2

Editura MARIA-CRISTINA
Str. I.L. Caragiale nr. 24,
Câmpulung, Argeş, România
Tel / Fax: 0248 510 688
e-mail: clepsydra@clicknet.ro

GENEZA şi GENETICA
-
Editori: Maria Cristina Pitulan, George Valeriu
PRIVATIZAREA VĂZDUHULUI şi Alexandru Boris Coşciug

© Copyright Editura Maria Cristina, 2011

Ilustraţia:
prof. Despina Stoica, Alexandru Coşciug şi poze din albumul familiei

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Alexandru Boris şi George Valeriu
Geneza şi Genetica – Privatizarea văzduhului /
Alexandru Boris şi George Valeriu

Alexandru Boris şi George Valeriu

Câmpulung, Argeş, Martie 2011, Editura Maria Cristina
ISBN 978-606-92107-3-4

Toate responsabilitǎţile şi drepturile rezervate autorilor,

3 4
 Din ciclul
Din cuvintele tale vei fi găsit drept “Dumnezeu, omul şi managementul creaţiei”
şi din cuvintele tale vei fi osândit.
Matei 12.37 Paşi siguri pe drumul cunoaşterii
înţelepciunii lui Dumnezeu prin înţelepciunea omului.
Nu ceea ce intră în gură spurcă pe om,
ci ceea ce iese din gură, aceea spurcă pe om.
Matei 15.11

Pagina tipografiei
Luaţi învăţătura mea mai degrabă decât
argintul şi ştiinţa mai mult decât aurul cel
mai curat... eu, înţelepciunea, locuiesc
împreună cu prevederea şi stăpânesc ştiinţa şi
buna chibzuială.
Pildele lui Solomon 8.10-12

Slava lui Dumnezeu este să ascundă lucrurile,

iar mărirea regilor e să le cerceteze cu de-
amănuntul.
Pildele lui Solomon – 25.2

Sfârşitul temerii de Domnul este înţelepciunea!

Isus Sirah – 21.12

5 6
 Cuprins
1. Prefaţă ................................................................................. 11

2. Pregătirea pentru drum ……………………………………… 25

3. Începutul scrisului ..…………………………………………… 41

4. Primul seminar ştiinţifico-religios ....................................... 51

5. Reîntâlnirea cu mediul şcolar ………………...…………….. 73

6. Încercarea de penetrare a mediului academic şi religios .. 83

7. Prima carte ………………………………………………..….. 107

8. Contactul virtual cu Lucian Blaga ………………………..… 149

9. Al doilea seminar ştiinţifico-religios ………………….……. 163

10. Conferinţa de la Heidelberg ………………………..…….. 179

11. Intenţia de a oferi un Mărţişor ……………………………. 197

12. O conferinţă ratată ………………………………………… 251

13. Al treilea seminar ştiinţifico-religios ..……………………. 253

14. Ultimele încercări, dar nu şi cele din urmă ………..……. 283

15. Editura Maria Cristina .…………………………………… 299

16. Reţele de dialog interconectate ………………............…. 311

17. Criza raţiunii pure ............................……………………... 315

18. Războiul hazardului planetar ...……………………..……. 327

19. Privatizarea văzduhului ……………………………..……. 345

20. Concluzii ......................................................................... 349

7 8
 Politica Editurii Maria Cristina
de Asigurare a Calităţii Cunoaşterii
OBIECTIV: “În noiembie 2006 Adunarea
Parlamentară a Consiliului Europei a aprobat Programul de
Cercetare FP7, ca pe un instrument pentru dezvoltarea
cercetării ştiinţifice. Propunerea de înfiinţare a Consiliului
European de Cercetare, ca un nou instrument de dezvoltare a
investigaţiilor dincolo de limita frontierelor cunoaşterii
obiective, a fost apreciată de APCE care i-a garantat o
autonomie reală. FP7 este proiectat pentru a crea din aria de
cercetare europeană un lider mondial în cunoaşterea
economică, a societăţii, a universului şi a securităţii.”
Pornind de la acest scop european, vom defini
Teoria Cunoaşterii ca fiind un flux de procese de
transformare informaţională pe care omul le suportă
de la concepere şi până la moarte. Acest flux este
determinat de natură, de om şi de necunoscutul mediu
universal.
Prin om înţelegem strămoşii genetici, societatea
în ansamblu, cu toată producţia ei artificială de
transformare a mediului de viaţă.
Un rol important într-un proces de transformare
îl are reacţia inversă sau feed-back-ul, care, aplicat
procesului cunoaşterii, va fi determinat prin trăiri şi
simţuri. Simţurile sunt un fel de traductori sau senzori
de mediu, care se manifestă ca reacţie inversă la
interpretările fizice şi spirituale ale informaţiilor cu
care persoana în cauză intră în contact. Având în
vedere că există reacţie inversă personală, determinată
de procesarea informaţiilor simţite de o persoană, am
9 10
definit următoarele persoane: Divinitatea, Omul şi
Natura. Reacţia inversă a Omului-societate, pe o
perioadă de timp, este exprimată prin tradiţii şi religii.
Reacţia inversă a Naturii, cu toată oferta ei naturală,
este exprimată prin fenomenele naturale periodice,
tipice şi cunoscute, şi atipice sau necunoscute. Reacţia
inversă a Divinităţii este necunoscută, dar este
exprimată de om prin revelaţii, prevestiri şi miracole,
toate încă neexplicabile ştiinţific. Reacţia inversă dată
de simţurile "omului-individ" este determinată de
modul de interpretare personală a celorlalte trei
persoane, Divinitatea, Natura şi Omul-societate, de
locul pe care omul şi-l atribuie în acest ansamblu şi de
etalonul sau criteriile de referinţă pe care şi le
stabileşte sau le alege pentru procesarea informaţiilor.
Protecţia tuturor informaţiilor produse de
umanitate şi catalogarea lor în cuvinte BUNE şi
cuvinte RELE, definite astfel conform asigurării
trăiniciei vieţii universului, constituie o prioritate
pentru noi.
Editura Maria Cristina doreşte a deveni o
tribună neutră a expunerii cunoaşterii umanităţii, în
care are loc "îndoiala" cu privire la cunoaşterea ei, dar
nu au loc vulgarităţile, batjocura şi atacul la persoană.
 1. Prefaţă
A vorbi despre Dumnezeu în termeni ştiinţifici, într-o
lume ruptă cel puţin în două, cred că nu înseamnă numai curaj,
ci şi ştiinţă şi credinţă. Încercările timide, dar explicite, ale
unor cercetători americani de a vorbi despre "Designul
Inteligent al Vieţii" s-au lovit de două ziduri de piatră: Ştiinţă
şi Teologie.
Astfel, faptul că lumea ignoră rezultatele cercetărilor
mele prin care am găsit raţiunea cuvintelor "Genezei Biblice"
m-a pus pe gânduri, dar nu filozofice, ci inginereşti.
Credinţa mea tradiţională, naivă, în Dumnezeu s-a
transformat într-o "sabie cu două tăişuri".
Este mesajul meu fals sau este incompatibil nivelului
actual al cunoaşterii înţelepciunii lui Dumnezeu?
După editarea volumului de poezii "Armonii divine
modificate genetic", a broşurii ştiinţifice "Teoria moştenirii
ADN-ului mitocondrial paternal" şi reeditarea primei cărţi
"Scurtă istorie a creaţiei omului", mi-am luat o pauză la scrisul
de carte, la recomandarea prietenului meu doctor Nicolae
Florin Tudorescu, şi el un cărturar de ocazie ca şi mine, autor
al unei superbe cărţi educaţionale, "Esenţe în procesul educării
şi formării fiinţei umane", deasemeni ignorată.
Aceasta nu a fost o pauză reală la scris, ci una activă pe
net, unde am propovăduit o parte din teoriile mele, fie sub
forma unor articole, fie prin diverse intervenţii cu ocazia
apariţiei unor articole sau lucrări literare ce vizau aceste teorii,
chiar şi numai simbolic.
Practic, prin această carte de acum, eu nu mai vin cu
idei noi, ci redau informaţional traseul străbătut de mine pe
calea de urmărire a înţelepciunii divine şi încercările mele de a
intra în dialog cu oamenii care, credeam eu, puteau să-mi
explice dacă merg bine sau merg rău.
Un semnal venit din partea unui simplu călugăr, ce
suna asemeni rostirilor preoţilor ortodocşi, m-a luminat:
11
"Nu de la oameni trebuie să aşteptăm confirmarea, ci
de la Dumnezeu"!
În acel moment am devenit mai vigilent la fluxul
informaţional produs de umanitate, care, prin subtilităţi de
marketing, creează conjuncturile şi dirijează omenirea către o
altă destinaţie decât cea dorită de Domnul şi transmisă nouă
prin profeţi.
Astfel, m-am transformat în analist profetic!
La sfârşitul anului 2010, pe site-ul:
http://cititordeproza.ning.com/group/cesedezbateinrepublicacit
itordeproza/forum/topics/am-asteptat-acest-moment-
de?xgs=1&xg_source=msg_share_url
am profitat de articolul publicat de ziaristul scriitor, Alexandru
Petria, referitor la acordarea Premiului Nobel 2010 pentru
literatură.
Redau mai jos mesajele mele analitice, expuse pe site:
Decembrie 11, 2010 pe 1:53am
Eu nu sunt un critic literar, ci unul ştiinţific, aşa încât,
dacă tot aţi deschis discuţia despre Nobel, mă voi referi la
Nobelul acordat ştiinţei. Alţii au aşteptat 110 ani, ca să aducă
omul "de la extaz la agonie"! Dacă în 1901 premiul Nobel a
fost acordat lui Marconi, pentru realizarea primei comunicaţii
"FĂRĂ FIR" dintre America şi Europa, în 2010 premiul Nobel
pentru medicină a fost acordat psihologului american (erată:
medicul englez de la Universitatea Cambridge) Robert
Edwards, pentru contribuţia sa la dezvoltarea tehnicilor de
ferilizare în vitro, dar după 32 de ani de la prima reuşită.
Opinia mea este că prin această tehnică se întrerupe
legătura "FĂRĂ FIR" a omului cu universul nemărginit, prin
eliminarea iraţională a ADN-ului mitocondrial paternal, aflat
în coasta lui Adam, un veritabil bio-GPS. Adevărata "particulă
a lui Dumnezeu", pe care cercetătorii de la CERN o caută în
materia anorganică, se află în "coasta adamică" a semenului lui
Dumnezeu, omul (vezi teoria Adam mtDNA şi Pavel, Evrei
4.12).
12
 Decembrie 11, 2010 pe 10:53pm
Revin deoarece am produs o dezinformare în mesajul
de ieri - Erată: premiul Nobel a fost acordat lui Marconi în
1909, pentru contribuţia lui la comunicaţiile la distanţă,
"FĂRĂ FIR"; dar şi pentru a completa discuţia cu unele
precizări privind preocupările românilor pentru cunoaştere, în
general, dar şi pentru Premiul Nobel, în particular.
Românii, cercetarea ştiinţifică şi Premiul Nobel
Motto:"Văd multe invenţii pe aici! Cred că nu funcţionează
toate, nu-i aşa?" - (Leonardo da Vinci)
Referinţă: am utilizat Wikipedia ca sursă informaţională.
Mihail Eminescu a descris relativitatea în termeni
filozofici (Fragmentarium), remarcând diferenţele de opinie pe
care le face un observator în funcţie de viteza de deplasare a
vehicolului în care se află.
Grigore Antipa a inventat diorama, tehnica de
reprezentare spaţială a unei porţiuni de peisaj, în care se expun,
în muzee, animale împăiate.
Traian Vuia a realizat în 1906 primul zbor
autopropulsat, fără catapulte sau alte mijloace exterioare, cu un
aparat mai greu decât aerul.
Henri Coandă este inventatorul motorului cu reacţie
(1907 – 1910 ) şi descoperitor al efectului care îi poartă
numele.
Emil Racoviţă a înfiinţat primul Institut de Speologie
din lume, la Cluj, în anul 1912.
Nicolae Paulescu prezintă în iulie 1921, în patru
communicate, rezultatele cercetărilor sale privind acţiunea
extractului pancreatic în cazurile de diabet; peste 8-10 luni, Fr.
Grant Banting şi Ch. Herbert Best din Canada au anunţat
descoperirea insulinei. Premiul Nobel pentru fiziologie şi
medicină din 1923 a fost acordat cercetătorilor canadieni;
răspunzând campaniei internaţionale de restabilire a
adevărului, iniţiată de fiziologul scoţian Ian Murray, Comitetul
13
Nobel recunoaşte în 1969 meritele şi prioritatea românului în
descoperirea tratamentului antidiabetic.
Ştefan Procopiu descoperea teoretic existenţa
magnetonului în perioada 1912-1913. În 1915, Niles Bohr
ajungea la acelaşi rezultat cu Procopiu şi va primi Premiul
Nobel în 1919 pentru descoperirea magnetonului (unitate de
măsură pentru magnetismul electronului). Astăzi, după ce s-a
demonstrat că articolul lui Procopiu apăruse înaintea
comunicării lui Bohr, multe tratate folosesc denumirea de
magnetonul Bohr-Procopiu.
Hermann Oberath a fost unul dintre părinţii fondatori
ai rachetei şi astronauticii. În 1922, lucrarea sa de doctorat
despre ştiinţa rachetelor a fost respinsă, fiind considerată
utopică. Lucrarea a fost totuşi tipărită folosind fonduri private
şi a produs controverse în presă, iar în 1929 a lansat prima sa
rachetă cu combustibil lichid, aceasta fiind testată oficial în
1931.
Victor Babeş a demonstrat prezenţa bacililor
tuberculozei în urina persoanelor bolnave şi a pus în evidenţă
peste 40 de microorganisme patogene.
Costin Neniţescu publică 262 de articole originale şi
primeşte 21 de brevete.
Ana Aslan a înfiinţat în 1952 Institutul de Geriatrie
Bucureşti, primul institut de acest tip din lume.
George Emil Palade a fost laureat al Premiului Nobel
pentru Fiziologie şi Medicină în anul 1974, împreună cu Albert
Claude şi Christian Claude.
Herta Müller, scriitoare de origine româna, a primit
Premiul Nobel pentru Literatură în anul 2008.
Mircea Cărtărescu pare a fi un candidat la Premiul
Nobel, în opinia unor critici români.
De 20 de ani cercetarea aplicativă românească este ... la
pământ, datorită lipsei de interes!
14
 Tinerii români sunt remarcaţi la olimpiadele de
matematică, fizică, chimie şi la saloanele de inventică, dar nu
sunt mediatizaţi precum "circarii".
Întotdeauna, ideile multor cercetători au apărut drept
utopii în mintea contemporanilor.
Fără alte comentarii
Decembrie 12, 2010 pe 9:57am
Controversa internaţională asupra Premiului Nobel
2010 pentru pace mă face să revin cu o sumară analiză a
premiilor Nobel, acordate anul acesta (am utilizat Mediafax,
drept sursă informaţională).
Scurt istoric:
Premiile Nobel s-au născut din voinţa savantului şi
industriaşului Alfred Nobel (1833-1896) de a dona în fiecare
an veniturile generate de imensa lui avere unor personalităţi
care s-au evidenţiat în anul precedent pentru servicii aduse
omenirii.
De ce a devenit Alfred Nobel, "comerciantul morţii",
un veritabil "finanţist al păcii"?
O ipoteză ar fi că Alfred Nobel a avut o relaţie mai
mult decât amicală cu scriitoarea austriacă Bertha von Suttner,
o veritabilă luptătoare pentru pace (vezi şi cartea sa "Jos
Armele!"), care a primit în anul 1905 Nobelul pentru pace.
O altă ipoteză, la fel de plauzibilă, este că un cotidian
francez scria eronat în 1888, la moartea fratelui lui Alfred
Nobel, doctorul Ludvig Nobel: "Comerciantul de moarte a
murit - doctorul Alfred Nobel, care a făcut avere descoperind
un mijloc de a ucide cât mai multe persoane mai repede ca în
trecut, a murit ieri."
......................................................
Dacă acum aproape 200 de ani nobilul şi politicianul
francez Alexis de Tocqueville scria că "prosperitatea
americană se bazează pe moravuri, pe legi care le protejează
şi pe aşezarea geografică", acum putem spune cu mâna pe
inimă că "recesiunea mondială se bazează pe moravuri, pe legi
15
care le protejează şi pe premii care le ... premiază." Dacă
migraţia popoarelor s-a făcut de la Est la Vest aducând
libertate mai întâi americanilor, migraţia moravurilor s-a făcut
invers, aducând prosperitate tot americanilor, şi, după ce a
trecut ca un tăvălug peste creştinii catolici şi cei ortodocşi, s-a
lovit, ca un zid de piatră, de islamişti şi de chinezi.
Ultimele ştiri:
Suedia devine în 2010 ţinta atacurilor fanatiste, primind
mesajul că lupta extremişilor islamici este reacţia lor împotriva
războiului mondial contra Islamului. Observaţie: Suedia este
prima ţară "democrată" din lume care "a interzis" predarea în
şcoli a ideileologiilor creştine şi musulmane.
Conferinţa Naţiunilor Unite pe teme legate de
schimbări climatice, Cancun, Mexic, 29 noiembrie - 10
decembrie 2010, s-a încheiat cu rezultate modeste. SUA este
cea mai "nesimţită" ţară la problemele globale ale omenirii,
deoarece produce aproape 40% din poluarea planetei, fără să
participe vizibil şi concret la eforturile umanităţii.
Probabil la ea s-a gândit Salvador Dali când a pictat
"Marele masturbator".
Halal libertate, halal servicii aduse omenirii!
Doar am evoluat, ce Dumnezeu!
- "Care Dumnezeu, că El nu este prezent pe Internet?"
(Psihologul Florin Tudose - un articol în Formula As)
1. Literatură
Scriitorul peruan Mario Vargas Llosa a fost
recompensat pentru "cartografierea structurilor puterii, pentru
descrierile sale pătrunzătoare care vorbesc despre rezistenţa
individului, revolta şi eşecul său".
Mario Vargas Llosa se căsătoreşte în 1955 cu o mătuşă,
provocând un mare scandal în familie, şi divorţează de ea în
1964, pentru ca, un an mai târziu, să se căsătorească cu
verişoara lui, Patricia.
16
 Declaraţia lui celebră: "Scriitorul lucrează în
singurătate, are nevoie de totală independenţă. Politicianul e
total dependent, trebuie să facă tot felul de concesii."
Întrebare: dacă lucrează în singurătate, de ce iese în
public ca să polueze spaţiul informaţional?
Xiaobo, decizia a fost luată pe baza internetului, împotriva
internetului. Liu Xiaobo este încarcerat deoarece a cerut
democratizarea Chinei.
Dacă prin democratizare se înţelege totală
independenţă la orice, atunci eu sunt de acord cu atitudinea
administraţiei paşnicei Chine, deoarece omenirea nu a ajuns la
cunoaşterea totală ca să-şi permită acest lux (vezi programul
european FP7) şi să propovăduie "libertatea totală".

Aştept cu interes 3. Medicină

acordarea Premiului Nobel Robert Edwards a fost recompensat pentru "dezvoltarea
scriitorului care se va tratamentului de fertilizare umană in vitro, care a condus la
căsători cu propria sa apariţia unui tratament împotriva sterilităţii ce afectează un
mamă şi care va descrie procent foarte mare de populaţie şi peste 10% din totalul
porno ce bine se simte el cuplurilor pe plan mondial."
sexual la ... "sânul Conform statisticilor medicale, băieţii "făcuţi" prin
mamei"! (vezi Oedip, care tehnologia în vitro sunt infertili 100%, deoarece prin această
porneşte cercetările pentru tehnică de fertilizare se elimină ADN-ul mitocondrial paternal,
a găsi vinovatul şi Adam mtDNA.
dovedeşte a fi el însuşi Aici este o contradicţie de opinii.
ucigaşul tatălui său). Combat infertilitatea prin certificarea infertilităţii?
Declaraţia lui celebră: "În lumea actuală se investeşte
de cinci ori mai mult în medicamente pentru virilitate
masculină şi silicoane pentru femei, decât în vindecarea bolii
Alzheimer. Din această cauză în câţiva ani vom avea bătrâne
cu bustul mare şi bătrâni cu penisul tare. Dar niciunul nu-şi va
aduce aminte la ce servesc."

