si de fluxul tehnologic pot conduce la efecte favorabile in ceea ce priveste forma constructiei, sistemul constructive, dimensiunile in plan ale acesteia. Forma in plan poate fi dreptunghiulard, patraté, circulara respectiv poligonala circumscrisa; Fig.. Forma in plan a constructilor agricole Nota: Din analiza comparativa a formelor in plan, pentru aceeasi suprafata S si inaltime HH, se obline o suprafata de inchidere laterala minima, prin urmare un consum mai redus de materiale, pentra constructile de forma circulara sau poligonala. © in mod obisnuit constructiile zootehnice se realizeazi avand in plan forma Greptunghiuiard cu una sau mai multe deschideri si cu lungimi relativ mari (L = 00 - 100 m).© inalyimea halelor se stabileste din conditit de gabarit a utilajetor si instalatilor, ginénd seama totodata de normele de voium si de conditiile de iluminare naturala impuse, © forma acoperisului din conditii de scurgere a apelor pluviale si natura invelitorii Fig.2. Forma in plan a acoperisurilor Din punct de vedere constructive constructiile agricole se pot realiza avand structura de rezistenta din: © pereti portanti din zidarie, cu acoperis din ferme sau arce din lemn, metal sau elemente prefabricate de beton armat, © schelet de rezistenta format din stalpi-rigle prefabricate din beton armat,cu pereti de umplutura de zidarie si elemente de acoperis usoare, © cadre sau arce de lemn cu inchideri din panouri usoare, termoizolante. Metodele actuale de executie se bazeaza pe utilizarea proiectelor tip sia elementelor prefabricate de serie.Extinderea proiectarii tipizate a dus la necesitatea unificarii parametrilor geometrici si introducerii coordonarii modulare Coordonarea modulara reprezinta 0 metoda de stabilire a dimensiunilor si pozitiilor clementelor ce alcatuiese constructia astfel incat sa se integreze in ansamblul construit cu minimum de ajustari si sa permita eventuale modificari ulterioare fara a fi nevesara moditicarea planurilor de executie. In tara noastra se utilizeaza ca modul de baza modula decimetric notat cu M-= LOcm, uneori se nai foloseste si modulul octometric notat cu M = 12.5 om, acesta din urma fiind determinat dedimensiunile caramizilor pline Bine-inteles ca exista si derivati ai acestor moduli, derivati care se folosesc in alte tari din Europa Alegerea formei constructive sia dimensiunilor modulare in plan (deschidere) si elevatie (inaltime) trebuie realizata in functie de cerintele tehnologice ale constructiilor agrozootehnice, dar si din considerente, cum ar fi, unificarea modulilor utilizati cu scopul final de a se putea extinde cu usurinta lucrarile executate, Modularea transversal: © pentru modularea transversala a halelor agrozootehnice se recomand folosirea modulilor derivati mariti,de 15M si 30M. Prin aplicarea acestora se pot acoperi o varietate mare de procese tehnologice specifice © cele mai uzuale deschideri din sectorul zootehnic sunt: 10,5 m; 12,5 m; 18,00 m, 21,00 m si 24,00 m. Modularea longitudinala, © se realizeazi, in general, prin utilizarea modulului derivat 15M, rezultand travei de 3,00 m, 4,50 m, 6,00 m i 7,50 m. Modularea pe vertical © pentru modularea pe vertical, se folosesc frecvent, modulele derivate de 3 M, 6.M si 9M, rezultdnd indltimi de 240m, 2.70m, 3.60 m,= ara é ~ ~ foe ~ ~. NS ~S Fig.3, Modularea constructiilor agricole Schema proiectarii unei constructii zootehnice Pentru elaborarea unui proiect este necesar sa se analizeze sis a se interpreteze mai intai datele care determina obiectul proiectarii: ‘© scopul, destinatia si capacinatea viitoarei constructii, elementele tehnologice specitice legate de solutia constructiva, + forma si dimensiunile in plan si sectiune a viitoarei constructii; ‘© alcatuirea constructive a structurii portante sia elementelor de inchidere, « posibilitatile reale de executie si de montaj (fermele se afla la tara), regimul de umiditate si de temperature, gradul de agresivitate al mediului inconjurator, natura terenului si gradul de seismicitate; «© posibilitatile de reducere a cheituielilor de intertinere in timp a constructiet. Destinatia ] __ Solutia tehnologica de intretinere, capacinatea viitoarei | Furajare, evacuare dejectii, colectare produse | v 4 \ | Modulare Conditi Mediul | de plan si sectiune | de microclimat inconjurator | = : = | Structura de | Elemente de constructii | Elemente de constructive | | t rezistenta pentru inchideri specifice productiCONSTRUCTH ZOOTEHNICE 1, Notiuni generale Constructiile zootehnice reprezinta © categorie distincta de constructii datorita particularitatilor proprii fiind destinate intertinerii animalelor pentru obtinerea unor productii de care, lapte, oua,lana, blanuri etc Protectarea adaposturilor pentru animale se bazeaza pe elementele biometrice ale acestora Procesul tehnologic $i tehnologia de intretinere impun necesitatea anumitor spatii, ex un mod de compartimentare si organizare specific. [Astfel factorii determinanti ce impun solutia constructiva sunt a) destinafia constructiei (pentru taurine, suine, ovine, cabaline, pasiri etc) b) productia urmarita (came, lapte, oud, lind) ; ©) varsta animalelor si destinayia lor (pentru productie sau reproductie); 4) solutia tehnologica legata de sistemul de intertinere, furajare, mecanizare etc e) Organizarea interioara a fermei - spatile pentru animale, £) Factorii de microclimat: temperatura, umiditatea, gradul de iluminare; 2) Agresivitatile mediului interior datorate prezentei animalelor, furajelor; [Aceste cerinte impun urmatoarele elemente de proiectare: spatii de cazare a animalelor, pentru furajare, pentru circulatie, spati si elemente de constructie specifice tehnologiei adoptate cit si factorii de microclimat. Dimensiunile corporal-anatomice si cele de gabarit in migcare, trebuie respectate prin tehnologiile de intretinere si exploatare adoptate. Factot de microclimat ‘Acesti factori se impart in doua mari categorii: interiori si exterior1. Factorii de microclimat exteriori (energia solara, aerul, solul si apa) tin sub dependenta Jor viata tuturor fiintelor, actioneaza permanent si pot avea efecte pozitive sau negative atat asupra fiintelor cat si asupra constructilor. 