Sunteți pe pagina 1din 17

KURS 1

Reguli de pronuntie ale limbii germane

- ä Se pronunță e
Exemplu: spät (târziu), Sekretär (secretar), Bär (urs)

ah Se pronunță a:
Exemplu: Zahl (număr), fahren (a merge cu un mijloc de transport), Jahr (an)

äh Se pronunță ä:
Exemplu: Zähne(dinţi)

äu Se pronunță oi
Exemplu: Bäume (copaci)

ch Se pronunță h
Exemplu: leicht (uşor), Buch (carte), auch (de asemenea), Nacht (noapte), Kirche
(biserică), ich (eu)
 Se pronunță c în unele cuvinte de origine străină
Exemplu: Chor (cor)
 Se pronunță ş în unele cuvinte de origine străină
Exemplu: Chef (şef)

chs Se pronunță cs
Exemplu: sechs (şase), Fuchs (vulpe)

eh Se pronunță e:
Exemplu: sehen (a vedea), gehen (a merge), zehn (zece), mehr (mai mult)

ei Se pronunță ai
Exemplu: Papagei (papagal), drei (trei), zwei (doi), nein (nu), klein (mic), weiß
(alb)

en, la sfârşit de cuvânt se pronunță ăn


Exemplu: leben (a trăi)

es, la sfârşit de cuvânt spronunță ăs


Exemplu: meines (al meu)

eu, se pronunță oi
Exemplu: Freund (prieten)

ge Se pronunță ghe
Exemplu: geben (a da), gewinnen (a castiga)

h Se pronunță h
Exemplu: haben (a avea)
 Nu se pronunţă după o vocală
Exemplu: Kuh (vaca), Schuh (pantof), zehn (zece)

ie Se pronunță i:
Deutsch Kurs – Marcel Cristea
Exemplu: Bier (bere), Friedrich, Dieter,Spiel (joc), sieben (sapte)

ig, la sfârşit de cuvânt se pronunță ih


Exemplu: zwanzig (douazeci), fertig (gata)

ih Se pronunță i:
Exemplu: Verzeihung (scuzati)

j Se pronunță I
Exemplu: ja (da)
 Se pronunță j în cuvintele de origine străină
Exemplu: Journalist, (jurnalist)

ö Se pronunță ö
Exemplu: Öl (ulei), schön (frumos), zwölf (douasprezece)

oh Se pronunță o:
Exemplu: Ohr (ureche), Sohn (fiu), wohnen (a locui), ohne (fara)

ph Se pronunță f
Exemplu: Philosoph (filozof)

qu Se pronunță cv
Exemplu: Aquarium (acvariu), bequem (comod)

s Se pronunță s
Exemplu: Haus (casa)
 Se pronunță z înaintea unei vocale
Exemplu: langsam (incet, agale), Seele (suflet)

sa Se pronunță za
Exemplu: Salat (salata), sauber (curat), sagen (a spune)

sä Se pronunță ze

sch Se pronunță ş
Exemplu: schnell (repede), schön (frumos), schlafen (a dormi), Schlüssel (cheie)

se Se pronunță ze
Exemplu: Seele (suflet), sehr (foarte), lesen (a citi), sechs (sase)

si Se pronunță zi
Exemplu: sicher (sigur), sieben (sapte), Silber (argint)

so Se pronunță zo
Exemplu: Sonntag (duminica), Sommer (vara), Sonne (soare)

sp Se pronunță şp
Exemplu: Sport, spät (tarziu), sprechen (a vorbi)

4
Deutsch Kurs – Marcel Cristea
ß Se pronunță s
Exemplu: fleißig (harnic, silitor), süß (dulce), Straße (strada)

ss Se pronunță s
Exemplu: küssen (a saruta), essen (a manca), müssen (a trebui)

st Se pronunță şt
Exemplu: Stadion, Stadt (oras), stehen (a sta)

tz Se pronunță ţ
Exemplu: Platz (loc), Katze (pisica), jetzt (acum)

ü Se pronunță ü
Exemplu: süß (dulce), Tür (usa), fünf (cinci), müde (obosit)

v Se pronunță v în cuvintele de origine străină


Exemplu: nervös (nervos)
 Se pronunță f
Exemplu: Vater (tata)

w Se pronunță v
Exemplu: wer (cine), was (ce), wo (unde), wann (cand)

z Se pronunță ţ
Exemplu: Zeit (timp), zwei (doi), zusammen (impreuna), zurück (inapoi)

