Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- ä Se pronunță e
Exemplu: spät (târziu), Sekretär (secretar), Bär (urs)
ah Se pronunță a:
Exemplu: Zahl (număr), fahren (a merge cu un mijloc de transport), Jahr (an)
äh Se pronunță ä:
Exemplu: Zähne(dinţi)
äu Se pronunță oi
Exemplu: Bäume (copaci)
ch Se pronunță h
Exemplu: leicht (uşor), Buch (carte), auch (de asemenea), Nacht (noapte), Kirche
(biserică), ich (eu)
Se pronunță c în unele cuvinte de origine străină
Exemplu: Chor (cor)
Se pronunță ş în unele cuvinte de origine străină
Exemplu: Chef (şef)
chs Se pronunță cs
Exemplu: sechs (şase), Fuchs (vulpe)
eh Se pronunță e:
Exemplu: sehen (a vedea), gehen (a merge), zehn (zece), mehr (mai mult)
ei Se pronunță ai
Exemplu: Papagei (papagal), drei (trei), zwei (doi), nein (nu), klein (mic), weiß
(alb)
eu, se pronunță oi
Exemplu: Freund (prieten)
ge Se pronunță ghe
Exemplu: geben (a da), gewinnen (a castiga)
h Se pronunță h
Exemplu: haben (a avea)
Nu se pronunţă după o vocală
Exemplu: Kuh (vaca), Schuh (pantof), zehn (zece)
ie Se pronunță i:
Deutsch Kurs – Marcel Cristea
Exemplu: Bier (bere), Friedrich, Dieter,Spiel (joc), sieben (sapte)
ih Se pronunță i:
Exemplu: Verzeihung (scuzati)
j Se pronunță I
Exemplu: ja (da)
Se pronunță j în cuvintele de origine străină
Exemplu: Journalist, (jurnalist)
ö Se pronunță ö
Exemplu: Öl (ulei), schön (frumos), zwölf (douasprezece)
oh Se pronunță o:
Exemplu: Ohr (ureche), Sohn (fiu), wohnen (a locui), ohne (fara)
ph Se pronunță f
Exemplu: Philosoph (filozof)
qu Se pronunță cv
Exemplu: Aquarium (acvariu), bequem (comod)
s Se pronunță s
Exemplu: Haus (casa)
Se pronunță z înaintea unei vocale
Exemplu: langsam (incet, agale), Seele (suflet)
sa Se pronunță za
Exemplu: Salat (salata), sauber (curat), sagen (a spune)
sä Se pronunță ze
sch Se pronunță ş
Exemplu: schnell (repede), schön (frumos), schlafen (a dormi), Schlüssel (cheie)
se Se pronunță ze
Exemplu: Seele (suflet), sehr (foarte), lesen (a citi), sechs (sase)
si Se pronunță zi
Exemplu: sicher (sigur), sieben (sapte), Silber (argint)
so Se pronunță zo
Exemplu: Sonntag (duminica), Sommer (vara), Sonne (soare)
sp Se pronunță şp
Exemplu: Sport, spät (tarziu), sprechen (a vorbi)
4
Deutsch Kurs – Marcel Cristea
ß Se pronunță s
Exemplu: fleißig (harnic, silitor), süß (dulce), Straße (strada)
ss Se pronunță s
Exemplu: küssen (a saruta), essen (a manca), müssen (a trebui)
st Se pronunță şt
Exemplu: Stadion, Stadt (oras), stehen (a sta)
tz Se pronunță ţ
Exemplu: Platz (loc), Katze (pisica), jetzt (acum)
ü Se pronunță ü
Exemplu: süß (dulce), Tür (usa), fünf (cinci), müde (obosit)
w Se pronunță v
Exemplu: wer (cine), was (ce), wo (unde), wann (cand)
z Se pronunță ţ
Exemplu: Zeit (timp), zwei (doi), zusammen (impreuna), zurück (inapoi)
5
Deutsch Kurs – Marcel Cristea
KURS 2
Ich habe eine Schwester. – Am o sora. Ich habe kein Geld. – Nu am bani.
(Ih habe aine şvestăr). (Ih habe cain geld).
die Mutter (di mutăr) – mama der Vater (der fatăr) – tata
NOTA:
6
Deutsch Kurs – Marcel Cristea
KURS 3
SEIN (zain) – a fi
Ich bin müde. – Sunt obosit. Ich bin krank. – Sunt bolnav.