2. Factorii de microclimat interiori (factori fizici, factori chimici,concentratia de noci din acer, factor’ zoofiziologici ) Factori fizici ; temperatura interioara si umiditatea aerului exterior si interior, viteza de miscare a aerului interior, iluminarea naturala si artiticiala a) temperatura interioara: trebuie sa fie constanta si adaptata la necesitatile animalelor adapostite.Intr-o atmosfera cu o temperatura ridicata animalul este afectat prin faptul ca se misca greoi, nu are pofta de mancare, iar intr-o atmosfera prea rece pofta de mancare reste pentru mentinerea temperaturii corporale, animalul este agitat Pentru mentinerea unei temperaturi interioare constante trebuie tinut cont de temperatura exterioara si de modul in care se realizeaza izolarea adapostului si elementele de inchidere exterioare. b) umiditatea relativa a aerului interior: poate produce schimbari in metabolismul animalelor de exemplu intr-o atmosfera umeda pot sa apara microbi si paraziti rezistenti care pot duce la imbolnavirea animalelor ¢) viteza de miscare a aerului din interior:miscarea aerului duce la pierdere de caldura a organismului, sunt percepute ca o senzatie de curent, de aer rece deci organismul jincearca sa se incarzeasca rezulta un consum suplimentar de energie din partea organismului 4) iluminarea naturala si artficiala : lumina este un factor fizic care influenteaza in mod direct sanatatea si productia animalelor adapostite. Se poate realiza in mod natural sau articicial Huminarea naturala este obligatorie pentru cresterea si intretinerea tuturor speciilor de animale sau pasari $-a dovedit ca lipsa de lumina naturala duce la incetinirea ritmului de crestere, a productivitatit si pune in pericol viata animalelor,Pentru proiectarea constructiilor in sensul asigurari iluminarii naturale corespunzatoare se introduc urmatorii indicatori © coeficientul de iluminare naturala (x) denumit si factor de lumina a zilei si este dat de raportul dintre iluminarea dintr-un punct M din incapere si iluminarea exterioara concomitenta masurata pe o suprafata orizontala de aer. Se masoara in procente.(valori recomandate intre 1 % si 2%), © indicele de iluminare sau coeficientul de luminozitate ( i.) care reprezinta raportul dintre suprafata deschiderilor pentru iluminare si suprafata pardoselii, isteaiv > 1 resound © inaltimea parapetului ferestrei (hp) cu cat fereastra este mai sus cu atat randamentul ei este mai scazut, se recomanda pentru c-tiile zootehnice valori ale hp egale cu 1.50 - 1.80 m; ‘© culoarea incaperilor, finisajele interioare ale peretilor influenteaza semnificativ luminozitatea incaperilor, astfel se recomanda culor deschise care sporesc luminozitatea; ¢ orientarea adaposturior fata de puncteie cardinaie- se recomanda o orientare avand axa lunga pe directia N-S pentru a se obtine o prelungire a duratei iluminarii naturale Huminarea artificiala se utilizeaza ca si supliment la iluminarea naturala dar si pentru perioadele de iamna sau de intuneric, Se obtine cu ajutorul lampilor aplasate in punctele cu un iluminat scazut, Factorichimici < intelegem in general concentratia aerului din adaposturi in anumite componente nocive (bioxidul de carbon, amoniacul, oxidul de carbon, praful atmosferic). VENTILATIA CONSTRUCTHLOR ZOOTEHNICEAsigurarea ventilatiei se poate asigura cu ajutorul sistemelor de ventilatie naturala sau mecanica Ventilatia naturala reprezinta realizarea schimbului de aer, care se bazeaza pe o diferenta de presiune intre imerior si exterior datorata diferentei de temperatura si acest lucru determina oviteza de circulatie a vantului .Aerul interior mai cald deci mai usor se ridica la partea superioara a incaperilor si tinde sa iasa spre exterior iar aerul rece il inlocuieste ‘Ventilatia naturala este de doua feluri naturala neorganizata (aerul patrunde prin zonele neetanse ale constructiei) si naturala organizata (deschderi reglabile special execuate}. J ‘ a Fig, 25, Ventilarea naturals a adipostarilor: 2 — neceganteats, prin fnestre gi dante; b,e sd — erganisath rin copssi 4) Tate splatta ab fava, ed pardotall expect sub tSeaves R — indie mea activa de tira). ° Fig.4. Ventilatia naturala a adaposturilor de tiraj natural aj trebuie respectate urmatoarele Pentru realizarea ventilarii cu ajutorul cosurilor de conditii. = inaltimea coloanei de aer sa fie de minim de 3.00m si diferenta de temperatura intre aerul exterior si interior de cel putin 9°C, = cosurile trebie sa inceapa de la tavan si sa depaseasca coama cu min.50cm; = in spatiile reci peretii cosului trebie izolati termic pt. a evita condensul, = capul cosului trebuie protejat de mizerii sau precipitatii (caciula de protectie); = tirajul se va activa utilizand energia cinetica a vantului,Ventilatia artificiala reprezinta sistemul de ventilatie in care schimbul de aer se efectueaza cu ajutorul unor aparate actionate mecanic. Se foloseste atunci cand ventilatia artificiala au este suficienta, a 5 ig. 96, Ventilaren artificialt a adaiposturitor: @— in subpresiune; b — in suprapresiune; 1 =: ventilator de aspiratie; 2 — ventilatoare de refulare, Fig.5, Ventilatia artificial a adaposturilor Dupa modul de organizare al aerului avem «© vaartificiala cu refularea aerului- acrul se evacueaza fortat prin ventilatoare dispuse pe acoperis iar intrarea aerului proaspat se face cu ajutorul ferestrelor; © vartificiala cu aspiratia aerului proaspat introdus fortat prin ventilatoare amplasate pe peretii iongitudinali ai adapostului iar aerul este evcuat prin cosuri de