5
Deutsch Kurs – Marcel Cristea
KURS 2

HABEN (habăn) – a avea

ich habe (ih habe) – eu am


du hast (du hast) – tu ai
er hat (er hat) – el are
sie hat (zi hat) – ea are
wir haben (vir habăn) – noi avem
ihr habt (ir habt) – voi aveti
sie haben (zi habăn) – ei, ele au
Sie haben (zi habăn) – Dvs aveti

Ich habe…ein Problem. – Am o problema. Ich habe Hunger. – Mi-e foame.


(Ich habe ain Problem). (Ih habe hungăr).

Ich habe verstanden. – Am inteles. Ich habe Durst. – Mi-e sete.


(Ih habe fărştandăn). (Ih habe durşt).

Ich habe eine Schwester. – Am o sora. Ich habe kein Geld. – Nu am bani.
(Ih habe aine şvestăr). (Ih habe cain geld).

________________________ Vocabular ___________________________

das Wasser (vasăr) – apa das Brot (brot) – paine

das Haus (haus) – casa die Strasse (di ştrase) – strada

die Mutter (di mutăr) – mama der Vater (der fatăr) – tata

der Bruder (brudăr) – fratele die Schwester (şvestăr) – sora

das Geld (gheld) – bani die Arbeit (arbait) – munca, lucru

NOTA:

- In limba germana toate substantivele se scriu cu litera mare.


- Ti-am scris pronuntia in paranteza, insa tu invata cum se si scriu cuvintele, asa poti
intelege cand citesti in ziar, tv, afise etc.

6
Deutsch Kurs – Marcel Cristea
KURS 3

SEIN (zain) – a fi

ich bin (ih bin) – eu sunt


du bist (du bist) – tu esti
er ist (er ist) – el este
sie ist (zi ist) – ea este
es (pt. genul neutru) ist – el/ea este
wir sind (vir zind) – noi suntem
ihr seid (ir said) – voi sunteti
sie sind (zi zind) – ei, ele sunt
Sie sind (zi zind) – Dvs sunteti

Ich bin müde. – Sunt obosit. Ich bin krank. – Sunt bolnav.
(Ih bin miude). (Ih bin cranc).

Ich bin allein. – Sunt singur. Ich bin bereit. – Sunt gata/pregatit.
(Ih bin alain). (Ih bin bărait).

Ich bin zufrieden. – Sunt multumit. Ich bin fleißig. – Sunt harnic/silitor.
(Ih bin ţufridăn). (Ih bin flaisih).

________________________ Vocabular ___________________________

müde (miude) – obosit krank (cranc) – bolnav

allein (alain) – singur fleißig (flaisih) – harnic, silitor

zufrieden (ţufridăn) – multumit das Auto – autoturism

der Tisch (tiş) – masa das Glass (glas) – pahar

das Buch (buh) – cartea der Wein (vain) – vinul

das Bier (biăr) – berea die Tür (tiur) – usa

bald (bald) – curand bis bald (biz bald) – pe curand

NOTA:

Daca nu mai apare in paranteze pronuntia, inseamna ca se citeste cum se scrie!!!

7
Deutsch Kurs – Marcel Cristea
KURS 4

Persoane Personen

ich eu
ich und du eu si tu
wir beide (baide) noi doi

er el
er und sie el si ea
sie beide ei doi

der Mann barbatul


die Frau femeia
das Kind copilul

eine Familie o familie


meine Familie familia mea
Meine Familie ist hier. Familia mea este aici.

Ich bin hier. Eu sunt aici.


Du bist hier. Tu esti aici.

Die Familie ist groß. – Familia este mare.