(Ih bin miude). (Ih bin cranc).
Ich bin allein. – Sunt singur. Ich bin bereit. – Sunt gata/pregatit.
(Ih bin alain). (Ih bin bărait).
Ich bin zufrieden. – Sunt multumit. Ich bin fleißig. – Sunt harnic/silitor.
(Ih bin ţufridăn). (Ih bin flaisih).
NOTA:
7
Deutsch Kurs – Marcel Cristea
KURS 4
Persoane Personen
ich eu
ich und du eu si tu
wir beide (baide) noi doi
er el
er und sie el si ea
sie beide ei doi
8
Deutsch Kurs – Marcel Cristea
KURS 5
Substantivul
– este partea de vorbire flexibila, care denumeste fiinte, lucruri, fenomene ale naturii, actiuni, stari etc.
In limba romana substantivul are trei genuri: masculin, feminin, neutru
Genul masculin pentru fiinte de sex barbatesc sau lucruri care, prin obisnuinta sunt socotite
masculine(om, cal, pom) Ex.: UN cal – DOI cai
Genul feminin pentru fiinte de sex femeiesc sau lucruri considerate, prin traditie, feminine
(pisica, floare, carte) Ex.: O floare – DOUA flori
Genul neutru, in general, nume de lucruri (cer, stilou, nume) Ex.: UN stilou – DOUA stilouri
In limba germana, exista ca si in limba romana, trei genuri gramaticale: masculin, feminin
si neutru. Genul se recunoaste dupa articolul hotarat:
masculin: der Mann (man) – barbat, sot, der Tisch (tiş) - masa;
feminin: die Frau (frau) – femeie, sotie, die Blume (blume) - floare;
neutru: das Mädchen (medhien) - fata, fetita, das Fenster (fenstăr) – fereastra.
-ent der Student (ştudent), der Referent, der Präsident (prezident) - presedinte
-ung die Wohnung (vonung) – locuinta, die Hoffnung (hofnung) – speranta, die
Prüfung (priufung) - examen
-ik die Technik (tehnic) – tehnica, die Informatik (informatic) – informatica, die
Mathematik
-ion die Information (informaţion) – informatia, die Religion (relighion) – religia, die
Nation (naţion) - natiune
-ur die Natur (natur) – natura, die Kultur – cultura, die Frisur (frizur) – frizura, die
Reparatur – raparatia
numele de fiinte si animale, folosite atat pentru mascul, cat si pentru femela:
das Kind (chind) – copilul, das Kalb (calb) – vital, das Pferd (ferd) – cal, das Schwein
(şvain) – porc, das Schaf (şaf) – oaia;
denumirile de limbi:
das Deutsche (doice) – germana, das Rumänische (rumenişe) – romana, das
Italienische (italienişe)
toate infinitivele substantivizate:
das Lernen (lernăn) – invatatura, das Lesen (lezăn) – cititul, das Essen (esăn) –
mancarea, das Rauchen (rauhăn) – fumatul
toate substantivele terminate in -chen si -lein (diminutive):
das Blümchen (blumhien) / das Blümlein (blumlain) – floricica
das Kindchen (chindhien) / das Kindlein (chindlain) – copilaş
das Mädchen (medhien) – fetiţă
das Fräulein (froilain) – domnisoara
substantivele terminate in:
11
Deutsch Kurs – Marcel Cristea
- nis das Ereignis (eraignis) – eveniment, intamplare, das Zeugnis (ţoignis) -
adeverinta, certificat, das Gefängnis (ghefengnis) - inchisoare
-tum das Altertum (altărtum) – vechime, antichitate, das Irrtum – eroare, gresala
-(i)um das Datum – data, das Museum (muzeum) – muzeu, das Studium (ştudium) -
studiu
-ment das Medikament, das Dokument, das Element
-at das Referat, das Resultat (rezultat), das Konsulat
-o das Auto – autoturism, das Foto, das Kino (chino) – cinematograf, das Konto –
cont bancar
-a das Drama, das Thema, das Komma – virgula
Oben ist das Dach. – Sus este acoperisul. Unten ist der Keller. – Jos este pivnita.
(obăn ist das dah) (untăn ist der chelăr)
Hier ist die Küche und das Bad. – Aici sunt bucataria si baia.
(hiăr ist di chiuhe und das bad)
Es ist heiß heute. – Astazi e cald. Heute ist Samstag.- Astazi este sambata.