tira),fa sistemul de ventilatie in care schimbul de aer se efectueaza cu Ventilatia artificiala reprezi ajutorul unor aparate actionate mecanic. Se foloseste atunci cand ventilatia artificiala nu este suficienta, Fig, 2.6, Ventilarea artificial a adaposturit ‘a in subpresiune; & — in suprapresiune; 2 — ventilstor de aspiratle; 2 — ventilatoare de refulare, 8 Fig,5, Ventilatia artificial a adaposturilor Dupa modul de organizare al aerului aver: v.artificiala cu refularea aerului- aerul se evacueaza fortat prin ventilatoare dispuse pe acoperis iar intrarea aerului proaspat se face cu ajutorul ferestrelor; «© v.artificiala cu aspiratia aerului proaspat introdus fortat prin ventilatoare amplasate pe peretii longitudinali ai adapostului iar aerul este eveuat prin cosuri de tiraj:CURS NR3 ELEMENTE DE ORGANIZARE SI DIMENSIONARE A SPATHLOR AFERENTE DIFERITELOR CONSTRUCTI ZOOTEHNICE 1. Constructii pentru taurine Cazarea si exploatarea taurinelor prezinta cea mai mare compiexitate de probleme. In cazul acestor constructii, delimitarea pe zone, modul de organizare gi dimensiunile acestor zone se realizeaza in functie de. © elementele biometrice a animalelor (lungimea oblicd a trunchiului (Ly, lungimea animalului culcat (L’), indltimea libera sub gatul animalului culeat), © tehnologia de intretinere a animalelor (tehnologia de intretinere in stabulatie liber’ sau tehnologia de intrefinere in stabulatie legata), Prin stabulatie intelegem intretinerea si hrdnirea animalelor prin mentinerea lor in grajduri pe intreaga perioada de crestere, ingrigare, de mulgere etc. Tehnologia de intretinere in stabulatie liberd este situafia in care zona de furajare este distinctd {aja de zona pentru odihina, In acest caz este de asemenea importanti solusia adoptata pentru zona de odihna (colectiva sau individual, in boxe sau cusete: Tehnologia de intrefinere in stabulasie legaté este situatia in care zona de furajare constituie si zona pentru odihna. A. Stabulatia legati la taurine Pentru stabulatia legata se practicd unul dintre cele trei tipuri de standuri: scurt, mijlociu sau lung. Standul scurt se dimensioneazi dupa lungimea oblicé a trunchiului L, la care se adauga 10-15 om, reprezentind retragerea minima a legiturii verticale, de la bordura ieslei, Astiel se rmenfine animalul cu capul deasupra iestei, att in timpul stationdrii cat si al odihnei iar inaltimea ieslei va fi de cel mult 20 em, in dreptul gatului, Daca gratarele care acoperd canalele colectoare dedejectii au bare din beton armat acoperite cu cauciue sau lemn, lungimea standului poate fi mai micd cu 10-20 cm fal{a de lungimea oblicd a trunchiului Standul mijlociu , se utilizeaza in adaposturi de tip matemitati, izolatoare pentru animale boinave (intrucat oferd un confort marit fafa de standul scurt) si la dimensionarea cusetelor de odihna in cazul stabulatiei libere La lungimea oblic& a trunchiului L, se adauga 50-65 om, (reprezentand lungimea capului) si'se obfine astfel o lungime a standului egal cu lungimes animalului intreg L + (50-65 cm) Legat larg la bordura ieslei, inalt& de 40-50 cm, animalul se retrage pentru odihna in spatele acesteia. Standul lung depaseste cu 40-60 cm lungimea animalului culcat, rezultand lungimi de 2,40 ~ 3,00 m pentru vaci si 2,50 - 3,30 m pentru tauri adulfi, Legatura cu lant la bordura ieslei, permite 0 larg migcare intre furajare si odihni, doar urcarea in iesle fiind impiedicata i al prin inalyimea de 70 ...90 cm a bordutii acesteia, in solujii mai evoluate, dispunerea unui opritor de grabin deasupra ieslei, a permis coborarea nivelului bordurii fa 40 ..50 em. Litimea standurilor rezulté din spatiul necesar animalelor culcate, corelindu-se cu masa corporal a animalelor adulte (1,00 .....1,60 m).44-grilaj pentr inchiderea accesubut la iesleB. Stabulatia liberi a taurinelor {ntrejinerea animalelor in stabulatie liber& ofera acestora migcarea in voie, in cadrul adapostului sau intre ad&post si padocul aliturat, Totodata intretinerea in grupuri (Ioturi) de animale permite sporirea gradului de mecanizare a lucrarilor si conduce la o reducere a manoperei, fa de i a animalelor. refinerea in stabul legatd, necesitand ins omogenitatea de varsta sau stare fiziolog Pe linga aleea de furajare si iesle, in adapost existé doud zone distincte: una de odihnd si alta de stationare Ia iesle te Intre ele prin alei de circulatie Ad&posturile se pot diferentia dup modul in care se amenajeazi zona de odihna astfel: - zoné de odihnd colectiva, pe pardoseald continua, cu asternut permanent, schimbat periodic. Aceasta zon de odihnd se delimiteaza cu praguri din beton sau grilaje cu porti de trecere. Dimensiunile zonei de odihnd se stabilesc ludnd ca bazi de calcul 3,5 m? /eap in cazul adaposturilor pentru vaci de lapte si 3,0 m'/cap in cazul adaposturilor pentru taurine la ingragat. = zona de odihni individual, in cusete de odihnd separate intre ele cu grilaje avand corespunda animalului culcat, L’ indljimea de 0,90 ...1,10 m, lungimea cusetelor irebuie (50 ...65 cm), iar simea cuprinsa intre 1,00 ... 