(Di familie ist gros).
________________________ Vocabular ___________________________

beide (baide) – amandoi, ambii die Tante (di tante) – matuşa

und – şi die Tochter (di tohtăr) – fiica

die Familie – familia der Sohn (der zon) – fiul

der Großvater (grosfatăr) - bunicul die Großmutter (grosmutăr) – bunica

groß (gros) – mare klein (clain) – mic

hier (hiăr) –aici dort – acolo

ein, eine (ain, aine) – un, o mein, meine – al meu, a mea

warm (varm) – cald kalt (calt) – frig

8
Deutsch Kurs – Marcel Cristea
KURS 5

Substantivul
– este partea de vorbire flexibila, care denumeste fiinte, lucruri, fenomene ale naturii, actiuni, stari etc.
In limba romana substantivul are trei genuri: masculin, feminin, neutru
Genul masculin pentru fiinte de sex barbatesc sau lucruri care, prin obisnuinta sunt socotite
masculine(om, cal, pom) Ex.: UN cal – DOI cai
Genul feminin pentru fiinte de sex femeiesc sau lucruri considerate, prin traditie, feminine
(pisica, floare, carte) Ex.: O floare – DOUA flori
Genul neutru, in general, nume de lucruri (cer, stilou, nume) Ex.: UN stilou – DOUA stilouri

In limba germana, exista ca si in limba romana, trei genuri gramaticale: masculin, feminin
si neutru. Genul se recunoaste dupa articolul hotarat:
 masculin: der Mann (man) – barbat, sot, der Tisch (tiş) - masa;
 feminin: die Frau (frau) – femeie, sotie, die Blume (blume) - floare;
 neutru: das Mädchen (medhien) - fata, fetita, das Fenster (fenstăr) – fereastra.

Sugestie de invatare: Invata intotdeauna un substantiv impreuna cu articolul hotarart


corespunzator. De ex.: casa – das Haus si nu doar Haus

De genul MASCULIN sunt:

 substantive care desemneaza profesii considerate masculine:


der Arzt (der arţt) – medic, der Architekt – architect
 zilele saptamanii:
der Montag (montag) – luni, der Dienstag (dinstag) – marti, der Mittwoch (mitvoh) –
miercuri, der Donnerstag (donărstag) – joi, der Freitag (fraitag) – vineri, der Samstag
(zamstag) – sambata, der Sonntag (zontag) – duminica.
 lunile anului:
der Januar (ianuar) – ianuarie, der Februar (februar) – februarie, der März (merţ), der
April (april), der Mai, der Juni (iuni), der Juli (iuli), der August, der September
(septembăr), der Oktober (octobăr), der November (novembăr), der Dezember
(deţembăr).
 anotimpurile:
der Frühling (friuling) - primavara, der Sommer (zomăr) - vara, der Herbst (herbst) -
toamna, der Winter (vintăr) - iarna.
 partile zilei:
der Morgen (morgăn) – dimineata, der Mittag (mitag) – amiaza, der Abend (abănd) –
seara. ATENTIE!!!! die Nacht (naht) – noaptea;
 numele fenomelor naturii:
der Regen (regăn) – ploaia, der Schnee (şnee) – zapada, der Nebel (nebăl) – ceaţa
 nume de bauturi:
9
Deutsch Kurs – Marcel Cristea
der Kaffee (cafe), der Tee (te) – ceai, der Wein (vain) – vin, der Saft (zaft) – suc.
Dar ATENTIE!!!! die Milch (milh) – lapte, das Wasser (vasăr) – apa, das Bier (biăr) –
berea.
 majoritatea substantivelor terminate in:

-er der Lehrer (lerăr) – invatator, der Schüler (şiulăr) - elev


ATENTIE!!!! die Mutter (mutăr) – mama, die Tochter (tohtăr) – fiica

-el der Himmel (himăl) – cerul.

-en der Garten (gartăn) – gradina, der Wagen (vagăn) - masina

-us der Kapitalimus, der Optimismus, der Egoismus

-ist der Polizist (poliţist), der Komponist, der Egoist

-ent der Student (ştudent), der Referent, der Präsident (prezident) - presedinte

-ant der Muzikant, der Emigrant

-är der Sekretär (secreter), der Missionär (misioner) - misionar

-or der Doktor, der Prefessor, der Diroktor, der Motor

-eur der Friseur (frizeor) – frizer, der Ingenieur (ingineor)

-loge der Philologe (filologhe) – filolog, Theologe (teologhe) - teolog

-iker der Mechaniker (mehanicăr) – mecanic

-graf der Fotograf, der Geograf.