Oedip si Sfinxul-Gustave Moreau 4. Fizică

2. Pace
Internetul a fost propus la Premiul Nobel pentru Pace,
dar, probabil datorită faptului că peste 120 de profesori
universitari, scriitori şi avocaţi, majoritatea chinezi, au lansat
un apel pe Internet pentru ca premiul să-i fie decernat lui Liu
17
Cercetătorii Andre Geim (Olanda) şi Konstantin
Novoselov (Marea Britanie/Rusia) de la Universitatea
Manchester din Marea Britanie au fost recompensaţi pentru
"lucrările lor revoluţionare asupra grafenului". "Grafenul este
o formă de carbon care este cel mai bun conductor de căldură
cunoscut până în prezent." Fac doar o glumă: pentru a
scurtcircuita fenomenul actual de încălzire globală, avem
18
nevoie de un foarte bun conductor de căldură, prin intermediul
căruia să dirijăm fenomenul cald către ... gaura neagră!
5. Chimie
Americanul Richard F. Heck (Universitatea Delaware/
SUA) şi japonezii Ei-Ichi Negishi (Universitatea Purdue/
SUA) şi Akira Suzuki (Universitatea Hokkaido / Japonia)
au fost recompensaţi pentru cercetările lor din domeniul
sintezei organice. Analiza şi sinteza sunt domeniile de bază ale
cercetării ştiinţifice. "Ştiinţa nu are un scop anume." (Albert
Einstein - Cum văd eu lumea). Prevenţia este domeniul de bază
al managementului ştiinţific.
6. Economie
Americanii Peter A. Diamond, de la M.I.T., şi Dale T.
Mortensen, de la Northwestern University - Evanston, şi
britanicul de origine cipriotă Christopher A. Pissarides, de la
London School of Economics and Political Science, au fost
recompensaţi deoarece "au creat modele matematice care
oferă un cadru riguros pentru studierea proceselor cererii şi
ofertei şi a modului în care ele apar şi evoluează în lumea
reală". Părerea mea este că RAIUL se află deja pe pământ,
deoarece adevăratele inginerii financiare se nasc în
"paradisurile fiscale şi pentru oamenii care manevrează
afacerile negre din paradisurile fiscale".
.................................................
S-ar putea să fiu prea critic în analiza mea, deoarece eu
m-am format în şcoala vieţii, unde informaţia înseamnă
puterea de a vedea trasabilitatea elementelor dintr-un sistem
pentru a elimina hazardul. Cuantică pură!
Eu sunt un bun matematician (mai bine zis am fost în
elementară şi în liceu) şi, bazându-mă pe tehnicile de
eşantionare şi de integrare (utilizate şi în transmiterea
informaţiei pe suport magnetic, pe care le-am studiat în
facultate), am revoluţionat un pic sistemul informaţional al
19
AEIEA Cernavodă şi am avut intenţia să editez în 1993 o
revistă de Asigurarea Calităţii Informaţiei, ce urma a fi
sponsorizată de canadieni. Nu a fost să fie aşa, deoarece m-am
privatizat în 1992, părăsind şantierul centralei nuclearo-
electrice. Dar acolo mi-am dat seama de importanţa controlului
fluxului informaţional. Practic, prin asigurarea calităţii
informaţiei ai o imagine perfectă a realităţii, fără ca tu să fi
prezent la locul faptei. Urmărind informaţiile, urmăreşti
trasabilitatea elementelor şi-ţi dai seama de riscurile de deviere
a lor de pe traseul stabilit.
Dacă ai puţină imaginaţie, este un fel de film al
producţiei şi al viitorului ei. Practic, acum, a jongla cu orice tip
de informaţie este pur şi simplu o... joacă. Este un fel de puzle!
Către ce direcţie orientează Comitetul Nobel
cunoaşterea umană dacă acordă premii celui care vorbeşte
despre eşecul individului şi celui care produce infertilitate?
?! ?! ?! ?! ?! ?! ?! ?! ?! ?! ?! ?! ?! ?! ?! ?! ?! ?! ?! ?! ?! ?!
Deoarece lucrările mele ştiinţifico-religioase şi
artistice, pe alocuri, nu au beneficiat de atenţia unei critici
obiective, la invitaţia criticului literar Alexandru Ştefănescu
făcută pe site-ul literar "Cititor de proză", i-am transmis spre
critică poezia "Armonia", inclusă în primul meu volum de
versuri. Critica lui a fost direcţionată către fondul temei şi nu
către forma artistică, la care cu siguranţă se pricepe, fapt care l-
a determinat, în necunoştinţă de cauză a lucrului evident pe
care "marile teme ale reflecţiei filozofice" nu le putea soluţiona
ci doar emite, să facă următoarea critică:
http://alexstefanescupostaredactiei.blogspot.com/
marţi, 1 februarie 2011
Nu mergeţi la război cu o sabie de lemn!
către - ALEXANDRU COŞCIUG.
Ceea ce mi-aţi trimis e o teorie ştiinţifică fantezistă
versificată, uşor caraghioasă. Ironiile dv. la adresa
artificialităţii vieţii de azi alternează cu umorul involuntar:
20
„Acuma naşte şi Adam, şi nu mai pare făcătură,
Iar Eva-i fecundată-n vitro, căci asta-i noua partitură.
Acum ai devenit model, modelul de la noua şcoală,
Unde toţi oamenii-s la fel, iar lui Adam nu i se scoală
Nici o idee nouă, care să domolească în vre-un fel
Torentul evoluat prin Eva şi-armonizat numai prin El.
Clistronul, ce mai stă în coasta sălbaticului om din tine,
Va dispărea, pentru că, mâine, în vitro credem că-i mai bine.
Astfel sunt multe armonii, din care Domnu-a scris în Carte
Că numai El şi numai dracu sunt cei de care avem noi parte.
Tu, un om liber şi-nţelept, poţi să alegi diapazonul de acord:
Te duci cu sufletul la El sau dracu-ţi schimbă sânge-n cord?”
Atacaţi într-un mod naiv marile teme ale reflecţiei
filosofice. V-aţi dus la război cu o sabie de lemn.
Redau mai jos mulţumirile mele adresate cunoscutului
critic.
ABC-07.02.2011-22H40M pentru - alex2108145@gmail.com
Stimate Domnule Alexandru Ştefănescu,
Acum am descoperit blogul dumneavoastră!
Vă mulţumesc atât pentru timpul acordat mie cât şi
pentru comentariile făcute.
În fond eu nu sunt scriitor, lipsindu-mi subtilitatea
artistică, ci un simplu inginer, specialist în "duhul fiarelor",
refugiat în literatură de vreo cinci ani (lumea ştiinţifică nu vrea
un Dumnezeu raţional) la îndemnul lui Brâncuşi:
"Lumea poate fi salvată prin artă; artistul face, în fond,
jucării pentru oamenii mari!"
Fac ce fac şi fug din nou la ştiinţă!
Vă pun o întrebare din genomică, referitoare la
aprecierea făcută de dumneavoastră - "teorie ştiinţifică
fantezistă versificată, uşor caraghioasă":
De ce ADN-ul mitocondrial paternal, Adam mtDNA,
lipseşte din lichidul seminal al băieţilor "făcuţi" în vitro, dar
este prezent în cel al băieţilor "născuţi" natural? (ar fi
21
interesant să o puneţi medicilor pe care-i cunoaşteţi şi să le
observaţi reacţia)
Lumea ştiinţifică nu ştie de ce (vedeţi Conferinţa de la
Heidelberg 12-16 septembrie 2008 - la care am fost prezent;
"Assisted reproductive technology and major structural birth
defects in the United States" - published November 16, 2008 in
Human Reproduction Advance Access, by J. Reefhuis, şi
multe alte lucrări de specialitate), dar Pavel da (vedeţi Evrei
4.12)!
Eu am pornit la drum cu sabia cu două tăişuri din
dotare, sternul, în care se formează elementele figurate ale
sângelui, necesare luptei împotriva oricărei maladii trupeşti,
numai şi numai prin "cuvântul lui Dumnezeu, viu şi lucrător",
transmis prin intermediul unui bio-traductor mitocondrial,
Adam mtDNA, plantat de Dumnezeu în coastă (apendicele
xifoid = vârful sabiei cu două tăişuri , "xifos" - vedeţi Biblia în
limba greacă), dar eliminat de geneticieni prin IVF.
În cărţile scrise de mine (proză, versuri, referate
ştiinţifice) am emis Teoria Creaţiei Evolutive Asistată, fondată
pe argumente certe, demonstrabile şi repetabile, dobândite în
urma unui studiu complex interdisciplinar, în care informaţiile
ştiinţifice se împletesc armonic cu cele religioase (asemeni
unei spirale de ADN), pentru a preveni şi a reduce la minim
riscurile evoluţiei umanităţii.
Poezia "Armonia" este fondată pe cuvântul lui
Dumnezeu, transmis nouă prin Fiul Lui: "Orice răsad pe care
nu l-a sădit Tatăl Meu cel ceresc, va fi smuls din rădăcină"
(Matei 15.13)
Aceste cuvinte încep a fi adeverite ştiinţific; vedeţi
"The Coming Health Crisis", publicat la începutul acestui an
de cercetătorii Samuel S. Myers şi Aaron Bernstein pe site-ul
http://www.the-scientist.com/article/display/57882/ sau Atlas
of the atmosphere - The Scientist - Magazine of the Life
Sciences http://www.the-scientist.com/news/display/57849.
22
 De aprope cinci ani, eu aştept cu răbdare ca lumea
ştiinţifică să descopere pas cu pas "înţelepciunea lui
Dumnezeu prin înţelepciune" (Pavel 1 Corintieni 1.20-21) şi
mai scriu din când în când tot felul de "elucubraţii şi inepţii"
(am reprodus o apreciere clasică, făcută pe net lucrărilor mele),
pe care le editez într-un număr necesar şi suficient depozitului
legal de carte (le distribui la Biblioteca Naţională şi la BJ
Argeş, pentru întâietate a teoriilor emise, şi prietenilor, pentru
critică).
P.S. - am citit toate criticile de pe blogul dvs. şi, în
măsura în care cunosc doar o parte din lucrările celor care v-au
scris, le consider pertinente şi de bun simţ critic literar.
Practic, ne aduceţi cu picioarele pe pământ!
Cu deosebit respect,
..............................................
Observaţie: am pus doar o întrebare simplă,
demonstrabilă şi repetabilă, despre mitocondrii, care sunt
cunoscute omului, fiind părţi ale lui, dar la care nu am primit
niciun răspuns.
"Ce se-ntâmpla de-l întrebam despre-un clistron reflex?
Probabil, ca toţi ce au citit ce-am scris, ar fi rămas... perplex!
În timp ce omul simplu se distrează, iar criticii filozofează,
În văzul lumii adormite, inginerii, genetic, viaţa modelează!"
Modelarea viitorului omenirii, pentru a face faţă
incertitudinii apariţiei unor riscuri neprevăzute, a devenit o
preocupare permanentă a omului modern.
Bazele de date statistice sunt temeinic analizate
pentru ca omul să nu fie prins pe picior greşit de nicio posibilă
catastrofă. În ciuda acestor măsuri informaţionale, dezastrele
naturale sau cele provocate de defectarea aleatorie a diverselor
instalaţii industriale construite de om continuă, provocând
dezastre imense.
23
La ce se poate aştepta omenirea, dacă cel mai cunoscut
om de ştiinţă în viaţă, Stephen Hawking, a declarat: "Ştiinţa nu
poate spune dacă omenirea va avea un viitor sau nu."?
Epilog:
- Dumnezeu către Moise, Exodul 33.17: "Voi face şi
ceea ce zici tu pentru că tu ai aflat bunăvoinţă înaintea Mea şi
te cunosc pe tine mai mult decât pe toţi."
- Ilie, 3 Regii 19.11-12: "Va fi vijelie năpraznică ce va
despica munţii şi va sfărâma stâncile, dar Domnul nu va fi în
vijelie; după vijelie va fi cutremur, dar Domnul nu va fi în
cutremur; după cutremur va fi foc, dar nici în foc nu va fi
Domnul; iar după foc va fi adiere de vânt lin şi acolo va fi
Domnul".
- Iezechil, 2.8-10: "Tu însă, fiul omului .... Deschide-ţi
gura şi mănâncă ceea ce am să-ţi dau... şi am văzut că era
scris... plângere, tânguire şi jale."
- Daniel, 12.1: "Va fi vreme de strâmtoare cum n-a mai
fost de când sunt popoarele şi până în vremea de acum."
- Matei, 23.15: "Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor
făţarnici! Că înconjuraţi marea şi uscatul ca să faceţi un
ucenic, şi dacă l-aţi făcut, îl faceţi fiu al gheenei şi îndoit decât
voi."
- Marcu, 7.18-22: "Tot ceea ce intră în om din afară,
nu poate să-l spurce. Ceea ce iese din om, aceea spurcă pe om.
Căci dinăuntru, din inima omului, ies cugetele cele rele,
desfrânările, hoţiile, uciderile, adulterul, lăcomiile, vicleniile,
înşelăciunea, neruşinarea, ochiul pizmaş, hula, trufia,
uşurătatea."
- Luca, 11.46: “Vai şi vouă, învăţătorilor de Lege! Că
împovăraţi pe oameni cu sarcini anevoie de purtat, iar voi nu
atingeţi sarcinile nici cel puţin cu un deget."
- Ioan, 14.29: "V-am spus toate acestea înainte de a se
întâmpla, ca să credeţi când se vor întâmpla."
24
 2. Pregătirea pentru drum
Motto: Pildele lui Solomon - “1.7 - Frica de Dumnezeu
este începutul înţelepciunii.”... “2.5 - Atunci vei pricepe
temerea de Domnul şi vei dobândi cunoştiinţă de Dumnezeu.”
Acum când am făcut un pas imens în munca mea şi am
reuşit să penetrez “tăria” cu care s-a înconjurat omenirea, cu
mândria şi cu încăpăţânarea omului de ştiinţă şi a omului
religios, şi care o protejează precum învelişul unei celule sau al
unei cavităţi rezonante (un câmp energetic sincron), indiferent
că această tărie a fost creată pe baza nevoilor în permanentă
creştere, pe baza tradiţiilor şi credinţelor religioase sau pe baza
ştiinţei, acum mă odihnesc un pic şi privesc traseul pe care am
mers.
Ce este înţelepciunea?
Conform DEX, ea este “facultatea omului de a
înţelege şi de a judeca adânc lucrurile”.
Eu nu sunt de acord cu această definiţie, deoarece
adânc nu înseamnă lat, nu înseamnă înalt, nu înseamnă sferic,
nu înseamnă drept, nu înseamnă adevărat şi … am putea spune
multe. Cred că cea mai bună definiţie a acestei noţiuni a fost
dată de Pavel, acum aproape două mii de ani: “înţelepciunea
omului este cunoaşterea înţelepciunii lui Dumnezeu”.
Cine este acest Dumnezeu, despre care unii spun că
este un “bau-bau” de care trebuie să ne fie frică în această viaţă
deoarece îl vom cunoaşte doar după moarte, iar alţii, la
extrema opusă, spun să nu ne temem că nu există nici un “bau-
bau” şi că nu există nici o viaţă după moarte?
Asemeni multor oameni, care au încercat de-a lungul
timpului să înţeleagă şi să explice existenţa noastră, prin
înţelegerea şi explicarea propriei existenţe extrapolată apoi
generalului, şi eu am pornit pe acest drum al cunoaşterii sau al
necunoaşterii înţelepciunii lui Dumnezeu prin analiza
propriului meu traseu.
25
Prima condiţie pentru a atinge un scop parţial sau total
este să-l defineşti şi să-l corectezi permanent în funcţie de
nivelul cunoaşterii tale şi al cunoaştereii universale, două
variabile în permanentă creştere.
Pornirea spre atingerea acestui scop este startul într-o
cursă contra-cronometru ce se derulează de-a lungul propriei
tale vieţi, pe un traseu individual, asemeni unei nano-particule,
despre care teoria relativităţii spune că este relativ în funcţie de
referinţă, iar teoria mecanicii cuantice spune ca nu poate fi
stabilit cu precizie, deoarece poziţia şi viteza de mers sunt
elemente care nu pot fi determinate cu precizie în acelaşi timp.
Sunt mulţi oameni care nu caută nimic altceva decât
traiul zilei de mâine; sunt oameni care vor să asigure, asemeni
lor, traiul multor generaţii care vor veni în urma lor; sunt
oameni care sunt mulţumiţi cu nivelul de trai la care au ajuns
ei şi omenirea, la un anumit moment, şi nu vor să mai schimbe
nimic; sunt oameni complet nemulţumiţi de ambientul în
care se mişcă şi caută să-l modifice permanent.
Traseele tuturor oamenilor, aparent nişte “cărări
necunoscute” (Eminescu şi teoria mecanicii cuantice), pot
deveni certitudini într-o lume cu o referinţă şi cu un scop unic,
acceptat unanim.
Dau un singur exemplu de încălcare a principiului
incertitudinii şi de certificare a principiului relativităţii, în
funcţie de scopul propriei vieţi: pe un călugăr prelat, pe un
ţăran sadea sau pe un simplu profesor sau medic de ţară,
conştienţi de rostul lor, indiferent de credinţa lor, îi vei găsi
permanent pe un traseu bine precizat.
Aceste trasee divine sunt conforme unei Pilde a lui
Solomon 2.8 – “El păzeşte căile dreptăţii.”
Din analiza sumară a mentalităţii celor 6 miliarde de
oameni care trăiesc acum pe pământ, putem trage statistic
concluzia că lumea are înţelepciuni diferite, determinate de
referinţe şi de scopuri diferite.
Cel puţin din aceste motive, traseele lor vor fi diferite.
26
 Cea mai crudă şi dură intersecţie de trasee umane este
războiul. Chiar dacă el a fost şi mai pare necesar, el a produs
cele mai mari pierderi umane şi materiale, de cele mai multe
ori pentru cei care l-au pornit.
Ce se va întâmpla cu traseul meu, dacă referinţa şi
scopul meu vor fi într-o permanentă modificare în funcţie de
“ciocnirea” mea (mă privesc în continuare ca pe o nano-
particulă supusă legilor materiale) cu diverse nano-particule
(blonde, brunete, roşcate şi nu numai) ale căror trasee sunt
variabile şi neprecizate? Am pornit eu pe traseul pe care
trebuie sau am luat-o pe un drum fără speranţă? Oare eu am
intrat singur pe drumul înţelepciunii sau am fost educat,
îndrumat şi asistat permanent? A fost simplu sau complicat să-l
străbat? A fost greu sau uşor? Puteam să-l parcurg mai repede
şi în mai mare siguranţă? Am fost ajutat atât cât ar fi trebuit de
către familia mea, cea care-mi cunoştea intenţiile, rezistenţa şi
capacitatea de a-mi atinge scopurile, şi în special de către fiul
meu pe care l-am văzut în vis că va veni după mine? Sunt eu
îndreptăţit şi capabil să corectez singur un sistem cristalizat,
asemeni unei autostrăzi cu şapte benzi, care chiar dacă nu
funcţionează perfect, este încă un sistem viu funcţional?
Sunt întrebări la care voi da un răspuns transparent,
asemănător unei “spovedanii”, expunând în această carte
evenimentele care au marcat şi au dirijat traseul meu spre, zic
eu, cunoaşterea înţelepciunii lui Dumnezeu prin utilizarea
înţelepciunii umane, depozitată în baza de date a umanităţii.
Cred că acest traseu a început încă înainte de a mă
naşte. Este un traseu genetic, memorat pe ADN-ul individual al
fiecărui om, obţinut prin combinarea informaţiilor provenite
din familiile celor doi parteneri, necesari şi suficienţi,
participanţi la pro-creaţia naturală.
Este un traseu clasic, natural, străbătut de toate
familiile tradiţionale, indiferent de religie, care au adus
omenirea până în zilele noastre, şi care, chiar dacă nu cred în
Dumnezeu aşa cum credem noi creştinii ortodocşi, respectă în
27
mare parte “jugul bun şi povara uşoară” puse de El omului,
pentru a-L urma liberi către scopul creaţiei: perpetuarea vieţii
în Univers, prin naşterea Fiului Omului cu nucleu Divin.
Nevoile, dorinţele, mofturile, nesăbuinţele şi oricare
alte cerinţe ale oamenilor nu pot şi nu trebuie să fie înfrânate
de un sistem uman, oricât de bine organizat ar fi el. Un astfel
de sistem nu este necesar şi nici suficient.
Nici o barieră umană nu a fost, nu este şi nu va fi de
neînvins! Nu a fost, nu este şi nu va fi nimic magic şi nimic de
neînvins, în afară de Dumnezeu. Când spun acest lucru, nu mă
refer neapărat la capacitatea lui Dumnezeu de a face ceea ce
vrea cu creaţia Lui, ci la incapacitatea omului de a controla
creaţia Lui fără sprijinul Lui.
De ce omul actual nu este în stare să controleze creaţia
divină, dacă Dumnezeu însuşi a spus că omul creat de El este o
fiinţă perfectă asemeni Lui?
Cu părere de rău, opinia mea este că omul nu a atins
înţelepciunea divină, chiar dacă declară cu mândrie că el
cunoaşte cei aproape două sute de nuclizi stabili, din care se
poate face orice, şi se străduieşte cu încăpăţânare să-i
ciocnească într-un imens accelerator de particule construit
subteran undeva pe Terra pentru a găsi "particula lui
Dumnezeu".
Ce credeţi că vor realiza ei prin această tehnică?
Nu vă spun opinia mea; şi asta nu pentru că până acum
opinia mea nu a contat. De acum înainte, când sunt primul şi
singurul “nebun” din lume care şi-a propus şi a reuşit să
demonstreze ştiinţific că cea mai plauzibilă ipoteză biblică a
Genezei, “facerea lumii dintr-o coastă”, este şi cea mai
adevărată, acum trebuie să-mi cântăresc bine gândurile înainte
de a le aşterne pe hârtie.
Cine se putea gândi în epoca lui Moise că un organism
viu se construieşte pe baza unui proiect şi că locul cel mai
potrivit al depozitării codului de construcţie (ADN) al acestui
organism viu este osul?
28
 Cine se putea gândi în epoca lui Moise că cineva, în
afara lui Dumnezeu, este capabil ca dintr-un simplu os să poată
face o copie funcţională, asemeni originalului?
Există şi acum un procent majoritar de oameni ai
planetei care nu pricep o iotă din genetica modernă, motiv
pentru care nici nu-şi bat capul cu această tehnologie şi o
acceptă aşa cum o prezintă ştiinţa.
De aceea este de mirare pentru mine că lumea
consideră religiile nebunii, deoarece şi ele propovăduiesc
cuvinte care nu au fost înţelese în epocile în care aceste cuvinte
au fost enunţate şi au rămas neînţelese şi acum, pentru că
omului modern i s-a întipărit în minte ideea că “religiile sunt
imaginaţii schizofrenice” şi refuză să vadă adevărul din
vorbele profeţilor lor.
Dar acum, în epoca ingineriei genetice, lucrurile stau
altfel; cercetătorii geneticieni creează minuni şi “visele devin
realitate”, ca să utilizăm expresia unei cunoscute reclame.
Copierea şi multiplicarea informaţiei conţinută în ADN
(clonarea) este acum “o floare la ureche” pentru aceşti
năstruşnici cercetători ai nano-tehnologiilor.
ADN-ul (Acidul DezoxyriboNucleic) conţine
instruncţiunile genetice utilizate la dezvoltarea şi funcţionarea
tuturor organismelor vii cunoscute, dar şi a anumitor viruşi. Un
alt rol al ADN-ului este de a depozita pe termen lung
informaţiile despre evoluţia unei specii, inclusiv codurile
necesare construirii tuturor componentelor celulare şi a reglării
întregului organism, privit ca o unitate independentă.
Cine a fost “Designerul” acestei mirifici existenţe vii?
Hazardul sau Dumnezeu?
Sunt multe exemple pe care le putem aduce ca
argumente pro şi contra. Eu vă dau un singur exemplu statistic
de testare a hazardului: luăm un lot de oameni, reprezentativ
pentru nivelul cunoaşterii actuale, şi le punem la dispoziţie o
listă întreagă de componente şi de unelte, necesare şi suficiente
construirii unui autoturism, şi îi rugăm să asambleze compo-
29
nentele într-un automobil funcţional, fără existenţa unui
proiect.
Eu vă spun cu precizie că sunt foarte mulţi din cei care
participă la construirea acestor componente care sunt
incapabili să asambleze acest întreg funcţional.
Dacă unui sistem de autoturism clasic îi adăugăm un
microprocesor modern şi un CIP pentru controlul de la
distanţă, cu siguranţă nici cel mai cunoscător om în ale creaţiei
de automobile nu-l va putea face să funcţioneze perfect dacă
nu primeşte “softul (duhul fiarelor)" de la “gânditor”. Cel mult,
prin eliminarea acestor componente moderne de funcţionare şi
control, el îl va putea face să funcţioneze în modul clasic.
Extrapolând acest mod de creaţie a “fiarelor” la modul
de creaţie a omului, noi am demonstrat, prin dovedirea
existenţei ADN-ului mitocondrial paternal “într-o coastă”, că
primele şi singurele cuvinte despre existenţa acestei informaţii
genetice ne-au fost transmise de Dumnezeu prin Moise.
Cu alte cuvinte, proiectul şi regulatorul funcţionării
perfecte a acestui organism uman se află în noi, gata să ne
servească în drumul nostru spre desăvârşire.
De ce îl elimină geneticienii moderni, la fertilizările în
vitro?
Simplu. Pentru că ei nu înţeleg rolul lui şi nu vor să
ceară de la “Proiectantul General” informaţiile necesare şi
suficiente funcţionării perfecte a lumii materiale vii, bazată pe
"softul (sufletul)" Lui.
Încăpăţânarea şi încercările lor disperate de a crea
genomul uman, urmând traseul cercetării pe animale, nu se
potriveşte proiectelor stabilite de ei. La om mai este ceva
necunoscut şi nevăzut care încurcă calculele.
De ce nu vrea omul să se detaşeze de animal prin
sufletul divin?
Sunt mulţi care vor râde la citirea cuvintelor pe care le
voi spune în continuare, aşa cum au mai făcut-o.
30
 “Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se
va deschide.” (Luca 11.9)
Sunt acestea simple vorbe aruncate-n vânt de Iisus
Hristos?
Nu. Cel puţin pentru mine, ele nu sunt simple vorbe.
Din simpla mea experienţă, eu vă spun că mi s-a
deschis (în vis) poarta de acces spre înţelepciune de către o
persoană necunoscută mie.
“Mă aflam la intrarea unui obiectiv turistic, împreună
cu fiul meu şi cu un cunoscut al lui, a cărui faţă nu am văzut-o;
persoana care urma să deschidă porţile de acces m-a invitat
prietenos să intru înainte de deschiderea oficială, adresându-
mi următoarele cuvinte: - Intră Alexandru, deoarece tu cunoşti
funcţionarea obiectivului şi îi poţi îndruma pe vizitatori.-
Înainte de a intra, i-am dat fiului meu biletele de acces,
spunându-i să nu uite să menţioneze, la deschiderea oficială,
că el şi cunoscutul lui au bilete pentru intrare. Apoi am intrat
şi persoana care mi-a deschis a dispărut; am fost puţin
surprins de plecarea lui, dar am avut revelaţia că mă aflam
într-un obiectiv energetic pe care-l cunoşteam deja; am
pătruns pe un traseu luminat asemeni unui interior de peşteră;
de o parte şi de alta auzeam voci şi vedeam lumini palide prin
peretele opac; am continuat să pătrund în interior fără teamă
...” Visul s-a terminat. Nu şi realitatea.
Am pătruns cu curaj pe un traseu nou, Genomica,
necunoscut mie dar conescibil pe baza cunoaşterii pe care am
dobândit-o până acum, combinată cu informaţiile existente pe
internet şi cu sugestiile fiului meu.
La început mi-a fost teamă de lipsa mea de cunoaştere.
Ooamenii cu care am intrat în contact, încercând să
deschid un dialog despre relaţia religie – ştiinţă, s-au blocat,
m-au ignorat sau m-au jignit.
Ce puteam să fac, într-o lume cu 6 miliarde de
adevăruri vii?
31
Am înghiţit în sec şi m-am concentrat pe informaţiile
produse de umanitate, care-mi puteau aduce un plus de
certitudine privitor la ipotezele enunţate şi care să devină
evidentă oricărui muritor, în orice condiţii.
Descoperirea infertilităţii produsă de om prin inginerie
genetică mi-a apărut explicit doar în momentul în care mă
pregăteam intens să particip la conferinţa de la Heidelberg. Am
participat la conferinţă doar ca simplu ascultător; pentru mine a
fost o adevărată revelaţie despre Genomică; totul părea atât de
clar în înşiruirea celor 70 de teme prezentate de cei aproape
300 de cercetători, încât nu am pus nici o întrebare.
Marile dileme ridicate acolo, precum îmbolnăvirea
după 40-50 de zile a organelor produse prin tehnologia
celulelor stem, mi-au întărit certitudinea transmiterii
informaţiei conţinută în ADN-ul mitocondrial paternal către
ADN-ul mitocondrial maternal şi apoi către ADN-ul nuclear
celular. Nu le-am spus şi nici nu puteam să le spun nimic
atunci. Mi-ar fi râs în nas, cu superioritatea lipsei lor de
înţelepciune…
După conferinţă le-am transmis prin mail, tuturor
participanţilor la conferinţă, noua ipoteză genetică “Adam
mtDNA theory”. A venit un singur reproş adresat mie de un
cercetător de la Cornell University, care critica lipsa mea de
înţelegere a tehnologiei fertilizării în vitro. I-am precizat că el
lucrează eronat, deoarece mitocondriile paternale reapar în
spermatozoizii băieţilor “născuţi nu făcuţi”. Nu mi-a mai
răspuns. La mai bine de un an de la conferinţă, au apărut pe
site-urile ştiinţifice informaţii despre miracolul transferului
informaţiilor conţinute în mitocondriile maternale celulare
către nucleul celulei sau de modificare nevăzută a informaţiilor
conţinute pe ARN-ul mesager.
Toate aceste informaţii privind amestecul nevăzut al
unor subtile modificări de date în ADN-ul uman ne întăresc
concluzia că ipoteza noastră este cea mai plauzibilă tehnologie
de creare a lumii.
32
 Singurul lucru material pe care nu l-am certificat încă,
datorită lipsei fondurilor europene solicitate pentru plata unor
laboratoare specializate în analiza ADN-ului, este locul unde
se ascunde Adam mtDNA.
Sperăm, utilizând noile metode de marketing, “de la
gherilă la gorilă”, că vom găsi sponsori care să susţină un
astfel de proiect.
Acum totul îmi pare simplu mai ales că, deşi am
pătruns singur, m-am simţit permanent supravegheat şi asistat.
Poate cel mai important punct critic al traseului meu a
fost marcat în anul 2003. O boală ascunsă mă măcina,
aducându-mă de la 75-76 kg la o greutate de 60 Kg / 180 cm.
Eu am fost marcat de un suflet organic care s-a lăsat
atras de anumite ispite carnale, astfel încât acest moment
coincidea cu frământarea mea de a schimba partenera de viaţă.
În cadrul acestor frământări am cerut un sfat prietenesc
Fecioarei Maria, adresându-i un mesaj lăsat lângă icoana ei de
la Mănăstirea Nămăieşti. Răspunsul ei a venit prompt,
sfătuindu-mă codificat să merg pe drumul pe care eram. I-am
urmat sfatul, dar nu fără strângeri de inimă, şi rezultatele au
apărut şi în planul medical, deoarece Mariana, soţia mea, a
depistat boala fără să ia în seamă rezultatele bune ale
analizelor de laborator şi m-a dus la medicul potrivit.
Apoi a urmat direcţionarea mea către scris.
Chiar dacă nu citeşte aproape nimeni scrierile mele şi
nimeni nu mă bagă în seamă, “Cineva” citeşte cuvintele mele
şi-mi transmite în vis anumite mesaje codificate, pe baza
cărora sunt ajutat să trec obstacolele create de golurile
cunoaşterii mele. Acest fapt s-a petrecut la scrierea primei
cărţi, îndrumându-mă să corectez spaţiul dintre paginile 16 şi
17 şi coperta 4 ale ciornei pregătită pentru tipar; acest fapt s-a
petrecut la precizarea locului traductorului biologic al
sufletului, venind cu informaţia “xifos=vârf de sabie”; acest
fapt s-a petrecut înainte de lansarea teoriei creaţiei evolutive,
când mi-a apărut în vis Patriarhul Daniel, informaţie care m-a
33
îndrumat către profetul Daniel, ale cărui cuvinte nu le
cunoşteam….
Sunt miracole aceste fapte relatate de mine sau
schizofrenii?
Nu sunt, deoarece au fost semnalate de profeţi.
Chiar dacă nu ştii pe ce bază se petrece un eveniment,
el nu mai este miracol şi nu este nici schizofrenie dacă cineva
l-a prevăzut şi l-a anunţat că se va petrece la un anume
moment dat. Previziunile actuale despre vreme, despre cotaţiile
la bursele de mărfuri, despre mersul societăţii, inclusiv despre
riscurile posibile a se petrece dacă nu se iau anumite măsuri,
nu mai par miracole. Hazardul şi relativitatea au fost învinse de
raţiunea umană. Raţiunea umană a învins principiul
incertitudinii prin cunoaşterea cu precizie a fenomenelor
variabile şi a impus ca referinţă a calităţii vieţii, atingerea
performanţei “zero defecte”.
De ce nu-L mai vrea omul modern pe Dumnezeu?
Deoarece, spun ei în “Carta drepturilor omului”,
Dumnezeu ne limitează libertatea.
Ce au ei cu voia Managerului General?
Acum avem libertate, dar nu şi avem sănătate. Avem
libertatea de a ne înarma şi de a ne îndopa cu tot felul de
alimente care produc disconfort organic şi cu medicamente
care nu mai pot face faţă bolilor din ce în ce mai subtile.
Industria de armament şi industria de medicamente, sunt,
alături de industria alimentară, cele mai profitabile afaceri.
De ce WHO şi WTO vor să interzică practicile
medicale neomologate, bazate pe tradiţii?
Sunt practicile medicale omologate atât de sigure încât
să nu producă neconformităţi şi să înlocuiască în totalitate
medicina tradiţională?
Vă dau două exemple de practici medicale cu reacţie
inversă:
- tomografia şi radioterapia pot produce cancer;
- fertilizarea în vitro produce infertilitate 100%.
34
 Oamenii de afaceri, utilizând oamenii de ştiinţă şi
rezultatele muncii lor, nu vor să-L urmeze în drumul Lui şi au
schimbat traseul, construind a opta pistă de autostradă, un fel
de “carpool” existent pe autostrăzile americane, pe care poţi să
te deplasezi mai dinamic şi cu o viteză crescută faţă de a celor
care respectă traficul clasic.
Să le urăm “drum bun” şi să ne rugăm Lui să le acorde
înţelegere, dacă nu fac rău.
Dar această pistă ne conduce către tocarea rezervelor
planetei într-un ritm care depăşeşte capacitatea de regenerare a
Terrei.
Ce drept avem noi să-i oprim, dacă vom sesiza că ei
produc accidente în graba lor şi dacă-i atrag şi pe alţii în
conflicte?
Cu siguranţă, dacă fac rău, noi, ca Fii ai Omului, avem
dreptul şi obligaţia să-i oprim şi să-i corectăm.
Cum o putem face dacă resursele materiale şi controlul
circulaţiei informaţiilor este în mâna lor?
Cu siguranţă numai cu ajutorul lui Dumnezeu, care va
face întotdeauna ceea ce şi-a propus, fie direct, fie prin
oamenii divini care au apărut la momentul oportun acolo unde
era nevoie, chiar fără ştiinţa lor, dar prin voia şi prin grija Lui.
Revin la traseul meu şi la markerii importanţi, necesari
şi suficienţi netezirii unui traseu divin. Copilăria mea, asemeni
cu a multor copii în perioada de după cel de-al doilea război
mondial, a fost marcată de lipsuri, accentuate şi de schimbarea
bruscă a unui regim capitalist funcţional, cu un regim socialist
incipient a cărui evoluţie era neprecizată şi se derula cu un
mare grad de incertitudine.
Marele rol al acestui regim comunist a fost protecţia
societăţii faţă de generalizarea mizeriei produsă de lăcomie, de
grabă, de consum exagerat şi de invidia din lumea capitalistă,
dominată de raţiunea de satisfacere imediată a cerinţelor
sufletului organic, printr-o concurenţă neloială.
35
Dar în acelaşi timp a fost un deşert spiritual de 40 de
ani, cauzat de lipsa informaţiei de calitate, pe care poporul
român îl continuă şi acum, din cauza infuziei exagerată a unei
informaţii de proastă calitate.
Eu provin din două familii de oameni gospodari de la
ţară, familii tradiţionale din două zone distincte ale României
Mari: Moldova de dincolo de Prut şi Muntenia subcarpatică.
Credinţa acestor oameni în Dumnezeu s-a transmis
către mine fără nici un efort, prin simpla copiere a atitudinii
părinţilor şi bunicilor mei faţă de oameni, faţă de muncă, faţă
de natură, faţă de Dumnezeu.
Educaţia şcolară ne-a lipsit, pe mine şi pe generaţia
mea, de informaţia adevărată privind credinţele lumii şi rostul
lor, privind rolul conducătorilor popoarelor în menţinerea păcii
şi a repartizării resurselor. Părinţii şi bunicii au fost singurii
care au menţinut viu, în casă, cuvântul lui Dumnezeu, transmis
tradiţional din tată în fiu, fără interpretări sau devieri.
Dar pe lângă conceptul religios asupra lumii, practicile
tradiţionale privind descântecele, blestemele, visele, destinele
trasate astral şi moştenirea faptelor bune sau a păcatelor
strămoşilor, au făcut parte din baza de date acumulată de mine
într-un mod empiric. Aceste informaţii primite în famile au
fost completate cu diverse cărţi mai vechi sau mai noi,
provenite prin sursele care asigurau limitat şi pe ascuns o astfel
de literatură.
Imaginea deformată asupra lumii externe “Cortinei de
fier”, amplificată de mentalitatea pur materialistă, au contribuit
la deplasarea mea pe un traseu fără aspiraţii spirituale, dar
totuşi marcat de mentalitatea repartiţiei profitului muncii după
nevoi şi mai puţin după rezultate, mentalitate promovată şi de
comunism, dar şi de creştinismul ortodox.
Funcţiile de şef de atelier şi de şef de brigadă deţinute
de mine în perioada comunistă, m-au determinat să studiez mai
amănunţit managementul, dar nu aşa cum era el prezentat în
literatura socialistă, ci aşa cum mi l-au prezentat profesorii
36
mei din facultate, în perioada în care Nicolae Ceauşescu era
în contradicţie cu socialismul sovietic şi primise un ajutor
occidental substanţial material, dar şi informaţional, privind
dezvoltarea economică pe baze moderne.
Momentul decembrie 1989, m-a prins în şantierul
construirii centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă, unde
sistemul de management american al cunoaşterii şi calităţii
totale era în plină implementare.
Dorinţa mea de a scoate o revistă privind calitatea
vieţii, alimentată şi de intenţiile partenerilor canadieni şi
italieni de a sponsoriza o astfel de acţiune, a rămas un vis,
deoarece am părăsit şantierul şi am pătruns cu curaj în lumea
mirifică şi plină de neprevăzut a capitalului privat.
Am continuat să mă pregătesc individual, dar şi cu
sprijinul partenerului de afaceri francez Schneider Electric, în
domeniul managementului afacerilor şi al relaţiilor de
mondializare a societăţii.
Hazardul lumii capitaliste, prevăzut cu o precizie de
invidiat de astrologia modernă, face ca relaţiile mele cu
partenerul francez să scadă în intensitate după 2006.
Cunoaşterea din timp a acestor previziuni m-au determinat să
tatonez şi alte domenii de activitate, din care accesarea
fondurilor europene a devenit o prioritate.
Faptul că am solicitat fonduri din programul FP7,
destinat doar lumii academice, într-un domeniu neexplorat
suficient al relaţiei ştiinţă-religii, i-a determinat pe
reprezentanţii români să nu mai răspundă la mesajele mele,
chiar dacă am adus de la început argumentul prezenţei ADN-
ului mitocondrial paternal în organismul uman şi rolul lui în
evoluţia naturală.
Am încercat să penetrez lumea academică, lumea
religioasă, lumea editorială şi lumea politică.
Tăcere mormântală!
Un capac greu a fost aşezat peste Coşciug de către
oamenii care nu cred în Înviere, dar şi de cei care cred.
37
De ce cartea lansată de noi acum trei ani, în care era
prezentată această ipoteză originală, nu a stârnit nici un
interes?
De ce lumea se sperie de CIP-uri electronice, când
corpul nostru este plin de CIP-uri biologice existente în
aproape toate celulele corpului uman (Eve mtDNA), prin
intermediul cărora persoane antrenate citesc informaţiile
conţinute în ele?
De ce fac senzaţie ştirile conform cărora lumea vie
comunică miraculos fără fir şi această informaţie, conform
căreia omul are implantat în coastă un bio-GPS divin, nu a
devenit o ştire senzaţională?
Cum a putut fi orbită lumea ştiinţifică în aşa hal încât
să nu vadă prezenţa şi rolul acestor mitocondrii masculine,
care reapar în spermatozoizi, cel puţin cu rolul de a continua
genetic fertilizarea naturală?
Sunt mai multe ipoteze plauzibile...
Chiar dacă târgul de carte de la Braşov 2008, ce a avut
loc în perioada Bunei Vestiri, mi-a oferit condiţii optime
pentru promovare, cea mai plauzibilă ipoteză este că lumea
modernă, fiind atât de specializată pe domenii stricte, este
incapabilă să înţeleagă o interpretare interdisciplinară.
Oamenii au devenit atât de specializaţi în “molarul de
minte”, încât nici nu-i mai interesează complexitatea minţii.
O altă ipoteză este că lumea s-a obişnuit cu lupta şi
doreşte orice tip de confruntare, iar eu nu dau cu pietre în
nimeni şi consider că fiecare deţine o fărâmă de adevăr.
Alte ipoteze ar fi că eu nu sunt o “gorilă excentrică” al
cărui cuvânt să facă senzaţie, că eu nu am beneficiat de
logistica unei edituri cunoscute, că internetul, prin care mi-am
făcut reclamă, este un deşert spiritual în care am predicat şi eu,
dar fără să mă audă nimeni, că eu nu m-am băgat în faţă cu
orice preţ pentru a-mi etala neuronii, iar, după aprecierea unui
prieten, dacă-mi etalam sexul sau burta aş fi avut mai mult
38
succes, chiar dacă aş fi repetat la nesfârşit cuvinte spuse de
alţii înainte, şi am putea continua.
Dar am putea gândi şi ipoteza că nu sunt lăsat să ies în
faţă de către cei care speculează orbirea lumii ştiinţifice şi
denigrează religiile, considerându-i pe adepţii lor drept
persoane cu dereglări psihice!!!
Aici aduc drept argument faptul că tehnologia de
fertilizare în vitro a fost premiată după 35 de ani de la prima
realizare, dar numai după ce, cu un an înainte de premiere, am
transmis prin mail o scrisoare Comitetului Nobel în care am
menţionat poziţia mea ştiinţifică, raţională, demonstrabilă şi
repetabilă, de critică a acestei tehnologii.
Atunci mi-am deschis propria editură de familie şi iată-
mă în faţa voastră cu cuvintele de faţă.
Suntem o familie de iluştrii necunoscuţi care aşteptăm
confirmarea de la Dumnezeu a ipotezelor noastre, confirmare
care va veni cu siguranţă la momentul potrivit de Dumnezeu,
dar prin oamenii de ştiinţă, cei care, prin grija lui Dumnezeu,
formează ultima candelă divină, a şaptea Biserică văzută de
Ioan în Apocalipsa.
Aşteptăm cu răbdare ca geneticienii să descopere, aşa
din întâmplare, miraculosul Adam mtDNA în “coasta lui
Adam”, confirmând ştiinţific cuvântul lui Dumnezeu, transmis
nouă prin "iraţionalele vorbe" ale lui Moise.
Un mic răspuns a şi sosit deja pe 4 februarie 2010, pe
adresa http://www.the-scientist.com/blog/display/57133, mesaj
în care se spune că cercetătorii de la Universitatea California
din San Francisco au descoperit activarea unui bio-radar
existent în spermatozoid, necesar găsirii ovulului.
Cercetătorii sunt pe drumul cel bun!
Mai au să descopere bio-GPS-ul divin din "coasta lui
Adam"! Multiplicarea şi diferenţierea celulelor STEM
(Wikipedia)
Aşa să le ajute Dumnezeu!