1,30 m. Zona de circulatie si stationare din fafa ieslelor se dimensioneazi in asa fel incat sa permit circulatia animalelor spatele celor care stau si minancd. Astfel, 12 lungimea oblicd a trunchiuli L, se adun& doud latimi de animal. Dimensiunea 1,7 L reprezint& lungimea unui animal ce stafioneaza la iesle gi spatiul necesar pentru ca altul s4 se intoarca in spatele acestuia. Legatura intre aceste zone (odihna, stationare la iesle) padocuri, grupuri de muls se face prin alei de circulatie care au latimea de 1,20 - 2,70 m. fn stabulatia libera a taurinelor canalele pentru evacuarea dejectiilor se extind pe intreaga zona de circulatie a animalelor. Distribuirea manuala a furajelor impune alei interioare cu litimea minima de 80-90 cm pentru vagonefi pe sine, dimensiunile puténd fi marite pana la 1,10-1,20 m, iar pentru circulaia cAruelor 1,80 - 2,00min cazul mecanizirii mobile a furajirii, cu remorca tehnologica, aleile din fata ieslelor au latimea de 2,30- 2,40 m (cota este obligatorie in cazul utilizar 1eslelor inalte, dar se poate reduce pana la 2,00 m in cazul ieslelor plate) si 1,80 m pentru electrocare. Pentru asigurarea circulatiei oamenilor si a animalelor in spatele standurilor se prevad alei de 90,0 ~ 1,20 m latime pentrs deservirea unui sir de animale. Cotele minime se utilizeazi numai in cazul in care circulafia se extinde si peste gritarele ce acopera canalele de evacuat dejectii, Daca se utilizeaz vehicule pentru distribuirea asternutului, aleile vor fi de 1,60 ~ 2,40 m. {in adaposturi cu stabulatia pe standuri,aleile din spatele standurilor au Taqimea de 1,70 ~ 2,40 m, independent de modul de evacuare a dejectilor. in adaposturile cu stabulatie liber’ = aleile dintre cugete au latimi cu valori intre: 1,70. si 2.50 m. = zonele dintre iesle si cusete vor avea: D=L + 0,70 LsiL +26 © unde L—lungimea oblicd a trunchiului, bb — litimea de circulatie (90 cm pentrs o vaca lapte); = pentru acces la sala de muls aleife de circulatie vor avea latimea cuprinsa intre 1,20 si 2,70 m - boxele de cazare vifei se separa prin alei de circulatie cu latimi 2. Constructii pentru cabaline Conditiile de cazare a cabalinelor sunt in stransa legatura cu cerintele deosebite a acestor animale’ ‘+ sensibilitatea cailor fatd de curentii de aer reci, cere evitarea agezirii acestora intre usi gi ferestre opuse; « ferestrele se dispun in spatele animalelor si se vor ridica deasupra acestora; + pardoseliletrebuie sa fie elastie realizate din calupuri din lem sau pamantul batut, in general acoperite cu asternut, Pentru animale de valoare, se recomada saltele adanci de paie, absorbante, aplicate pe de balast sau zgura,gritarele pentru furaje fibroase se asazi deasupra ieslelor si nu vor depasi inaltimea capului animalelor (s se evita astfel scuturarea prafului si a sporilor de mucegai in ochii acestora). Pentru animalele de valoare este recomandata adminstrarea fibroaselor la sol; + se prevad misuri de intindere a legdturilor cu lant, prin culisarea capetelor acestora sau prin contragreutati din lemn; ‘se impune separarea standurilor impotriva muscdii si a loviturilor, prin pereti despartitori, care sd evite loviturile , © cabalinele suporti convenabil un regim termic coborat pana la + 5° C, iar umiditatea trebuie sd se limiteze la maximum 75%; Tehnologia de intretinere a cabalinelor se poate realiza atat in stabulatie liberd (este situatia in care zona de furajare este distinct fata de zona pentru odind) precum si in stabulatie Jegatdi (este situatia in care zona de furajare constituie si zona pentru odihna). A Stabulatia legata. Este modul curent de cazare a tuturor cailor de serviciu, utilizati pentru tractiune sau cAlarie. in cazul raselor pur singe englez sau arab si chiar a jumatatilor de singe, temperamentul si valoarea animalelor indicd intretinerea legatd sau in boxe, pentru toate categoriile de cabaline, incepand cu varsta de 6 luni, Standurile, exclusiv de tip lung, se dimensioneazi dupa talia animalelor: 2,60 - 3,60 m lungime neta, intre 1,40 - 1,60 m lagime pentru rase obisnuite gi cai de serviciu, respectiv 1,60 - 1,80 m, pentru rase grele, Standurile pardosite primesc 0 panta de 1 2,50 % spre rigola de scurgere iar cele cu astermut adanc dreneaza partea lichida spre suportul de pietris sau de zgurd Fig. 7. Standuri pentru stabulatia legata a cabalinelorDe regula ieslea are ca dimensiuni transversale, 40 x 25 cm si ca lungime, la 60....70 em, iar gratarul de fan poate lipsi, in cazul furajarii la sol. Pentru apa se utilizeaza in yeneral, jgheaburi cu nivel constant, amplasate Inga fluxul de circulatie din adapost Fig.9 Structura de pardoseli pentru cai de tracttune 1- gritar de fin din bare de ofel-beton; 2- elemente reduse de separare boxe (stinoaga din lemn); 3- contur perete despartitor plin; 4 pardoscala din calupuri de stejar, rostuite cu bitum: 5- pardoseali din caramizi pe muchie, rostuite cu bitum sau cu mortar de ciment; 6- scliviseald rugoasa;, 7- pardoseala din lut batut, de 15 ‘em grosime pe strat de balast de 10 em grosime: 8-pardoscall din asphalt tumat de 3 em grosime. pe beton simplu de 10 cm grosime si balast de 10 cm grosime; 9- glisarea legaturii cu lant; 10- variant de legareAleile de circulatie din spatele standurilor, exclusiv rigolele neacoperite, se prevad cu 1,4....1,80 m lafime, pentru un rind de standuri gi de 2,00...3,00 m intre dou siruri de standuri rae Fig.10, Siructura unui adapost pentra cabaline Fig LI. Structura unui adapost pentru cabaline liber in grupuri mari. Este modul traditional de cazare in herghelii pentru iepe cu manji pana la 6 luni, precum sia tineretului, pe sexe si categorii de varsta, limitatd insd la doi ani pentru armisari, Se asigura cate 12 m? peniru iepe cu manji pana la 6 luni, © mr” /eap pentru tineret sub un an gi 8..,. 