De genul FEMININ sunt:

 multe nume de arbori


die Tanne (tane) – bradul, die Eiche (aihe) – stejarul
 cele mai multe substantive terminate in – t, care provin din verbe:
die Fahrt (fart) – calatorie, die Tat – fapta
 majoritatea substantivelor terminate in – e:
die Blume (blume) – floarea, die Schule (şule) – scoala, die Hilfe (hilfe) – ajutorul, die
Erde – pamantul, die Sonne (zone) – soarele.
 substantivele terminate in:

- in die Lehrerin (lerărin) – invatatoare, die Freundin (froindin) – prietena, die


Arbeiterin (arbaitărin) - muncitoarea
10
Deutsch Kurs – Marcel Cristea
-ei die Bäckerei (becărai) – brutaria, die Malerei (malărai) - pictura

-heit die Freiheit (fraihait) – libertate, die Krankheit (cranchait) – boala

-keit die Pünktlichkeit (piunctlihcait) – punctualitate, die Müdigkeit (miudihcait) -


oboseala

-schaft die Freundschaft (froindşaft) – prietenie, die Lanschaft (landşaft) – peisaj

-ung die Wohnung (vonung) – locuinta, die Hoffnung (hofnung) – speranta, die
Prüfung (priufung) - examen

-anz die Tolerenz (tolerenţ) – tolerenţa, die Arroganz (aroganţ)

-ie die Familie, die Bilogie (biloghi), die Philologie (filologhi)

-ik die Technik (tehnic) – tehnica, die Informatik (informatic) – informatica, die
Mathematik

-ion die Information (informaţion) – informatia, die Religion (relighion) – religia, die
Nation (naţion) - natiune

-tät die Realität (realitet) – realitate, die Nationalität (naţionalitet) - nationalitate

-ur die Natur (natur) – natura, die Kultur – cultura, die Frisur (frizur) – frizura, die
Reparatur – raparatia

De genul NEUTRU sunt:

 numele de fiinte si animale, folosite atat pentru mascul, cat si pentru femela:
das Kind (chind) – copilul, das Kalb (calb) – vital, das Pferd (ferd) – cal, das Schwein
(şvain) – porc, das Schaf (şaf) – oaia;
 denumirile de limbi:
das Deutsche (doice) – germana, das Rumänische (rumenişe) – romana, das
Italienische (italienişe)
 toate infinitivele substantivizate:
das Lernen (lernăn) – invatatura, das Lesen (lezăn) – cititul, das Essen (esăn) –
mancarea, das Rauchen (rauhăn) – fumatul
 toate substantivele terminate in -chen si -lein (diminutive):
das Blümchen (blumhien) / das Blümlein (blumlain) – floricica
das Kindchen (chindhien) / das Kindlein (chindlain) – copilaş
das Mädchen (medhien) – fetiţă
das Fräulein (froilain) – domnisoara
 substantivele terminate in:
11
Deutsch Kurs – Marcel Cristea
- nis das Ereignis (eraignis) – eveniment, intamplare, das Zeugnis (ţoignis) -
adeverinta, certificat, das Gefängnis (ghefengnis) - inchisoare
-tum das Altertum (altărtum) – vechime, antichitate, das Irrtum – eroare, gresala
-(i)um das Datum – data, das Museum (muzeum) – muzeu, das Studium (ştudium) -
studiu
-ment das Medikament, das Dokument, das Element
-at das Referat, das Resultat (rezultat), das Konsulat
-o das Auto – autoturism, das Foto, das Kino (chino) – cinematograf, das Konto –
cont bancar
-a das Drama, das Thema, das Komma – virgula

Hier ist unser Haus. – Aici este casa noastra.


(hiăr ist unzăr haus)
Hier ist meine Wohnung. – Aici e locuinta mea
(hiăr ist maine vonung)

Oben ist das Dach. – Sus este acoperisul. Unten ist der Keller. – Jos este pivnita.
(obăn ist das dah) (untăn ist der chelăr)
Hier ist die Küche und das Bad. – Aici sunt bucataria si baia.
(hiăr ist di chiuhe und das bad)

Der Fernseher ist ganz neu. – Televizorul este nou.