39 40
 3. Începutul scrisului
Motto: Scrisul printre gene – Alexandru Boris, 2009
“Când eram mic, scriam bastoane;
Fără să le prea-nţeleg rostu’.
Acum citesc, prin duh, genoame,
Cu sprijinul Tatălui nostru.”
Nu-mi amintesc să fi avut în perioada şcolară vreo
intenţie de a scrie dintr-un impuls propriu.
Singurele mele scrieri, transmise Revistei de
Matematică în perioada 1962 – 1968, au venit la impulsul
profesorului meu de matematică, domnul Georgescu, de a
transmite rezolvări la problemele propuse de redutabila revistă
adresată elevilor şi cadrelor şcolare. A fost o perioadă în care
mi-am impus o anume rigoare ştiinţifică de a ordona logic
cuvintele aşternute pe hârtie. În rest era matematică pură.
Aceasta a devenit o pasiune pentru matematică, pe care
am continuat-o şi în liceu, şi în facultate, şi în viaţă.
Singura performanţă literară din perioada liceului a fost
de a învăţa pe de rost poezia Luceafărul, a lui Eminescu,
împins fiind de oferta notei zece a profesorului de română
Spinei. Nu am fost singurul care a intrat în această competiţie,
dar nu am primit decât nota opt, şi asta nu pentru că m-aş fi
încurcat la recitat, ci pentru că nota mea de bază la literatură
era cinci.
De mic copil am fost preocupat mai mult de fotbal, dar
nu de cel practicat de idoli, ci de cel practicat de mine. Chiar
dacă tatăl meu era cel care-mi cumpăra în fiecare an, de pe la
vârsta de cinci ani, câte o minge adevărată de fotbal, din piele,
şi uneori mă lua cu el pe stadion să vizionez meciurile echipei
Dinamo Piteşti, el a fost cel care s-a opus propunerii lui
Halagian şi Barbu, veniţi pentru interese agricole la tatăl meu
cu socrul lui Halagian, un bun prieten al tatălui meu, de a
merge la echipa de copii a formaţiei argeşene, pe motiv că
41
trebuie să învăţ carte. Plecarea la liceu mi-a asigurat un grad de
libertate şi am luat singur hotărea de a participa alături de alţi
colegi de liceu la trialurile pentru juniori. Dar hazardul sau
altcineva s-a opus acestei decizii, deoarece în primul an de
liceu am suferit o dublă fractură la piciorul drept, care m-a
făcut să pierd teren în faţa colegilor mei Ariciu, Ciolan şi Pană,
care au devenit ulterior veritabili fotbalişti.
Totuşi, în ultima clasă de liceu, am fost remarcat pe
maidan de un suporter influent al echipei Dacia Ştefăneşti, care
m-a introdus în echipa de rezerve, de unde, la îndemnul lui
Zimmer, venit de la F.C. Argeş pentru a ajuta echipa să
promoveze în divizia C, antrenorul echipei m-a introdus în
apărarea formaţiei de bază. Am promovat cu echipa în divizia
C, dar datorită faptului că am plecat de la proba de matematică
a examenului de admitere la facultate cu o oră mai
devreme, pentru a ajunge la meciul de baraj, nu am intrat în
primul an pentru 6 sutimi. Am vrut să mă înscriu la o secţie de
subingineri la Piteşti, pentru a continua fotbalul în divizia C,
dar tatăl meu s-a opus, îndrumându-mă să merg în Bucureşti.
Am intrat la subingineri la Electronică, iar în anul următor am
intrat cu succes la ingineri.
Marea mea realizare din perioada de facultate nu a fost
în domeniul tehnic sau literar, ci în cel sportiv, unde am ocupat
locul 2 în anul 1973, la Bucureşti, şi locul 1 în anul 1974, la
Cluj, în cadrul Universiadei, cu echipa de fotbal de amatori a
Politehnicii Bucureşti, eu fiind un pilon de bază în apărarea
echipei antrenată de domnul profesor Cicu.
După absolvirea facultăţii, activităţile profesionale din
domeniul producţiei de aparate electrotehnice din cadrul
societăţii Electroargeş, în care am fost implicat, presupuneau
prezentarea periodică a unor referate privind calitatea
produselor, către anumite laboratoare de omologare, astfel
încât rigoarea tehnică era singura care-mi impunea stilul de
înlănţuire a cuvintelor.
42
 Prima încercare de a prezenta în scris o opinie cât de
cât personală a fost în anul 1982, când, în calitate de şef de
atelier de întreţinere aparatură medicală, am prezentat un
referat privind rolul informaţiei în menţinerea capacităţilor
tehnice la nivelul aşteptat, în cadrul unei şedinţe de analiză
organizată de Direcţia Sanitară a Judeţului Argeş. Nu mai deţin
nici o copie a acelui document, pe care, sincer vorbind, mi-ar fi
făcut plăcere să o recitesc cu mintea de acum, dar reţin că
cineva din conducere m-a întrebat nedumerit:
“Ce are informaţia cu aparatura medicală?”.
Pentru mine avea, deoarece aparatele noi de diagnostic
şi tratament, venite după cutremurul din 1977, se integrau atât
de bine cu organismele umane încât trebuia să le cunoşti
perfect armonizarea.
O altă performanţă, dar tot pe plan sportiv, a venit în
anul 1983, când am participat la turneul final de tenis de câmp,
organizat la Arad de Ministerul Sănătăţii, în cadrul Daciadei,
după ce câştigasem faza judeţeană.
În activitatea mea survine o nouă schimbare de
domeniu de activitate.
În 1984 am plecat pe şantierul hidroenergetic de la
Porţile de Fier II. Aici am ajuns la performanţa, ca dintr-un
ilustru necunoscut, să ajung la finele anului unul dintre cei mai
buni specialişti din ţară în domeniul centralelor hidroelectrice.
Nimic nu mi-a rămas netrecut prin mână şi necunoscut în
funcţionarea sistemului energetic de la acest obiectiv.
Până aici, nici o urmă de inclinaţie spre literatură sau
de influenţă religioasă vizibilă în activitatea mea.
Dar, în 1989 vine revoluţia cu explozia informaţională
pe toate planurile editoriale: cărţi, reviste, ziare, programe tv ...
După câteva încercări de referate scrise, transmise
directorului IEA – Energomontaj, cu privire la conceptul
utilizării flexibile a forţei de muncă, necesar deoarece existau
goluri în activitate cauzate de reorganizarea activităţilor la
CNE Cernavodă, şi a unui articol ce viza problemele de
43
asigurarea calităţii activităţilor umane prin asigurarea calităţii
informaţiilor (articol ciuntit de cei de la Tribuna Economică),
am înfiinţat, împreună cu un coleg, firma Clepsydra, cu dorinţa
de a scoate o revistă complet originală, privind asigurarea
calităţii vieţii. Dar nu a fost să se întâmple aşa cum
planificasem. Am părăsit şantierul, preluând integral firma
Clepsydra, şi am păşit inconştient în jungla afacerilor dirijate
de cei care jucau un altfel de joc decât cel declarat oficial.
Datorită pregătirii mele de meseriaş electronist, în anul
1993 am intrat în contact, prin intermediul unui fost coleg de
muncă, Gabriel Partenie, al cărui tată a fost o personalitate în
regimul Ceauşescu, cu o mare companie europeană, Schneider
Electric, care m-a acceptat cu plăcere. Am beneficiat din plin
de know-how-ul lor, dar lipsa mea de relaţii în mediul de
afaceri, combinată cu mentalitatea mea creştin-ortodoxă de a
avea răbdare în muncă, nu cadra cu mentalitatea lor de a
acapara cât mai mult şi cât mai repede piaţa echipamentelor
electrice, astfel încât mica mea companie s-a axat pe
activitatea specifică de întreţinere a unei categorii din
echipamentele vândute, activitate neacoperită de Schneider.
Un alt punct critic a venit în 2006, când restructurarea,
în cadrul firmei Schneider, a activităţii în care eram implicat şi
eu pe piaţa din România, m-a scos pe tuşă, devenind doar o
rezervă de lux, utilă în caz de necesitate.
Am devenit un fel de "pretty man".
Atunci au apărut goluri în activitatea materială care m-
au dirijat către scris. Scrisul meu nu are subtilitatea artistică a
mediului literar clasic sau modern şi este total diferit de tot
ceea ce s-a scris până acum, deoarece eu introduc rigoarea
tehnică în acest domeniu artistic, alături de speculaţia
managerială. Timid, am început să introduc şi unele încercări
artistice originale. Dacă pe primele două le stăpânesc într-un
grad necesar şi suficient pentru a le putea susţine oriunde şi
oricând, arta este un domeniu complet nou şi insuficient
cunoscut mie. Probabil aceste fapte l-au determinat pe un
44
prieten bun şi partener de afaceri, Ion Lăcău, să-mi spună că
sunt prea precis în scrierile mele, că vin prea direct şi prea dur
cu informaţia că omul este un bio-robot urmărit de Dumnezeu
cu o precizie extremă, prin acest bio-CIP existent în “coasta lui
Adam”. Probabil această rigoare ştiinţifică a prezentării datelor
colectate de mine, care determină practic o răceală a sufletului,
l-a determinat pe un reprezentant al unei edituri cu profil
religios să declare că eu îl ajut pe diavol în munca sa.
Dar asta este realitatea pe care o văd eu:
"Genomica nu-i joacă de copii şi nici filozofie.
E cea mai pură nano-ştiinţă, e inginerie!"
În această perioadă de gol de lucru, tatonările mediului
de afaceri din România le-am făcut prin intermediul Camerei
de Comerţ a României Bucureşti, care asigură, într-un cadru
organizatoric de o calitate ireproşabilă, contacte cu diverse
medii interne şi internaţionale.
Aceste tatonări mi-au deschis orizonturi noi. În această
perioadă, având o imaginaţie bogată clădită pe cursul de
comunicaţii spaţiale al profesorului meu din facultate, Edmond
Nicolau, mi-am accentuat pregătirea astrologică despre care v-
am vorbit că avea rădăcini adânci în familie, şi, încurajat fiind
de programele pe calculator care facilitau stocarea bazelor de
date reutilizabile, am început să scriu diverse astrograme unor
prieteni şi cunoscuţi, avertizându-i că astrele doar predispun.
Anul 2007 a fost un an de cotitură, plin de încercări şi de
evenimente complet noi şi necunoscute mie până atunci.
Revelaţia fiului meu, de a compara spermatozoidul
uman cu un microfon, îmi trezeşte ideea “omului cibernetic” şi
mă determină să am o primă încercare de a prezenta adevărata
faţă a astrologiei, care nu poate influenţa decât pe fii omului,
nu şi pe fii lui Dumnezeu. Propunerea mea literară din 2007 a
fost respinsă de o cunoscută editură.
Tot în acelaşi an am avut şi o primă încercare de a
vorbi Patriarhiei despre un bio-CIP introdus de Dumnezeu în
corpul uman, pe care l-am numit bio-suflet.
45
M-am lovit de un zid de piatră.
O altă încercare am făcut-o prin prezentarea unui scurt
referat organizatorilor simpozionului de la Sibiu pe teme de
relaţii între ştiinţă şi credinţele religioase. Am fost respins cu
eleganţă. Ceea ce mie mi se părea absolut normal în relaţia
individuală de comunicare a omului cu Dumnezeu, existenţa
unui mic echipament biologic de comunicaţie între cei doi,
asemănător telefonului mobil, oamenilor li se părea nebunie,
indiferent de pregătirea şi de activitatea lor.
În acest blocaj informaţional, vine de Paşti prietena şi
fina noastră din Franţa, Gabriela Sobaru. Ea nu avea o
pregătire electronică sau medicală adecvată acestui nou
domeniu, dar înclinaţiile ei religioase din ultima perioadă au
determinat-o să exclame, la auzul acestor vorbe: “Naşule, nu
înţeleg nimic din ce spui tu, dar spune, căci zici bine!”
Împreună cu ea, cu soţul ei, Sobaru Florin, fostul meu
coleg de facultate, şi cu profesorul Ion Calangiu, vărul ei şi
directorul Colegiului Naţional Dinicu Golescu, punem bazele
organizării primului seminar internaţional intitulat,
“Dumnezeu, omul şi calitatea vieţii”. Pentru mine a fost un
pas imens, care, parafrazând sloganul companiei franceze cu
care colaboram, “Nothing will stop you now!”, mai ales că
“cineva” ne-a oprit, m-a determinat să adopt un slogan sub
forma, “Numai Dumnezeu ne poate opri!”
Am întâlnit şi voi mai întâlni piedici în drumul meu,
puse de cei care speculează lipsa mea de cunoaştere totală, am
făcut şi voi mai face greşeli determinate de necunoaşterea mea,
am răbdat şi voi mai răbda batjocuri determinate de încrederea
mea în oameni, dar drumul începe să se netezească, datorită
unui sprijin nevăzut şi neperceput material, venit în punctele
critice ale cunoaşterii şi nu numai.
Cine mă sprijină când mi-e greu? Cui să-i acord eu
încrederea pentru a trece peste obstacolele inerente într-o lume
dirijată de oameni, prin bani, şi sprijinită pe adevăruri
informaţionale relative şi incerte? Omului sau lui Dumnezeu?
46
 “Daţi cele ce sunt ale Cezarului, Cezarului, şi cele ce
sunt ale lui Dumnezeu, lui Dumnezeu !” – Luca 20.25
Deşi toată educaţia mea materialistă din perioada de
şcoală şi de muncă, combinată cu cea creştin-ortodoxă din
familie, mă face să gândesc că trebuie să ai încredere în
oameni, întreaga mea evoluţie a fost un exemplu de
abandonuri, de trădări, de lipsă de încredere a partenerilor de
afaceri în mine şi în probitatea mea.
Mai pot eu avea încredere în omul cu care “am bătut
palma” pentru a merge împreună pe un drum stabilit de comun
acord, dacă el mă trădează şi mă părăseşte la greu?
Poate de aceea Donald Trump, unul din cei mai
recunoscuţi specialişti în management, ne îndrumă, într-una
din cărţile sale, să nu dăm mâna cu partenerii de afaceri,
deoarece mâna acestora s-ar putea să fie mai murdară decât
banii pe care-i vom împărţi din afacerile, uneori, necurate!
Cine determină şi cine schimbă decizia umană, astfel
încât să nu te intereseze ce se va întâmpla cu partenerul tău,
peste cadavrul căruia treci cu viteza unui automobil?
Aceste frământări m-au determinat să gândesc şi să
scriu aşa cum văd eu relaţia Dumnezeu – om - natură,
ajungând astfel la concluzia raţională că nu avem altă şansă
de a scăpa de atracţie, de relativitate şi de incertitudine decât
dacă acordăm încredere lui Dumnezeu, aşa cum şi El o are în
noi că vom deveni asemeni Lui. Singura cale spre înţelepciune
este înţelepciunea lui Dumnezeu, pe care fiecare din noi o
descoperim într-o relaţie individuală cu El şi pe care o trăim
din plin, şi, chiar dacă o aşternem sau nu pe hârtie, ea va
rămâne stocată în sufletul nostru divin.
Fiecare avem propria noastră experienţă de viaţă, unică,
ce se depozitează biologic pe ADN-ul mitocondrial paternal
existent în “coasta lui Adam” şi imaterial pe coarda proprie a
sufletului nostru divin, suflet care se va integra într-un câmp
energetic sincron cu sufletul lui Dumnezeu, numai prin
47
sincronismul cu sufletul Fiului Său, Iisus Hristos, existent în
nucleul acestui organism viu.
Informaţia depozitată pe ADN-ul mitocondrial
maternal şi pe ADN-ul nuclear celular este o copie parţială a
informaţiei din sufletul divin, necesară şi suficientă
funcţionării biologice a organismului nostru şi adaptării lui la
condiţiile de mediu în plină evoluţie. Faptul că ea este vizibilă
prin tehnicile revelaţiilor practicate de religii şi prin tehnica
medicală genetică, este o dovadă că informaţia depozitată pe
un suport biologic are şi un suport imaterial, numit suflet
organic ( vezi "RNA repeats protect DNA" pe site-ul:
http://www.the-scientist.com/blog/display/57135).
Acest suflet organic, existent în funcţionarea omului,
dar şi a animalelor şi plantelor, este un ansamblu de corzi
energetice libere, o aură. La om, aceste corzi pot fi sau nu
sincrone cu coarda liberă a sufletului divin, existentă pe o
frecvenţă superioară de rezonanţă, şi se vor reintegra în
câmpurile energetice de joasă frecvenţă care influenţează
direct materia, motiv pentru care memoria sau amintirile trăirii
în trecut ale unei alte vieţi devin vizibile prin anumite tehnici
religioase, practicate tradiţional de unele popoare ale lumii.
Reîncarnarea acestei informaţii în oameni, animale sau plante
este reală, chiar dacă nu este privită cu ochi buni de religia
creştină, ea având în comun cu sufletul divin doar faptul că
prezintă eşantioane informaţionale din trăirea organică a
planetei şi nimic mai mult. Interpretând informaţiile biblice
altfel decât s-a făcut până acum, opinia mea este că Hristos a
oferit o demonstraţie a acestei tehnici de reîncarnare,
prezentată de Matei în cap. 8.28-32.
Ea nu are un rol individual în sine şi nu este neapărat
nevoie să ne concentrăm pe externalizarea ei în caracterizarea
individuală a omului, făcută astrologic, deoarece o avem
depozitată în baza de date a istoriei acestei planete. Reflexiile
astrale pot influenţa numai această bază de date biologică, Eve
mtDNA, dar numai şi numai dacă noi ne lăsăm influenţaţi de
48
ele. Altfel ele vor trece pe lângă sufletul nostru organic, aşa
cum lăsăm informaţiile neinteresante să treacă pe lângă
neuronii noştri, fără să le băgăm în seamă. Numai acţionând
divin, punându-l la lucru pe Adam mtDNA, putem să ne
detaşăm de influenţa astrală asupra lui Eve mtDNA!
În conceptul meu tot ceea ce au trăit oamenii acestui
pământ este real şi se află depozitat atât pe un suport organic
(Adam & Eve mtDNA) cât şi pe un suport imaterial, duhul
omului şi duhul naturii (pământean).
Comportamentul animalic al multor oameni îi face pe
aceştia să devină diabolici în momentele critice, astfel încât în
opinia mea traductorul biologic al sufletului organic, Eve
mtDNA, este suportul celular al diavolului, numai şi numai
dacă Adam mtDNA doarme.
Dumnezeu, acest mare strateg al creaţiei, deţine cu
grijă toate informaţiile trăirii noastre într-o bază de date numită
suflete divine.
Baza de date a sufletelor organice se întoarce către noi
prin reacţia inversă a naturii, de aceea ne rugăm Lui să ne
ferească de cel rău, creat numai şi numai de noi, prin reacţie
inversă. Judecata Lui se află codificată în noi, făcându-se în
“coasta lui Adam” printr-o subtilă comparare a informaţiei
codului divin cu informaţia propriei noastre trăiri.
“Tatăl nu judecă pe nimeni, ci toată judecata a dat-o
Fiului.” (Ioan – 5.22)
El a dat Fiului şi înţelepciunea şi judecata.
În calitate de Fii ai Lui, nouă nu ne rămâne decât să le
descoperim şi să le “scoatem spre biruinţă” înainte de Judecata
de Apoi, cu înţelepciune divină!
Atlasul genelor
Dumnezeu să ne ajute să le atingem curând! (Wikipedia)