10 a /eappentru tineret de 1....2 ani. Frontul de furajare minim, de 60 cmv/cap, consti din gritare pentru fibroase, respectiv iesle pentru concentrate si radacinoase. Distribuirea nestingherita a furajelor se execut de pe o alee, de-a lungul frontului de furajare sau in lipsa acesteia in adapostul gol, animalele fiind scoase in padoc, Se recomanda adaparea in adaposturi, apa fiind oferita in jigheaburi fixate la un capit al compartimentelor de stabulatie liberd. Usile cu dou canaturi, pentru circulatia grupurilor de cabaline vor avea létimea minima de 3,00 m, la stalpii tocuriolr de usi montandu-se suluri de protectie, impotriva frecrii animalelor impinse lateral. incdperi si instalatii anexe adiposturilor de cabaline ‘Acestea se prevad pentru depozitarea de scurt durata a furajelor, pentru supraveghetori 5i pentru preincalzirea apei de adapost: - camerele pentru furaje concentrate, pe timp de 5....10 zile si pentru fibroase, pe timp de 1.....2 zile se dimensioneaza la 0,4....0,8 m* pentru un animal adult, ~ incdperea pentru cazarea supraveghetorului de serviciu 6....8 m’, fiind prevazuta cu 0 fereastra de observatie spre spatiul de adapostire a animaieior; - rezervoarele-tampon, pentru preincalzirea apei vor avea capacitatea de 15 Veap. Adiposturi specifice eresterii si exploatirii cabalinelor a._Adaposturile_pentru_armésari_de_reproductie_si_cele_pentru_matemnitate sunt ‘compartimentate in boxe individuale gi culuoare de circulatie, la un capit al constructiei prevziindu-se sala de monti, de aproximativ 100 m° (dimensiuni minime 6,0 x 10,0 m) Suprafetele de circulatie se pardosese cu pimant batut iar in boxe pietris 30.50 cm grosime si asternutul gros de paie b. Adaposturile pentru iepe mame, cu manji pani la 6 luni, se prevad dupa rasf, in general {in stabulatie legatl sau liber c. Adaposturi pentru tineret, pe sexe si grupe de varsti, intre 0,5 si 2 (3) ani se prevad in stabulatie legatd pentru temperament vioi, respectiv in stabulatie libera pentru rasele mai flegmatice.d__Adaposturile pentru tineretul in_dresaj, incepand de la 2 ani pentru raselor precoce (trapasi, semigrei) si de la 3 ani de la rasele tardive, se previd pentru stabulatie legatd, separandu-se sexele in compartimente diferite ¢_ Adaposturile pentru caii de tractiune, sunt prevazute pentru stabulatie legat& si dotate cu boxe individuale Se practic pardosiren standurilor si a aleilor cu materiale elastice si nealunecoase (calupuri de lemn, cArimidi pe muchie, asfalt). Tuminarea naturalé a adiposturilor de cabaline, ca animale cu temperament vioi, cere raporturi mari de vitrare, de ordinul 1/15, exprimate in suprafefe nete de geamuri Jsile adaposturilor vor avea inalfimea minima de 2,10 m gi latimea minima de 2,00 m, ceruta atat de conducerea simultand a doi cai, cit si de normele de prevenire a incendiilor. Pentru circulatia in grup a animalelor intrefinute in stabulatie liber, atimea minima a portilor este de 3,0 mSEMINAR NR4 3. Constructii pentru suine Scopul cresterii suinelor const in producerea de came necesar4 consumului. Aceasta se realizeazi in ferme specializate mici si mijlocii sau in complexe de capacitate mare, cu circuit inchis, in care toate procesele de producfie sunt mecanizate In ferme avem adiposturi distinete in funetie de procesele de productie: - adaposturi pentru monta si gestatie, - ad&posturi pentru fatare si alaptare, - adaposturi pentru cresterea tineretului, ~ adiposturi pentru ingrasare ORGANIZAREA SPATILOR TEHNOLOGICE iN ADAPOSTURI Adaposturile pentru suine sunt organizate cu boxe colective sau individuale, alei de furajare, de evacuare a dejectilor, incdperi tampon pentru circalafie in ad&posturi pentru bunedre si pentru mecanismele de actionare ale agregatelor de ventilatie, pentru tablourile electrice etc. a. Zona de odihni a animaletor se dimensioneaza pe baza suprafetei utile necesare pentru un animal si a numérului total de animale care se adpostese ini 1b. Zona de hrinire se stabileste ca pozitie si suprafaga in functie de modul in care se distribuie hrana animalelor. Furajarea porcilor se poate face: in troace, in hranitoare automate sau direct pe pardoseald, Troacele pentru furajare se executi din beton armat turnat monolit sau prefabricat, sclivisite la interior cu mortar de ciment in grosime de | cm, cu muchiile rotunjite la tencuire. Hrdnitoarele automate se folosesc pentru administrarea hranei uscate sau lichide in boxele comune si sunt alcdtuite din buncare metalice prevazute cu jgheab. Transportul furajelor in adaposturi se realizeazA: (cu transportoare cu noduri, care circulat in conducte din PVC rigid, cu cdrucioare special amenajate sau minicare sau prin pomparea hranei lichide in conducte. 7Zona de defectare, in boxe se amplaseazi opus zonei de furajare, pistrdndu-se in acest mod uscat& pardoseala in zona de odihn si de furajare. Aceast& zona se poate proiecta sub forma de: rigole din beton armat, cu adancimea de 10 .... 15 em; canale inchise previzute cu guri de scurgere; canale acoperite cu gratare traforate. Evacuarea dejectiilor se realizeaz cu lopata mecanic, cu transportoare cu racleti sau hidraulic. Evacuarea mecanicd a dejectiilor prin impingerea acestora in exteriorul adaposturilor se utilizeazi cand zona de defectare este proiectati sub forma unor rigole. in cazul evacuarii hidraulice a dejectiilor prin canale inchise sau acoperite cu gratare traforate (prevazute cu pante spre canalizarea exterioara) dejectiile sunt antrenate in canale prin spdlarea pardoselii din zona de defectare, iar canalele sunt prevazute cu pend de apa si stAvilare amplasate la capatul adapostului. Pentru spiilarea canalelor, la capitul opus stivilarelor se previd bazine cu capacitatea de 0,75 1,00 m’ , dotate cu vane cu desc&rcare rapid, jetul puternic de api antrenand murdaria din canale 4. Adiiparea se face cu ajutorul adapatorilor {a nivel constant pentru purceii mici sau cu supapa sub presiune, pentru tineret, porci la ingrésat si scroafe, montate deasupra zonei de defectare Boxele comune se proiecteaz pentru cazarea unei grupe de animale in adaposturile pentru scroafe gestante.tineret, porci la ingrasare Boxele individuale se prevad in halele pentru maternitate si in zona de adipostire a vierilor reproducdtori din halele de monta-gestatie, Principial, boxa utilizatd in halele pentru maternitate este organizatd cu spatii pentru - fitare si alaptare, cu litimea de 60 ... 