(der fernzeăr ist ganţ noi)

Es ist heiß heute. – Astazi e cald. Heute ist Samstag.- Astazi este sambata.
(es ist hais hoite) (hoite ist zamstag)
Heute haben wir Zeit. – Astazi avem timp.
(hoite habăn wir ţait)

Haben Sie Kinder? – Aveti copii? Haben Sie eine Katze? – Aveti o pisica?
(habăn zi chindăr) (habăn zi aine caţe)

12
Deutsch Kurs – Marcel Cristea

KURS 6
ARTICOLUL
- Partea de vorbire flexibila care insoteste un substantiv, aratand in ce masura acesta e cunoscut vorbitoruluI
Nearticulat Cu articol hotărât
om omul
codru codrul
frate fratele
tată tatăl
popă popa

Articolul hotărât își schimbă forma în funcție de numărul și cazul substantivului determinat. Astfel avem:

Cazul Singular  Plural


Nominativ baiatul băieții
Acuzativ   baiatul băieții
Dativ baiatului băiețilo
r
Genitiv baiatului băiețilo
r
Articolul hotarat:
- arata ca obiectul denumit de substantiv este cunoscut vorbitorului sau considerat ca atare
Cazul Singular Plural
Masculin Feminin Neutru Toate genurile
N. der die das die
Ac. den die das die
D. dem der dem den
G. des der des der

Articolul nehotarat:
-prezinta obiectul denumit de substantiv ca nefiind bine cunoscut vorbitorului
Cazul Singular Plural
Masculin Feminin Neutru Toate
genurile
N. ein eine ein ----------
Ac. einen eine ein ----------
D. einem einer einem ----------
G. eines einer eines ----------

Articolul nehotarat negativ:


Cazul Singular Plural
Masculin Feminin Neutru Toate
genurile
N. kein keine kein ----------
Ac. keinen keine kein ----------
D. keinem keiner keinem ---------- 13
G. keines keiner keines ----------
Deutsch Kurs – Marcel Cristea

KURS 7
A face cunoştinţă

Hallo! – Ciao, salut! Wie geht's? – Ce faci? Cum iti merge?


(halo) (Vi gheţ)

Guten Tag! – Bună ziua! Guten Morgen! – Buna dimineata!


(gutăn tag) (gutăn morgăn)

Guten Abend! – Buna seara! Gute Nacht! – Noapte buna!


(gutăn abănd) (gute naht)

Danke! – Multumesc! Bitte! – Te rog!


(danche) (bite)

Es tut mir leid! – Imi pare rau! Entschuldigung! – Ma scuzati!


(Es tut mir laid) (ent şuldigung)

Auf Wiedersehen! – La revedere! Tschüss! – Pa!


(auf vidărzeăn) (cius)

nein – nu ja - da
(nain) (ia)

Ich komme aus Rumänien! – Eu sunt (vin) din Romania.


(Ih come aus rumenien)
__________________________ Vocabular__________________________________

kommen (comăn) – a veni gut (gut) – bun

schlecht (şleht) – rau jetzt (ieţt) –acum

morgen (morgăn) – maine der Morgen – dimineata

heute (hoite) – astazi die Nacht (di Naht) – noaptea

viel (fil) – mult wenig (venih) – putin

machen (mahăn) – a face die Tür (tiur) – usa

14
Deutsch Kurs – Marcel Cristea
zu (ţu) – la, catre zu Hause (ţu hauze) – acasa

KURS 8
Numeralul

1 – eins (ainţ) 11 – elf (elf)


2 – zwei (ţvai) 12 – zwölf (ţvölf)
3 – drei (drai) 13 – dreizehn (draiţen)
4 – vier (fiir) 14 – vierzehn (firţen)
5 – fünf (fiunf) 15 – fünfzehn (fiunfţen)
6 – sechs (zecs) 16 – sechzehn (zecţen)
7 – sieben (zibăn) 17 – siebenzehn (zibţen)
8 – acht (aht) 18 – achtzehn (ahtţen)
9 – neun (noin) 19 – neunzehn (noinţen)
10 – zehn (ţen) 20 – zwanzig (ţvanţih)

30 – dreißig (draisih) 40 – vierzig (firţih)


50 – fünfzig (fiunfţih) 60 – sechzig (zexţih)
70 – siebzig (zibţih) 80 – achtzig (ahtţih)
90 – neunzig (noinţih) 100 – ein hundert (hundărt)

1000 – ein tausend (tauzănd) 10 000 – zehntausend (ţentauzănd)

Ich bin 20 Jahre alt. – Am 20 de ani. Ich habe 2 Kinder. – Am doi copii.
(Ih bin ţvanţih iare alt). (Ih habe ţvai chindăr).