49 50
 4. Primul seminar ştiinţifico-religios
Motto: “Iar ei, plecând, au propovăduit pretutindeni şi
Domnul lucra cu ei şi întărea cuvântul, prin semnele care
urmau.” (Marcu 16.19)
În capitolele următoare voi insera referatele pe care le-
am pregătit pentru diverse manifestări şi pe care le-am
transmis prin internet diverselor medii intelectuale, chiar dacă
ele nu au fost, în mare parte, luate în considerare şi nu au fost
acceptate de organizatorii respectivelor evenimente.
Dacă la primul seminar am fost privit cu încredere şi cu
interes de prietenii mei, doritori şi ei de a susţine credinţa în
Dumnezeu prin simpla lor exprimare a experienţei lor de viaţă,
evenimentele care au urmat au condus la retragerea lor treptată
în propria carapace. Încercările mele de a-i impulsiona să-şi
aducă în continuare contribuţia la dezvoltarea şi la întărirea
acestei teme, făcută prin distribuirea acestor referate înainte de
prezentarea lor oficială, au eşuat. Văzând lipsa de rezultate în
ceea ce priveşte acest subiect, chiar şi membrii familiei mă
priveau cu compasiune, dar oarecum cu înţelegerea acordată
unui pasionat de literatură ştiinţifico-religioasă.
Momentul batjocoririi mele, făcută pe internet la
lansarea teoriei creaţiei evolutivă asistată, de către marea
majoritate a celor care au citit-o şi s-au exprimat prin mesaje,
i-a mai dezmorţit puţin. O prietenă profesoară mi-a spus că aşa
îmi trebuie dacă mi-am permis să-L dezvălui raţional pe
Dumnezeu. O alta mi-a spus să nu-i bag în seamă pe
batjocoritori şi să nu abandonez lupta. Un prieten medic mi-a
spus că s-ar putea ca Dumnezeu să fi murit, deoarece sunt
multe cărţi de succes care vorbesc despre acest fenomen.
Mariana, soţia mea, m-a sfătuit să evit discuţiile cu ei şi să-mi
văd de treabă singur, căci ea crede, analizând de pe margine
confruntările, că ei oricum nu par deloc interesaţi de acest
subiect şi că nu dau impresia că ar înţelege mare lucru din ce le
51
spun eu. Mesajul ei era conform previziunilor astrale, conform
cărora trebuia să-mi iau hamul şi praştia şi să plec singur în
această luptă, pe care în final o voi câştiga.
M-am conformat în măsura în care am putut.
Scrierea volumului de versuri i-a mai făcut pe prietenii
mei să-mi mai acorde o şansă, dar părerea lor este că versurile
mele au un mesaj prea revoluţionar, gen Eminescu, mesaj care
nu va mai prinde acum în această perioadă de libertate totală,
în care aparent eşti liber să faci ce-ţi place şi cu cine-ţi place şi
nu te mai asupreşte nimeni, într-un mod vizibil. Cred că nici eu
nu vorbesc de asuprirea mea fizică de către vreo persoană
externă mie. Dacă eu am vorbit de personajele Adam şi Eva,
de genom sau de regina sufletului meu organic, şi le-am privit
ca pe nişte vietăţi intrinseci, în acelaşi timp eu le privesc şi ca
pe nişte componente ale propriului meu organism, supus
acestei lupte interne, atât de bine prezentată de religiile
asiatice, prin simbolurile Yin şi Yang.
În perioada de Înălţare, 17 - 19 mai 2007, societăţile
ALFA SG Paris şi CLEPSYDRA Câmpulung Argeş au
organizat, cu sprijinul conducerii Colegiului Naţional Dinicu
Golescu din Câmpulung şi sub patronajul Primăriei
Municipiului Câmpulung, primul seminar internaţional cu
tema „Comunicarea Divinitate – Om - Natură”, în vederea
aducerii unor argumente ştiinţifice şi religioase privind
existenţa unei inteligenţe universale extrasenzorială şi
modalităţile ei de a comunica raţional cu omul şi cu natura.
Atunci, eu am adus în discuţie asuprirea informaţională.
Ideea de comunicare wire-less dintre om şi maşină, în
cadrul sistemelor tehnice, nu este nouă pentru mine şi nu a
apărut acum la explozia telefoniei mobile. În anul 1984, când
descopeream pentru prima dată o centrală energetică, în
adevăratul înţeles al cuvântului, am fost surprins de
multitudinea de cabluri din interiorul centralei. Dacă am înţeles
rostul cablurilor de forţă, obligatorii pentru transportul energiei
necesare alimentării diverselor echipamente electromecanice
52
motrice, mie mi s-au părut inutile cablurile pentru transmisiile
de date, pentru care se consumau resurse imense. Astfel,
necunoscând în întregime limita competenţei instalatorului, i-
am propus directorului meu, Dumitru Iordache (cel mai
complet manager uman pe care l-am cunoscut) să înlocuim
cablajele fizice cu echipamente de transmisii de date prin unde
radio. A zâmbit şi mi-a spus să execut proiectul aşa cum este şi
să nu mai visez. L-am ascultat, dar pentru faptul că acel tip de
centrală reprezenta un pionierat în hidro-energetica
românească, au apărut multe erori în proiectul iniţial, astfel
încât proiectul final a purtat şi amprenta gândirii mele practice,
chiar dacă toate acele modificări au fost ulterior obligatoriu
avizate de proiectanţii sistemului.
Dacă, înainte de a lucra într-un sistem bazat pe calitatea
informaţiei, neglijam stocarea diverselor informaţii bazându-
mă pe memoria neuronală, acum păstrez cu grijă orice
informaţie, chiar dacă ea nu prezintă un interes momentan sau
chiar dacă ea se abate de la conceptul meu.
Astfel, pe lângă stocarea informaţiilor tehnice şi
economice apărute în activitatea mea de bază, păstrarea
încercărilor mele literare a devenit o activitate absolut normală,
în perioada care a urmat.
Prietenii mei, care s-au străduit şi au prezentat teme
personalizate din domeniile lor practice de activitate diversă,
au adus o contribuţie însemnată la descătuşarea mea din teama
că merg pe un traseu dificil şi impracticabil. Chiar dacă
referatele lor nu aveau nimic în comun cu referatul meu, eu le-
am privit ca pe o completare a ideilor mele năstruşnice.
Acel seminar mi-a dat avânt să mă arunc cu curaj în
lumea invizibilă a nano-tehnologiei genetice. Voi reda mai jos
referatul pe care l-am prezentat la acel seminar, aşa cum a fost
el distribuit la vremea respectivă.
Eventualele erori conceptuale care au fost emise atunci,
vor fi menţionate pe parcursul scrierilor mele ulterioare ca un
fel de revizii necesare şi suficiente evoluţiei cunoaşterii mele.
53
Bio – sufletul, comunicaţia om-divinitate între
ficţiune şi realitate - referat, susţinut la seminarul
internaţional „Divinitatea, omul şi calitatea vieţii”,
Câmpulung, 17 mai 2007
Stimate Doamne şi Domnişoare, Stimaţi Domni,
Ceea ce vă vom prezenta în continuare este o
descoperire care ne aparţine şi care , chiar dacă nu poate fi
argumentată ştiinţific în întregime, pe această treaptă a
cunoaşterii umane, este supusă legii internaţionale a protecţiei
proprietăţii intelectuale cu toate drepturile ce ni se cuvin şi cu
restricţiile ei de difuzare şi utilizare de către alte persoane,
firme sau instituţii. O facem astăzi cunoscută în cadrul acestui
seminar şi vă mulţumim pentru interesul pe care ni l-aţi
acordat mie şi partenerilor mei ce m-au călăuzit în drumul meu
spre această cunoaştere.
Mulţumesc Primăriei municipiului Câmpulung şi
domnului primar că ne-au găzduit în această sală, fără a ne
pretinde taxe. Mulţumesc Colegiului Naţional Dinicu Golescu
pentru colaborarea nelimitată la acest eveniment, mulţumesc
prietenilor de peste hotare şi din România care au făcut eforturi
spirituale şi materiale pe care noi nu le putem compensa, dar
sper să o facă Dumnezeu, şi mulţumesc familiei mele care m-a
suportat şi îndrumat în această cercetare a mea şi, nu în ultimul
rând, mulţumesc lui Dumnezeu că există şi că eu trăiesc.
Această descoperire s-a făcut numai şi numai prin
studiul ştiinţific informaţional din domenii interdisciplinare
total diferite: tradiţie, religie, istorie, literatură, electronică,
chimie, fizică, matematică, biologie, medicină, primind un real
ajutor din partea fiului meu, George Valeriu, şi al doamnei
doctor Ancuţa Gherghişan.
Nu am avut şi nu am acum posibilitatea desfăşurării
unor cercetări ştiinţifice în laborator, dar sper că această
posibilitate se va materializa cu ajutorul dumneavoastră.
54
 Dar să intrăm în subiectul acestei descoperiri, urmărind
două desene făcute de oamenii de ştiinţă din două domenii
diferite:
- electronică – oscilatorul rezonant, rezonatorul
electromagnetic şi clistronul reflex;
- medicină – spermatozoidul, ovulul şi oul fecundat
sau embrionul.
Cele două echipamente seamănă, sunt aproape identice
privind forma structurii lor. Nu voi intra în alte amănunte şi
voi reda mai jos descrierile tehnice ale funcţionării lor făcute
separat de cercetătorii în electronică şi în medicină. Şi ele
seamănă, dar ceea ce pretind eu a fi adevărat nu poate fi
măsurat acum şi prin urmare nu poate fi demonstrat.
De aceea, această descoperire nu a fost înregistrată nici
la OSIM, nici la ARDO şi nici la notariat, deoarece nu există
temeiul legal, fenomenul demonstrabil şi repetabil.
Acest fenomen este repetabil la om, există atâta
inginerie în dezvoltarea unui viitor organism încât nici oamenii
de ştiinţă, care studiază amănunţit acest fenomen, nu-l mai
atribuie naturii sau hazardului. Sunt sigur că omul de ştiinţă va
demonstra, cel puţin virtual, producerea acestui fenomen;
poate îl vor demonstra prietenii mei, foşti colegi de facultate,
care lucrează în domenii ale ştiinţei ce au tangenţă cu
frecvenţele foarte înalte, Florin Sobaru sau Alexandru Badiu,
sau poate o va face nepotul meu doctor Adrian Oprea sau fiul
meu, viitor doctor, sau altcineva. Eu cred în această
descoperire şi am să vă aduc o serie de argumente privind
credinţa mea, deşi informaţiile sunt foarte sumare şi nu pot fi
considerate argumente 100% ştiinţifiice.
a). Tradiţional ni se spune că Dumnezeu i-a transmis
doar lui Adam credinţa. Apoi a făcut femeia dintr-o coastă a
lui Adam. Cu siguranţă a făcut-o din coasta care protejează
acest echipament de comunicaţie cu divinitatea, numit de mine
bio-suflet, echipament organic care este produs doar de mascul
prin procesul numit spermatogeneză şi care sigur este protejat
55
de un os, probabil de stern, care este primul os ce se
construieşte în viitorul corp uman.
b). În scrierile biblice Hristos a spus: “Sămânţa este
cuvântul lui Dumnezeu”. Eu înţeleg prin sămânţă
spermatozoidul, care va fi însămânţat în ovul, iar prin cuvânt,
înţeleg întreaga informaţie, cu tot echipamentul necesar
transmiterii şi decodificării ei, adică piesa intermediară a
spermatozoidului.
c). Istoric ni se spune că în perioada inchiziţiei,
vrăjitorii şi prevestitorii, care erau consideraţi ca posedaţi de
diavol, erau arşi pe rug pentru a se arde şi o micã amuletă ce
le-a fost implantată în corp de diavol. În opinia mea, această
amuletă este bio-sufletul, cu ajutorul căruia poţi comunica cu
cine vrei sau cu cine acceptă comunicarea. Mai ales dacă acest
echipament va fi electronic.
d). Fizic, un om care are o bucurie sau o suferinţă simte
în piept o tresărire sau o durere ce nu se manifestă în mod
normal. În opinia mea, această manifestare este depăşirea unei
limite a câmpului electromagnetic obişnuit, care-ţi provoacă şi
o stare trecătoare de suprasarcină a câmpului, dar pe care
organismul o simte fizic în momentul producerii ei.
e). Tehnic, un echipament modern supersofisticat
asemănător omului, este dotat cu un sistem de comunicare ce-i
permite creatorului şi utilizatorului să comunice prin
intermediul acestui echipament. Ba mai mult, creatorul are un
soft special cu care numai el poate comunica cu acest
echipament. Omul trebuie să fie echipat cu un astfel de sistem.
Acest sistem este bio-sufletul, o mică piesă de 5-7 microni care
funcţionează pe principiul laserului.
f). Descoperirile moderne şi utilizarea pe scară largă a
câmpului electromagnetic în medicină aduc argumente
ştiinţifice de netăgăduit că organismul uman posedă o energie
electromagnetică pe care o răspândeşte în jurul său şi
deasemeni că poate fi tratat de o serie de boli prin utilizarea
unui câmp electromagnetic extern.
56
 g). Pe lângă utilizarea ştiinţifică a câmpului
electromagnetic, o serie de persoane antrenate special şi poate
supradotate cu capacităţi extrasenzoriale, efectuează
diagnostice şi tratamente medicale pe baze tradiţionale sau noi,
dar oarecum empirice.
Privind tradiţional, ştiinţific, raţional şi paranormal,
omul este echipat cu un sistem ce răspunde la câmpul
electromagnetic într-un mod deocamdată necunoscut, fapt care
ne determină să considerăm că el este dotat cu un echipament
biologic de comunicaţie fără fir, pe care-l voi descrie în
continuare.
Care sunt perspectivele acestei descoperiri?
Ce va face omul care ştie de existenţa unui astfel de
echipament şi de posibilităţile lui multiple de utilizare?
Omul va vrea să-l domine pe semenul său şi va încerca
să-i pătrundă în necunoscutul suflet prin orice mijloc posibil.
Cum o va face?
Omul care nu are cunoaşterea totală, a făcut-o, o face şi
o va face prin linguşeală, prin obedienţă, prin minciună, prin
asuprire sau prin orice altă metodă raţională sau iraţională cu
care poate câştiga sufletul altcuiva şi pe care-l va putea domina
şi controla psihic şi fizic. Dar omul care are cunoaştere totală,
va putea trece la fapte foarte grave privind libertatea omului şi
va putea acţiona pe ascuns, nu făţiş cum au făcut-o marii
dictatori ai lumii. Din acest moment, tehnic este posibil orice
şi, asemănător implantului pentru asigurarea pulsaţiei inimii,
omul poate să înlocuiască acest bio-suflet cu o amuletă
artificială prin intermediul căreia îl va comanda prin satelit,
rupându-i astfel legătura cu divinitatea pentru a nu deveni
necontrolabil.
Nu voi spune în acest seminar alte informaţii de
preştiinţă pentru a nu părea că sunt vrăjitor, ghicitor sau eretic,
dar spun că diavolul suprem este omul care-l asupreşte pe om
prin orice mijloace pe care şi le perfecţionează continu.
Diavolul este în noi şi în dorinţa noastră nelimitată, nestăpânită
57
şi necontrolată de a fi sau a părea că suntem ceea ce nu
suntem!
Descrierea tehnică a descoperirii bio-sufletului
1. Câmpul electro-magnetic şi acţiunea la distanţă
Am selectat definiţia de mai jos dintr-o lucrare ce a
contribuit la formarea mea ca inginer, fără a avea pretenţia că
este cea mai completă, A. Timotin şi alţii - Lecţii de bazele
electrotehnicii, Ed. Didactică şi pedagocică, Bucureşti, 1970:
“Studiul macroscopic al fenomenelor electrice şi
magnetice este subordonat studiului fenomenelor mecanice şi
termice, deoarece identificarea stărilor electrice şi magnetice
ale corpurilor şi mărimilor primitive necesare caracterizării
lor nu se poate face decât indirect (nefiind direct accesibile
simţurilor noastre)... deoarece acestea ajung în stări a
căror caracterizare apare incompletă, adică insuficientă
pentru a asigura prevederea evoluţiei lor viitoare (atragerea
unor corpuri, orientarea în spaţiu) ... În aceste stări corpurile
au proprietăţi noi, care prezintă un caracter extrinsec şi
trecător... Stările electrice şi magnetice pot fi comunicate şi
retrase după voie corpurilor respective, care pot fi readuse în
stările iniţiale.... În identificarea stărilor electrice şi magnetice
ale corpurilor se ajunge la concluzia că, atunci când se găsesc
în aceste stări, corpurile interacţionează local cu un sistem
fizic distinct de ele, răspândit în spaţiu şi în jurul lor şi care
mijloceşte transmisiunea la distanţă a acţiunilor
ponderomotoare între ele: câmpul electromagnetic.”
Această definire a câmpului electromagnetic trebuie
completată cu faptul că depăşirea unei anumite limite a
intensităţii lui poate produce transformări ireversibile în
materia anorganică sau organică. Sunt cunoscute acum
procesele tehnologice de călire a materialelor anorganice în
câmpul electromagnetic, sunt cunoscute procesele medicale de
tratare a diverselor maladii prin tratamente cu câmp
electromagnetic. Aceste procese sunt reale, demonstrabile şi
repetabile. Dar şi procedeul invers, de decălire, poate fi
58
executat, de cele mai multe ori fără a deprecia materialul
respectiv, ci numai aducându-l în starea dinaintea procedeului
de călire. Pe baza acestor concluzii tehnice se poate preciza, la
modul general, că un corp introdus într-un câmp
electromagnetic poate fi informat, de la distanţă de cel care a
generat acest câmp, şi poate fi readus în starea iniţială tot de la
distanţă, prin extragerea sau retragerea informaţiei transmisă
anterior. Adăugând, acestui raţionament, informaţia privitoare
la info-energia universală şi umană, putem accepta că şi corpul
uman poate respecta aceleaşi principii ca orice alt corp fizic, în
momentul în care este introdus într-un câmp electro-magnetic.
Desigur, fiecare corp are propria lui funcţie de transfer şi va
produce propriile ieşiri sau răspunsuri la unul şi acelaşi câmp
electro-magnetic existent în univers, numite reacţii proprii.
Pentru a analiza principiul informării punctelor materiale sau
corpurilor fizice, mai rămâne să atribuim sau nu unei entităţi
universale producerea acestui câmp energetic informaţional şi
să măsurăm frecvenţele purtătoare de informaţie.
Reamintesc cererea de brevet de invenţie pentru info-
energie, transmisă de Octavian Tigănuş în 2003 către OSIM.
Măcar lui i s-a primit cererea, în timp ce eu am fost oprit de la
poartă. Dar şi el a primit un răspuns negativ.
Cei care au dat acest răspuns sunt acoperiţi de limitele
impuse acordării legale pentru un brevet.
Câmpul electromagnetic universal există, este real şi
este resimţit de toate corpurile fizice aflate pe pământ şi în
univers. O bună parte din energia corpurilor vii este preluată
din acest câmp. Cealaltă parte, necesară bunei funcţionări a
acestor corpuri vii, este completată prin hrană, care generează
reacţii chimice, ce generează câmp electric, care prin inducţie
generează câmp magnetic, care este emis în afara corpurilor.
Totul este foarte simplu, clar, precis, real, repetabil şi
demonstrabil. În definiţia dată acestei energii s-a solicitat
denumirea de info-energie. Pentru a adăuga prefixul info,
această energie trebuie să conţină şi informaţie. Ce nu s-a
59
demonstrat în cererea de brevet de invenţie, este cunoaşterea
frecvenţei purtătoare, posibilitatea măsurării ei şi modalitatea
decodificării acestei informaţii. Este practic acelaşi lucru pe
care nici eu nu-l pot demonstra acum. Credinţa mea este că
modalitatea decodificării şi codificării acestei informaţii este
imposibil de demonstrat pe acest nivel al cunoaşterii umane,
deoarece se bazează pe modularea undelor în fază şi a
impulsurilor în cod, a căror viteze depăşesc viteza lumimii.
Acest fapt a fost demonstrat teoretic de oamenii de ştiinţă prin
teoria analizei frecvenţelor foarte înalte, teorie în care viteza
luminii nu este maximul de propagare a acestui câmp.
Voi analiza în continuare informaţiile privitoare la
procesele de transformare generate de câmpul electromagnetic
în echipamentele tehnice şi voi extrapola acest raţionament la
procesele de transformare din corpurile biologice, demonstrând
astfel că viaţa este generată de o informaţie raţională sau, cum
este exprimat în Biblie, prin “Cuvântul lui Dumnezeu”.
1.1 Oscilatorul rezonant (Gheorghe Rulea, Tehnica
Frecvenţelor foarte înalte, Ed. Didactică şi pedagocică,
Bucureşti, 1974)
Oscilatorul rezonant sau rezonatorul electromagnetic
reprezintă un domeniu, un spaţiu închis, în care are loc
fenomenul de rezonanţă, adică transformarea oscilantă a
energiei acumulată în câmpul electric în energie magnetică şi
invers, a energiei acumulată în câmpul magnetic în energie
electrică. Rezonatorii electromagnetici pot fi: cavităţi
rezonante, rezonatori metalici deschişi şi rezonatori dielectrici.
Tipul fundamental de rezonator este cavitatea rezonantă.
Aceasta reprezintă un domeniu închis, cu suprafaţa perfect
conductoare. Definiţia, prin neluarea în consideraţie a
pierderilor, idealizează condiţiile de lucru reale. În cazurile
concrete, pereţii au conductivitate finită şi prezintă pierderi, iar
cavitatea este prevăzută cu porţi de acces, pentru a fi
alimentată şi a se extrage energie.
60
 1.2 Rezonatorul electromagntic (Gheorghe Rulea,
Tehnica frecvenţelor foarte înalte, Ed. Didactică şi pedagocică,
Bucureşti, 1974)
Cavitatea rezonantă – CR, este tipul fundamental de
rezonator electromagnetic. Ea separă mediul în două domenii
independente cu câmpuri diferite. În CR ia naştere o oscilaţie
electromagnetică, a cărei fază este o funcţie numai de timp şi
lucrează pe un spectru discontinu de frecvenţe de rezonanţă
corespunzătoare numerelor întregi. Este spaţiul în care
componentele de aceaşi natură sunt în fază (o frecvenţă
electrică este în fază cu toate celelalte frecvenţe electrice;
asemănător pentru frecvenţele magnetice) şi defazate cu Pi/2
faţă de cele de natură diferită (o frecvenţă electrică este
defazată cu 180 grade faţă de una magnetică şi invers). În
consecinţă în anumite momente, în CR există numai câmp
electric, iar peste un sfert de perioadă numai câmp magnetic.
Fenomenul de rezonanţă este caracterizat de transformarea
armonică a energiei electrice în magnetică şi reciproc. Factorul
de calitate al unei CR este proporţional cu volumul şi invers
proporţional cu suprafaţa. Conform metodei reflexiilor,
câmpul total dintr-o CR este rezultatul suprapunerii undei
directe cu unda reflectată. În studiul CR nu există o direcţie
preferenţială, întrucât cavitatea nu este un domeniu orientat de-
a lungul unei axe. Din această cauză, ecuaţia undelor nu se mai
poate exprima sub forma ecuaţiei membranei sau a corzilor, ci
sub forma generală. Câmpul electromagnetic din CR este
generat cu ajutorul unei sonde ce se introduce în CR, a unei
bucle sau a unei fante de cuplaj ce creează o discontinuitate.
Aceste dispozitive de cuplaj se caracterizează prin
dipolii electric şi magnetic. Dispozitivele de cuplaj sunt
reprezentate de discontinuităţi ale rezonatorului
electromagnetic, de obiecte introduse în rezonator cu scopul
generării autooscilaţiei, a rezonanţei, şi a extragerii sau
transmiterii energiei. Ele modifică distribuţia câmpului
61
electromagnetic din rezonatorul uniform. Puterea pierdută în
aceste elemente de circuit este neglijabilă.
CR este în repaos în condiţii normale, adică nu
lucrează, nu captează sau nu generează energie şi poate fi
excitată prin introducerea unei discontinuităţi, a unei sonde ce
constituie dispozitivul de cuplaj la câmp, generându-se astfel
câmpul electromagnetic din interior.
Ghidul de undă periodic este un alt tip de rezonator, în
care viteza de fază a undei electromagnetice este mai mare
decât viteza luminii. Exemple tipice de ghiduri de undă sunt:
- ghid linie de întârziere – viteza de
variaţie a fazei > viteza luminii;
- ghid pieptene – impedanţa transversală
este o reactanţă pură;
- elicea cilindrică – spaţiu intern şi
extern; câmpul în ax este infinit;
- ghiduri cu diafragme – amplasate la
distanţe egale; secţiunile cuprinse între diafragme
formează cavităţi rezonante LC.
Teorema periodicităţii exprimă periodicitatea ghidului,
sugerează periodicitatea spaţială a câmpului şi anume: pentru
un mod de propagare dat, câmpul dintr-o secţiune
transversală, diferă de câmpul situat la distanţa de o perioadă
“d”, numai printr-o constantă complexă; unda
electromagnetică transmisă printr-un ghid periodic are o
infinitate de viteze de fază, aceasta fiind una din metodele de
codificare a unei informaţii;
Dispozitive de adaptare – analogie funcţională ghid
uniform cu linia bifilară: adaptare cu reactanţe = diafragme,
şuruburi, tije, şiruri de tije, plăcuţe subţiri de dielectric,
tronsoane de ghid în scurtcircuit cu piston reglabil.
Conform teoriei reflexiilor mici, unda reflectată totală
este suma undelor reflectate parţiale de ordinul întâi,
realizând o joncţiune progresivă, în scară.
62
 1.3 Clistronul reflex – tubul electronic cu undă
progresivă (Gheorghe Rulea, Tehnica frecvenţelor foarte
înalte, Ed. Didactică şi pedagocică, Bucureşti, 1974)
Clistronul reflex este un generator de microunde, cu
putere utilă mică, de ordinul 20 mW, şi lucrează în domeniul
lungimilor de undă cuprinse între 10 cm şi 5 mm.
Dispozitive reciproce = sunt dispozitive pasive folosite
în radiotehnica microundelor:
- diafragma – este o secţiune transversală
amplasată la z=0, perfect conductoare, nu are
pierderi, reprezintă o reactanţă pură; ea împarte
ghidul în două zone: 1 = incidenţă şi reflexie (z<0)
şi zona 2 = transmisie (z>0); fanta verticală =
inductiv şi fanta orizontală = capacitiv;
- cuplor direcţional cu o fantă sau cu mai
multe – este o diafragmă întreruptă cu fante
dreptunghiulare sau circulare; este un dispozitiv
liniar, de tip octopol;
- cuplor direcţional cu fante eliptice înclinate
– este compus din ghid primar şi secundar,
suprapuse, cu axe longitudinale colineare şi
cuplate prin două fante eliptice înclinate cu
unghiul “alfa” faţă de axă;
- cuplor direcţional cu fante cruce – este
compus din ghiduri perpendiculare identice;
- cuplor direcţional cu tronsoane de ghid –
este compus din ghid primar şi secundar,
suprapuse, cu axe longitudinale colineare şi
cuplate prin fante cruce; reprezintă un octopol.
Dispozitive nereciproce = sunt dispozitive active
folosite în comunicaţiile cu sateliţi; ele folosesc fenomenul de
rezonanţă giromagnetică sau efectul de rotire a planului de
polarizare (efectul Faraday) caracteristic feritei; ferita este un
mediu feromagnetic şi dielectric, format din oxizi de fier şi
oxizi ai unor metale bivalente ca zincul, manganul, etc.
63
- izolatorul – introduce o atenuare
importantă pentru un sens de transmisie, iar în sens
contrar atenuarea este nulă;
- giratorul – introduce într-un sens un
defazaj egal cu “Pi” sau 180 grade, iar în sens
contrar defazarea este nulă;
- circulatorul – permite transmisiunea
numai între porţi determinante
Tubul electronic cu undă progresivă foloseşte
interacţiunea îndelungată între o undă electromagnetică
externă şi un fascicol de electroni intern, pentru a realiza
amplificarea. Şi reciproca este adevărată pentru generarea unei
unde electromagnetice de către un corp fizic. Această
funcţionare dublă, receptor-emiţător, se produce prin
transformarea câmpului magnetic în câmp electric şi invers.
Asupra fascicolului de electroni ce trec prin miezul spiralei se
aplică unda electromagnetică de amplificat. Spirala sau elicea
are rol de linie de întârziere şi asigură undei electromagnetice
o viteză de fază comparabilă cu viteza electronului, asigurând
decodificarea informaţiei conţinute în unda magnetică prin
modularea fluxului de electroni în densitate. Materialul care
înfăşoară spirala produce un câmp magnetic axial, pentru
focalizarea fascicolului de electroni în axul spiralei. În sfertul
de perioadă următor, elementul funcţionează ca un megatron şi
se produce un câmp electric care este codificat cu informaţia
internă conţinută în fluxul de electroni. Adâncimea de
modulaţie este dată de raportul între câmpul electric alternativ
şi cel continuu. Transformările energetice nu sunt condiţionate
de existenţa vreunui element rezonant, astfel încât tubul este de
bandă largă. Acest fapt ne va permite experimentarea
funcţionării cu materiale anorganice şi extrapolarea acestui
raţionament la materialele organice.
2. Omul biologic în câmpul electromagnetic
Comportamentul unui corp material anorganic (materia
moartă) într-un câmp electromagnetic este caracterizat de stări
64
variabile, aleatorii, stabile, instabile, temporare şi/sau
definitive. Aceste stări se manifestă prin informarea sau
modificarea temporară a structurii fizice a acelui corp. Acel
corp se modifică ireversibil la depăşirea unor limite de
acţionare prelungită sau de intensitate crescută a câmpului
electromagnetic aplicat. Pentru protecţia unui corp material la
o astfel de acţiune, el se introduce într-o cuşcă Faraday.
Acest raţionament poate fi extins şi pentru viteze ce
depăşesc viteza luminii, dar la o astfel de transmisie materia nu
reacţionează, deoarece peste o astfel de viteză nu se mai
transportă materie, sau materia există sub o altă formă
necunoscută nouă, sau nu mai există deloc. Totul este doar
informaţie şi energie care nu poate fi oprită de ecranele
materiale prin care se realizează cuşca Faraday sau prin oricare
alt ecran ce opreşte lumina sau câmpul electromagnetic ce se
propagă cu o viteză inferioară vitezei luminii. Materia poate
opri materie, nu şi informaţia care o informează şi care trece
prin ea sau pe lângă ea fără pierderi.
Nu sunt un om de ştiinţă din domeniul medical, dar
extrapolând acest tip de comportament al unui corp anorganic
la un corp organic sau biologic, acesta se va comporta oarecum
asemănător. Eventualele diferenţe pot fi neglijate acum, dar cu
siguranţă vor trebui luate în considerare într-o cercetare
ştiinţifică interdisciplinară.
Astfel se poate aprecia că un câmp magnetic existent în
afara unui corp biologic va fi captat prin intermediul spiralei
piesei intermediare şi va induce în miezul acesteia un câmp
electric ce duce la declanşarea unei circulaţii de electroni.
Această circulaţie generează transportul sau mişcarea materială
a unor substanţe în circuitele corpului biologic, generând
reacţii chimice în urma cărora se formează alt tip de substanţe
sau celule, care conţin informaţia şi energia transmisă. Este
acceptat de ştiinţa medicală că aceste reacţii chimice, aceste
transformări materiale ale corpului fizic rezultate în urma unor
65
procese de transformare chimică, generează anumite
comportamente specifice, deci au acţiune asupra spiritului.
Asupra fascicolului de electroni ce trece prin miezul
spiralei din piesa intermediară se aplică unda electromagnetică
externă. Spirala sau elicea are rol de linie de întârziere şi
asigură undei electromagnetice o viteză de fază comparabilă cu
viteza electronului, asigurând decodificarea informaţiei
conţinute în unda magnetică prin modularea fluxului de
electroni în densitate. Materialul care înfăşoară spirala produce
un câmp magnetic axial, pentru focalizarea fascicolului de
electroni în axul spiralei. În sfertul de perioadă următor,
elementul funcţionează ca un megatron şi se produce un câmp
electric care este codificat cu informaţia internă conţinută în
fluxul de electroni. Adâncimea de modulaţie este dată de
raportul între câmpul electric alternativ şi cel continuu. Acest
tip de echipament este reciproc, asigurând atât captarea unor
frecvenţe precise ale câmpului electromagnetic universal ce
conţine informaţie şi energie universală, cât şi emisia unui
câmp electromagnetic ce conţine informaţie şi energie proprie
corpului în cauză, în aceeaşi bandă de frecvenţe.
Mitocondriile sunt parte din echipamentul material
care, recunoscute de oamenii de ştiinţă ca fiind organitele
energetice ale corpului, în concepţia noastră primesc
informaţia şi energia universală şi o memorează prin
intermediul piesei intermediare a spermatozoidului. Pe ele se
transcriu procedurile divine ale construcţiiei viitorului
organism. Această piesă intermediară, construită cu
mitocondrii, se comportă ca un laser biologic, receptor-
emiţător şi modulator-demodulator al informaţiei conţinute în
câmpul electromagnetic. Prin intermediul ei, fapt acceptat de
medicină şi demonstrat ştiinţific în această lucrare, câmpul
magnetic universal se transformă în câmp electric care asigură
energia necesară mişcării celulelor organizatoare ale viitorului
corp uman, pe baza unor proceduri tipizate şi specifice ce se
repetă la construirea fiecărui corp uman. Reciproc, prin
66
intermediul ei, curentul electric produs pe baza reacţiilor
chimice interne corpului organic, în urma hranei sau a
emoţiilor, va genera în spirală un câmp magnetic ce va fi
amplificat şi emis în spaţiu cu toată informaţia şi energia
referitoare la evenimentul care l-a produs. Mergând mai
departe cu raţionamentul comunicaţiilor fără fir, mitocondriile
din piesa intermediară vor comunica fără fir (wire-less) pe
frecvenţe joase, cu mitocondriile conţinute în celelalte celule,
asigurând transmiterea unor informaţii în tot corpul.
In acest moment al cunoaşterii umane nu sunt măsurate
frecvenţele de transmitere a câmpului electromagnetic prin
care se face comunicaţia om-divinitate şi nici frecvenţele
comunicaţiei între organele interne ale corpului. Acest tip de
comunicaţie wire-less asigură, pe lângă redundanţa
comunicaţiei interne în corpul biologic în cazul întreruperii
comunicaţiei prin sistemul nervos, şi orice alt tip de informaţie
ce poate fi transmisă de un corp fizic extern prin propriul său
câmp electromagnetic numai şi numai dacă este în rezonanţă
cu acesta. Altfel, această informaţie este atenuată sau
deformată. Din acest motiv al necunoaşterii totale şi pentru a
nu face speculaţii nefondate ştiinţific, nu voi dezvolta acest
subiect până în momentul în care omul nu va simula şi
experimenta într-o cuşcă Faraday funcţionarea unui astfel de
sistem într-o bandă de frecvenţe măsurabilă, urmată de
extrapolarea la frecvenţe ce depăşesc frecvenţa luminii, pe
baza unui program de calculator ce poate lua în calcul orice
abateri sau limite ce pot fi atribuite corpului fizic uman.
2.1 Spermatogeneza – Spermatozoidul
(Raoul Robacki, Anatomia funcţională a omului,
Ed. Scrisul românesc, Craiova, 1985)
Spermatozoidul este celula sexuală masculină, produs
de glanda sexuală masculină numită testicol. Iniţial în testicole
se produc celulele sexuale primordiale, testo şi andro - steronii,
determinanţi ai caracterelor sexuale secundare masculine, care
iau denumirea de spermatogonii în urma diferenţierii lor.
67
Spermatogeneza este procesul de transformare lung evolutiv al
celulelor sexuale primordiale care îşi au originea în afara
corpului embrionului, în endodermul veziculei viteline, şi care
migrează spre glanda sexuală devenind spermatozoizi la vârsta
pubertăţii, 12-16 ani, şi durează până la bătrâneţe. În timpul
acestei evoluţii, celulele sexuale se înmulţesc divizându-se prin
mitoză (mitos=filament). Această diviziune celulară este
indirectă, deoarece în celulă se desfăşoară o serie de fenomene
dirijate de nucleu şi în primul rând de centrosom, organitul
central dinamic al celulelor. Nucleul celulelor fiecărei specii de
animale sau plante conţine cromatină, care se dispune ordonat
sub forma unui filament (cu înfăţişare de ghem întortocheat
numit spirem), şi este purtătoarea caracterelor ereditare
(ADN). Spiremul se fragmentează într-un număr de segmente
de diferite mărimi, dar întotdeauna câte două identice ca formă
şi structură. La om, zestrea cromosomică este diploidă fiind
formată de 46 de cromosomi, din care fiecare celulă sexuală
primeşte doar jumătate (22+x) sau (22+y).
Spermatozoidul are forma unui ac cu gămălie, a cărui
lungime totală este de 50-60 microni, şi este format din cap (4-
6 microni), gât (1 micron), piesă intermediară (6-7 microni) şi
coadă (40-50 microni). Piesa inelară, formată din nouă spire şi
constituită din mitocondrii, condrioconte şi condriomite,
reprezintă centrul cinetic al spermei, adică este cea care
asigură energia necesară mişcării spermatozoidului. Prin ea
trece filamentul axial al cozii spermatozoidului.
Viaţa spermatozoizilor este de circa 48 ore.
2.2 Ovogeneza – Ovulul (Raoul Robacki, Anatomia
funcţională a omului, Ed. Scrisul românesc, Craiova, 1985)
Ovula (gametul feminin) este elaborată de glanda
sexuală feminină, numită ovar. În urma celor două feluri de
diviziuni de maturaţie succesive, ecuaţională şi reducţională,
fiecare celulă sexuală primeşte doar jumătate din zestrea
cromosomică în număr de 46, caracteristică speciei umane,
adică 23 de cromosomi (22+x).
68
 Ovogeneza începe din perioada embrionară prin
formarea de celule primordiale sau oogonii (foliculi primari),
dar abia de la vârsta de 12-15 ani câte unul din foliculii primari
(15-18 mm) evoluează lunar de la stadiul de oocit la stadiul de
ovulă, cu un diametru de 2 mm, ce după fecundare îşi reduce
dimensiunea la 150-200 microni. Membrana vitelină a
oocitului, bogată în polizaharide, este puternic răsfrângătoare a
luminii, asigurând protecţia la acţiunea câmpului electro-
magnetic exterior.
2.3 Oul – embrionul (Raoul Robacki, Anatomia
funcţională a omului, Ed. Scrisul românesc, Craiova, 1985)
Oul uman se formează prin unirea unui ovul cu un
spermatozoid. În urma alipirii celor doi parteneri cromosomiali
(în stadiile de zigoten şi pachiten) are loc fenomenul
“crossing-over”, de încrucişare şi schimb de factori ereditari),
astfel încât aceştia sunt dispuşi în 23 perechi. Dintre aceştia, 22
perechi sunt identice şi masculului şi femelei.
O singură pereche, denumiţi heterocromosomi, face
diferenţa sexuală: XX şi XY. Perechile au fost dispuse în şapte
grupe după mărimea lor. După pătrunderea spermatozoidului
în ovulă, aceasta se contractă brusc datorită scăderii tensiunii
superficiale, devine matură şi ia numele de spermovum sau
zigot. Procesul care urmează este urmãtorul:
- nucleul se apropie de centru devenind pronucleu feminin;
- coada spermatozoidului rămâne afară;
- piesa intermediară a spermatozoidul se roteşte cu 180
grade şi se aşează lângă pronucleu;
- capul spermiei devine pronucleu masculin;
- gâtul preia dinamica diviziunii oului;
- aparatul condriomic din filamentul spiral se amestecă cu
cel al ovulei.
În urma altor faze de transformare (stadiile de diploten,
monaster, diaster, dispirem) se ajunge la 92 de cromosomi fii.
69
Simulare cibernetică
În capitolul 3.6.1 am menţionat că rezonatorii
electromagnetici pot fi: cavităţi rezonante, rezonatori metalici
deschişi şi rezonatori dielectrici.
Am să extind acest mod tehnic de producere a
rezonanţei electromagnetice la rezonatorul biologic. Acest tip
de raţionament este practicat şi în descifrarea informaţiei
universale (raze X, cavităţi rezonante formate din roiuri de
stele, găuri negre, etc.).
Făcând o speculaţie a acestui proces tehnic şi bazându-
mă pe asemănarea fizică a elementelor tehnice participante la
un astfel de proces cu cele biologice, îmi permit să emit
urmãtoarea teorie privind tehnologia comunicării Dumnezeu-
om: la pătrunderea spermatozoidului în ovul se produce
excitaţia cavităţii rezonante reprezentată de ovul, care captează
câmpul electromagnetic universal de bandă largă. In urma
acestei rezonanţe, ovulul se micşorează de la 2mm la 200
microni, piesa intermediară a spermatozoidului se desprinde,
se roteşte cu 180 grade şi se aşează în centrul viitorului ou,
devenind echipamentul destinat comunicaţiei informaţiei
raţionale şi schimbului de energie dintre om şi Dumnezeu.
Tipul fundamental de rezonator biologic este ovulul,
care se comportă asemănător unei cavităţi rezonante. Câmpul
electromagnetic din ovul este captat şi amplificat cu ajutorul
unei sonde biologice, numită spermatozoid şi asemănat de noi
cu tubul electronic cu undă progresivă. Acest dispozitiv
biologic de cuplaj se caracterizează prin dipolii electric
(cromatina din centrul piesei intermediare) şi magnetic (bobina
cu 9 spire de mitocondrii a piesei intermediare). Dispozitivul
de cuplaj introdus în ovul reprezintă o discontinuitate în acesta.
El modifică distribuţia câmpului electromagnetic din
rezonatorul biologic uniform generând astfel rezonanţa pe o
anume frecvenţă. Puterea pierdută în aceste elemente de circuit
este neglijabilă. Cavitatea rezonantă biologică sau ovulul este
în repaos în condiţii normale şi poate fi excitată prin
70
introducerea unei discontinuităţi, a unei sonde biologice,
spermatozoidul, ce constituie dispozitivul de cuplaj la câmp,
generându-se astfel câmpul electromagnetic din interior.
Spermatozoidul intrând în ovul face ca acest ansamblu să se
comporte ca un clistron reflex biologic şi devine astfel un
generator de microunde, cu putere utilă mică de ordinul
mWatt, ce lucrează în domeniul lungimilor de undă inferioare
luminii sau frecvenţe superioare acesteia. Aceste dispozitive de
biocuplaj se caracterizează prin dipolii electric (miezul) şi