80 cm (in functie de rasa animalelor), in care scroafa este introdusa numai la qumite ore pentru alaptare, - oditina, furajarea suplimentard si adaparea purceilor, previizute cu hrinitoare, adapatoare cu nivel constant si surse suplimentare de cdldurd, pentru imbundtatirea microclimatului in primele zile de viafa ale purceilor, - odihna, furajarea si adaparea scroafelor, prevazute cu hrinitoare, adapatoare si canal pentru evacuarea dejectilor 28Pentru reducerea suprafetei construite a adapostului, se poate elimina acest ultim spatiu, zona de aliptare fiind prevazuti cu dotirile necesare pentru hrinirea si adaparea scroafelor. Bateriile sunt utilizate in adiposturile pentru tineretul in crestere si sunt formate din custi colective suprapuse pe 2 sau 3 niveluri, realizandu-se dintr-un schelet de bare metalice si pereti din plasi de sirma Pentru evacuarea dejectilor, pardoseala custilor se realizeazii sub forma de gritare care permit eliminarea dejectiilor prin intermediul unor planuri inclinate, la un canal colector previzut cu pernd de api. Custile se echipea74 cu hrinitoare automate, alimentate prin transportoare tubulare, precum si adapatori Aleile previzute in adaposturile pentru porcine servesc la circulatia ingrijitorilor si animalelor, pentru administrarea furajelor sau pentru evacuarea dejectiilor. Lafimea acestora depinde de gabaritul utilajelor folosite in operatiile tehnologice si de modul de amplasare a boxelor (in mod curent ltimea acestor alei variazi intre 80 cm si 1,20 m). Constructii avicole Intretinerea pasarilor se poate realiza in dowa tipuri de constructi ‘+ Adaposturi traditionale ‘© Adaposturi de tip industrial Adaposturi traditionale. Sunt categorii de constructi, destinate intretinerii pasirilor adulte in timpul iernii, respectiv productiei sau reproducti i in sezonul cald , sunt inluminate natural prin ferestre mari, dispuse de regula pe fatada sudica si sunt prevazute cu usite de acces spre padocuri sau {arcuri inierbate. Echipamentul interior in adaposturile traditionale consti din: hrénitori automate sau jigheaburi, adfpitori, cuibare (pentru gaini ouftoare), podini de dormit din scénduri sau grétare din sarma §i ipci, sursa de incalzire general si de incalzire localA (in cazul intretinerii pe perioada de iarna a tineretului), Ca asternut permanent se utilizeaza: rumegus, nisip, coji de floarea soarelui paie tocate sau talagFig. 15. Constructie pentru palmipede eu padoc uscat, rigola de apa Adaposturile traditionale prezentate in figurile de mai sus sunt folosite atit pentru cresterea g4inilor oudtoare si a puilor de carne in fermele mici sau la micii producitori, cat si pentru cresterea unor categorii de pisiri care nu pot fi intrefinute in adiposturi de tip industrial, cum sunt ratele, gastele, fazanii 30LE AVICOLE INDUSTRIALE, CU INTRETINERE LA PARDOSEA. Acest sistem de intretinere presupune cresterea libera a pasarilor pe pardoseala organizata cu agternut permanent sau cu gratare Intretinerea pe astermut permanent necesita un strat initial de 10....20 em gr. de floarea soarelui, coceni, rumegus etc, la care se adauga straturi noi, subtiri la intervale regulate, ¢, din coji pe masura preluarii dejectiilor de la pisdri, Prdoseala se execut cu pante de minim 0,5% spre guri de scurgere. intretinerea pe grétare presupune stabulatia pisirilor pe gritare din sipci de lemn, materiale plastice sau plasi de sarma, ridicate fata de nivelul pardoselii la 30....40 em. Dejectile care cad sub acestea, prin interspariile gratarelor, sunt evacuate cu transportoare cu racleti Eurajarea se face automat cu ajutorul unor distribuitoare cu lant, care transport furajele concentrate din buncarele de la capatul halei pana la hrinitoarele amplasate deasupra pardoselii, Adiparea se face cu adapitori de tip clopot, liniare sau cu picurtor, care permit un consum de api la discrefie, fird a uda asternutul Colectarea oudlelor se realizeaza in cuibare realizate din lemn, inlocuitori din lemn (PEL) sau metal, deschise spre compartimetele de pasari si prevazute cu usife de colectare. Organizarea spatiului in interiorul halei se face prin impartirea cladirii in compartimente de marimi corespunzatoare unor fluxuri tehnologice corespunzatoare.Un element specific halelor pentru tineret il reprezinta necesitatea asigurarii unei anumite temperaturi (fr ridicate) in zonele unde se gasese puii Latimea constructiei rezulta din suprafata utila specifica necesara coordonata cu frontul de furajare si cu solutia de dispunere a cuibarelor. Caracteristic acestui sistem de intr ere este incarcarea utila mica pe plansee (aprox. 150 daN/mp). De aici rezulta posibilitatea realizarii acestor hale din elemente prefabricate de catalog, avand mai multe etaje a1Un alt element specific il constituie libertatea de miscare a acestor animale astfel ca deschiderile,traveile si dispunerea reazemelor intermediare sunt putin conditionate de elemente tehnologice, fapt care permite adoptarea unor solutii constructive cu stalpi intermediari pentru tructura de rezistenta si inchideri laterale. ra] — 91 Semple qwowVOTe “IP exROTHaARY — ZT wupues eepans — 7 ued oNRPR — na ‘yiedooe naquad.ateyd Swuomma — 17 7 puaAl— ¢ fomqins — f SUL 9p peed i AS Up Yad — juss ap ind auad seyed ejjonnsuo — ¢ fareoyanc — constructie parter pertre pul de came; 1 = hrdaitoare: Qu Sao; Do por dln apes 9. plaed de smal; 4 — cubare; § — enilawr pentru evaccare aer vil 2 Staton: 3 Suc de opis B= tranmporior eu nodun pentru furaje; 9 — spl predibrioa; 20 — 4 me Gagiuuinale; I -— elemente plane pentru acrperis pentru lungeu; 12 — inveltoere bituminces Seem aroaletrier eu emsolh 10 — pane prefapria 1 — aldanie portant; 14 — fondaie eatin T — taveltoare din azbociment undulat; 18 ~ inchidere exteriard din Hisli de bea. a — constructie eajati pentra aint ondoare: NOTA :Denumirea de elevuzi de la 6, inseamna closti artificial. 