Wie alt bist du? – Cati ani ai? Wie alt sind Sie? – Cati ani aveti?
(Vi alt bist du) (Vi alt zind zi)

__________________________ Vocabular__________________________________

das Jahr (iar) – anul alt (alt) – batran

jung (iung) – tanar jetzt (ieţt) –acum

NOTA:


 +
 litera „ß” este „s” german!!!! Mai nou apare scris ca si „ss”

15
Deutsch Kurs – Marcel Cristea
 zecile se formeaza adaugandu-se sufixul „-zig (ţih)” la unitate, exceptie facand
doar numeralul 30 – dreißig. (Exemplu: 40=vier/zig, 50=fünf/zig etc.
 intrebarea „cati ani ai? / wie alt bist du?” se traduce din limba germana prin:
„cat de batran esti?”

KURS 9
Pronumele personal
Singular
Cazul Persoana I Persoana a II-a Persoana a III-a
forma familiara forma de masculin feminin neutru
politeţe
Nominativ ich (ih) – eu du (du) – tu Sie (zi) - dvs er - el sie (zi) es
– ea
Acuzativ mich (mih) – pe dich (dih) – pe Sie – pe dvs, ihn (in) – sie – pe es
mine, mă tine, te vă pe el, îl ea, o
Dativ mir (mir) – mie, dir (dir) – ţie, îţi Ihnen (inăn) – ihm (im) – ihr (ir) ihm
îmi, -mi dvs., vă lui, îi – ei, îi
Plural
Cazul Persoana I Persoana a II-a Persoana a III-a
forma familiara forma de masculin feminin neutru
politeţe
N. wir (vir) – noi ihr (ir) – dvs Sie (zi) - dvs sie – ei, ele
A. uns (unţ) – pe euch (oih) – pe voi, vă Sie – pe dvs,
noi, ne vă sie – pe ei, îi / pe ele. le
D. uns – nouă, ne euch – vouă, vă Ihnen (inăn) –
dvs., vă ihnen – lor, le
Der Tisch ist klein. – Masa este mica. Das Buch ist groß. – Cartea este mare.
(der tiş ist clain) (das buh ist gros)

Er ist klein. – Ea este mica. Es ist groß. – Ea este pe masa.


(er ist clain) (es ist gros)

Es regnet – Ploua. Es ist spät. – E tarziu.


(es regnăt) (es ist spet)

Es geht mir gut. – Imi merge bine. Es tut mit leid. – Imi pare rau.
(es ghet mir gut) (es tut mir laid)

Ich kenne sie. – Eu o cunosc (pe ea). Uns ist kalt. – Noua ne e frig.
(Ih chene zi) (unţ ist calt)

Das kostet Sie zehn Euro. – Asta vă costa 10 euro.


(das costăt zi ţen oiro)

16
Deutsch Kurs – Marcel Cristea
Verstehen Sie mich? – Mă intelegeti? Ich verstehe nicht alles.
(Fărşteăn zi mih) (Ih fărştee niht ales)
Sprechen Sie Deutsch? – Vorbiti germana? Ja/Nein/Ein bischen/Gut
(Şprehăn zi doici) (ia/nain/ain bishien/gut)
Er spricht am Telefon. – El vorbeste la telefon.
(Er şpriht am telefon)

__________________________ Vocabular__________________________________

der Tisch – masa das Buch – cartea


(der Tiş) (das Buh)

spät – târziu schnell – repede


(şpet) (şnel)

regnen – a ploua gehen – a merge (pe jos)


(regnăn) (gheăn)

kosten – a costa verstehen – a intelege


(costăn) (fărşteăn)

sprechen – a vorbi sagen – a spune


(şprehăn) (zagăn)

kommen – a veni kennen – a cunoaste


(comăn) (chenăn)

NOTA:

 Dupa cum reiese din tabel, pronumele de politeţe „Sie” (dumneavoastra,


dumneata), are aceeasi forma, atat la singular cat si la plural
 pronumele personal de persoana aIII-a singular are forme distincte, in functie
de gen: er pentru masculin, sie pentru feminin, es pentru neutru;
 la persoana a III-a plural exista o singura forma pentru toate genurile: sie (se
traducein limba romana prin „ei /ele”).
 in limba germana , pronumele personal in nominativ este obligatoriu, spre
deosebire de limba romana, unde acesta poate fi omis. (Ex: Ich schreibe einen Brief
– (Eu) Scriu o scrisoare)

17

S-ar putea să vă placă și