magnetic (spirala). Datorită spiralei piesei intermediare,
spermatozoidul este un dispozitiv nereciproc, asemănător
dispozitivelor active folosite în comunicaţiile cu sateliţi. El
foloseşte fenomenul de rezonanţă giromagnetică sau efectul
de rotire a planului de polarizare (efectul Faraday) caracteristic
feritei, dar este un mediu biomagnetic şi bioelectric, ce conţine
fier şi alte metale bivalente ca zincul, manganul şi altele,
determinând un comportament asemănător feritei. Acest
izolator introduce o atenuare importantă pentru un sens de
transmisie, iar în sens contrar atenuarea este nulă. Spirala
piesei intermediare este un girator care introduce într-un sens
un defazaj egal cu “Pi” sau 180 grade, iar în sens contrar
defazarea este nulă.
Această piesă intermediară a spermatozoidului se
comportă asemănător unui laser biologic, a unui tub electronic
biologic cu undă progresivă, care foloseşte interacţiunea
îndelungată între o undă electromagnetică externă şi un
fascicol intern de electroni biologici, pentru a realiza
amplificarea. Acest dispozitiv este reciproc, asigurând atât
recepţia cât şi emisia. Asupra fascicolului de electroni se aplică
unda electromagnetică de amplificat. Spirala sau elicea are rol
de linie de întârziere şi asigură undei electromagnetice o viteză
de fază comparabilă cu viteza electronului, asigurând
decodificarea informaţiei conţinute în unda magnetică prin
modularea fluxului de electroni în densitate. Materialul care
înfăşoară spirala produce un câmp magnetic axial, pentru
71
focalizarea fascicolului de electroni în axul spiralei. În sfertul
de perioadă următor, elementul funcţionează ca un megatron şi
se produce un câmp electric care este codificat cu informaţia
internă conţinută în fluxul de electroni. Adâncimea de
modulaţie este dată de raportul între câmpul electric alternativ
şi continuu.
Transformările energetice nu sunt condiţionate de
existenţa vreunui element rezonant, astfel încât acest tub
electronic biologic este de bandă largă.
Anexe grafice
BIO – SUFLET – Diverse desene reprezentative –
- asemănare spermatozoid cu tubul cu undă progresivă şi
cu microfonul;
- în capul spermei se află ADN nuclear, iar în
mitocondriile din piesa intermediară se află ARN şi ADN.
MITOCONDRIILE – înfăşurări (bobine) de
cromatină ce conţin ADN şi ARN
- asigură comunicaţia wireless în interiorul organismului
uman;
- ele se află şi în spirele piesei intermediare şi este posibil
ca fiecare spiră să genereze, în înfăşurarea din care este
formată, o frecvenţă joasă tipică pentru tipul celulelor
fibroase, tegumentoase, etc. ce formează corpul şi prin
care se va asigura comunicaţia internă.
Câmpulung, 17.05.2007, Alexandru şi George Valeriu Coşciug
72
 5. Reîntâlnirea cu mediul şcolar
Motto: “Se poate oare amortiza impulsul iniţial al lui
Dumnezeu - Să fie lumină? ... Dar dacă omul n-ar fi trăit pe
planul luminos, l-ar fi creat?” - Nicolae Spinei, profesorul
meu de literatură – "Eseu asupra suferinţei"
Despărţirea de prima soţie şi plecarea mea pe un şantier
îndepărtat de casă, Porţile de Fier II, nu mi-au permis să mă
ocup de copii aşa cum ar trebui să se ocupe un părinte. În
perioada lor de şcoală primară şi de liceu eu eram concentrat
pe problemele industrializării României, chiar dacă nu o
făceam la nivelul politic, ci la nivelul inferior, cel tehnic (?).
La drept vorbind, opinia mea privind mediul politic,
este că aceşti oameni implicaţi în conducerea popoarelor,
indiferent de forma de conducere a unui stat, au fost, sunt şi
vor fi nişte marionete ale banului, adevăratul Cesar al Terrei.
Capacitatea lor intelectuală, de necontestat la unii dintre ei,
este modelată şi coordonată doar de creierul trecut prin filtrul
Evei (vorbesc aici de celebrele traductoare biologice, Eve
mtDNA). Să-i lăsăm pe politicieni, care-şi vor reveni doar la
presiunea propriului Adam mtDNA, şi să ne întoarcem la
problemele şcolare, peste care eu personal am trecut fără să le
observ în perioada de formare a copiilor mei.
Ce a vrut să spună Dumnezeu şi domnul profesor
Spinei prin acest impuls al luminii?
Cine va putea vreodată să înfrâneze aceste suflete
curate, existente în copii noştri, să fie impulsionate de lumina
divină transmisă atât de dascăli, prin intermediul acestui
miraculos neocortex plantat doar omului, sau de natură, prin
simţurile proprii ale fiecăruia, recepţionate prin bio-
traductoarele Eve mtDNA, cât şi de însuşi Dumnezeu, printr-
un “con de ferilizare divină”, recepţionat de bio-traductorul
divin existent în coasta lui Adam?
Lumina este viaţa armonică!
73
Lumina este energia vitală trainică ce pune în mişcare
organismele amorţite de somnul întunericului.
Lumina este în acelaşi timp şi suportul unei imense
cantităţi de informaţie invizibilă ochiului, dar sesizabilă de
către aceste miraculoase traductoare biologice, mitocondriile
maternale şi paternale. Forma sub care ea pătrunde fără fir în
corpul uman nu va mai fi un miracol în curând, deoarece
geneticienii au trecut la transmiterea către ADN a informaţiilor
dorite prin intermediul suportului asigurat de lumina laserului.
Inteligenţa umană, determinată de capacitatea
neuronală proprie de a procesa informaţii, este impulsionată de
cele cinci simţuri organice determinate acum cu precizie de
către ştiinţă, dar şi de impulsuri nevăzute, numite inspiraţii sau
revelaţii. Aceste inspiraţii nu apar din senin.
În marea lor majoritate, ele apar prin trei mijloace
cunoscute:
- IQ - acumularea neuronală a unei mari cantităţi de
informaţie, transmisă prin educaţie, şi procesarea ei pe alte
baze decât cele făcute de cei care au transmis această
informaţie;
- EQ – recepţionarea şi interpretarea proprie a ambientului
în care vieţuim, fie singuri, fie prin tehnici de blocare a
raţiunii pe baza unor stimulente;
- CQ – încrederea în cei care ne transmit aceste informaţii
şi în capacitatea lor de a ne fi de ajutor atunci când avem
nevoie, datorită incapacităţii noastre de a rezolva singuri o
situaţie, prevăzută sau nu.
Şcoala, ca al doilea cămin familial, este locul unde
copiii învaţă adevăratele tehnici complexe de cunoaştere şi
procesare a mediului ambient, la nivelul cunoaşterii mondiale,
dar şi tehnicile de administrare sau de management al propriei
vieţi, inclusiv managementul crizelor.
Educaţia în masă se face de către oameni, nu de către
Dumnezeu!
74
 Şansa mi-a surâs din nou şi am pătruns neaşteptat în
mediul şcolar. Chiar înainte de desfăşurarea seminarului de
care am vorbit în capitolul precedent, o verişoară a noastră,
profesoara Mariana Lulache, m-a invitat să particip la un
simpozion organizat de un liceu din Craiova, pe teme eco-
teologice. M-am sfătuit cu prietenul meu, medicul psihiatru
Rasho Ohannes Hovhannessian, despre tema pe care să o
abordez la acest eveniment, şi am ales împreună subiectul pe
care-l prezint mai jos. Adevărata surpriză pe care am avut-o la
acest simpozion a fost tematica aleasă cu grijă şi modul de
abordare a tematicii, în stilul modern de prezentare cu ajutorul
celor mai moderne mijloace video. Singurul reproş pe care l-aş
face acestui stil de organizare a unui seminar educaţional este
lipsa totală de implicare a elevilor, chiar şi ca simpli
ascultători, deoarece adevăraţii beneficiari ai educaţiei sunt ei,
copiii. Am informaţii sigure şi de necontestat că marea
majoritate a acestor simpozioane educaţionale sunt organizate
de profesori pentru profesori, de teologi pentru teologi, de
oamenii de ştiinţă pentru oamenii de ştiinţă.
Acest fapt se petrece şi datorită distanţării comunicării
dintre profesionist şi omul simplu, care prin stilul de limbaj
specific, transformă clasicul dialog necesar unei bune
comunicări din orice etapă sensibilă a formării viitorului om,
într-un ritual de tip limbaj “om – maşină”, lipsit de
inventivitate şi de viaţă. Acest fapt se petrece şi datorită
faptului că evaluarea activităţii profesorilor şi oamenilor de
ştiinţă se face pe baza participării la astfel de evenimente. Este
ceva asemănător cu întâlnirile de partid, unde se organizează
conferinţe doar pentru simpla sau complexa lor informare.
Nimeni nu vrea să vorbească direct despre dificultăţile prin
care trec atât educaţia, religiile, economia, politicul, cât şi
ştiinţa în sine. Nimeni nu vrea să vorbească despre adevărata
criză de conştiinţă care a cuprins omenirea, despre lipsa unei
referinţe stabile şi de necontestat pentru suportul încrederii.
Cui trebuie să-i acorde omul încrederea?
75
Responsabilitatea omului faţă de creaţia divină,
ca respect faţă de încrederea acordată lui
de către Dumnezeu
Referat, seminarul Ecoteologie, Craiova 26 mai 2007
Stimate Doamne, Stimate Domnişoare şi Stimaţi Domni,
Vă mulţumesc celor prezenţi pentru interesul pe care-l
acordaţi lui Dumnezeu şi celor care încearcă să-L creioneze, ca
pe un portret al unei persoane pe care noi, cei care pretindem
că-L cunoaştem vag, vă vorbim tot vag, deoarece nimeni şi
nimic nu-L poate defini pe Dumnezeu sau, altfel zis, toţi şi
toate câte au existat, există şi vor exista îl definesc, chiar dacă
doar parţial. Mulţumesc organizatorilor care mi-au permis să
vă prezint o parte din cunoaşterea mea, prin care eu doresc să
vă fac cunoscute frământările, preocupările şi descoperirile
mele şi ale partenerilor mei ce m-au acompaniat în drumul
meu spre această cunoaştere.
Mulţumesc lui Dumnezeu că există şi că eu trăiesc,
bucurându-mă de toată creaţia universală la care avem acum
un altfel de acces, prin utilizarea realizărilor ştiinţifice actuale,
la care strămoşii noştri nici măcar nu puteau visa.
Dar în acelaşi timp şi în aceeaşi măsură sunt trist,
deoarece toată această cunoaştere umană universală aduce
omului şi foarte mult rău, pe care încerc să-l determin prin
modul meu de tratare inginerească a problemelor şi astfel să-
mi aduc o umilă contribuţie la eliminarea rălui şi a rădăcinii
cauzelor care-l produc. În opinia mea, răul este cauzat de
relaţiile interumane, relaţii bazate pe suspiciune şi neîncredere,
pe forţă şi neascultare, pe ignoranţă şi credulitate, şi pot
continua cu toate caracteristicile psihicului uman.
Nu sunt nici teolog şi nici medic pentru a trata
dogmatic sau ştiinţific problemele umanităţii şi ceea ce vă voi
prezenta în continuare este un alt mod de interpretare a
comunicaţiilor interumane, a comunicaţiilor om-creaţie umană,
om-natură şi om-divinitate, este o interpretare bazată pe o
76
descoperire care-mi aparţine şi care, chiar dacă nu poate fi
argumentată ştiinţific în întregime, pe această treaptă a
cunoaşterii umane, este supusă legii internaţionale a protecţiei
proprietăţii intelectuale cu toate drepturile ce mi se cuvin şi cu
restricţiile impuse legal pentru utilizarea ei în scopul obţinerii
de profit de către alte persoane, firme sau instituţii.
Am încercat să o brevetez şi să o protejez legal, dar în
România, deşi poporul român s-a născut creştin prin adoptarea
apostolică a creştinismului chiar din primul secol al erei
creştine, tot ceea ce are legătură cu Dumnezeu, şi nu este
prezentat dogmatic sau nu poate fi demonstrat ştiinţific, nu este
acceptat de nici o organizaţie oficială.
Această descoperire am făcut-o cunoscută pentru
prima oară cu ocazia unui simpozion internaţional numit
“Divinitatea, omul şi calitatea vieţii”, pe care l-am organizat
împreună cu nişte prieteni francezi la Câmpulung Argeş în
perioada 17-19 mai 2007, şi am bucuria să v-o prezint şi
Dumneavoastră în cadrul acestui simpozion. Redau parţial, în
anexa la acest referat, această descoperire privind celula umană
destinată captării şi procesării energiei şi informaţiei divine,
numită de mine “bio-suflet”, vă stau la dispoziţie celor
interesaţi cu prezentarea ştiinţifică a realizărilor noastre actuale
în acest domeniu atât de sensibil al comunicaţiei om-
Dumnezeu şi vă informez că am demarat cercetarea ştiinţifică
aplicativă a acestei descoperiri în cadrul unui colectiv ce s-a
închegat cu ocazia seminarului mai sus menţionat.
Voi continua această prelegere cu problemele eco-
teologice ale cunoaşterii umane, probleme ce fac obiectul
general al acestui simpozion la care particip acum şi pe care eu
le tratez bazându-mă pe această teorie proprie privind sistemul
de comunicaţie divinitate-om-natură, teorie bazată pe
extrapolarea utilizării câmpului electromagnetic de la
echipamentele tehnice la organismele vii, pe extrapolarea
teoriilor lui Faraday privind magnetismul electric, electroliza
77
chimică şi legătura între optică şi câmpul electromagnetic,
dincolo de limita luminii stabilită pe baza teoriei lui Einstein.
Stiaţi că oamenii de ştiinţă au determinat că ritmul
actual de procesare a resurselor planetei Pământ depăşeşte
de 1,2 ori capacitatea de regenerare şi este asemănător
consumului din epoca dinozaurilor?
Cunoaşteţi probabil programul numit “Natura 2000”.
Este un program mondial de menţinere, în anumite
zone ale terei, a naturii aşa cum a evoluat ea de la creaţie până
acum, fără intervenţia brutală a ştiinţei moderne; un program
de menţinere a tradiţiilor viabile ce au dus viaţa aşa cum a fost
ea creată din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre; un
program ce spune STOP acţiunii umane necontrolată şi
nefondată încă pe principiile cunoaşterii totale. După
semnalele trase de ecologişti, oamenii de ştiinţă şi politicienii
au ajuns la concluzia comună de necesitate a conservării vieţii
naturale pe o suprafaţă de aproximativ 10-15% din planeta
noastră, viaţă ce asigură nemodificarea genetică a aproximativ
96% din tot ce înseamnă viaţa naturală în acest moment.
Este de fapt recunoaşterea ştiinţifică a faptului că viaţa
tradiţională şi natura conţin mult mai multe informaţii secrete
decât produsele artificiale ale omului. Este recunoaşterea că în
acest moment, în cazul unei catastrofe majore pe care ar putea
să o suporte umanitatea şi în care omul trebuie să fie capabil să
ducă viaţa mai departe pe aceeaşi planetă sau altundeva în
spaţiu, această umanitate nu este capabilă să creeze viaţă prin
cunoaşterea limitată pe care o are şi poate intra în panică.
Este recunoaşterea indirectă a creaţiei Divine şi
aplicarea modernă a procedurii clasice transmise de Dumnezeu
lui Noe pentru a continua viaţa după potop, chiar dacă acest
potop nu a fost demonstrat ştiinţific, aproape sigur nu a avut
loc niciodată la dimensiunile prezentate biblic, sau poate este
doar imaginaţia virtuală a inteligenţei universale privind o
strategie de acţionare raţională a umanităţii în cazul unei
situaţii de criză ce ar pune viaţa în pericol. Şi în acest moment
78
viaţa existentă pe planeta Pământ chiar este în pericol. Nu
există un pericol venit din spaţiu, deocamdată nu există
duşmani extratereştri reali şi nu există nimeni şi nimic extern
ce ar putea pune viaţa planetei în pericol. Singura fiinţă
raţională acceptată de întreaga umanitate este omul, care prin
dezvoltarea ştiinţei, în drumul său către cunoaşterea totală sau
către accesul său la “pomul cunoaşterii”, acţionează
necontrolat ronţăind planeta asemănător dinozaurilor iraţionali.
Ce trebuie făcut pentru a stopa acest fenomen real?
În opinia mea, cel mai simplu lucru este de a-l
recunoaşte oficial pe Creator, de a recunoaşte transferul
responsabilităţii creaţiei divine către om şi de a cere şi urma
sfaturile Creatorului, precum le urma şi Hristos în rugăciunile
Lui: “De este cu putinţă să se înfăptuiască, nu precum voiesc
eu, ci precum voieşti Tu!” (Matei). Trebuie să acceptăm că la
cererea oamenilor, exprimată artistic de Eminescu: “De ce nu
vii tu? Vino!”, Dumnezeu a răspuns deja prin vorbele lui
Hristos transmise nouă de evanghelistul Luca:
“De ce Mă chemaţi dacă nu faceţi ce vă spun?”
Eu nu vă propun reântoarcerea în timp la perioada lui
Iisus Hristos, deoarece nu este posibil, nu este necesar şi nici
suficient. Eu cred că este necesar şi suficient să luăm în serios
mesajul transmis de Hristos şi întărit acum 1600 de ani de
Sfântul Augustin în Confesiunile sale: “Născând fii prin
Evanghelie, El vrea să nu aibă mereu doar nişte micuţi pe care
să-i tot hrănească cu lapte”. Eu vă propun să aplicăm toată
cunoaşterea actuală produsă de umanitate în spiritul evanghelic
prezentat şi practicat tradiţional de poporul român şi să ne
facem cunoscute opiniile, pentru a nu se petrece real gândul
exprimat de Hristos şi transmis nouă prin evanghelistul Luca:
“Dacă vor tăcea aceştia, pietrele vor striga!”
Prin acest mesaj al meu recomand celor de alte religii şi
tradiţii să procedeze asemănător nouă, conform religiei şi
tradiţiei lor. Poate în final, aceste judecăţi parţiale vor putea fi
comparate de cineva; poate cineva va putea aduce la masa
79
negocierilor reprezentanţii marilor religii universale în vederea
stabilirii unui adevăr comun, în spiritul gândurilor exprimate
de Hristos şi transmise nouă de evanghelistul Ioan, “Va fi o
turmă şi un păstor”, şi care ne poate garanta accesul la “Pomul
vieţii”. În cadrul acestei propuneri de ecologizare a vieţii, eu
vin cu o strategie pe care o consider realizabilă şi care poate
contribui evident la creşterea calităţii vieţii pe planeta noastră.
Eu sunt unul din cei care L-au luat în serios pe
Dumnezeu şi, chiar dacă nu mi S-a descoperit prin
revelaţii, vise sau alt tip de premoniţii ce au stat la baza
tradiţională a informaţiilor despre El, mi S-a descoperit prin
studiul ştiinţific al unei părţi infime din informaţiile existente
produse de umanitate. Preocuparea mea principală este axată
pe analiza tehnologiei de comunicaţie a divinităţii cu întreaga
Sa creaţie, din care comunicarea om-divinitate are cel mai
important rol în conştientizarea omului privind scopul său de
manager al creaţiei divine. Teoria informaţională a creaţiei,
elaborată de mine în spiritul scrierilor tradiţionale şi bazată pe
principiul cunoaşterii totale prin aplicarea managementului
calităţii totale, impune unui manager să nu neglijeze nici o
informaţie existentă, oricât de lipsită de logică sau importanţă
ar părea ea. Astfel eu am combinat diverse informaţii după o
logică proprie şi am ajuns la următoarea teorie:
“O fiinţă superioară omului, mai informată, mai
puternică şi mai decisă, caracterizată de verbele a fi, a şti, a
putea şi a vrea, numită tradiţional Dumnezeu, a transmis,
transmite şi va transmite haosului universal informaţia Sa,
prin puterea Sa şi din voinţa Sa, pe o cale energo-
informaţională, numită tradiţional Sfântul Duh. Această fiinţă,
din dragoste pentru întreaga sa creaţie şi pentru a arăta în
mod explicit omului cunoaşterea Sa, puterea Sa şi voinţa Sa, s-
a întrupat informaţional în omul Iisus Hristos şi a coborât
printre oameni, asemănător managerului cunoscător, puternic
şi decis în acţiunea sa, să le arate lucrătorilor că El poate fi ca
ei, pentru ca şi ei să tindă să fie ca El, pentru a-i provoca să-L
80
urmeze în toate faptele Sale cu scopul îndeplinirii voinţei Sale.
Toate faptele produse de la Geneză şi până astăzi sunt
informaţii eveniment, din care cele bune s-au înfăptuit de El
sau de oameni, dar cu voia Sa, devenind nemuritoare, iar cele
rele sau înfăptuit de oameni din greşeală sau numai cu voia
omului, fiind iertate sau şterse, dar niciodată uitate, pentru a
menţine vie amintirea faptelor trecute, precum sunt catalogate
şi memorate neconformităţile din sistemul managementului
calităţii totale. Tehnolgia divină a transmiterii informaţiei şi
energiei fără fir este asemănătoare tehnologiei utilizate de om
în sistemele moderne de comunicaţii prin satelit. Cu ajutorul
acestei tehnologii, gândurile nevăzute ale oamenilor se pot
transforma în evenimente vizibile efectuate de alţi oameni, fără
a fi necesară prezenţa fizică la locul faptei a celui ce a gândit
anterior un lucru. Mai întâi gândul este virtualizat prin
programele moderne ale computerelor sub forma diverselor
strategii, apoi sunt calculate resursele necesare materializării
gândului, sunt evaluate riscurile posibile şi gândite soluţiile de
salvgardare, după care sunt luate deciziile privind optimizarea
căii de îndeplinire a scopului propus. Extrapolând utilizarea
acestei tehnologii la frecvenţe superioare frecvenţei luminii
putem accepta ca realizabil tot ceea ce a creat Dumnezeu, fără
a ni se părea magic, miraculos sau imposibil. Prin intermediul
acestei tehnologii şi prin reciprocitatea utilizării ei, la fel cum
Creatorul transmite creaţiei gândul său, gândul şi fapta
omului sunt transmise Creatorului prin intermediul bio-
sufletului, deocamdată într-un mod inconştient. Singurul lucru
necunoscut şi poate miraculos este acceptarea unor energii
proprii ale divinităţii care par inepuizabile. Dar şi acest lucru
îl putem accepta, aşa cum acceptăm primul milion de dolari,
ca o condiţie iniţială în demararea unei afaceri de succes. În
univers există cel puţin două baze distincte de date sau de
informaţii raţionale care nu sunt accesibile omului prin
cunoaşterea actuală. Acestea sunt baza de date a divinităţii,
numită Sfântul Duh, şi baza de date a umanităţii, depusă pe
81
suportul divin creat la Geneză, numit îngerii personali. Sfântul
Duh este o bază de date curată, plină de adevărul imaginaţiei
Creatorului, dinainte de geneză şi până după îndeplinirea
scopului propus, şi conţine toate strategiile stabilite de
Creator pentru desăvârşirea creaţiei prin desăvârşirea omului
creator. Baza de date a umanităţii conţine toate informaţiile
eveniment trăite de umanitate şi toate cele gândite şi nerostite
de om, de teamă, de jenă sau din egoism, şi este plină, pe
lângă informaţia creatoare a omului, şi de tot răul imaginat de
om în adoraţia lui extremă faţă de puterea umană. Unii
oameni pretind că au accesat şi pot accesa aceste baze de
date, dar acest fapt se produce neştiinţific”
Având în vedere cele de mai sus, jonglarea cu benzile
de frecvenţă şi cu informaţiile sunt la mintea oricărui copil
modern care utilizează cu uşurinţă internetul şi telefonul mobil.
Nimic nu mai pare imposibil în virtualul actual produs
pe computer, astfel încât nimic nu va mai părea imposibil de
realizat când va fi realizat. Nu voi spune în acest referat alte
informaţii de preştiinţă, pentru a nu părea că sunt vrăjitor,
ghicitor, nebun, visător sau eretic, dar spun că diavolul suprem
este omul care-l asupreşte pe om prin orice mijloace pe care şi
le perfecţionează continuu. Diavolul acţionează prin
intermediul relaţiilor interumane, dezvoltate pe principiul
pradă şi prădător, prin care unul înceacă să-l domine pe celălalt
prin orice mijloace pe care le are la dispoziţie, asemănător
animalelor, dar întrecându-le pe acestea în diabolic. Diavolul
este în noi şi în dorinţa noastră nelimitată, nestăpânită şi
necontrolată de a fi sau a părea că suntem ceea ce nu suntem
de fapt! Preştiinţa nu este vrǎjitorie sau magie. Este pur şi
simplu o nouă tehnică de ghicit în informaţii sau, cum se spune
în lumea ştiinţifică, este descoperirea modelării viitorului prin
cele mai viabile strategii, elaborate virtual de mintea umană
prin crearea conjuncturilor, care vor determina de la sine
atingerea scopului propus, prin răspândirea lor în masă.
Craiova, 26 mai 2007
82
 6. Încercarea de penetrare a mediului
academic şi religios
Motto: Iezechil 33.6-7 – “Dacă însă străjerul a văzut
sabia venind şi nu a sunat din trâmbiţă şi poporul n-a fost
vestit şi va veni sabia şi va ridica viaţa cuiva, acela a fost răpit
pentru păcatele lui, dar sângele lui îl voi cere din mâna
străjerului. Şi pe tine, fiul omului, te-am pus Eu străjer casei
lui Israel şi tu vei auzi cuvânt din gura Mea şi îl vei vesti din
partea Mea.”
Eu nu am spus şi nu pot spune că sunt un adevărat
străjer, deoarece eu nu am auzit cuvântul direct din gura lui
Dumnezeu. Eu sunt un simplu “fiu al omului” care m-am
informat din duhul omului, nu din Duhul Sfânt. Dar în baza de
date vizibilă a umanităţii, un fel de oglindă materială a duhului
omului, există informaţii despre care unii oameni susţin că sunt
eşantioane din Duhul Sfânt. Eu sunt un fel de Toma
necredinciosul, deoarece nu le-am contestat, dar nici nu le-am
luat ca adevărate până nu le-am pipăit cu neuronii proprii.
Cea mai pipăibilă probă din cuvântul lui Dumnezeu,
transferat omului prin tehnici necunoscute, este existenţa
ADN-ului mitocondrial paternal în “coasta lui Adam”,
apendicele xifoid al sternului.
Pe baza informaţiilor genetice existente în acest ADN
se poate crea un organism uman, aşa cum a creat-o Dumnezeu
pe Eva. Deşi în acest moment eu am demonstrat doar teoretic
acest adevăr divin, el nu poate fi contestat de oamenii de
ştiinţă. Singurul lucru pe care ei îl vor face în curând, va fi
confirmarea lui. Ipoteza mea, pe care am trâmbiţat-o la început
timid, este acum neglijată total de toată lumea. La început,
lipsindu-mi cunoştinţele medicale referitoare la ingineria
genetică, m-am bazat doar pe simularea cibernetică a două
concepte asemănătoare, rezonanţa magnetică în corpurile
anorganice şi în cele organice. Acest tip de simulare, care este
83
un accesoriu de bază în managementul modern, mi-a permis să
fac comparaţii şi între alte informaţii conţinute în baza de date
a umanităţii, creată la începuturile dezvoltării gândirii umane,
doar pe baza intuiţiei şi a revelaţiei, cu baza de date creată
acum pe baze ştiinţifice, raţionale.
Lipsa cunoştinţelor interdisciplinare, inoculată numai
prin mândria oamenilor preocupaţi numai de diverse domenii
de cercetare a naturii, a omului şi a lui Dumnezeu, face ca
omul să devină dogmatic în cunoaştere.
Surpriza mea nu este provocată de dogma religiilor, ci
de dogma şi de cenzura introdusă de ştiinţă.
Referatul de mai jos nu a fost acceptat de organizatorii
celor două numite simpozioane. Ei nici măcar nu m-au invitat
ca simplu ascultător, aducându-mi chiar reproşul că aş dori să
particip la mesele lor festive.
Un alt reproş a fost că speculaţiile mele manageriale nu
înseamnă cercetare ştiinţifică. Fără alte comentarii.
Crede şi cercetează
Referat propus şi transmis organizatorilor pentru
seminarul “Ştiinţǎ şi Credinţǎ”, Curtea de Argeş, 7-9.09.2007
şi pentru conferinţa “Ştiinţǎ şi Teologie”, Sibiu, 9-11.09.2007
Stimate Doamne şi Domnişoare, Stimaţi Domni,
Voi începe dicursul meu cu un test pe care vă rog să-l
luaţi în serios şi să-mi acordaţi sprijinul Dvs. în elaborarea
unui studiu de marketing privind punctul de vedere al omului
modern faţă de informaţiile biblice:
Întrebare : Dacă a-ţi fi în locul lui Adam, care ar fi
reacţia Dvs. la ispita Evei de a consuma fructe din “pomul
cunoaşterii”, văzând că aceasta nu a murit după ce a testat
un fruct?
Răspuns : ................
84
 Vă voi prezenta la sfârşitul discursului punctul meu de
vedere şi, chiar dacă va părea total diferit faţă de modul
tradiţional de a trata informaţiile biblice, vă rog să-l acceptaţi
ca pe o informaţie prin care eu nu doresc şi nu mi-am propus
să stric rânduiala tradiţională a religiilor, ci să-mi aduc umila
contribuţie la împlinirea conştientă a scopului acestor tradiţii şi
religii, toate lăsate şi acceptate de Dumnezeu pe pământ.
Crede şi cercetează, este sloganul al cărui adept sunt şi
pe care vi-l propun şi Dumneavoastră. Nu ştiu dacă ar trebui să
argumentez această opţiune a mea, deoarece Dumnezeu ne-a
acordat libertatea de a ne alege drumul propriei vieţi şi, cum
nimic nu este impus, opţiunea fiecăruia trebuie respectată atâta
vreme cât ea se manifestată doar în latura informaţională sau în
virtual. Eu am abordat cercetarea în spiritul credinţei creştin
ortodoxe în care am fost educat şi voi aduce cercetărilor mele o
serie de argumente tradiţionale, dar credinţa mea este că marile
religii ale lumii au şi ele un cuvânt greu de spus privind
adevărul absolut şi aştept cu nerăbdare punctul lor de vedere
privitor la descoperirile şi teoriile pe care vi le supun atenţiei
prin acest discurs.
Ascultaţi ce spune unul din apostolii lui Hristos,
referitor la înţelepciune şi credinţă: “Căci de vreme ce întru
înţelepciunea lui Dumnezeu lumea n-a cunoscut prin
înţelepciune pe Dumnezeu, a binevoit Dumnezeu să
mântuiască pe cei ce cred prin nebunia propovăduirii. Fiindcă
şi iudeii cer semne, iar elinii caută înţelepciune. Însă noi
propovăduim pe Hristos cel răstignit: pentru iudei sminteală;
pentru neamuri nebunie.” – 21-23, cap.1, Corintieni, Pavel.
Eu nu voi propovădui, deşi aprecierile Sfântului Pavel
adresate lumii în secolul I d.H. sunt valabile şi acum.
Au trecut două milenii de ştiinţă umană luminată divin
şi nimic nu s-a schimbat. În ciuda dezvoltării ştiinţei,
inimaginabilă atunci, omul de ştiinţă şi omul credincios sunt
două personalităţi complet diferite.
85
Religia se ocupă în continuare de propovăduire ca
acum 2000 de ani şi bine face (veţi vedea în continuare de ce),
iar omul de ştiinţă caută în zadar adevărul unităţii în golul
informaţional al materiei (Eminescu – Luceafărul):
“Căci unde-ajunge nu-i hotar, / Nici ochi spre a cunoaşte,
Şi vremea-ncearcă în zadar / Din goluri a se naşte.”
Cu siguranţă, pentru un om de ştiinţă modern, materia
atârnă atât de greu în cântarul aprecierii scrierilor biblice încât,
oricât de credincios ar fi prin tradiţia familiei din care provine,
aceasta nu-i va permite să creadă că este posibil a se fi
întâmplat real ceea ce au spus apostolii despre Hristos sau ceea
ce se spune despre multe alte minuni. De fapt remarca lui
Hristos, cunoscută nouă prin vorbele evanghelistului Luca,
“Fericit este acela care nu se va sminti întru Mine”, ne
îndeamnă să cercetăm cu raţiune tot ceea ce a realizat Hristos,
sau mai bine zis Dumnezeu prin transmiterea înţelepciunii
către Hristos sau către unii oameni cu har, prin Duhul Său.
Bazându-mă pe conceptul actual al managementului
calităţii totale, în care previziunea sau preştiinţa este utilizată
de om pentru a crea conjuncturile şi a modela viitorul, în
opinia mea totul este posibil a se fi petrecut aşa cum rezultă
din scrierile tradiţionale şi nimic nu pare imposibil a fi realizat
în viitor de către om prin cunoaştere. Totul este o provocare
divină pentru a-l determina pe om să gândească înţelept la
viitor prin extrapolarea imaginaţiei fondată pe tradiţie şi ştiinţă.
Dezvoltarea ştiinţei va permite omului să cunoască în viitor
toată tehnologia realizărilor lui Hristos în latura materială, dar
până acolo mai avem drum lung ce trebuie parcurs cu
înţelepciune. Este adevărat că transformările materiale se
produc prin procese chimice, dar nu asta este rădăcina cauzei.
Orice proces chimic poate fi generat ştiinţific de om
dacă există pricepere şi energie. Una din caracteristicile omului
remarcată de Cioran, “nu iubim profeţia fiindcă ea înghite
timpul”, este atât de valabilă omului de ştiinţă, încât acesta nu-
86
şi poate permite să-şi lase imaginaţia să zboare liberă şi să
creadă necondiţionat ceea ce el nu poate demonstra.
Nici nu este recomandat să-şi abandoneze cercetarea
ştiinţifică, lăsându-se atras în capcana credulităţii. Asta l-ar
opri din cercetarea sa, din căutarea sa, din drumul său spre
cunoaşterea totală, din aspiraţia sa de a deveni prin
înţelepciune asemeni lui Hristos. Dar pentru a deveni fiu al lui
Dumnezeu asemeni lui Hristos, în primul rând nu trebuie să
nege toată trăirea strămoşilor noştri şi să caute ostentativ a
ridiculiza descrierile, uneori naive, ale unor oameni a căror
cunoaştere nu le putea permite să înţeleagă evenimentele
petrecute chiar sub ochii lor. Chiar şi acum, în ciuda
dezvoltării fără precedent a ingineriei genetice şi a
comunicaţiilor fără fir, există foarte multe opinii contrare, dar
care pe mine nu mă determină să-mi schimb credinţa:
realizările lui Hristos nu s-au făcut prin simple vorbe ci cu
înţelepciune, prin cunoaştere totală, prin ştiinţă şi preştiinţă.
Totul era prevăzut de Hristos şi aşteptat a se petrece
exact cum spunea El şi totul a fost executat cu o precizie
demnă de cele mai moderne echipamente tehnice imaginate
sau încă neimaginate de om.
Oare este credibil a fi fost posibil? Oare tot virtualul
imaginat de Dumnezeu se va petrece aşa cum a prevăzut El şi
cum i-a fost transmis omului prin revelaţii? Oare toată
cunoaşterea este dată de la Dumnezeu şi descoperirile noastre
sunt simple copieri ale unei inteligenţe fără margini?
Drept să vă spun, fără să par lipsit de modestie, mi-ar fi
părut bine să pot veni cu contribuţii absolut originale şi să-l
ajut şi eu în munca Sa, dar ceea ce vă voi comunica eu acum şi
despre care eu cred că este o descoperire originală, este de
mult cunoscută şi aplicată de Dumnezeu.
Cel puţin aş fi bucuros dacă cercetarea mea este pe
drumul trasat de El şi mă rog Lui să-mi ierte greşelile mele.
Eu vă prezint un punct de vedere personal, rezultat în
urma analizei informaţiilor multidisciplinare pe care le-am
87
avut la dispoziţie şi pe baza cărora am elaborat o altă viziune
privind convergenţa celor două domenii diametral opuse de
abordare a studiului vieţii, ştiinţa şi credinţa. Prin cercetările
mele ştiinţifico-religioase, eu abordez un domeniu virgin,
neatacat încă de oamenii de ştiinţă în modul în care îl tratez eu,
cel al tehnologiei comunicaţiei divinitate-om-natură,
tehnologie prin intermediul căreia informaţia circulă cu
înţelepciune în cadrul acestui magnific trio, vizibil dar şi
invizibil. Din punctul meu de vedere nu există contradicţii
între cunoaşterea ştiinţifică şi revelaţia religioasă, creştină sau
de alte religii, deoarece domeniile lor de preocupare sunt
complementare. Există anumite divergenţe ce apar la graniţa
interpretărilor, care prin teoria exprimată de mine, pot fi foarte
uşor negociate.
În sprijinul acestei declaraţii îl voi parafraza pe
Eminescu: “Ceea ce ştiinţa descoperă acum, religia cunoştea
de mult.” Eu nu sunt atât de sigur că reprezentanţii religiilor
cunosc în amănunt sau ştiinţific tehnologia producerii
evenimentelor realizate de Hristos sau prin care Dumnezeu
face minuni zi de zi, dar ei sunt obişnuiţi ca lucrurile nevăzute
să se transforme în văzute şi nu li se pare nimic nefiresc sau
magic. Cu siguranţă nu li se va părea neobişnuit ca prin ştiinţă
oamenii să-L contureze pe Dumnezeu şi să ni-L prezinte cât
mai aproape de adevăr. Am spus să-L contureze, să-i
recunoască prezenţa, nu să-L vadă.
Pentru a completa această ultimă remarcă vă redau
definiţia ştiinţifică a câmpului electromagnetic, extrasă din
“Manualul de Bazele electrotehnicii”, Timotin şi alţii, 1970:
“Studiul macroscopic al fenomenelor electrice şi
magnetice este subordonat studiului fenomenelor mecanice şi
termice, deoarece identificarea stărilor electrice şi magnetice
ale corpurilor şi mărimilor primitive necesare caracterizării
lor nu se poate face decât indirect (nefiind direct accesibile
simţurilor noastre)... deoarece acestea ajung în stări a căror
caracterizare apare incompletă, adică insuficientă pentru a
88
asigura prevederea evoluţiei lor viitoare (atragerea unor
corpuri, orientarea în spaţiu) ... În aceste stări corpurile au
proprietăţi noi, care prezintă un caracter extrinsec şi
trecător... Stările electrice şi magnetice pot fi comunicate şi
retrase după voie corpurilor respective, care pot fi readuse în
stările iniţiale.... În identificarea stărilor electrice şi magnetice
ale corpurilor se ajunge la concluzia că, atunci când se găsesc
în aceste stări, corpurile interacţionează local cu un sistem
fizic distinct de ele, răspândit în spaţiu în (ele - n.a.) şi în jurul
lor şi care mijloceşte transmisiunea la distanţă a acţiunilor
ponderomotoare între ele: câmpul electromagnetic.”
Dacă această definiţie vi se pare asemănătoare cu
definiţia dată lui Dumnezeu de către teologi, ca fiind o entitate
prezentă dar imperceptibilă simţurilor omului, nu o luaţi ca pe
o pură coincidenţă. Tehnologia transmiterii informaţiei divine
este bazată pe aceleaşi principii prin care se transmite
informaţia cu ajutorul câmpului electromagnetic. Doar suportul
diferă, acesta fiind un suport imaterial oscilant, o bandă de
unde a căror frecvenţe depăşesc frecvenţa luminii şi care nu
mijloceşte la distanţă acţiuni ponderomotoare prin care materia
s-ar putea încălzi sau transforma direct, ci doar informează
materia şi prin această informaţie materia este transformată aşa
cum se doreşte, prin procese chimice.
Eu am pornit, în încercarea de a explica raţional
existenţa evenimentelor descrise în Biblie, pe baza acestei
tehnologii a transmiterii informaţiilor fără fir, pe care o cunosc
într-o măsură necesară şi suficientă şi care-mi permite să
accept aceste informaţii ca fiind adevărate. Practic în analiza
mea ele sunt adevăruri postulate şi constituie condiţiile iniţiale
ale teoriei lansată de mine. Eu nu-mi pun problema de unde are
Dumnezeu informaţia şi energia conţinute în Sfântul Duh.
Pe acest nivel al cunoaşterii nici nu este necesară
această informaţie suplimentară. Deocamdată pe mine mă
preocupă tehnologia Lui utilizată la creaţie.
89
Modul meu de abordare a informaţiilor produse de
umanitate este de a nu neglija nici o informaţie, de a nu o nega
fără discernământ, ci de a o cataloga şi de a-i acorda o pondere
în baza mea de date. Acesta este principiul care stă la baza
tehnologiei moderne de procesare a informaţiilor utilizat în
managementul calităţii totale. Aceasta este principiul pe baza
căruia se păstrează probele în cazul crimelor neelucidate, în
care toate probele culese sunt păstrate cu speranţa că omul de
ştiinţă va putea veni în viitor cu alte argumente demonstrabile,
neaccesibile pe un anume nivel de dezvoltare a cunoaşterii, şi
care vor contribui la elucidarea cazului. Acesta este principiul
pe baza căruia religia păstrează cu sfinţenie, nealterate,
informaţiile tradiţionale, cu speranţa că cineva le va putea
cândva interpreta ştiinţific în spiritul credinţei sau “întru
înţelepciunea lui Dumnezeu”.
În opinia mea, nu religia trebuie să se alinieze ştiinţei,
ci ştiinţa trebuie să utilizeze probele păstrate cu credinţă de
religie. În opinia mea omul de ştiinţă trebuie să accepte
provocarea divină, chiar dacă relatările celor care au trăit-o par
fantezii, sminteli sau nebunii, şi să conducă raţional umanitatea
pe drumul trasat şi sugerat oamenilor prin revelaţii de
înţelepciunea divină, în ciuda faptului că aceste revelaţii se
obţin prin diverse metode şi tehnici specifice diverselor religii,
dar care nu au deocamdată nici o explicaţie ştiinţifică.
Redau mai jos trei pasaje din Biblie, în care sunt
descrise realizări tehnologice moderne:
- Cinematografia: - “Şi am văzut, în extaz, o vedenie:
ceva coborându-se ca o faţă mare de pânză, legată în
patru colţuri, lăsându-se în jos din cer, şi a venit până la
mine. Privind spre aceasta, cu luare aminte, am văzut
dobitoacele… Şi am auzit un glas care-mi zicea…” –
Fapte
- Aviaţia: “Fiecare din fiinţele acestea avea patru
feţe: faţa întâi era faţă de heruvim, faţa a doua era faţă
de om, cea de a treia era faţă de leu şi cea de a patra era
90
 faţă de vultur. Atunci heruvimii s-au ridicat; când
mergeau heruvimii, mergeau şi roţile pe lângă ei, iar
când heruvimii îşi ridicau aripile ca să se ridice de la
pământ, nici roţile nu se despărţeau, ci erau împreună
cu ei. Când aceia stăteau, stăteau şi acestea; iar când se
ridicau aceia, şi acestea se ridicau, pentru că duhul
fiarelor era şi în ele.” - Iezechil.
- Transmisia de date prin unde electromagnetice:
“între orele 6 şi 9 seara s-a făcut întuneric peste tot
pământul”, - Luca. Prin voinţă divină, lumina proprie
bogată în informaţie, numită Sfântul Duh, poate fi oprită
sau pornită la comandă ca orice post de emisie creat de
oameni şi transmis prin unde electromagnetice. Acest
fapt este relatat a se fi petrecut în timpul răstignirii, când
Dumnezeu a oprit comunicarea cu pământenii pentru a
preveni o reacţie normală de supravieţuire a unui
organism uman aflat în chinurile morţii, pentru a opri o
reacţie a omului Hristos care avea acces nelimitat la