53CURS NRG tenta specifice constructiilor zootehnice O constructie agrozootehnica trebuie sa asigure concomitent cu conditiile optime de microclimat interior si o eficienta economica a investitiilor.Astfel solutiile constructive trebuie alese cu multa grija sip e baza unor studii de specialitate tehnico-economice intocmite in prealabil (studii de fezabilitate. Printre solutiile cele mai des folosite sunt: © Abordarea unor structuri cu pereti portanti din zidarie sau cu stalpi de beton armat si pereti de umplutura din material eficiente si acoperis usor din ferme de lemn, Jemn si metal sau arce din lemn lamelat.rezemate articilat pe ziduri sau stalpi Fig.17, a,b * Abordarea unor structuri in cadre cu doua sau trei articulatii realizate din Jemn lamelat sau din profile de tabla si pereti de umplutura. Fig.17,¢ Fig. 17. Solutii de structuri de rezistenta pentru constructii agrozootehnice 40Din analiza literaturii de specialitate remarcam tendinta de unificare a parametrilor geometrici in plan: distantele intre elementele structurale si de rezistenta (stalpi,ferme, cadre) sunt de 4.5, 6, 9,12, 15 metri O alta tendinta legata de modernizarea acestor constructii este ca scheletul de rezistenta sa fie proiectat astfel incat sa fie folosit in cat mai multe scopuri ,si sa nu fie necesara decat adaptarea unor mici parti constructive specifice in cazul in care se schimba destinatia constructiei. Astfel tendintele generale de proiectare se bazeaza pe + Stabilirea unei retele de stalpi din structura de rezistenta care sa permita 0 utilizare cat mai diversa a constructiei; ‘© Utilizarea unor cladiri comasate ,de mare capacitate, in locul celor de tip pavilionar * Adoptarea unor solutii si sisteme constructive care duc la reducerea greutatii proprii, a indicilor de consum de materiale; * Asigurarea unui grad ridicat de tipizare a constructiilor In general elementele structurii de rezistenta ale constructiilor zootehnice se pot realiza din lemn, beton armat sau precomprimat ,metal, Alegerea materialului de constructie utilizat este dictata de valoarea parametrilor dimensionali caracteristici (deschideri,travei), de conditiile de executie, de indicatorii de cost A. STRUCTUR! DE REZISTENTA DIN LEMN Lemnul este un material avantajos din punt de vedere tehnico-economie deoarece prezinta greutate proprie redusa in raport cu rezistentele mecanive, prelucrare usoara, montaj simplu, costuri reduse. Pentru realizarea elementelor si structurilor de rezistenta din lemn exista © mare diversitate in modul de folosire a acestor elemente. Astfel avem lemn rotund, lemn ecarisat, semiecarisat (scanduri, duplapi, rigle), lemnul lamelat incleiat sau placaje, PFL. In mod obisnuit la constructiile zootehnice lemnul se utilizeaza mai mult pentru realizarea structurilor de rezistenta ale acoperisurilor sub forma de ferme rezemate pe stalpi si Ziduri portante, Fermele pentru acoperisuri pot fi realizate astfe!: * Cuconsum mic de otel, deschideri de 9-12 m, se realizeaza din dulapi de lemn si imbinari cu cuie si buloane; * Cuconsum mediu de otel, se imbina elementele din lemn cu montanti din otel 1© Ferme cu un consum snare de otel, in cazul carora elementele comprimate (montantii) sau incovoiate (talpile) se realizeaza din lemn si elementele intinse (talpile inferioare, diagonalele) se realizeaza din metal Fig. 18, Structuri de rezistenta mixte lemn-metal a-ferma cu consum redus de otel, b- ferma cu consum mediu de ofel, c- ferma cu consum mare 1-ferma din scanduri, 2-pane de lemn,3-invelitoare, 4-termoizolatie, 5- perete din zidarie portant 6- stalp prefabricat, 7- fundatie continua, 8- fundatie pahar, 9- ferma mixta lemn-otel 42B, STRUCTURI DE REZISTENTA DIN BETON ARMAT Betonul armat,monolit sau sub forma de elemente prefabricate, se utilizeaza la scara larga si pentru constructiile agrozootehnice.Avantajele acestui material le cunoastem dar le mai enumeram o data'se preteaza la tipizare,asigura 0 capacitate portanta si o durabilitate ridicata,necesita un efort minim de intretinere, reduce durata de executie a constructiilor In general structurite din elemente prefabricate de beton armat se bazeaza pe 0 conceptie simpla de proiectare care consta in principal in realizarea uni schefet portant format din stalpi incastrati in fundatii (de obicei de tip pahar) si elemente de acoperis de diferite tipuri constructive. In majoritatea cazurilor diferentele intre constructii sunt date de solutia adoptata pentru acoperis(cadre, ferme, arce). ‘Constructiile din beton armat se caracterizeaza in general prin deschideri libere de 6-12 m si travei de 3-7.5m, dimensiunile finale fiind alese in functie de procesele tehnologice. Sunt alcatuite din elemente prefabricate de dimensiuni si greutati medii dispuse sub forma unor cadre, cu una,doua sau trei deschideri. Avem astfel elemente principale (stalpi, grinzi ,rigle) care formeaza scheletul de rezistenta, si elemente de inchidere pentru pereti si acoperis. Studiind literatura de spacialitate dar si structurile deja construite obervam ca solutiile constructive adoptate in cazul constructiilor din beton armat sunt foarte diferite Din punet de vedere al dispunerii grinzilor principale avem doua moduri de realizare a scheletului de rezistenta, Grirzi principale transversule, formand cadre transversale cu una sau mai multe deschideri, Grinzi principale longitudinale, formand cadre longitudinale: Realizarea grinzilor principale depinde de modul de alcatuire al acoperisului, de valoarea incarcarilor pe care le suporta si de marimea deschiderii dintre stalpi: In mod curent se utilizeaza solutii cu grinzi de inima plina in forma de I sau T din beton armat sau precomprimat Solutile constructive utlizate pentru realizarea elementelor de sustinere ale acoperisului se pot impartii in doua grupe 1. Solutii constructive bazate pe utilizarea elementelor de suprafata drepte; ‘* Aceste solutii fac parte din categoria solutiilor traditionale de tip terasa si se folosesc in cazul invelitorilor de tip bituminoase realizate din 2-3 straturi de carton bituminos; Fig.19 2. Solutii constructive bazate pe elemente liniare de tipul panelor prefabricate de beton armat; * Solutii folosite pentru realizarea invelitorilor usoare de tip placi ondulate din azbociment, metal, sau materiale compozite (polimeri armati cu fibre):Fig 20Fig. 19. Structuri de rezistenta ale c-tillor zootehnice integral prefabricate din betan armat 2- cadre formate din stalpi si grinzi transversale, b-cadre formate din stalpi si grinzi longitudinale Fig.20. Structuri de rezistenta ale c-tilor zootehnice integral prefabricate din beton armat cu acoperis usor din pane a.cu o singura deschidere, b- cu trei deschident, L-stalp marginal. 