(es ist hais hoite) (hoite ist zamstag)
Heute haben wir Zeit. – Astazi avem timp.
(hoite habăn wir ţait)
Haben Sie Kinder? – Aveti copii? Haben Sie eine Katze? – Aveti o pisica?
(habăn zi chindăr) (habăn zi aine caţe)
12
Deutsch Kurs – Marcel Cristea
KURS 6
ARTICOLUL
- Partea de vorbire flexibila care insoteste un substantiv, aratand in ce masura acesta e cunoscut vorbitoruluI
Nearticulat Cu articol hotărât
om omul
codru codrul
frate fratele
tată tatăl
popă popa
Articolul hotărât își schimbă forma în funcție de numărul și cazul substantivului determinat. Astfel avem:
Articolul nehotarat:
-prezinta obiectul denumit de substantiv ca nefiind bine cunoscut vorbitorului
Cazul Singular Plural
Masculin Feminin Neutru Toate
genurile
N. ein eine ein ----------
Ac. einen eine ein ----------
D. einem einer einem ----------
G. eines einer eines ----------
KURS 7
A face cunoştinţă
nein – nu ja - da
(nain) (ia)
14
Deutsch Kurs – Marcel Cristea
zu (ţu) – la, catre zu Hause (ţu hauze) – acasa
KURS 8
Numeralul
Ich bin 20 Jahre alt. – Am 20 de ani. Ich habe 2 Kinder. – Am doi copii.
(Ih bin ţvanţih iare alt). (Ih habe ţvai chindăr).
Wie alt bist du? – Cati ani ai? Wie alt sind Sie? – Cati ani aveti?
(Vi alt bist du) (Vi alt zind zi)
__________________________ Vocabular__________________________________
NOTA:
+
litera „ß” este „s” german!!!! Mai nou apare scris ca si „ss”
15
Deutsch Kurs – Marcel Cristea
zecile se formeaza adaugandu-se sufixul „-zig (ţih)” la unitate, exceptie facand
doar numeralul 30 – dreißig. (Exemplu: 40=vier/zig, 50=fünf/zig etc.
intrebarea „cati ani ai? / wie alt bist du?” se traduce din limba germana prin:
„cat de batran esti?”
KURS 9
Pronumele personal
Singular
Cazul Persoana I Persoana a II-a Persoana a III-a
forma familiara forma de masculin feminin neutru
politeţe
Nominativ ich (ih) – eu du (du) – tu Sie (zi) - dvs er - el sie (zi) es
– ea
Acuzativ mich (mih) – pe dich (dih) – pe Sie – pe dvs, ihn (in) – sie – pe es
mine, mă tine, te vă pe el, îl ea, o
Dativ mir (mir) – mie, dir (dir) – ţie, îţi Ihnen (inăn) – ihm (im) – ihr (ir) ihm
îmi, -mi dvs., vă lui, îi – ei, îi
Plural
Cazul Persoana I Persoana a II-a Persoana a III-a
forma familiara forma de masculin feminin neutru
politeţe
N. wir (vir) – noi ihr (ir) – dvs Sie (zi) - dvs sie – ei, ele
A. uns (unţ) – pe euch (oih) – pe voi, vă Sie – pe dvs,
noi, ne vă sie – pe ei, îi / pe ele. le
D. uns – nouă, ne euch – vouă, vă Ihnen (inăn) –
dvs., vă ihnen – lor, le
Der Tisch ist klein. – Masa este mica. Das Buch ist groß. – Cartea este mare.
(der tiş ist clain) (das buh ist gros)
Es geht mir gut. – Imi merge bine. Es tut mit leid. – Imi pare rau.
(es ghet mir gut) (es tut mir laid)
Ich kenne sie. – Eu o cunosc (pe ea). Uns ist kalt. – Noua ne e frig.
(Ih chene zi) (unţ ist calt)
16
Deutsch Kurs – Marcel Cristea
Verstehen Sie mich? – Mă intelegeti? Ich verstehe nicht alles.
(Fărşteăn zi mih) (Ih fărştee niht ales)
Sprechen Sie Deutsch? – Vorbiti germana? Ja/Nein/Ein bischen/Gut
(Şprehăn zi doici) (ia/nain/ain bishien/gut)
Er spricht am Telefon. – El vorbeste la telefon.
(Er şpriht am telefon)
__________________________ Vocabular__________________________________
NOTA:
17