“Sfântul Duh” şi care a strigat înainte de a muri “de ce
m-ai părăsit Dumnezeul Meu”, reacţie care ar fi fost
conformă sistemului neurovegetativ al omului, dar
neconformă scopului principal pentru care a venit
Hristos pe pământ, INVIEREA.
Dacă la vremea relatării lor aceste informaţii păreau
sminteli sau nebunii, eu nu cred că, pe această treaptă a
cunoaşterii, omul de ştiinţă raţional poate să le mai considere
aşa şi să le neglijeze. Eu nu le neglijez şi, chiar dacă
interpretările mele date informaţiilor biblice par provocări
ilogice sau fantezii iraţionale, eu voi continua cercetările mele
respectându-mi principiul enunţat: crede şi cercetează. În
acest sens eu mi-am pus întrebări de genul celor de mai jos:
- Ca fiinţă raţională, poţi să-i spui unui animal pleacă
şi el să plece sau poţi să vorbeşti cu un om, direct sau
prin telefon, şi să-i spui să sape şi el să sape?
91
Cu siguranţă DA, numai şi numai dacă animalul sau
persoana în cauză cunoaşte limbajul folosit de tine.
- Ca fiinţã raţională, poţi să-i spui unui orb vezi şi el
să vadă? Poţi să-i spui unui şchiop umblă şi el să umble?
Poţi să-i spui unui om umblă pe valurile mării şi el să
umble fără să-şi ude hainele? Poţi să-i spui unui mort
scoală-te, umblă şi vorbeşte şi el să se scoale, să umble şi
să vorbească? Poţi să-i spui unui copac usucă-te şi el să
se usuce? Poţi să vorbeşti cu apa şi să-i spui fă-te vin şi
ea să se facă vin? Sau fă-te apă sfântă şi ea să se facă
aghiasmă?
Cu siguranţă NU în mod ştiinţific, deoarece pe acest
nivel al cunoaşterii, în ciuda cunoaşterii tehnologiei
transmiterii informaţiei fără fir, nu sunt cunoscute frecvenţele
purtătoare şi comenzile necesare procesării la distanţă a
materiei prin informaţie.
Noi nu cunoaştem tehnologia lui Dumnezeu.
Sau DA, dacă eşti Hristos sau ai primit harul divin.
Deşi comunică cu o altă persoană printr-un telefon
mobil miniaturizat, omul a ajuns să pară că vorbeşte singur pe
stradă. Pe baza cunoaşterii actuale, o parte din aceste
modalităţi de comunicare menţionate mai sus sunt realizabile
de către om, în anumite circumstanţe. Dacă ne uităm la o parte
din aceste vorbe pe care un om le-ar spune, reacţia unui om
simplu ar fi: este nebun, a ajuns să vorbească lucrurilor.
Dar acum omul a ajuns să-i comande telefonului ca
printr-o vorbă să formeze un anume număr de telefon sau,
chiar dacă mijlocul de transport nu mai este calul care vorbea
conform unei istorisiri biblice, mijloacele moderne de transport
ne vorbesc, informându-ne despre unele stări şi acest lucru ni
se pare foarte normal, deşi în spatele acestor vorbe este o
întreagă tehnologie de procesare a comenzilor verbale.
Pe baza informaţiilor tradiţionale ni se spune că acest
tip de comunicare a fost realizat de Hristos, căruia i se
atribuiau puteri supranaturale, şi contemporanii lui se mirau
92
întrebându-se: “Ce este acest cuvânt? Porunceşte duhurilor cu
stăpânire şi cu putere.” – Luca.
Credem sau nu credem?
Credem că toţi cei care ne-au transmis aceste informaţii
au fost nebuni sau au avut un anume interes să ne smintească?
Care ar fi fost interesul unor oameni simpli, apostolii lui
Hristos de acum 2000 de ani, să răspândească nişte zvonuri
neadevărate, oameni care nu aveau averi, şi-au părăsit familiile
şi au plecat în lume sau au fost conduşi în alte lumi şi nu au
întâmpinat dificultăţi de transmitere a informaţiilor, deoarece
au vorbit peste noapte în alte limbi?
Privite prin prisma cunoaşterii actuale o parte din
aceste vorbe sunt deja realizate. Sunt realizate prin ştiinţă, mai
bine zis prin ştiinţa de a pune în practică informaţiile ştiinţifice
care sunt demonstrabile şi repetabile. Dar pentru realizarea lor
omul foloseşte, pe lângă informaţii, unelte sau accesorii
materile. Omul creează atât informaţii cât şi unelte pentru a
crea. Activitatea umană este un proces iterativ care ne va
conduce în mod ştiinţific la Dumnezeu.
Privite prin prisma transmiterii informaţiilor la distanţă,
o altă parte a acestor vorbe este realizabilă, repetabilă şi
demonstrabilă cu ajutorul unor unelte ce comunică între ele
fără fir prin intermediul sateliţilor.
Privite prin prisma info-energiei o altă parte a acestor
vorbe, cea referitoare la vindecarea fără intervenţie fizică sau
cea referitoare la citirea unor informaţii nevăzute direct, este
realizată parţial de anumiţi oameni, chiar dacă deocamdată
inconştient, prin urmare tot imaginarul şi iraţionalul
descrierilor biblice este posibil a fi realizat de om.
Cum?
Prin cunoaşterea modului de comunicare şi a limbajului
folosit de organismele vii. Nu vorba este cea care produce
fapta, ci gândul! Dar nu orice gând lipsit de conţinut, ci unul
plin de informaţie, de cunoaştere totală.
Este această afirmaţie a mea o blasfemie sau o erezie?
93
De ce Hristos a spus:
“ţi s-a întâmplat acest lucru deoarece ai crezut”?
Este suficientă credinţa pentru a face aceste lucruri?
Cu siguranţă da, dar numai dacă vrea Dumnezeu.
In rest toate realizările medicale, ca să vorbim doar de
vindecări, au atâta ştiinţă în spatele lor încât eu consider că
omul conştient va trebui să adauge credinţei ştiinţa sa, sau mai
bine zis să cerceteze viaţa în mod ştiinţific cu credinţă în
Dumnezeu. Dar credinţa nu mai este suficientă pentru a opri
omul cunoscător să producă rău. Ştiinţa a ajuns atât de departe
pe tărâmul cunoaşterii încât este foarte periculos a o lăsa pe
mâinile omului lipsit de credinţă sau mai bine zis pe mâna
omului care crede în puterea nelimitată a omului. Omul
conştient trebuie să rămână vigilent, prin credinţa în
Dumnezeu, la tot ce se poate produce prin ştiinţa raţională.
Eu m-am întrebat ce pot să însemne informaţiile biblice
următoare: “noi n-am primit duhul lumii, ci Duhul cel de la
Dumnezeu; voi sunteţi templu al lui Dumnezeu şi Duhul lui
Dumnezeu locuieşte în voi – Corintieni; sămânţa este cuvântul
lui Dumnezeu - Luca; sufletul merge la cer şi ia cu el şi toate
faptele omului - Apocalipsa.“
Nu ştiu dacă răspunsul dat de mine acestor întrebări
este complet sau dacă satisface aşteptările oamenilor simpli cu
privire la relaţia lor cu Dumnezeu, dar cred că prin tehnologia
pe care o voi expune în continuare se pot explica ştiinţific toate
evenimentele descrise în Biblie sau orice alt eveniment atribuit
lui Dumnezeu şi care pare un miracol: transmiterea fără fir a
unei informaţii dorite către orice element din natură, inclusiv
omul, cu scopul transformării acestuia, prin procese materiale
chimice, într-un mod dorit şi aşteptat a se produce.
Dar să intru în descrierea tehnică a tehnologiei
transmiterii cuvântului divin către oameni, aşa cum o văd eu.
Omul este cel mai sofisticat echipament biologic
existent pe care-l cunoaşte omul sau, mai bine zis, nu-l
cunoaşte în totalitate.
94
 Omul are simţuri, are sentimente, are raţiune, are
echilibru şi sisteme de autoreglare, are capacitatea de a
comunica şi de a acţiona raţional prin mijloace fizice şi multe
alte calităţi, dar şi multe limite şi defecte.
Informaţiile produse de umanitate, atât cele virtuale cât
şi cele fizice sau reale, acoperă întreaga paletă de la foarte bine
până la foarte rău.
Ce înseamnă bine şi ce înseamnă rău?
Fiecare tradiţie şi religie şi-a elaborat, pe baza duhului
credinţei lor, propriile criterii şi concepţii care au dus viaţa din
cele mai vechi timpuri şi până astăzi, filtrând binele de rău.
În concepţia secolului trecut, pe baza unui acord
internaţional asistat de ONU, binele şi răul au fost raportate la
viaţa omului, indiferent de provenienţa omului sau de situaţia
lui socială, prin carta drepturilor omului. În concepţia actuală
s-a extins noţiunea de bine şi rău şi peste natură sau mai bine
zis peste decorul în care omul îşi trăieşte viaţa.
Chiar şi în managementul afacerilor, prin principiul
enunţat şi aplicat acum – poluatorul plăteşte, principiul vechi
al managementului profitului financiar cu orice preţ începe să
scadă în intensitate.
Ceea ce-l îndeamnă pe om să producă fapte bune sau
fapte rele este un fenomen ce ţine de libertatea omului şi de
modul său propriu de a-şi stabili centrul deciziei.
Eu vă propun ca centru al deciziei, centrul unui triunghi
echilateral cu Dumnezeu în vârful unghiului:
Divinitate_Om_Natură.
Ni se spune tradiţional că Dumnezeu acordă libertate
totală de acţiune omului, că a elaborat la un anume moment un
cod al convieţuirii, că la un alt moment şi-a trimes propriul fiu
să ne arate ce ar trebui să facem şi că la un alt moment dat va
judeca faptele noastre. Aceste momente, privite din punctul de
vedere al sistemelor de asigurarea calităţii, sunt numite puncte
critice. Ele sunt necesare într-un proces de transformare
raţional pentru a realiza o analiză profundă a procesului, pentru
95
a vedea de unde ai plecat, ce ţi-ai propus, ce ai realizat, cum şi
încotro te îndrepţi.
Dar oare procesul vieţii trăite de oameni vi se pare a fi
un proces raţional? Vi se pare că omul are o ţintă precisă pe
care şi-a propus să o atingă după o anume perioadă?
Este această ţintă identică scopului divin?
Eu cred că da şi asta datorită faptului că noţiunile de
bine şi rău s-au impregnat adânc în sufletele cât mai multor
oameni, care atunci când descoperă răul îl fac cunoscut întregii
lumi, prin mass-media sau prin alt fel de comunicaţii cu sau
fără fir. Aproape nimic nu mai poate fi ascuns, chiar dacă omul
pus să conducă destinele umanităţii păstrează uneori
adevărurile unor evenimente doar într-un cerc restrâns pentru a
acoperi unele fapte neconforme principiilor vieţii.
Revenind la omul biologic şi la medicină, cunoaşteţi
implanturile artificiale şi modul lor de utilizare.
Cel puţin sunt cunoscute la scară mondială cele care
funcţionează corect şi prelungesc durata de viaţă a celor în
suferinţă. Prin anii ’60 CIA a comandat cercetarea
implanturilor electronice în creierul uman, prin care să
comande omului modificarea reacţiilor coordonate de glanda
amigdală din sistemul lingual. Înainte de experimentarea
acestor teste pe om, oamenii de ştiinţă au făcut demonstraţii de
funcţionare a acestei tehnologii pe animale, din care se disting
producerea repetată a orgasmului unor cimpanzei prin
comanda de la distanţă şi oprirea acţiunii unui taur fioros, aflat
în coridă chiar cu descoperitorul acestui principiu tehnologic.
Totul a funcţionat ireproşabil pe animale.
Dar pe om? Informaţiile privitoare la rezultatele
testelor făcute pe om sunt secrete, dar eu sunt convins că nu au
funcţionat aşa cum se aşteptau cercetătorii.
De ce? Nu creierul este cel care impune omului centrul
deciziei. Creierul uman funcţionează ca un calculator.
Comandă execuţia unor acţiuni pe care le-a învăţat. El este, aşa
cum definesc psihologii, cel care determină inteligenţa unui
96
om, IQ-ul. Dar, tot psihologii au determinat, că cele mai mari
realizări umane sunt determinate de o altă calitate umană,
funcţia emoţională EQ, care este neexplicată ştiinţific, dar care
este hotărâtoare în realizările aplicative, în acţiunile omului de
a conduce procesele de transformare ale materiei.
Eu mai adaug acestor două calităţi, IQ şi EQ, o a treia,
calitatea credinţei, CQ. De fapt acest triplet de calităţi este
determinat de tripletul om-natură-divinitate.
Eu vă propun să abordăm această latură necunoscută a
emoţiilor provocate de credinţă, a pătrunderii ştiinţifice în
sufletul ascuns al omului, în conştiinţa sa care-l determină să
acţioneze uneori peste limitele raţiunii, producând astfel
efectele caracterizate ca bune sau rele.
Teologii ne spun că faptele bune sunt determinate de
acţiunea omului în spiritul divin, de credinţa în Dumnezeu, iar
faptele rele sunt determinate de acţiunea lui în spiritul diabolic,
de credinţa în Satana. Oamenii de ştiinţă spun despre marile
descoperiri că au fost determinate raţional prin procesarea
conştientă a informaţiilor existente, iar despre marile dezastre
ştiinţifice că au fost determinate de acţiuni iraţionale ale
omului care a acţionat conform propriei lui decizii sau a
deciziei altor oameni iraţionali. Prin mangementul modern al
calităţii totale se impune ca orice acţiune umană să fie
analizată înainte, stabilindu-se şi evoluţia ei virtuală, astfel
încât să fie cunoscute riscurile ce pot apare în cazul aplicării ei.
Cum putem noi ca oameni simpli să carecterizăm
implantul electronic prin care se doreşte ca acţiunile omului să
fie comandate 100% de decizia altui om?
Dacă privim în istoria umanităţii, omul a încercat din
cele mai vechi timpuri să supună omul deciziei lui prin diverse
mijloace de modelare a sufletului: constrângere, mituire,
dezinformare, dragoste falsă, etc.
Omul acţionează în stilul animalic al relaţiei pradă -
prădător, dar îl depăşeşte pe acesta deoarece odată ce devine
97
prădător acţionează fără limitele impuse de necesităţi sau de
bunul simţ, aşa cum sunt acestea definite tradiţional.
Dar care sunt necesităţile umane şi care este limita lor?
Nu voi intra în alte analize ştiinţifice, biologice,
psihologice sau filozofice.
Mă rezum la a vă reaminti că marile religii impun
educarea omului în spiritul auto-controlului în cadrul unor
limite fiziologice sau chiar evitarea ispitelor care stimulează
necesităţile peste limita fizică şi morală.
Cea mai mare parte a merketingului modern se ocupă
de stimularea laturii emoţionale a omului determinând
creşterea consumului unor bunuri şi servicii şi implicit
creşterea producţiei acestora. Această creştere, combinată cu
creşterea populaţiei, a determinat procesarea materiei pe o
scară atât de mare încât a apărut limita resurselor. Ritmul de
consum al omenirii de astăzi este de 1,2 planete pământ,
asemănător cu cel din epoca dinozaurilor, încât spectrul
dispariţiei speciei umane apare la orizont.
Ce este de făcut? Oare omul este un dinozaur
inconştient care nici măcar nu se aşteaptă la reacţia
necontrolată a naturii sau la reacţia divinităţii?
În nici un caz nu este. El şi-a elaborat strategii de
viitor: limitarea înmulţirii speciei, limitarea consumului,
extinderea cercetării spaţiului cosmic şi altele. O parte a
acestor strategii caută să determine omul să se încadreze
raţional şi emoţional în anumite limite.
Doar marketingul acţionează invers. În anumite
sectoare, cum ar fi fumatul, consumul alcolului sau al
drogurilor, sexul, etc. s-au luat măsuri la nivel mondial de
reducere a reclamelor sau de interzicere totală a lor.
Dezvoltarea comunicaţiilor fără fir a permis omului să
realizeze lucruri bune, dar această realizare este speculată de
om şi pentru a realiza unele fapte rele.
La reacţia omului simplu, care se simte agresat de
informaţii poluante şi care cere controlul şi cenzurarea acestor
98
informaţii primite de la om prin calea nevăzută, reacţia celor
care le produc este de protejare totală a intimităţii informaţiilor
private, de neamestec în treburile lor interne. Aceste informaţii
fără fir, private, încep a fi socotite ca făcând parte din sufletul
omului, din partea lui intimă şi secretă, chiar dacă uneori
produc foarte mult rău celorlalţi prin extrapolarea lor din
sectorul privat în sectorul public sau social.
Am rezumat un istoric al principiului transmiterii
informaţiilor privit atât din punct de vedere ştiinţific cât şi
religios şi aceste fapte, acceptate sau nu de omenire, ne sunt
cunoscute din scrierile tradiţionale şi din cele ştiinţifice. Mai
vin cu o completare în spiritul celor spuse mai înainte. În
conceptul modern al coordonării activităţilor umane, putem
accepta cu o marjă de eroare neglijabilă, înlocuirea denumirii
de boier sau domn, atribuită lui Dumnezeu de Hristos în
pildele Sale, cu denumirea actuală de manager.
In concepţia mea Dumnezeu este managerul calităţii
totale a vieţii. Cel mai important principiu al managementului
calităţii totale este comunicarea informaţiei de calitate, a
ADEVĂRULUI.
Pe baza acestui principiu, din procesul de transformare
coordonat se colectează informaţii despre evenimentele
petrecute, prin mai multe căi:
- calea directă – stocarea informaţiilor în sufletul
celor care efectuează procesul;
- calea indirectă – stocarea informaţiilor transmise în
sistem de cei care efectuează procesul;
- controlul intern – stocarea informaţiilor transmise
în sistem de coordonatorii interni;
- destăinuiri secrete – stocarea informaţiilor obţinute
prin spionaj, spovedanii, etc.;
- controlul managerial – stocarea informaţiilor
colectate direct de manager.
Pentru ca managerul să proceseze informaţii reale de
calitate, trebuie să existe şi căi de comunicare directă cu
99
procesul, pe lângă cele indirecte. Cea mai modernă cale este
sondarea informaţiilor produse de participanţii la proces şi
compararea lor cu informaţiile colectate direct de la
participanţii la proces, prin sugestiile şi reclamaţiile venite din
proces şi prin sondajele efectuate. În limbajul utilizat în teoria
procesării informaţiilor, sondarea înseamnă eşantionarea
informaţiilor şi este un proces de colectare informaţii bazat pe
procesul de analiză a proceselor anterioare combinat cu
simularea strategiilor evoluţiei proceselor viitoare.
Sunt cunoscute multe metode de eşantionare pe baza
cărora filmul procesului de transformare se condensează,
urmând ca la redare să existe o metodă compatibilă de
decompresare (integrare) a informaţiilor care să ne permitã
urmărirea cu fidlitate a procesului. Vă dau cel mai cunoscut
exemplu, principiul MP3 de înregistrare şi redare a sunetelor.
Teoria pe care v-o prezint cuprinde descoperirile şi
simulările mele privind acest domeniu al controlului
managerial. În scrierile biblice am găsit informaţii privind
existenţa a două baze de date distincte:
- Sfântul Duh – planul divin sau baza de date
elaborată de Dumnezeu;
- Duhul omului – baza de date elaborată de oameni şi
stocată pe suportul angelic creat de Dumnezeu.
Agreez existenţa acestor două baze de date care sunt în
conformitate cu principiile managementului modern şi cu
teoriile privind comunicaţiile spaţiale şi vă propun să le
acceptaţi şi Dvs., cel puţin din punct de vedere teoretic.
Baza de date a managerului divin conţine informaţii
privitor la întregul plan de desfăşurare a procesului de
transformare, plan gândit cu mult înainte de începerea
procesului propriuzis sau creaţia divină, cum este el denumit
teologic. Pe lângă acest plan virtual, care conţine informaţii
despre resurse, strategii şi măsuri de urgenţă, în baza de date a
manage-rului divin sunt arhivate toate datele privitoare la
pregătirea şi implicarea managerului în proces, aşa cum s-au
100
petrecut ele în realitate, şi eventualele strategii şi măsuri de
corectare a procesului, dacă acestea sunt necesare.
Baza de date a umanităţi conţine informaţiile necesare
şi suficiente reconstituirii acestui proces cu o mare precizie. În
ea sunt stocate informa-ţiile privind desfăşurarea procesului în
conformitate cu planul managerial uman dar şi informaţiile
privind neconformităţile din proces. Practic în această bază de
date se află toate informaţiile despre binele şi răul produs de
oameni în procesul lor de trăire, de-a lungul întregii perioade
de la Adam şi până astăzi. Nimic nu s-a pierdut din punct de
vedere informaţional. Pe lângă managerul divin şi oameni, ca
participanţii activi ai procesului de transformare, mai trebuie să
luăm în considerare natura, ca materie primă şi decor al vieţii.
În natură există materie anorganică, inertă, care se transformă
doar prin intervenţia omului sau a naturii asupra ei şi materie
organică vie, activă, care are propria funcţie de transformare,
la care se adaugă procesele de transformare impuse de om sau
de natura înconjurătoare. În cadrul acestui trio, manager-
lucrători-mijloace şi materie de procesare, există un schimb
permanent de informaţii, care, conform principiului calităţii
totale, ar trebui să fie în concordanţă cu planul aprobat de
managementul procesului şi făcut cunoscut lucrătorilor prin
diverse metode de comunicare. In cazul în care există abateri
de la programul stabilit, vor apare reacţii de readucere a
procesului pe traseul stabilit, atât din partea lucrătorilor
conştienţi, cât şi din partea managerului. Datorită faptului că
are şi elemente vii, natura va avea propriile reacţii, mai mult
sau mai puţin cunoscute, în funcţie de evoluţia procesului.
Până aici, chiar dacă pare puţin fantezistă, imaginaţia
mea nu este departe de realitatea proceselor moderne de
transformare coordonate de om, din care robotica biologică era
inimaginabilă în secolul trecut. Aici apare un punct critic.
Comunicaţiile umane au atins o culme a transmisiei de
date fără fir, prin mijloace din ce în ce mai miniaturizate, care-i
acordă omului o libertate de mişcare, de informare şi de
101
comunicare din ce în ce mai mare, indiferent de locul în care se
află sau de locul din care sunt transmise datele. Managerii
oameni, aflaţi în procesul real de transformare, au început să
lucreze din ce în ce mai mult cu informaţii, trecând din latura
reală în cea virtuală, putând urmări şi conduce procesele de la
distanţă, fără a mai fi absolut necesară prezenţa lor fizică la
locul faptelor. Acţiunile corective stabilite de managementul
uman sunt puse în practică de lucrătorii oameni, în măsura în
care ei înţeleg mesajul managerial.
Managerul Dumnezeu îşi vede în continuare de
treburile Lui aşa cum şi le-a propus şi comunică cu omul şi
natura în acelaşi mod stabilit de El prin planul creaţiei. Şi El
urmăreşte procesul de la distanţă, corectând ce, când şi cât
consideră El de cuviinţă. Deşi aparent omul cunoaşte politica
managerială a calităţii vieţii, elaborată de Dumnezeu şi
transmisă oamenilor prin revelaţiile marilor religii, omul nu
cunoaşte tehnologia de comunicare şi limbajul Lui, motiv
pentru care de cele mai multe ori nu-L ia în considerare.
În acest punct critic eu vin cu o descoperire care pare
desprinsă din filmele science-fiction: în corpul uman se află
un mic laser biologic, o organită de 5-7 microni formată din
9 spire ce conţin mitocondrii, destinat captării, modulării,
demodulării şi transmisiei de date pe o frecvenţă superioară
frecvenţei luminii. Acest laser biologic funcţionează conform
principiilor lui Faraday, principii utilizate de om în
comunicaţiile prin sateliţi. Rolul lui este de a comunica
inteligent cu bazele de date existente în univers şi, în
momentul în care aceste date sunt sincrone cu codul vieţii
transmis de Creator în timpul fecundării, apar rezonanţele utile
vieţii. În caz contrar comunicarea poate produce fenomene
disonante ce conduc la boli, eşecuri, accidente, etc.
Cele două baze de date evidenţiate de mine, Sfântul
Duh şi duhul omului, sunt polarizate în antifază, fapt constatat
la fecundarea ovului de un spermatozoid, prin analiza
fenomenului de rotire cu 180° a piesei intermediare, denumită
102
de mine laser biologic, în conformitate cu principiul lui
Faraday, principiu utilizat de om la transmisiile prin satelit.
Nu intru în amănuntele tehnice pe care le-am pus la
dispoziţie parţial în anexa acestui referat şi voi continua
discursul meu în spiritul fantezist al decodificării şi
interpretării informaţiilor produse de om.
Redau mai jos o informaţie biblică: “Sunteţi scrisoare a
lui Hristos scrisă cu duhul Dumnezeului celui viu, nu pe table
de piatră, ci pe tablele de carne ale inimii.” – Pavel.
Poate vi se par doar nişte vorbe aruncate-n vânt, dar
pentru mine ele sunt o certitudine că modul meu de abordare a
acestei probleme de comunicaţie este şi cel real. Acest bio-
laser sau bio-suflet este echipamentul biologic care asigură
comunicaţia inteligentă a organismului uman cu Dumnezeu. În
timpul fecundării, în timpul formării fătului şi în timpul
pubertăţii, comunicarea omului cu Dumnezeu este activă.
Glanda imunităţii, timusul, este influenţată de genă, de natură
(prin reflexiile duhului omului date de astre), de educaţie şi de
Dumnezeu, prin decodificarea de către bio-suflet a unor
informaţii venite pe o cale nevăzută.
Astfel şi informaţiile divine sunt transpuse în reacţii
chimice care pot modifica funcţia imunologică a limfei şi prin
urmare funcţionarea întregului organism. Vindecările
miraculoase ale oamenilor atinşi de boli incurabile sunt
determinate de apariţia naturală în limfă a unor celule TNK
(natural killer) care atacă şi distrug cu o precizie de invidiat
toate celulele atinse de cancer. Uneori celulele produse
artificial de om prin vaccinuri îşi ating ţinta, dar uneori ele se
sinucid fără nici o explicaţie şi nu conduc la vindecarea celui
bolnav. Natura şi ştiinţa îşi au rolul lor limitat pe acest nivel al
cunoaşterii umane, iar divinitatea intervine numai la cerere şi
dacă constată că cel în suferinţă şi-a schimbat modul de viaţă
în conformitate cu Sfântul Duh. După pubertate timusul se
micşorează şi îşi reduce activitatea, aceasta putând fi reactivată
103
la cererea omului, prin credinţã în Dumnezeu sau pur şi simplu
pe baza deciziei divine luată unilateral de Dumnezeu.
Ce va face omul modern care posedă toată această
cunoaştere umană referitoare la bio-comunicaţii?
Din dorinţa lui de a acapara sufletul aproapelui sau din
invidie faţă de Dumnezeu, care a creat această cale directă de
comunicare cu omul prin care-i poate deschide ochii şi încurca
socotelile lui, va înlocui acest bio-suflet divin cu un CIP
electronic prin intermediul căruia va modula decizia omului
subordonat cu decizia omului prădător.
A mai făcut-o şi o va mai face. Acest fapt este
menţionat în Biblie, dar acolo sunt menţionate şi strategiile lui
Dumnezeu de a anihila acţiunea omului diavol. Nu voi descrie
aici interpretarea mea privind Apocalipsa, dar optimismul meu
mă face să cred că omul înţelept întru înţelepciunea lui
Dumnezeu va negocia cu omul diavol pentru a opri acţiunile
neconforme planului divin. Această imagine a negocierilor este
prevăzută şi de Ioan în Apocalipsa.
Chiar dacă eu sunt prea optimist şi greşesc rezultatul în
ceea ce priveşte momentul realizării lui ca fiind înainte de
2029, toată această integrare precisă a informaţiilor existente
nu va fi fără rost. Eu propun acum doar analiza unui singur
duh, duhul creştin al neamului meu. Ea va fi eşantionată de
generaţiile viitoare sau mai bine zis va deveni un eşantion al
viitoarei cunoaşteri umane în drumul ei spre desăvârşire. Ea
poate deveni şi un punct de plecare pentru negocierea religiilor
în spiritul descoperirii adevărului suprem.
Fuga de la vagul eşantion la precisul integral sau
invers, este jocul analizei şi sintezei realizate prin metodele
moderne ale procesării informaţiilor în limbajul binar, metode
preluate din vechea matematică: eşantionul (derivata) şi
integrarea (integrala).
Voi încheia discursul meu cu viziunea lui Eminescu din
Scrisoarea I, în care omul dezleagă noaptea necunoaşterii prin
104
şiruri de numere binare, viziune avută cu mult timp înaintea lui
Shannon, socotit părintele informaticii:
“Iar colo bătrânul dascăl, cu-a lui haină roasă-n coate,
Într-un calcul fără capăt tot socoate şi socoate
Şi de frig la piept şi-ncheie tremurând halatul vechi,
Îşi înfundă gâtu-n guler şi bumbacul în urechi;
Uscăţiv aşa cum este, gârbovit şi de nimic,
Universul fără margini e în degetul lui mic,
Căci sub frunte-i viitorul şi trecutul se încheagă,
Noaptea-adânc-a veciniciei el în şiruri o dezleagă;
Precum Atlas în vechime sprijinea cerul pe umăr
Aşa el sprijină lumea şi vecia într-un număr.”
O ultimă remarcă: Unitatea Divină şi-a aruncat o
privire luminoasă şi înţeleaptă spre nulitatea imaculată,
informând-o despre existenţa ei, fără a-şi pierde nimic din
măreţia unităţii Ei, ci doar sperând că nulitatea o va urma întru
înţelepciunea Ei. Acesta este principiul modern al matematicii
şirurilor binare, acesta este principiul transmiterii informaţiilor
prin sistemul nervos, acesta este principiul transmiterii
informaţiilor prin sistemul imunitar limfatic.
105
ANEXA tehnică – bio-laser = bio-suflet
Vă prezint în această anexă grafică imaginea simulată
de mine cu privire la modul de comunicare între Dumnezeu,
om şi natură. Pe baza acestei tehnologii de comunicare, omul
primeşte informaţia despre viaţă (formatarea) de la Dumnezeul
cel viu, Creatorul naturii şi al omului, prin bio-suflet.
Personalizarea omului se face prin mai multe căi:
- IQ –ul este determinat de genă, de educaţie şi de toată
creaţia umană bazată pe procesarea naturii de către om;
- EQ –ul este determinat de reacţia omului şi a naturii la IQ-
ul uman;
- CQ –ul este determinat de reacţia divinităţii la
conformanţa IQ-ului şi EQ-ului cu planul divin.
Pe baza IQ, EQ şi CQ omul creează. A transformat
materia naturală pentru a trăi şi a se educa şi va crea viitoarele
staţii orbitale, copiind sistemul divin, pentru a duce viaţa mai
departe, în timp şi în spaţiu. Omul va fi condus, fără fir sau
nevăzut, prin înţelepciunea divină spre cunoaşterea totală a
naturii şi a tainelor vieţii. Cele trei baze de date universale,
Duhul Sfânt, duhul omului şi internetul vor converge către un
singur ADEVAR – adevărul divin. Dumnezeu are circuitul de
comunicare deschis; depinde de noi dacă-l apelăm sau nu!
Toată creaţia umană va fi supravegheată părinteşte, dar
nevăzut, de Creator, lăsându-i omului libertatea de a-şi decide
soarta: viaţa înţeleaptă sau hazardul norocului.
"God does not play dice" - Albert Einstein
106
 7. Prima carte
Motto: Mihai Eminescu – Scrisoarea a III-a
“De din vale de Rovine / Grăim, Doamnă, către Tine,
Nu din gură, ci din carte, / Că ne eşti aşa departe.
Te-am ruga, mări, ruga / Să-mi trimiţi prin cineva
Ce-i mai mândru-n valea Ta: / Codrul cu poienele,
Ochii cu sprâncenele; / Că şi eu trimite-voi
Ce-i mai mândru pe la noi: / Oastea mea cu flamurile,
Codrul şi cu ramurile, / Coiful nalt cu penele,
Ochii cu sprâncenele. / Şi să ştii că-s sănătos,
Că, mulţămind lui Cristos, / Te sărut, Doamnă, frumos”.
De ce nu s-a mulţumit Eminescu doar să grăiască şi a
transpus gândul său în cea mai apreciată lucrare scrisă a
românilor? De ce o parte din apostolii lui Hristos au lăsat
umanităţii cuvinte scrise, ce au fost apoi inserate în cea mai
citită carte din lume? Ce rost mai au cărţile în acest secol al
comunicaţiilor fără fir?
Sunt eu capabil să mă exprim inteligibil prin scris şi să
penetrez raţiunea şi sufletul unei populaţii obişnuită să
primescă mult mai uşor imagini vizuale, decât să citească?
În teoria managementului cunoaşterii şi calităţii totale,
informaţia scrisă pe hârtie este singura probă palpabilă ce
rămâne în urma traseelor străbătute de fluxurile materiale ale
participanţilor la procesele de transformare, chiar dacă o mare
parte din aceste informaţii rămân pecetluite în mintea şi în
sufletele multora dintre ei. Deşi în subconştient vedeam cărţile
mele pe rafturile multor librării din lume, aducându-mi şi un
profit frumuşel, în acest moment sunt conştient că omenirea nu
este pregătită să primească mesajul meu şi mă mulţumesc cu
faptul că l-am scris şi l-am editat într-un număr necesar şi
suficient pentru a asigura “Depozitul legal”, aşa cum este el
privit de Legea 111/1995 reactualizată.
Mulţumesc lui Dumnezeu că mi-a permis acest fapt.
107
Informaţiile din cărţi, deşi sunt inerte, prind viaţă “în
ungherii unor creieri”, atunci când te aştepţi mai puţin sau
când nu mai eşti fizic de faţă. Cartea a avut, are şi va avea rolul
ei sublim în memoria, în educaţia şi în evoluţia spirituală a
umanităţii. Cartea este o parte a sufletului unui creator, oricât
de mic şi de neînsemnat ar fi el, pe care îl poate reîncarna
virtual în mintea şi în acţiunea generaţiilor care vor urma.
Cartea poate fi un "S.O.S.", un mesaj disperat al unui
trăitor, care se află fără speranţă prins de furtună sau fără vânt
într-un ocean liniştit. Cartea este o dovadă a trasabilităţii vieţii
autorului şi a imaginaţiei lui. Cartea este, conform
dicţionarelor, o scrisoare cu un anumit subiect, un document,
un ordin scris, îndeplinirea unei porunci. Vezi porunca divină:
“Scrie îngerului Bisericii din ...” – Apocalipsa 2.1
Scurtă istorie a creaţiei unei creaţii literare
Cuvântul autorilor prezentat, sub forma unei broşuri, cu
ocazia lansării cărţii “Scurtă istorie a creaţiei omului – De la
Adam la Judecata de Apoi”, la “Târgul de carte” organizat
de LIBRIS Braşov în perioada 27-30 Martie 2008 la
Universitatea Transilvania Braşov
Introducere
In memoria strămoşilor şi cu credinţă
în Dumnezeu şi în generaţiile care vin!
Creaţie sau evoluţie naturală?
Cine decide destinul universului şi al omului?
Natura, omul sau Dumnezeu?
În cuvintele noastre veţi găsi un răspuns ştiinţific,
teoretic şi subiectiv, la aceste întrebări, o strategie virtuală
posibilă de mers înainte a omului şi a universului, fără ca noi
să pretindem că deţinem adevărul.
Pornind de la lipsa ştiinţei credinţei în “Cineva”, omul
a evoluat spiritual de la hazardul sau probabilitatea egalităţii de
şanse de a fi sau a nu fi într-o stare sau în alta, conform teoriei
108
mecanicii cuantice, la determinismul etalonului divin pentru a
stabiliza relativitatea şi a elimina incertitudinea.
Oamenii de ştiinţă au identificat cele aproximativ 200
particule infinitezimale, neinformabile şi netransformabile din
care este format universul şi omul, devenind veritabili creatori
ai oricărei forme materială. Totuşi, pe acest nivel al cunoaşterii
umane, ştiinţa nu poate certifica sau infirma apariţia naturală
sau creaţia divină a omului.
Cu siguranţă a existat un big-bang iniţial, dar nu
material, ci informaţional, numit tradiţional revelaţie! Prin el,
Dumnezeu a demarat organizarea unei părţi a haosului material
al infinitului format dintr-o multitudine de particule, tipizate
într-un număr de aproximativ 200, în forma universului pe care
îl vedem şi îl studiem pentru a învăţa să creem. Acest proces a
durat câteva milioane de ani şi a suferit şase crize
informaţionale, după care orice evoluţie a încetat deoarece
totul a fost făcut foarte bine. Stiinţa poate certifica faptul că
omul modern nu a mai evoluat fizic, dar a evoluat spiritual de
la nivelul unei creaturi animalice, care întinde mâna după
hrană şi este supusă unei evoluţii hazardate, relative şi incerte,
la nivelul unui creator înţelept, capabil să participe la
determinarea propriului destin şi să ţină universul în palmă.
Atenţie la ştiinţă şi credinţă, fără înţelepciune!
Lipsa ansamblului armonic al înţelepciunii poate duce
la orientarea pe un traseu greşit! Din punct de vedere ştiinţific,
maximul acestei dezorientări este direcţionarea în sens opus
sau cu 180º faţă de sensul divin.
Organismul uman a fost echipat de la început cu cel
mai modern GPRS biologic sau HTQ (human trasability
quality) cum îl vom numi noi, existent în univers, dar acesta a
fost poziţionat în mod voit în direcţia opusă sensului divin,
pentru a-i acorda libertate totală omului de a comunica, a
analiza, a decide, a acţiona şi a corecta.
Dumnezeu respectă liberul arbitru şi reorientarea
informaţională a GPRS-ului aparţine omului şi nu Domnului!
109
“Trăim vremuri tulburi, în care nu mai există nici o
scară a valorilor, totul este haos iar legea junglei pare a fi
singura lege care funcţionează. Care ar fi soluţia să depăşim
într-un fel această criză spirituală?”
Mircea Eliade, Oceanografie
Spirit, suflet, gând, cuvânt, informaţie!
Informaţia produsă de om se sincronizează cu materia,
o copiază, o modeleză şi apoi, prin cunoaştere, omul crează cu
ea conjuncturile producerii unor evenimente, dorite sau nu dar
în spiritul ei, prin pătrunderea informaţiei dorite în gândul şi în
sufletul uman. Gândul şi sufletul, existând ca suport informa-
ţional într-o lume nevăzută, crează, prin om, noi lumi văzute.
Ce sunt aceste noţiuni nevăzute, gând şi suflet?
În “Scrisoarea I” Eminescu ne vorbeşte de viteza
incredibilă de procesare a informaţiei prin intermediul
gândului:
“Pe când luna străluceşte peste-a tomurilor bracuri,
Într-o clipă-l poartă gândul îndărăt cu mii de veacuri.”
şi astfel, utilizând gândul ca suport informaţional, omul a
identificat prin cunoaştere o serie de etape calitative în evoluţia
lui şi a universului:
- Apariţia universului şi a omului;
- Conştientizarea noţiunii de mediu înconjurător;
- Apariţia “big-bangurilor”, inspiraţiilor sau revelaţiilor
informaţionale;
- Producerea cuvintelor şi informaţiilor armonice cu mediul;
- Procesarea materiei şi cuvintelor aduce dezvoltare, dar şi
poluarea mediului;
- Apare noţiunea de calitate şi securitate;
- Necesitatea depoluării mediului, cuvintelor şi faptelor;
- Reacţia prin virusarea sau poluarea armonică cu unde în
antifază;
- Informaţia modernă văzută -bloguri şi dispute informaţionale;
- Teama de distrugere şi protejarea naturii şi a bazelor de date;
110
- Teama de dispariţie şi depozitarea seminţelor speciilor către un program de cercetare şi un plan editorial intitulat
naturale în depozite adecvate. “Dumnezeu, omul şi managementul creaţiei”, prin ale cărui
Vi se pare că omul a ajuns la sfaturile recepţionate de lucrări ne propunem ca, pe baza cunoaşterii lui Dumnezeu prin
Noe înainte de potop, în gând sau printr-o tehnologie de înţelepciune, să aducem noi dovezi în sprijinul teoriei
comunicare nevăzută cu “Cineva”? Ce ne aşteaptă? creaţioniste creştin-ortodoxe.
Există Dumnezeu cu adevărat şi El comunică cu omul? Plan de cercetare şi de comunicare
Cine va rezolva criza informaţională dintre dezideratul lucrări ştiinţifico-tradiţionale
libertăţii totale a omului şi supunerea lui faţă de Domnul, În lucrările noastre am abordat şi vom aborda
dintre liberalism şi absolutism? următoarele teme, fără ca acestea să constituie limita cercetării
Cele două mari teorii descoperite de om în secolul 20, şi exprimării noastre:
teoria relativităţii şi teoria mecanicii cuantice, îi dau omului - Informaţia şi capacitatea materiei de a memora şi
egalitate de şanse de a fi sau a nu fi, de a avea noroc sau nu reflecta informaţiile;
pentru a supravieţui. Privit prin prisma lor, viitorul omeniri - Gândul uman şi informarea materiei ;
este relativ şi incert. - Big-bangul informaţional şi revelaţia;
Oare aceste legi nu sunt şi ele relative şi incerte ca şi - Sex informaţional şi geneză;
viitorul văzut sau imaginat prin ele? - Teoria informaţională a creaţiei ;
Cu siguranţă legile produse de cunoaşterea umană sunt - Negociere şi tocmeală;
relative şi incerte, dar nu şi viitorul omului, deoarece omul va - Tehnologie şi pricepere;
deveni un manager total, asemeni Creatorului! - Prevederea şi dozarea resurselor;
Oare când va deveni el asemeni Lui? - Marketing şi ispită;
Omul simplu a devenit un cobai al omului de ştiinţă - Conform şi neconform, bine şi rău;
care, prin experienţele lui testate fără preştiinţă, produce şi - Conformitate şi credinţă;
bune şi rele. Relativitatea şi incertitudinea, care guvernează - Decizie şi voinţă;
evoluţia naturală a animalelor din junglă, sunt eliminate treptat - Acţiune corectivă şi remediere;
din evoluţia omului şi a mediului înconjurător, de către om - Responsabilitatea asumării riscurilor;
prin managementul ştiinţific, prin determinare sau voinţă, prin - Imitarea, copierea, ştiinţa şi intuiţia în creaţie;
simulare şi prin asumarea responsabiliăţii de a găsi soluţia - Management sferic şi înţelepciune;
viabilă care reduce la zero aceste aşazise predestinări naturale! - Scurtă istorie a evoluţiei omului, de la creatură la
Fiţi înţelepţi, deschişi, responsabili, prudenţi, vigilenţi creator;
şi optimişti! Domnul este lângă noi, vede gândurile noastre şi - Negocierea religiilor cu ştiinţa;
ne îndrumă! - Apocalipsa şi optimismul apocaliptic;
Cum o face? - Revelaţii, profeţii şi strategii;
Căutaţi şi veţi afla pe măsura credinţei voastre! - Profeţiile lui Eminescu şi Blaga;
“În prezent cugetătorul nu-şi opreşte a sa minte, - Calitatea vieţii şi astrologia;
Ci-ntr-o clipă gându-l duce ....... ” - Trasabilitate şi destin;