2-xidarie portanta, 3- grin transversale, 4-pane prefabricate, 5-stalp i ie 7 fermediar.6xfiundatie continua si 443. O alta solutie constructiva utilizata este aceea in care in locul grinzilor principale cu inima plina se pot utiliza grinzi cu zabrele din beton armat la care la care se pot adopta atat elemente plane cat si liniare pentru sustinerea invelitorii, 4. Un alt exemplu de solutie constructiva eficienta in cazul constructiilor agrozootehnice il constituie structurile in cadre cu trei articulatii realizate din elemente prefabricate, © Acestea se pot executa fie din doua semicadre prefubricate spatiale fie din doua semicadre plane; In prima varianta constructia este alcatuita din elemente prefabricate spatiale ce se reazema articulat pe fundatii continue din beton armat, Deschiderile practicate sunt de 12, 18 ‘metri si latimi de 2.60 metri. Aceasta varianta duce la reducerea grutatii constructiei cu pana la 30% dar si la 0 executie mai rapida In varianta a doua scheletul portant al structurii este format din cadre cu trei articulatii alcatuite din semicadre plane din beton armat Stalpii si constante si inaltimea sectiunii transversale variabile. iglele se realizeaza cu goluti, de grosimi @ 6 tuni de rezistenta ale c-tillor zootehnice realizate din cadre prefabricate din beton armat 45-semicadre spatiale, b- semicadre plane, c-semicadre spatiale din beion usor. L-stalp marginal, 2- darie portanta, 3- grinci transversale, 4-pane prefabricate, 5- stalp intermediar,6-fundatie continua sub zid,7-fundatte pahar Tendinta de folosire a structurilor usoare din beton armat (pentru un transport si o executie usor de realizat) a condus la realizarea unor sisteme constructive din elemente liniare de tipul arcelor cu tri articulatii la care talpa superioara este compusa din grinzi cu inima plina sau gr cu zabrele, Fig.22.. Structuri de rezistenta din elements prefabricate usoare din beton armat L-stalp marginal, 2-arbaletrier cu tirant metalic, 3- pane de acoperis. 4-invelitoare Conclusii: 1. Structurile de rezistenta folosite se pot impartii in doua categorii + structuri mixte, formate din pereti portanti de zidarie,(cu sau fara stalpi de beton armat) si cadre interioare longitudinale din elemente prefabricate de beton armat; = structuri integral prefabricate din beton armat; 45CURS NR.7 C. STRUCTURI DE REZISTENTA DIN METAL ‘Metalul se foloseste cu multa eficienta la realizarea structu datorita proprietatilor pe care le prezinta for pentru structurile zootehnice © Rezistente mecanice ridicate: Simplitatea si rapiditatea montajului dar si a demontajului- Posihilitati de realizarea a unor deschideri libere mari, In cadrul constructiilor agrozootehnice structurile din metal se pot realiza pentru adaposturile destinate atat pasarilor, cat si animalelor dar si pentru alte categorii de constructii specifice depozite de cereale, remize pentru masini si utilaje. Structurile metalice utilizate pentru constructii agrozootehnice impun prevederea obligatorie a unor masuri de protectie anticoroziva deoarece mediul zootehnic este un mediu agresiv (umiditate ridicata, bioxid de carbon in cantitati mati) Pentru realizarea unei structuri metalul se poate combina atat cu elemente din beton,cat si cu elemente de zidarie.In mod curent structurile metalice se utilizeaza mai ales la realizarea acoperisului iar elementeie verticale de sustinere sunt reprezentate de per sau stalpi prefabricati din beton armat. i portanti din zidarie Fig.23 . Structuri de rezistenta metatice Ferma metalica din profile laminate si ote! beton, 3-pane metalice, 4-invelitoare, 6-fundatie continua, 7-ferma cu zabrele. 8-stalp prefabricat,9-zidarie de umplutura a7Probleme legate de fundatii — generatiati Fundatia este partea structurii de rezistenta prin intermediul careia se face incastrarea constructiei in terenul de fundare, precum si transmiterea incarcarilor date de constructie Fundatia are o importanta deosebita in cea ce priveste siguranta constructilor. Prin proiectarea unei structuri de rezistenta urmarim ca pe toata perioada de exploatare atat in fundatii cat si in celelalte elememte ale structurii de rezistenta sa nu se atinga starea limita a capacitatii portante sau starea limita ultima Forma si tiplul fimndatiilor se aleg in baza unui studiu in prealabil care va tine seama de presiunea terenului, adancimea de fundare, nivelul apelor subterane. Pentru realizarea fundatiilor pentru constructii agrozootehnice se pot folosi o gama larga de materiale si procedee de fundare Cel mai freevent sunt folosite fundatiile continue din beton simplu sau armat sub ziduri si fundatiile izolate sub stalpi Fundatiile continue se utilizeaza in cazul cladirilor cu pereti portanti din zidarie si se pot executa din beton simplu sau armat (piatra naturala locala- la constructii de imporatnta redusa.). Aceste fundatii se pot folosi atunci cand latimea talpii rezultate din calcul nu depaseste prea mult latimea zidurilor pe care le sustin Fundatiile continue se executa avand sectiunea transversala dreptunghiulara (cand latimea talpii rezultate din calcul Bf, depaseste latimea zidurilor cu cel mult 20-30cm ) si cu sectiunea in trepte (cand din calcul rezuita latimi mai mari). Fig.24. Fundatii continue sub ziduri 48