111 112
 - Preştiinţa şi determinarea destinului;
- Istorie şi propovăduire;
- Abaterea de la norme şi spovedania;
- Cenzura cosmică şi Planul Divin;
- Testul de evaluare şi judecata de apoi;
- Simboluri, gânduri, cuvinte şi fapte;
- Clepsydra, naştere şi renaştere;
- Tradiţiile şi prelungirea lor în viitor;
- Desăvârşirea, arta ştiinţifică de a armoniza tradiţiile
cu progresul tehnic;
- Creaţia divină, un perpetuum mobile fără sfârşit.
Acesta a fost planul pe care l-am gândit şi l-am stabilit
la lansarea primei cărţi, acordându-mi libertatea de a-l
modifica în funcţie de necesităţi.
Mi-am propus să zbor cu gândul din trecut în viitor,
reîncarnând spiritual cuvintele strămoşilor care ne-au transmis
cuvântul lui Dumnezeu. Mi-am propus să determin
informaţional cele patru vânturi ale creaţiei divine şi să le
compar cu vânturile creaţiei umane, care încă oscilează pe alte
frecvenţe de lucru, producând relativitate şi incertitudine.
Ce se va întâmpla cu omul, când Dumnezeu va porunci
îngerilor Lui să elibereze cele patru vânturi ale creaţiei divine?
(Apocalipsa – 7.1.) Ce va face omul “a-toate-ştiutor şi a-tot-
cunoscător” când va vedea că ceea ce se petrece astăzi nu mai
seamănă cu concluziile trase de el din statisticile timpului şi îi
încurcă strategiile de viitor? Ce se va întâmpla cu morile de
vânt când nu vor mai fi vânturi? Oare această criză, prevăzută
de Daniel, este generată de lipsa de sincronism dintre duhul
omului şi Duhul Sfânt, dintre (a)vânturile creative ale omului
şi cele patru vânturi creative ale lui Dumnezeu?
În plină criză materială şi spirituală, eu mi-am propus
să determin strategia de prevenire a crizelor, prin temperarea
sufletului organic al omului, determinat de celularul Eve
mtDNA, cu ajutorul sufletului divin, determinat de GPS-ul
Adam mtDNA, plantat de Domnul în coasta lui Adam.
113
Cuvânt de prezentare
Stimate Doamne, Stimate Domnişoare şi Stimaţi Domni,
Apărem pentru prima dată în calitate de autori de carte
în faţa unui distins auditoriu format din oameni de cultură cu o
vastă experienţă în domeniu şi ne cerem anticipat scuze pentru
unele greşeli ce pot apare în exprimarea noastră. Meseriile
noastre sunt specifice unor domenii practice şi sunt oarecum
diferite de acest domeniu atât de vast al creaţiilor literare în
care imaginarul virtual se împleteşte cu realitatea obiectivă.
Eu, tatăl, autorul principal al integralei acestei lucrări
pe care o prezentăm şi o lansăm astăzi, sunt inginer electronist
specializat în producţia, transmisia, desfacerea şi întreţinerea
de calitate a energiei electrice şi a informaţiei, având în acest
domeniu o experienţă de 33 de ani.
El, fiul, coautor la lucrare prin descoperirea unui
eşantion informaţional epocal, asemănarea izbitoare între
desenul unui infim organ biologic, spermatozoidul, şi desenul
unui produs tehnic utilizat la procesarea electronică a
cuvintelor, microfonul, este student la medicină, în anul întâi
la Facultatea Carol Davila Bucureşti.
Ideea de a scrie mi-a venit în anii ’90 când lucram la
centrala nucleară de la Cernavodă, fascinat fiind de ordinea
prestabilită pentru tot ceea ce trebuia să facem prin noul sistem
de asigurarea calităţii ce se implementa de către partenerii
canadieni şi italieni, angrenaţi cu noi la punerea în funcţiune a
primei centrale nucleare din România.
Atunci, am propus partenerilor editarea unei reviste de
specialitate ce urma să trateze problemele calităţii vieţii din
punctul de vedere al preciziei trasabilităţii informaţiilor şi
materialelor folosite de om în activităţile de zi cu zi.
Am obţinut verbal un sprijin din partea partenerilor
străini ce intenţionau să sponsorizeze o astfel de revistă, prin
care urma să le facem reclamă.
Am înfiinţat societatea Clepsydra împreună cu un coleg
şi am început să pregătim primele articole.
114
 Dar această activitate s-a oprit datorită unor conjuncturi
profesionale şi sociale şi în 1993 am părăsit şantierul de la
Cernavodă pornind, alături de soţia mea, pe drumul
întortocheat al economiei de piaţă, fascinat fiind de noile
perspective ale activităţilor private.
Am făcut bine sau am făcut rău? Puteam sau trebuia să
aleg o altă cale mai puţin oscilantă pentru mine şi pentru
familia mea? Putea cineva să-mi spună ce era mai bine de
făcut? Cine poate cunoaşte cu precizie destinul unui om sau
traseul pe care el trebuie să se deplaseze sau pe care se va
deplasa de la naştere până la moarte?
Este greu de răspuns obiectiv. Păreri sunt multe şi se
pot elabora foarte multe strategii de acţiune în viitor, dar
relativitatea şi incertitudinea traseului unui om intrat într-o
lume din ce în ce mai densă, mai imensă, mai necunoscută şi
mai nesigură, te pândesc la tot pasul.
De unde vin relativitatea şi incertitudinea?
Sunt două mari teorii descoperite în secolul XX şi
utilizate de oamenii de ştiinţă pentru a descifra originea vieţii
inteligente, evoluţia şi destinul ei: teoria relativităţii şi teoria
mecanicii cuantice. Prima descrie fenomenele macro ale
universului privite relativ în funcţie de poziţia analistului, iar a
doua descrie fenomenele micro la nivelul ultimelor particule
nemodificabile, netransformabile şi neinformabile existente în
universurile deschise, şi al căror traseu nu poate fi determinat
cu certitudine din cauza probabilităţii intersecţiei cu traseul
incert al unei alte particule.
Ce este evoluţia şi cine o determină? Ce este o creaţie
şi cum se realizează ea? Cine este omul?
A fost el creat sau a apărut natural? Au fost create sau
au apărut natural mai multe perechi de oameni?
Pentru a ne explica propria existenţă, am pornit de la
aceste două teorii ştiinţifice, dar nu înainte de a găsi un punct
de sprijin material pe care să ne bazăm construcţia teoriei
noastre. Din punct de vedere teoretic, pilonul creaţiei noastre
115
este foarte solid. El este un micro-organ biologic existent în
corpul uman care seamănă cu un echipament tehnic utilizat
pentru transmisia de date fără fir, printr-o tehnologie
imperceptibilă simţurilor umane cunoscute şi acceptate de
medicina ştiinţifică drept raţionale, tehnologia microundelor.
În acest moment medicina şi ingineria genetică nu acordă nici
o atenţie acestui mod simplu de posibilă comunicare logică
fără fir a omului cu anumite baze de date nevăzute existente în
univers, acordând o foarte mare importanţă creierului ca centru
al deciziei, şi nici nu au acordat importanţă acestui organ
biologic, nelocalizându-l în organism.
Noi presupunem că se află în stern. De ce în stern?
Din patru motive:
- biblic: sternul este locul de îmbinare a coastelor şi construcţia
unui nou organism uman se poate face utilizând o copie a
acestui mic organ;
- tehnic: sternul este primul os care se construieşte în organism
şi poate asigura protecţia mecanică unui echipament atât de
important;
- medical: sternul este un os lung în care se generează
elementele figurate ale sângelui, necesare regenerării celulelor
(sângele este viaţa, Biblia);
- imunitar: sternul protejează timusul, un organ cu un rol
primordial în creşterea şi în asigurarea imunităţii organismului
uman. În medicina modernă, timusul este reactivat prin radiaţii
"alfa" pentru a produce celulele T_NK, cu rol în vindecarea
cancerului.
Deoarece pregătirea mea universitară a fost orientată
către comunicaţiile spaţiale, mi-a fost uşor să pornesc virtual,
într-o nouă dimensiune nevăzută şi aparent nesesizată logic de
om, la construcţia unei teorii a comunicării raţionale a omului
cu universul, având la îndemână acest organ biologic şi
stăpânind tehnica de lucru cu frecvenţele foarte înalte.
Pentru a da greutate cuvintelor noastre, am legat toate
aceste teorii utilizând cele mai moderne principii şi metode din
116
managementul cunoaşterii şi calităţii totale. Aceste principii şi
metode au la bază armonizarea activităţilor umane în timp real
prin comunicare adevărată.
Ce este armonia?
Conform http://dexonline.ro, “armonia este potrivirea
desăvârşită a elementelor unui întreg”.
Eu pot să vă spun ce am învăţat în şcoală şi în
activitatea desfăşurată în perioada comunismului, apoi ce am
aprofundat la CNE Cernavodă şi ce am încercat să
experimentez în economia de piaţă privitor la armonizarea
creaţiei individuale cu creaţia socială. Profesia de inginer
impune necesitatea şi suficienţa existenţei anumitor condiţii
iniţiale fără de care nu demarează nici un proces de
transformare, proiectul sau schiţa unei lucrări şi procedura sau
tehnologia de lucru. Este un fel de partitură necesară unei
orchestre, pe baza căreia inginerul demarează o lucrare pentru
a îndeplini un scop precis, punând existenţa informaţiei
înaintea procesării materiale, pentru a evita neînţelegerile şi
greşelile ce pot apare din aprecierea subiectivă a lucrurilor.
Armonia este ca o operă de artă, un balet, o simfonie
sau un şlagăr.
Activităţile cu un grad ridicat de risc, cum sunt cele din
domeniul nuclear, impun, pe lângă existenţa planului,
urmărirea lucrărilor, de la procurarea materialelor până la
punerea în funcţiune a diverselor subsisteme, şi elaborarea
unor noi informaţii referitoare la trasabilitatea tuturor
fluxurilor participante la procesele de transformare.
Pe baza acestor informaţii se realizează o reacţie
inversă promptă, cu ajutorul căreia se pot face corecţii
imediate la lucrare şi se pot evita evenimentele neconforme ce
ar putea determina creşterea riscurilor în exploatare. Practic
aceste informaţii, colectate pe traseul deplasării fluxurilor ce
intră într-un proces, determină scăderea gradelor de relativitate
şi de incertitudine ale evoluţiei elementelor componente.
117
Conformanţa supremă cu proiectul este determinată de
realizarea dezideratului “zero defecte” sau tendinţa reacţiei
inverse către zero. Simbolic, aceste cuvinte pot fi transpuse
într-o schemă tehnică, figurată mai jos:
Sistemul unui proces de transformare
În interiorul comparatorului C se analizează informaţia
colectată prin reacţie inversă comparativ cu informaţia etalon
stabilită prin proiect şi pe baza rezultatului acestei analize se
generează o acţiunea corectivă necesară şi suficientă stabilităţii
sistemului în drumul său către scopul stabilit prin proiect.
Performanţa ideală a funcţionării sistemului este dată
de principiul identităţi informaţiei colectată din sistem cu
informaţia referinţǎ stabilită prin etalon, astfel încât acţiunea
corectivă să fie nulă. Pe baza celor spuse până acum, putem
trage concluzia că omul care participă la o lucrare şi cunoaşte
scopul, proiectul şi procedurile de lucru poate îndeplini
condiţia de calitate supremă, “zero defecte”, dacă şi numai
dacă faptele lui sunt conforme cuvintelor şefilor lui, sau altfel
spus sunt conforme sau armonice cu informaţiile elaborate de
“cineva înţelept” înaintea începerii lucrării.
Seamănă acest deziderat uman cu credinţa în “Cineva”?
Noi am considerat că seamănă şi ne-am dus să căutăm
cuvinte despre înţelepciune în cartea de căpătâi a lumii
creştine, Biblia, şi am găsit: Pavel, 1.21, I Corintieni (“Căci de
vreme ce întru înţelepciunea lui Dumnezeu lumea n-a cunoscut
prin înţelepciune pe Dumnezeu, a binevoit Dumnezeu să
118
mântuiască pe cei ce cred prin nebunia propovăduirii. Fiindcă
şi iudeii cer semne, iar elinii caută înţelepciune. Însă noi
propovăduim pe Hristos cel răstignit: pentru iudei sminteală;
pentru neamuri nebunie.”), Pildele lui Solomon, 8.30 (“Atunci
eu eram ca un copil mic alături de El, veselindu-mă în fiecare
zi şi desfătându-mă fără încetare în faţa Lui; dezmierdându-
mă pe rotundul pământului Lui şi găsindu-mi plăcerea printre
fiii oamenilor.”) şi Isus Sirah, 21.12 (“Sfârşitul temerii de
Domnul este înţelepciunea.”)
Am amestecat aceste cuvinte tradiţionale despre
înţelepciune cu cuvintele tehnice moderne despre armonia
undelor nevăzute şi am ajuns la concluzia că, din punct de
vedere tehnic, ştiinţa poate demonstra valabilitatea unei teorii
despre comunicarea nevăzută armonică şi nearmonică trup-
suflet, apropiată de conceptul creştin ortodox.
Oamenii de ştiinţă cunosc cu precizie cele aproximativ
două sute de particule unice şi individualizate pe baza cărora s-
a format sau a fost creat întreg universul, inclusiv omul. Dar ei
susţin că principiile relativităţii şi incertitudinii, extrase din
cele două mari teorii, dau tuturor elementelor din univers,
inclusiv omului, o incertitudine relativă determinată de selecţia
naturală a genelor celor mai puternice, de hazardul reacţiilor
chimice şi de predestinarea biochimică a atracţiei
aminoacizilor. Oamenii cititori în astre şi în alte informaţii
materiale imprimate în natură sau pe trupul omului spun că
destinul este stabilit de aceste informaţii pe care omul le poate
extrage din natură şi că omul este o marionetă dirijată de
relativitatea şi incertitudinea unor fenomene materiale naturale.
Omul modern şi liber spune că omul îşi poate decide
singur soarta.
Oamenii religioşi spun că Dumnezeu cunoaşte totul,
inclusiv destinul omului, dar că-i permite acestuia să contribuie
liber la destinul său în cadrul unor limite prestabilite de nişte
legi cunoscute prin profeţii.
119
Pentru a fi în ton cu toate aceste opinii, pe care le
considerăm adevărate în anumite condiţii, noi am emis o teorie
de funcţionare şi autoreglare a unui astfel de sistem complex
pe baza reacţiei inverse determinată ponderat de analiza
informaţională a proceselor evoluţiei omului şi universului, pe
care o prezentăm în lucrarea noastră.
Conform acestei teorii, Dumnezeu este un manager ce a
creat un sistem perfect, regenerabil, biodegradabil şi
autoreglabil prin reacţia inversă a informaţiilor extrase din
sistem. În interiorul sistemului a plasat omul, un element
raţional, asemănător Lui, şi nu mai intervine în acest sistem
decât la cererea acestuia, cu care a stabilit o tehnologie de
comunicare reciprocă prin suflet, sau dacă vede că omul nu
este capabil să se orienteze şi să orienteze sistemul spre scopul
stabilit de El înaintea creaţiei.
Natura, inclusiv organismele vii, este influenţată în cea
mai mare măsură de atitudinea omului.
Revenind la traseul meu, înarmat fiind cu toate aceste
principii care se aseamănă cu cele creştin ortodoxe pe care le-
am primit prin educaţie în familie, am pornit cu entuziasm,
încredere şi siguranţă că nu va exista nici o piedică pe care să
nu o prevăd prin strategii şi să nu o trec fără dificultăţi.
Dar una este teoria ordinii şi respectului normelor şi
legilor determinate de “Cineva” pentru a asigura o calitate şi o
certitudine previzibile evoluţiei şi alta este piaţa liberă.
Intrând în mediul afacerilor ca un cavaler din evul
mediu care-şi etala vizibil armele cu care se va confrunta în
duel, prin respectarea regulilor de marketing, am constatat pe
propria piele că principiile relativităţii şi incertitudinii, care
stau la baza celor mai epocale legi ştiinţifice, funcţionează al
dracului de bine, dar nu pentru toţi.
La început am observat că moştenirea genetică
familială, norocul şi aminoacizii existenţi în corpul meu nu
contribuiau cu nimic la evoluţia afacerilor mele şi nu prezentau
nici un interes pe piaţă.
120
 Apoi am observat că nu aceste legi ale evoluţiei sunt
cele care guvernează piaţa. Aici selecţia naturală, hazardul
întâlnirilor şi atracţia partenerilor nu mai respectă principiile
chimice valabile evoluţiei animalelor, ci sunt determinate prin
libera voinţă a omului liber, în funcţie de reacţia inversă, sau
altfel spus de feed-back-ul banilor. Dacă nu joci în ritmul
pieţei, nu eşti armonic cu el, eşti eliminat şi acest ritm are un
singur dirijor, banul.
Ce este banul?
Banul este un simbol informaţional despre valoarea
fluxurilor participante la procesele de transformare materialǎ,
recunoscut şi acceptat pe piaţă, pe baza căruia sunt făcute
schimburile de mărfuri şi sunt facilitate relaţiile contractuale
dintre oameni şi societǎţi.
Banul este doar o oglindǎ, o imagine virtualǎ a
fluxurilor materiale, iar fluctuaţia lui este generatǎ de lǎcomia
celor care nu au nici o tangenţǎ cu aceste procese, ci doar
privesc procesul trăirii în “oglindǎ”.
Cum funcţionează şi fluctuează el, vedem la bursele de
valori existente pe piaţa mondială, în care prin inflaţia banului
se crează scăderea valorilor deţinute de majoritatea oamenilor
şi se redistribuie acest surplus către un număr limitat de
oameni, conducători, afacerişti, politicieni, controlori şi tot
felul de idoli necesari dezvoltării “circului” menţinerii plebei
în ignoranţă şi sub teroare.
Deşi banul este un simbol informaţional necesar în
fluidizarea proceselor interactive umane, el nu are o referinţă şi
o valoare fixă.
Poate de aceea ne-a avertizat Iisus despre pericolul pe
care-l reprezintă banul în relaţiile interumane !?
Eu care ştiam teoretic că reacţia inversă trebuie să tindă
către zero pentru a asigura calitatea supremă a activităţilor
umane, am constatat practic că în economia de piaţă reacţia
inversă tinde să egaleze sau să depăşească activitatea de bază.
121
Acest fapt a fost constatat şi de experţii financiari care
au semnalat că fluxul banilor care circulă pe piaţa neagră
depăşesc fluxul direct, vizibil, controlabil şi impozabil.
Ce puteam eu să fac în acest sistem funcţional care nu
respectă nici legile stabilite de om şi nici legile propuse de
profeţi?
Asemănător punctelor critice dintr-o diagramă de flux
urmărită pe calculator, în opinia mea existau trei strategii sau
propuneri de evoluţie a traseului meu:
- să mă integrez şi să-mi armonizez traseul conform
principiilor pieţei;
- să ies de pe piaţă, modificându-mi traseul;
- să continui, utilizând principiile teoretice pe care le cunosc
perfect.
Mi-am asumat toate riscurile şi am continuat utilizând
ultima strategie care se potrivea educaţiei primite şi modului
meu de viaţă şi iată-mă în faţa dumneavoastră apărând ca mic
manager al unei activităţi tehnice precise, cu un scop precis,
dar şi ca autor de carte care are un scop precis, dovedirea
ştiinţifică a existenţei lui Dumnezeu.
De ce am ales acest domeniu în care părerile sunt
împărţite între o multitudine de tradiţii, religii, filozofii şi
principii ştiinţifice?
Pentru că fiul meu a produs un big-bang informaţional
printr-o revelaţie ştiinţifică care nu se întâmplă prin hazard, ci
prin cunoaştere interdisciplinară şi îndrumare divină, şi pentru
că am o încredere nelimitată că tânăra generaţie, dezorientată
acum de multitudinea şi complexitatea informaţiilor existente
pe piaţă, se va aşeza şi îşi va găsi rostul stabilit divin de
Creator pentru a se împlini scopul creaţiei omului.
Această sămânţă informaţională, credem noi de origine
divină, a fost îmbrăcată în cuvinte de mine.
Pentru a ajunge pe piaţă cu un produs informaţional de
calitate am străbătut etapele teoretice pe care le-am învăţat şi
le-am experimentat în latura practică a muncii mele şi am luat
122
cu mine un ucenic care a fost educat pe baza principiilor
teoretice şi practice tradiţionale româneşti, un ucenic care
poate înţelege lucrarea mea, care produce periodic big-banguri
informaţionale relative la cunoaşterea lui şi a mediilor cu care
intră în contact şi care o va perfecţiona cu siguranţă prin
profesia aleasă.
Voi evidenţia pe scurt aceste etape practice pe care le-
am extrapolat în producţia informaţională din producţia
materială experimentată de mine: precizarea poziţiei noastre
sau enunţarea politicii pe care o avem, o declarăm şi o urmăm,
stabilirea scopului sau rostului produsului pe piaţă,
prospectarea şi evaluarea pieţei produselor care au acelaşi scop
în vederea precizării cerinţelor de aşteptare a consumatorilor
sau utilizatorilor, precizarea eşantioanelor reprezentative şi a
normelor sau referinţele de la care se pleacă, stabilirea
tehnologiei de producţie pe bandă şi a celei de corectare sau
altfel zis stabilirea fluxului direct şi al celui reactiv, producerea
şi lansarea pe piaţă a unor produse unicat ce conţin părţi
specifice ale viitorului produs în vederea testării absorbţiei şi
reacţiei pieţei, reîntoarcerea pe linia de creaţie şi corectarea
acesteia pe baza unor noi tehnologii apărute sau nu pe piaţă,
adaptarea produsului iniţial la cerinţele pieţei şi adăugarea
detaliilor tehnice şi estetice necesare atingerii satisfacţiei
utilizatorului fără a modifica scopul propus, transferul şi
delegarea responsabilităţilor pentru producţia în serie,
precizarea originalităţii noului produs sau ce-l face pe el diferit
de alte produse similare existente pe piaţă, autoevaluarea
produsului şi a riscurilor pătrunderii lui pe piaţă, prin
precizarea riscului asumat şi a perspectivelor privind evoluţia
segmentului de piaţă urmărit, şi evidenţierea unor scrisori de
evaluare a produsului pe tipuri de clienţi reprezentativi care au
testat produsul.
Sunt multe cunoştinţe teoretice şi practice din domeniul
profesiei mele pe care le-am utilizat în această creaţie literară,
pornită de la un eşantion precis, dar necertificat ştiinţific, şi
123
sunt sigur că îmi lipseşte subtilitatea artistică şi tehnica
revelaţiilor oculte pentru a declanşa o avalanşă din acest mic
sâmbure informaţional plin de adevǎr divin, dar credinţa mea
este că merg pe drumul cel bun, respectând normele conduitei
morale stabilite divin şi acceptate de marea majoritate a
oamenilor.
Ideile expuse de noi pot apare ca trăznăi sau nebunii,
dar sunt sigur că informaţia are un rol enorm în evoluţia
omului şi a universului şi se vor găsi oameni specialişti din
diverse domenii care vor analiza cu profesionalism cuvintele
noastre şi vor aduce corecţiile necesare şi suficiente
coordonării evoluţiei normale a omului către scopul divin.
Producţia creaţiei literare pe care o prezentăm acum a
început cu mai bine de un an înainte şi a pornit de la un altfel
de schelet cadru, decât cel utilizat acum, pe care l-am
prezentat unei edituri cunoscute, pentru a beneficia de
competenţa profesională şi tehnologia modernă existente pe
piaţă în domeniul producţiei de carte.
Am fost refuzat, dar, conştient fiind de valoarea
eşantionului descoperit de fiul meu, am demarat o serie de
acţiuni colaterale care să mă ajute la promovarea acestei idei
teoretice pe piaţa informaţiilor, în vederea corectării acţiunilor
tinerei generaţii. Gândind şi acţionând inginereşte, am
construit o serie de unelte care să mă ajute să construiesc un
nou produs informaţional inexistent pe piaţa mondială, care să
fie atractiv şi să prezinte interes prin utilizarea noului, dar care
să reziste fenomenelor tradiţionale de repulsie la nou prin
utilizarea vechiului. Am testat eşantioane parţiale din acest
produs pe piaţă, dar reacţia inversă nu a venit aşa cum o
planificasem, ci a respectat previziunile astrale. Împreună cu
familia am decis să utilizăm o parte din resursele materiale
proprii pentru lansarea acestui nou produs. Am reuşit să
producem seria zero cu ajutorul unui grup de prieteni, care ne-
au dat o mână de ajutor şi au asigurat o reacţie inversă
interdisciplinară la un nivel neacademic, şi, mulţumită
124
organizatorilor acestui târg de carte, să o prezentăm pe piaţă
într-o formă, cred eu, acceptabilă.
Dacă am reuşit sau nu, încă nu ştim, dar suntem siguri
că decizia pătrunderii pe piaţă a acestui nou produs aparţine
omului şi Domnului şi ne supunem voinţei lor.
În drumul nostru literar, am pornit de aici:
Titlu propus iniţial – “Calitatea vieţii şi Astrologia”
“Cuprins” – (carte în lucru nefinalizată)
1. Introducere
2. Condiţii iniţiale şi termeni
3. Teoria informaţională a creaţiei
4. Analiza elementelor participante la procesul genezei
şi evoluţiei universului
5. Raţionalizarea divergenţelor de opinii privind geneza şi
evoluţia omului
6. Decodificarea informaţiei astrale
7. Zodiacul
8. Horoscopul şi casele cerului
9. Planetele
10. Aspectele planetare
11. Evaluare şi exemple
12. Bibliografie
Această propunere a fost transmisă către o editură, cu o
scrisoare pe care o prezentăm în această scurtă istorie a creaţiei
unei creaţii literare. Informaţii ştiinţifice despre eşantionul
principal au fost transmise prin internet diverselor medii
specifice, inclusiv celor academice, care ar fi putut fi interesate
de o astfel de descoperire, chiar şi numai teoreticǎ, şi ar fi
putut colabora cu noi în vederea şlefuirii produsului final pe
care îl prezentăm acum.
Există şi probabilitatea ca informaţiile teoretice
prezentate de noi, privitor la funcţionarea acestui microfon
biologic asemǎnǎtor cu o componentă tehnică utilizată de om
în transmisia de date pe frecvenţe foarte înalte, să nu se
adeverească, dar din punct de vedere teoretic totul este
125
funcţional perfect şi cu siguranţă specialiştii geneticieni vor
identifica un alt organ care să funcţioneze conform tehnologiei
expusǎ de noi.
Eu sunt sigur că pot simula pe calculator
funcţionalitatea unei astfel de geneze şi că pot executa practic
un experiment funcţional pentru un sistem robotizat, utilizând
ca suport al informaţiilor un câmp de unde cu frecvenţe
inferioare frecvenţei luminii, ce este realizabil de om prin
tehnologiile actuale. Şi japonezii se joacă cu aşa ceva, dar
acordă doar creierului o importanţă decizională, fǎrǎ a vedea
cǎ acesta nu este dotat cu echipamente de comunicaţie fǎrǎ fir!
Scrisoare de propunere editare,
transmisă unei edituri la 08.02.2007
Prin această lucrare doresc să lansez o teorie proprie
privind geneza şi încerc să analizez astrologia din alte puncte
de vedere decât cele clasice, să găsesc o altă interpretare
influenţei astrale şi să acord o altă pondere dată previziunilor
astrale în evoluţia omului şi a universului.
Întreaga lucrare este un amestec de uman, astral şi
divin prin care doresc să exprim un punct de vedere original
privind Teoria Informaţională a Creaţiei. Teoria mea nu are
pretenţia de a fi considerată o teorie integral ştiinţifică,
deoarece se bazează pe combinaţia unor rezultate ştiinţifice
demonstrate de umanitate, cu informaţii extrase din Biblie si
cu informaţii proprii trăite sau simţite şi bazate pe intuiţie.
Ea are drept scop explicarea raţională a unor eşantioane
din procesul de transformare al omului, care l-au marcat
semnificativ, şi anume Geneza (Facerea), alungarea
protopărinţilor Adam şi Eva din Rai (Căderea în păcat) şi
trăirea lui Iisus Hristos (Mântuirea), în vederea conturării
imaginii Creatorului şi a determinării destinului omului şi
universului prin eliminarea unor contradicţii de interpretare ce
stau încă la graniţa dintre religii, ştiinţă şi conceptele de viaţă.
Teoria privind info-creaţia este simplu de exprimat,
este parţial armonizată cu accepţiunea religioasă creştin
126
ortodoxă privind Divinitatea şi se bazează pe dezvoltarea ei în
latura materială şi extrapolarea ei în latura spirituală, fiind cel
puţin valabilă în acea parte a spiritului care reprezintă oglinda
materiei procesate, a evenimentelor trăite de om.
În lumea ştiinţifică sunt cunoscuţi termenii info-geneză
(termen utilizat din 1991 doar pentru apariţia plantelor –
INRA, institutul Agronomic Angers, Franţa), info-inseminare
(termen utilizat din 1991 de cercetătorii americani ce au
demonstrat ca posibilă schimbarea unui cromozom X în Y într-
o posibilă conjunctură astrală, dovedind ştiinţific posibilitatea
naştereii lui Iisus Hristos fără act sexual) şi info-energie
(Octavian Tigănuş).
O altă descoperire epocală, dar nemediatizată, este a
cercetătorului american Stanley Miller care a realizat în 1952
molecule organice, inclusiv aminoacizi, din materie
anorganică, în prezenţa unor descărcări electrice, demonstrând
astfel că este posibil ca dintr-un mediu în care erau doar
particule infinitezimale (haos=nimic) să creezi tot ceea ce
există pe pământ şi în univers.
Este necesar şi suficient să ai informaţie, energie şi
voinţă. Dar mai ales dacă ai calităţile atribuite lui Dumnezeu.
Oricum altfel nu se poate.
Astfel, că vrem sau că nu vrem, chipul lui Dumnezeu
se conturează ştiinţific ca un portret realizat pe calculator, doar
pe baza unor vorbe.
Toate simulările şi definiţiile pe care le-am utilizat în
teoria mea am încercat să le demonstrez raţional, ca fiind
posibile în anumite condiţii, din care face parte şi autooscilaţia
sau big-bangul individual, ca un rezultat al voinţei proprii de a
trece de la repaos la acţiune, de la lene la mişcare, de la zero la
unu. Eu am utilizat informaţii existente în baza de date a
umanităţii, dar exprimarea mea este diferită şi se bazează pe
logica funcţiei mele proprii de procesare informaţii, fără a avea
pretenţia că rezultatul procesului a generat un adevăr absolut.
127
Totul este doar o viziune, o strategie, o cale posibilă de
urmat.
Unele din afirmaţii nu pot să le explic raţional şi mă
întreb dacă-mi va fi mie dat să le dezvălui obiectiv în timpul
care mi-a fost acordat !?
Rolul meu în această carte este ordonarea pe alte
principii a informaţiilor existente, făcută în încercarea mea de
a-mi explica raţional propria existenţă. Nimic nu este imaginar
introdus de mine în această carte privind informaţia eveniment,
toate informaţiile au fost citite, auzite, văzute sau simţite de
mine în timpul trăirii mele şi în cazul în care nu veţi găsi
trimiterea la surse, asta nu înseamnă că-mi atribui întâietatea
exprimării acelei informaţii sau că nu recunosc originea unui
potenţial producător, dar datorită limitării cunoaşterii mele nu
am reţinut toate sursele.
Noi vrem să fim tot timpul primii, deşi cu toţii ştim că
“Cineva” este înaintea noastră împrăştiind lumină.
Totuşi uneori este necesar să ne oprim şi să întrebăm
călătorii din jurul nostru sau să ne întrebăm dacă drumul pe
care mergem este luminat cu adevărat sau este un drum
întunecat prin care mergem călăuziţi doar de capacitatea sau
incapacitatea de a vedea sau nu în alte dimensiuni.
Sunt eu un rătăcitor sau un scormonitor fără rost?
Sunt eu virusat, asemeni calculatorului, cu virusul
“downloader” care-mi blochează microprocesorul prin
deschiderea instantanee a tuturor programelor acaparându-l
100% ca un gurmand nesătul?
De cum îi dau drumul, el caută la infinit, munceşte
singur fără nici un rost, fără vreun scop anume. Nu mai ascultă
de mine, ca stăpân al lui. Nu mai ascultă nici măcar de
programele prestabilite de creatorul lui. Îmi consumă energia
degeaba comportându-se mai rău decât primul calculator pe
care l-am utilizat în anii ’90.
A devenit un animal neascultător şi totuşi este fizic
întreg, nu prezintă nici o deteriorare, iar când prietenii mei îl
128
văd mă invidiază pentru performanţele potenţiale ale lui pe
care nici un calculator din jur nu le are. Am spus potenţial
deoarece este bolnav, este în criză şi nu mă mai lasă nici măcar
să-i accesez baza de date, memoria plină de amintiri. Dar
creatorul, în măiestria lui, mi-a dat un soft de reformatare pe
care-l voi utiliza pentru exorcizare, redându-i strălucirea de
odinioară, dar nu înainte de a-i stoarce toată memoria utilizând
un alt calculator ca master ce va prelua comanda pentru o
perioadă. Mulţumesc pe această cale persoanei necunoscute
care mi-a dat prin internet (fără fir = nevăzut) un impuls de
oprire din starea mea de rătăcire.
Acest scenariu este o realitate tehnică ce m-a
determinat să mă opresc şi să-mi descarc singur amintirile în
baza de date a umanităţii înainte de-a intra în criza
supraexcitaţiei informaţionale inutile, a virusării sau de a mă
uza moral deoarece un altul a exprimat ceea ce am gândit şi eu
odată. Mă voi supune exorcizării sociale ca un remediu necesar
pentru a aspira la o nouă treaptă a cunoaşterii. Simt nevoia să
mă descarc ca un neuron de informaţia ce m-a adus la nivelul
excitaţiei necesară şi suficientă pentru externalizarea ei. Aştept
cu încredere că neuronii vecini mă vor informa din nou, dar cu
ceva ce nu am mai trăit şi care mă va urca pe un alt nivel.
Probabil aşa se va comporta în viitor calculatorul biologic,
conectat fără fir (wire-less) la o bază de date centrală, pe care-l
va utiliza nepotul meu încă nenăscut.
Este ciclul binar al genezei şi a tot ceea ce aparţine
imaginaţiei unui creator care umple material, prin expandare,
golul din jurul său cu infinitul gândului din unitatea sa.
“Vremea încearcă în zadar din goluri a se naşte”, a
spus Eminescu în Luceafărul, combătând artistic încăpăţânarea
materialiştilor de a dovedi superioritatea nulităţii în faţa
unităţii. Matematica prin descoperirea sistemul binar şi
informatica prin utilizarea lui, ne întorc cu gândul la Geneză.
Principiul de utilizare a calculatorului este principiul
binar (zero = nimic, al creaţiei şi unu = informat, al
129
creatorului), care, combinat cu starea bistabilă a sistemelor
generată prin autooscilaţia voită de la odihnă la activitate, au
fost simbolizate perfect de Eminescu în Luceafărul:
“Din chaos Doamne-am apărut / Şi m-aş întoarce-n chaos..
Şi din repaos m-am născut, / Mi-e sete de repaos.”
Pe tot parcursul acestei lucrări voi face paralele cu
opera profetică a lui Eminescu, din care cel puţin Scrisoarea I
este, în opinia mea, o operă egală sau superioară exprimării
genezei prin pictură a lui Michelangelo în Capela Sixtină.
Poate pare ciudat ca un inginer să încerce a-l universaliza pe
Eminescu tocmai prin literatură, dar poate asta este obligaţia
pe care noi românii o datorăm acestui spirit integrator
universal ce a excelat în poezie, dar căruia nu i s-a putut atribui
descoperirea teoriei relativităţii sau a mecanicii cuantice pe
care el le-a exprimat doar filozofic, înaintea oamenilor de
ştiinţă. La vremea aceea nici nu prea erau ingineri români care
să-i preia magnificele idei tehnice, valabile oricând.
Toate aceste interpretări proprii se bazează pe teoria
modernă a procesării informaţiei şi a ingineriei sistemelor, pe
rolul informaţiei în creaţia activă, regenerabilă şi perfectibilă,
pe analiza reacţiei inverse a creaţiei în creaţie şi în creator, pe
teoria managementului cunoaşterii şi calităţii totale (acesta este
principiul de bază enunţat de Uniunea Europeană ca fiind un
standard de performanţă economică a Europei anului 2012), pe
teoria asigurării calităţii creaţiei prin asigurarea calităţii
informaţiei până la atingerea performanţei “zero defecte”, pe
teoria infinitului şi a perfecţiunii infinite, pe matematică, pe
fizică, pe biochimie.
Pe lângă toate aceste teorii raţionale, ştiinţifice pe care
le-am utilizat în activitatea practică şi pe care le stăpânesc într-
un grad suficient pentru a le putea exprima şi susţine, a trebuit
să adaug informaţiile găsite în teoriile religioase pe care le
cunosc şi le înţeleg parţial, dar le accept ca adevărate deoarece
le simt vibrând armonic în suflet şi în revelaţiile ştiinţifice.
130
 Toate aceste interpretări sunt bazate pe procesarea unei
părţi din informaţia creată de umanitate, pe inspiraţie proprie,
pe corecţia imediată pe care mi-a asigurat-o familia şi grupul
meu de prieteni şi sunt puse în discuţie pentru a fi analizate şi
corectate de umanitate ca o necesitate în vederea atingerii unui
punct critic, un nivel adecvat acestei trepte de dezvoltare
spirituală şi materială a umanităţii. Acest nivel este necesar dar
nu şi suficient pentru a sparge bariera dezvoltării spirituale
încorsetată în bariera materială. Datorită limitelor gândirii
mele, date de dificultatea detaşării de latura materială, numită
ancorare în realitate şi privită ca o necesitate şi o obligaţie a
trăirii, aceste interpretări se vor baza pe exemple luate din
informaţia procesată în latura materială palpabilă şi finită şi
extrapolate spiritului nevăzut şi infinit.
Este de fapt analiza inversă a proceselor care au în
fondul lor ca impuls informaţia, analiză care va avea
întotdeauna un grad de întârziere şi insatisfacţie deoarece nu
are preştiinţă şi se face doar după producerea evenimentelor.
Ea este specifică omului raţional, dar neprevăzător, omului
care nu-şi lasă imaginaţia să zboare liberă în infinit deoarece
scopul lui este de a pune în operă cuvântul obiectiv.
În încercarea mea de a localiza astrologia şi de a stabili
rolul astrelor în viaţa noastră am pornit de la teoria sistemelor:
analizăm 2 sisteme aparent independente, Cerul şi Pământul,
fiecare cu rolul şi locul său în Univers, dar care au fost create
în aceiaşi perioadă şi de acelaşi Creator, care a utilizat acelaşi
principiu, aceeaşi tehnologie, aceleaşi mijloace şi aceleaşi
materiale pentru întreaga lui creaţie, sistemul Universal, natura
vie şi omul. Deoarece în acest sistem universal închis, finit,
există un singur element raţional, omul – relevat şi autodovedit
până la această dată, şi deoarece doresc să analizez influenţa
manifestată asupra lui de Creatorul mai conştient, mai simţitor
şi mai puternic decât el (Dumnezeu), dar şi de celelalte
elemente neraţionale din sistem, va trebui mai întâi să analizez
131
elementul raţional ca sistem propriu şi să determin rolul şi
locul lui în întregul ansamblu.
Ca un bun creştin, pentru a determina cine este omul şi
ce este viaţa raţională, am pornit de la Biblie, ca cea mai veche
bază de date păstrată de om şi agreată de lumea creştină, şi L-
am descoperit pe Dumnezeu, dar şi pe dracu.
Voi încerca să-L readuc pe Dumnezeu oamenilor
printr-o interpretare complexă subiectivă, complementară
religiilor, filozofiilor şi ştiinţelor actuale. Voi pune în discuţie
comunicarea dintre oameni, comunicarea omului cu materia ce
ne înconjoară, comunicarea cu spiritele din univers şi
comunicarea cu Dumnezeu, în vederea stabilirii adevărului.
Pentru a demara şi stabili o relaţie de cooperare între
două sau mai multe entităţi este absolut necesar ca acestea să
poată comunica una cu alta prin limbaje, simboluri sau alte
modalităţi cunoscute şi acceptate de toţi partenerii, să existe o
relaţie de reciprocitate a schimbului de informaţii.
Procesul de comunicare poate demara şi în sens univoc,
prin care o parte emite informaţii iar cealaltă le recepţionează
şi începe să le înţeleagă treptat, pe măsură ce reuşeşte singură
sau este influenţată cum şi cât să le decodifice. Calitatea
informaţiei comunicate este esenţială în stabilirea adevărului,
iar realizarea unei bune cooperări între părţi este dată de gradul
de cultură al interlocutorilor. Prin calitate se înţelege
conformanţa între informaţia gândită şi informaţia exprimată,
între gând, cuvânt şi faptă, între spirit si materie.
Pentru a mă face înţeles mai ales tinerilor dar şi celor
mai puţin acomodaţi cu exprimările religioase, pentru care
acestea rămân un limbaj nedecodificat complet, şi a nu da loc
altor interpretări în afara celor pe care am dorit să le exprim,
voi utiliza limbajul modern al civilizaţiei actuale şi voi
exemplifica cele exprimate, uneori simbolic, cu exemple de
acţiuni umane pe care le întâlnim zi de zi. Şi unele şi altele pot
pare erezii, deoarece limbajul informatic se abate de la
132
limbajul dogmatic şi deoarece voi utiliza matematica, deci
raţiunea, pentru a defini infinitul prin extrapolarea finitului.
Pentru asta, dar şi pentru faptul că reprezentanţii
bisericii sunt obişnuiţi şi deloc surprinşi ca cele nevăzute să se
transforme în văzute, rog feţele bisericeşti să-mi ierte
exprimarea. În fond această lucrare nu are o foarte mare
importanţă pentru cei care cred în Dumnezeu. Ei cred
necondiţionat şi, chiar dacă nu înţeleg suficient căutările
omului de ştiinţă de a creiona raţional chipul lui Dumnezeu, ei
îl au deja în minte şi asta le este suficient pentru a-şi croi
drumul cu respectarea Cuvântului Divin.
Cu siguranţă ceea ce, atât mie cât şi altor laici, mi se
pare încâlcit în textele biblice şi cele religioase, lor li se pare
foarte clar şi precis. Ei îl au pe Dumnezeu în suflet şi asta le
este suficient pentru a-şi exprima necesarul şi suficientul divin
în vederea generalizării lui.
Cum le pot eu spune că progresul pe care-l văd eu
constă în a le cere lor să preia finitul şi rigoarea ştiinţifică a
eşantioanelor mele când ei cred în infinitul perfect?
Este un fel de încercare de corupere a unui miliardar
printr-o mită de 1 Leu.
Credeţi că-i este necesară şi suficientă mita mea?
Atât Dumnezeu cât si umanitatea au nevoie de
comformişti, de oameni care nu-şi pun prea multe întrebări şi
care trăiesc cu Dumnezeu în suflet şi fac lucrarea lor în spiritul
Lui, fiind fericiţi. Atât Dumnezeu cât şi umanitatea au nevoie
de nonconformişti care să-L caute prin ştiinţă, prin raţiune
(logos) şi să-L creioneze suficient de bine pentru a-L arăta şi
celor necredincioşi, ca o necesitate în drumul nostru spre
mântuire şi, cred eu, ca o procedură necesară şi suficientă ce
poate face parte din Planul Divin.
În acest Plan Divin, El doreşte comunicarea cu noi şi se
dezvăluie doar celor care cred în El, dar nu ne impune nimic.
Este libera alegere a noastră, ca parteneri potenţiali ai Lui,
133
dacă deschidem receptorul sufletului şi-l acordăm pe
programul de ştiri info - “Sfântul-Duh”.
Pare erezie, pare ştiinţifico-fantastic sau este realitatea
cea mai pură?
Voi încerca să dau un răspuns raţional.
De ce am ales astrele ca suport pentru prezentarea
teoriei mele?
Le-am ales în principal din patru motive raţionale:
educaţia, creaţia, corecţia şi distribuţia informaţiei.
- educaţia - informaţia este esenţială în educaţie şi
informaţia referitoare la influenţa astrelor poate aduce
beneficii sau deficite omului şi depinde de calitatea
interpretului şi utilizatorului, dar mai ales de ponderea pe
care vrem şi trebuie să le-o alocăm acestor previziuni într-
o analiză ştiinţifică;
- creaţia - astrele au fost create odată cu pământul, din
aceleaşi elemente de bază (componente de intrare), şi sunt
prezente în Univers (structura sistemului) influenţându-l
inconştient, ca elemente fără viaţă, doar prin reflexii
informaţionale fără voia omului, dar cu voia Domnului
creator şi datorită reflexiei gândului omului (parte din
funcţia directă de transfer a sistemului);
- corecţia - astrele prezintă o curiozitate de masă care
poate să contribuie la răspândirea acestei teorii
revoluţionare în vederea corectării ei prin reacţia inversă
critică pe care o va suferi, atât din partea celor care vor
adera la ea cât şi a celor care au alte opinii;
- distribuţia - astrele le voi utiliza ca pe o
purtătoare de informaţie, datorită puterii lor de a pătrunde
în orice mediu, astrologia fiind o modă în mass-media
asemănătoare informaţiilor referitoare la sexologie.
Şi un altul, dar nu ultimul, fiind tot Eminescu, pe care,
deşi nu-l înţeleg perfect, poate îl voi pricepe:
“Ei au doar stele cu noroc
Şi prigoniri de soarte.
134
 Noi nu avem nici timp, nici loc
Şi nu cunoaştem moarte.”
Dar să revenim la lumea modernă în care calculatorul
este o unealtă de bază care ne modelează gândirea după
gândurile, principiile şi tehnicile inventatorilor.
Este bine sau este rău?
Omul oricum a decis să-l utilizeze şi Dumnezeu ştie de
ce! In opinia mea, informaţia (logos = cuvânt) este legătura
dintre spirit şi materie, ea putând fi captată, memorată,
transportată şi procesată atât material cât şi spiritual. Ea este
suportul comunicării, de ea depinde cum apărem noi oamenii
în societate dar şi cum suntem în fondul nostru intim, nevăzut
şi aparent imperceptibil.
Tendinţa sau dorinţa ca cele două informaţii, cea văzută
şi cea nevăzută, să se contopească şi să devină identice este un
ideal al comunicării şi al găsirii drumului spre adevăr. In
primul rând, această comunicare trebuie să se bazeze pe
informaţie reală. Informaţia reală nu înseamnă şi informaţie
adevarată sau adevărul absolut. Realitatea înseamnă informaţia
existentă captată prin mijloacele proprii, memorată, procesată
şi emisă de un element component al unui sistem. Informaţia
reală, sau realitatea aşa cum este ea văzută de fiecare, este
bazată pe capacitatea fiecăruia de prelucrare (procesare) a
informaţiei ce-l înconjoară, urmată de intenţia de acţiune
viitoare a acestuia în conformitate cu aceleaşi principii care au
stat la baza prelucrării informaţiei transmise.
Dacă nu există o corecţie, bazată pe sistemul reacţiei
inverse sau feed-back, înseamnă că informaţia transmisă a fost
acceptată de mediu şi de centrul de decizie, iar elementul se
află pe traiectoria reală şi poate acţiona mai departe pe baza
principiilor existente, anterioare decodificării informaţiei.
În cazul acesta el este un conformist.
Dacă realitatea lui este mai aproape de adevăr decât cea
exprimată de sistem atunci el este un neconformist avangardist.
Ignoranţa şi reaua intenţie sunt şi ele forme de comportament
135
uman neconform care pot determina spargerea normelor, dar în
sens negativ. Riscul de a sparge normele, atât pozitiv cât şi
negativ, este enorm şi nu şi-l poate asuma nimeni fără a se
supune analizei şi reacţiei sociale, a mediului şi a lui
Dumnezeu, ca centru de colectare - stocare – analiză –
evaluare – decizie - corecţie.
Eu mă declar un neconformist avangardist, îmi asum
conştient acest risc la care mă supun liber şi mă rog lui
Dumnezeu să fie milostiv cu mine.
Eu nu sunt decât un şmecher, un speculant, un
oportunist care a integrat informaţia vagabondând prin spiritul
deschis al umanităţii şi acum, ca un rebel ce sunt, aprind fitilul
unei bombe care mocneşte de mult în firea oamenilor, oameni
asemeni mie şi toţi asemeni unei raze a Lui, care fie nu au
ştiut, fie nu au vrut, fie le-a fost teamă sau jenă să-l aprindă,
îmi lasă mie şansa sau onoarea, riscul sau ruşinea să-l aprind.
Cu siguranţă această carte va aprinde multe inimi, va
trezi invidii, va trezi revoltă, poate şi simpatie sau milă, dar în
final va pune mintea umană în mişcare pentru descătuşarea ei
privind analiza multidisciplinară, ce are un rol enorm în
educaţia şi în evoluţia spirituală a omului.
În opinia mea, trilogia “manager creator–lucrător–
informaţie” (Sfânta Treime= Tatăl+ Fiul+Sfântul Duh) este
esenţa dezvoltării continue în vederea atingerii perfecţiunii
infinite. Activitatea lui Dumnezeu, deşi unitară în simţiri, este
triformă în manifestări. Trilogia există în Dumnezeu, care în
dorinţa lui de a ne îndruma, ne permite accesul la baza lui de
date pentru a deveni fii adevăraţi prin înţelepciune.
În opinia mea, nu există contradicţie între preştiinţa
divină şi libertatea totală a omului.
Amândouă sunt adevăruri: unul gândit şi altul trăit.
In opinia mea, desăvârşirea, ca scop al creaţiei,
reprezintă conformanţa dintre informaţia trăirii cu informaţia
gândirii divine, exprimată prin procedura divină a trăirii sau
planul divin.
136
 Este eterna întrebare exprimată de Shakespeare în
Hamlet: “A fi sau a nu fi?”
Depinde de noi şi numai de noi dacă vrem să ne
conformăm gândirii divine.
Eu vreau să fiu, nu să nu fiu!
Astfel ajung la cerinţa sau rugăciunea “Doamne-ajută-
mă!”, prin care-I recunosc înâietatea, înţelepciunea şi puterea.
Universul pentru noi este un infinit, dar pentru El este
doar un eşantion finit din infinitul imaginat de El şi aceasta
este evoluţia pe care o văd eu, în care Dumnezeu-Tatăl va crea
la infinit, cu participarea omului, Dumnezei-Fii sau nepoţi
capabili să respecte şi să îngrijească Creaţia Lui, în care Ei vor
extinde la infinit Adevărul = Creaţia Lui şi în care El va fi
permanent cu un pas înaintea a tot ceea ce s-a creat şi se crează
(Eminescu– “El se înalţă tot mai sus / Ca să nu-l pot ajunge”),
prevenind producerea şi extinderea oricărei erori majore, ce ar
periclita creaţia, prin impunerea respectării sau conservării
tuturor legilor fizice şi morale stabilite de El, prin transferarea
infinitului în finit, de la unu la zero, şi a finitului în infinit, de
la zero la unu.
Strategie publicitară propusă respectivei edituri
Dat fiind că eu cred în spiritul modern al afacerilor, în
care ideea (prevederea) trebuie să-ţi aducă şi un profit, am
înregistrat la notariat teoria propusă, pentru protecţia
originalităţii ideii şi speculării potenţialului ei economic de
către autor (în România nu este posibil aşa ceva).
- Volum: cartea propusă va avea aproximativ 200 pagini
format A5, font “Times New Roman” 12, inclusiv diagrame.
- Termen optimist propus pentru prezentarea manuscrisului
30.03.2007.
- Condiţii comerciale: sunt disponibil pentru participarea la
editare cu un anume procent ce se va stabili în funcţie de
costuri, de numărul de exemplare şi de drepturile de reeditare.
- Motivaţia alegerii editurii .........: intuiţie, acces facil pe
internet, condiţii comerciale rezonabile şi flexibile, feed-back
137
rapid şi calificat, suport ideal pentru externalizarea unei
informaţii raţionale la un nivel înalt, cea mai bună şi comodă
soluţie pentru editare care există pe piaţă.
- Soluţie de rezervă: conform indicaţiilor din site-ul ......., am
elaborat şi o strategie de rezervă prin forţe proprii, dar aceasta
va presupune pentru mine întârziere, resurse iniţiale mai mari,
riscuri mai mari, dar şi posibile câştiguri mai mari.
- Soluţie inacceptabilă: nu voi alege să-mi prezint teoria pe
scene pe care apar de regulă profeţi mincinoşi şi falşi zei ce
împart sănătate, dreptate şi bani unor oameni inocenţi,
disperaţi şi lipsiţi de educaţia şi de informaţia adevărate.
Cu stimă,
Alexandru Coşciug,
Scurtă autoevaluare într-un punct critic al evoluţiei mele
Aceasta a fost scrisoarea de înaintare transmisă acum
un an unei edituri importante.
Am fost refuzat simplu şi elegant.
Ce puteam să fac? Să mă retrag sau să continui?
M-am retras în bârlog, am meditat şi am revenit cu un
nou produs! Dar şi reacţia inversă a sistemului a funcţionat
ireproşabil şi mi-a corectat activitatea fără să vreau şi poate
fără să vrea componenţa astrală sau umană a sistemului.
Poate produsul vechi nu era conform cu planul şi a
intervenit “Cineva”, contribuind prin inducţie la corectarea a
ceea ce era de corectat, fapt care s-a întâmplat cu adevǎrat.
În perioada 17-20 mai 2007 am organizat la
Câmpulung, cu sprijinul grupului meu de prieteni, al Primăriei
Câmpulung şi al Liceului Dinicu Golescu, un seminar cu tema
“Dumnezeu, omul şi calitatea vieţii”, la care au participat peste
40 persoane, printre care şi elevi ai respectivului liceu.
Am participat la alte două seminarii de acelaşi tip şi am
încercat să mai particip şi la altele dar nu mi-a fost permis
accesul. Am participat la diverse cursuri şi informări de
specialitate organizate de Camera de Comerţ Bucureşti şi de
138
diverse medii ştiinţifice medicale. Am citit şi am recitit unele
lucrări ce puteau să aducă noi raze de lumină necesare
argumentării obiective a ceea ce doream să spun.
M-am consultat cu familia şi cu grupul meu de prieteni,
am redenumit produsul informaţional şi l-am readaptat
cerinţelor pieţei. Am contactat aproape toate editurile mari din
România pentru a le propune o colaborare în vederea corectării
şi adaptării acestui produs original, dar am fost refuzat din nou,
simplu şi elegant. Am continuat activitatea de bază pentru a-mi
susţine familia şi a crea o mică rezervă pentru editarea cărţii pe
cont propriu, confruntându-mă cu dificultăţile existente pe
piaţa liberă, pe care le ştiam şi le prevăzusem cu mult timp
înainte, dar pe care mi-am impus să le înving.
Se poate spune că, în conformitate cu cele două mari
teorii fizice, relativitatea şi mecanica cuantică, traseul meu a
fost blocat sau modificat de permitivitatea mediului şi de
intersectarea cu alte trasee sau interese umane.
Dar informaţia de calitate nu respectă legile relativităţii
şi incertitudinii, deoarece nu poate fi blocată mult timp de om
sau de materie!
Poate vi se pare banal sau nefondat ştiinţific ceea ce
spun, dar toate aceste lucruri le prevăzusem astral de acum trei
ani. Scenariul traseului era cunoscut. Nu erau cunoscuţi toţi
actorii, doar actorul principal.
Scenariul nu s-a oprit aici şi filmul va continua.
Chiar dacă a intervenit acel “Cineva” nevăzut şi am
modificat compoziţia şi calitatea produsului, trasabilitatea mea
a rămas nemodificată ca scop: libertatea de gândire a omului în
drumul lui liber spre scopul final stabilit de Dumnezeu, ca
înger într-un ansamblu divin.
Acest scop nu a fost înţeles iniţial de Adam şi Eva, deşi
gândeau liber, şi l-au deturnat şi dirijat involuntar către demon,
datorită lipsei cunoaşterii şi dorinţei de a deveni Dumnezeu
fără muncă, prin acţiunea de a lua ceea ce nu le era permis şi
nici meritat la acel moment al evoluţiei lor.
139
Pentru a realiza prin această lucrare scopul pe care l-am
propus iniţial, căutarea dovezilor înţelepte în vederea explicării
ştiinţifice a existenţei lui Dumnezeu, am utilizat informaţii de
ultimă oră certificate ştiinţific pe care le-am combinat cu
eşantioane din sfânta tradiţie creştină, care se referă la
necesitatea înţelepciunii pentru a-L găsi pe Dumnezeu, şi am
ajuns aici, prin voinţă proprie şi, credem noi, cu acordul
Domnului.
Rezultat concret – finalizare carte
Prin decizia mea, negociată şi aprobată în familia mea,
am încheiat la 20.02.2008 un contract de tipărire a cărţii mai
sus menţionate cu S.C. GIG srl Câmpulung şi un contract de
participare la acest târg de carte cu Asociaţia Culturală Libris.
Deşi sunt managerul societăţii Clepsydra, aceasta este o
companie familială şi, la prima propunere a mea, reacţia
familiei a fost de a nu utiliza prea multe resurse care ne-ar
afecta evoluţia viitoare, chiar dacă noi credem în adevărul
cuvintelor noastre şi în succesul acestei descoperiri.
Nu ştiu dacă am făcut totul pentru a lansa această carte,
dar cred că am făcut ceea ce era necesar şi suficient în acest
moment. Voi evidenţia în încheierea acestei prezentări a cărţii,
extrase din această lucrare, numite de noi eşantione principale
sau piloni ai structurii creaţiei. Această carte este structurată în
9 capitole distincte, prin care noi am urmărit să prezentăm o
evoluţie a omului aşa cum ne-o imaginăm noi. Imaginaţia
noastră nu se bazează pe viziuni virtuale sau pe revelaţii
religioase, artistice sau oculte, ci a pornit de la o revelaţie
ştiinţifică generată de analiza informaţiei produsă de om.
Noi am făcut un transfer al acestei premoniţii,
indiferent de cine a generat big-bangul, din zona irealului în
zona experimentelor cerebrale teoretice sau virtuale ale
strategiilor logice, am construit virtual un sistem funcţional şi
suntem siguri că acesta poate fi transferat în zona experimen-
telor de laborator ştiinţific care să aducă obiectivitatea
140
necesară şi suficientă demonstraţiei, fără a aduce prejudicii
tradiţiilor, religiilor şi ştiinţei.
Noi am pornit de la Cuvântul lui Dumnezeu, exprimat
tradiţional de om, şi am încheiat cu informaţia produsǎ de om.
Noi spunem că omul a evoluat de la a arunca în vânt
cuvinte fără rost până la producţia de calitate a informaţiilor.
Noi spunem că omul a evoluat de la managerul descurcăreţ,
care se adapta condiţiilor relative şi incerte ale evoluţiei
mediului şi a lui pentru a-şi crea un avantaj, fără a ţine cont de
ambient şi fără să-şi dea seama că de fapt acţiunile lui sunt cele
care provoacă relativitatea şi incertitudinea datorită lipsei
ştiinţei credinţei în Creator, la managementul ştiinţific al
cunoaşterii şi calităţii totale, prin care el poate determina
raţional evoluţia lui şi a mediului înconjurător, cu condiţia ca
el să se conformeze deciziei bazată pe raţiune, simţuri,
prevedere şi pe înţelepciunea indusă de Cuvântul Domnului.
Credeţi că relativitatea şi incertitudinea evoluţiei
materiale, care guvernează acum universul nostru ca sistem
deschis, poate fi eliminată prin determinismul uman? Credeţi
că Dumnezeu va interveni dacă omul nu este capabil să
redreseze “arca pământ”? Credeţi că Dumnezeu va interveni
dacă omul va deveni înţelept întru înţelepciunea Lui şi va
evolua în sensul stabilit de El?
Credeţi că omul poate fi asemeni Domnului?
Sunt întrebări pe care noi le-am pus şi la care am dat un
răspuns în această carte, fără a considera că acesta este
adevărul suprem. Strategia propusă de noi elimină relativitatea
şi incertitudinea traseului uman prin ştiinţa de a utiliza toate
informaţiile produse de om, prin extinderea simţurilor şi
prevederea riscurilor, cu o singură condiţie: dacă omul va
gândi, va cuvânta şi va acţiona asemeni Domnului.
Dacă managerii înţelepţi vor conduce omul întru
înţelepciunea lui Dumnezeu, acţiunile lor vizibile vor fi
conforme deciziilor lor ascunse. Dacă prin libertatea pe care şi-
a dobândit-o cu greu, omul va acţiona armonic cu legile
141
stabilite de managerii înţelepţi, evoluţia şi traseul lui vor fi ca
dansul unui balerin, ca trilurile unei muzici armonioase, ca
razele soarelui sau ca razele laserului şi nu se vor mai
intersecta nearmonic şi conflictual cu alte trasee umane.
Prin managementul ştiinţific, chiar dacă omul nu
recunoaşte acum Cuvintele Domnului între cuvintele omului,
omul este capabil să gândească, să cuvânteze şi să acţioneze
conform pildelor biblice şi să decidă prin proiecte ştiinţifice să
nu clădească pe nisip castele sau să semene pe asfalt grâne.
Acum, ca un manager înţelept, el poate discuta orice şi cu
oricine, inclusiv cu Dumnezeu sau cu dracu, chiar dacă asta
pare erezie sau nebunie. Nu ştim dacă deciziile şi acţiunile
omului modern sunt influenţate de Cuvintele Domnului,
deoarece omului manager, în mândria lui, îi este ruşine sau nu
vrea să recunoască faptul că poate fi credincios, dar faptele lui
recente sunt inspirate din vorbele transmise de Dumnezeu lui
Noe, deoarece el a hotărât să depoziteze în condiţii speciale
toate tipurile de seminţe ale organismelor vii existente pe
pământ şi să protejeze toată baza de date produsă de umanitate.
Chiar dacă omul nu recunoaşte la modul general acest
model evolutiv creaţionist, noi ne permitem să spunem că, prin
credinţă, Iisus Hristos se regăseşte în fondul intim al fiecărui
om şi că el este liantul spiritual prezent pe pământ pentru a uni
gândurile, cuvintele şi faptele omului, aşa cum este prezent
sufleteşte în ansamblul divin din cer, unde uneşte sufletele
conforme ale celor care au plecat dintre noi.
Această viziune a noastră este o integrală a unor
informaţii umane parţiale la care am avut acces, produse de
diverse medii culturale ştiinţifice, artistice sau oculte sub
diverse forme, cuvinte, muzică sau imagini.
Noi suntem siguri că omul de ştiinţă poate simula
virtual teoria noastră prin imagini pe calculator pentru a
contura mai clar şi mai exact cuvintele noastre şi pentru a le
direcţiona spre alte teorii virtuale sau reale care să aducă mai
multă obiectivitate privind comunicarea omului cu Dumnezeu.
142
 Pe acest nivel al cunoaşterii umane ştiinţa nu poate
certifica sau infirma creaţia naturală sau divină a omului.
Stiinţa poate certifica faptul că în urma celei de a şasea
criză informaţională apărută în evoluţia bio-celulară nu a mai
existat evoluţie naturală a organismelor vii din punct de vedere
morfologic, anatomic sau fiziologic. Au existat doar mutaţii şi
schimburi informaţionale. Stiinţa poate certifica faptul că, de la
homo sapiens, omul nu a evoluat fizic, dar a evoluat spiritual
de la nivelul unei creaturi animalice, a cărei reacţie în faţa unui
semnal perceput ca o comandă nu poate fi controlată de el, la
nivelul unui creator înţelept, a cărui reacţie în faţa semnalului
perceput ca o informaţie avertisment este bazată pe un întreg
proces de transformare controlat prin înţelepciune.
Vizualizarea de către om, la distanţă şi cu alte simţuri
ascunse obiectivităţii ştiinţifice, atât în trecut cât şi acum, a
unor imagini virtuale create de om sau de Dumnezeu, ne
determină să credem că omul a fost creat pentru a deveni
asemeni Domnului, că va deveni înţelept întru înţelepciunea lui
Dumnezeu şi că-L va obiectiviza ştiinţific pe Dumnezeu.
Revenind la cartea pe care o lansăm, fiecare capitol
conţine un moto extras de noi din cuvintele omului manager,
ale omului de ştiinţă sau ale omului religios, o încheiere
extrasă din cuvintele artistice ale lui Eminescu şi o serie de
imagini artistice sau ştiinţifice reprezentând anumite idei sau
obiecte. Noi am adăugat acestor cuvinte şi imagini produse de
alţi oameni, ceva din cunoaşterea noastră, câteva cuvinte care
îmbracă această structură cu subiectivitatea noastră şi prin care
noi credem că aducem un plus de cunoaştere raţională
necesară, dar nu şi suficientă, înţelepciunii umane.
Dacă vom reuşi sau nu să captăm atenţia
dumneavoastră noi nu ştim decât utilizând preştiinţa
necertificată ştiinţific, conform cǎreia succesul va veni mai
târziu, dar cu siguranţă reacţia inversă a pieţei de carte va
contribui la acţiunile noastre viitoare.
Aşteptăm o reacţie informaţională corectivă obiectivă!
143
Vă dorim lectură plăcută!
Braşov, 27 martie 2008
Anexe incluse: Prefaţa şi Epilogul cărţii
Anexǎ graficǎ: Diagrama de flux a CREAŢIEI
Diagrama de flux (flow-chart) sau pictura managerială
- este un desen modern prin care un manager înţelept
determină şi urmăreşte ştiinţific trasabilitatea tuturor
elementelor participante la un proces de transformare şi
activităţile necesare atingerii scopului stabilit.
Într-un astfel de desen sunt marcate distinct punctele
critice, definite de intersecţia unor activităţi, pentru a fi sigur
că în aceste intersecţii există armonia circulaţiei fluxurilor şi
pentru a cunoaşte şi preveni riscurile care pot apare în proces,
oricât de complicat ar fi acesta. Acest tip de desen asigură
preştiinţa informaţională!
Crizele informaţionale şi info-evoluţia
O criză informaţională sau de conştiinţă apare în
momentul evoluţiei unui proces de transformare care nu mai
poate avansa din cauza lipsei unor informaţii necesare şi
suficiente depăşirii unui nivelul tradiţional. O astfel de criză
poate conduce la rutină profesională, prin repetarea continuă a
aceloraşi operaţii cunoscute şi monotone, şi la dogmă
informaţională, prin propovăduirea aceloraşi informaţii,
determinând işirea din sistem a generaţiilor care vin.
O astfel de criză poate duce la dispariţia acelui tip de
proces, ca urmare a îmbătrânirii populaţiei practicante sau
aderente şi datorită devierii tinerei generaţii către practici de
denigrare sau de distrugere a tradiţiei.
Depăşirea unei astfel de crize se realizează prin
menţinerea traseului sau scopului stabilit iniţial şi a informaţiei
dogmatice de calitate şi prin infuzia de informaţie nouă,
dobândită prin aspiraţie (imitaţie, copiere, analizǎ şi sintezǎ)
sau inspiraţie (extaz sau revelaţie informaţională), prin care
produsul este adaptat conform progresului societăţii astfel încât
să prezinte interes şi atracţie.
144
 Riscul pătrunderii unei informaţii de proastă calitate
este eliminat prin preştiinţă, strategii sau scenarii de
introducere a acelei informaţii noi în fluxul virtual al
procesului şi urmărirea virtuală a evoluţiei.
În evoluţia informaţională a procesului de apariţie a
universului au existat şase mari crize semnalate de oameni de
ştiinţă, asemănătoare oarecum celor şase zile de lucru ale lui
Dumnezeu în periada Genezei:
- trecerea de la sinteză la polimerizarea aminoacizilor;
- metabolismul primar şi replicarea celulelor;
- producerea clorofilei şi stocarea informaţiilor pe suport
biologic ARN;
- ARN mesager şi transferarea informaţiei în ADN-ul
bicaternar;
- producerea enzimelor reverstranscriptive şi replicarea
lor;
- viaţa celulară şi pluricelulară superior organizată.
În evoluţia omului au existat nenumărate crize, care au
fost depăşite prin ştiinţă, chiar dacă aceasta a adus şi
nenumărate distrugeri. Descoperirile omului din secolul XX în
domeniul tehnologiilor de stocare şi transfer a informaţiilor au
determinat necesitatea procesării informaţiei pe suport de unde
electromagnetice capabile să pătrundă în orice mediu dorit,
fără a putea fi văzute direct de ochiul uman.
Pentru captarea şi procesarea datelor, transmise prin
această tehnologie fără fir, omul a creat echipamente speciale
de recepţie şi decodificare a informaţiei.
Această nouă tehnologie determină un acces rapid la o
mare cantitate de informaţie produsă de om, care poate asigura
necesarul şi suficientul traversării unei crize, fără eforturi mari,
dar transferarea pe un alt nivel al cunoaşterii presupune
capacitatea de a inventa noi informaţii.
Ar fi putut Dumnezeu să creeze echipamente biologice
care să fie capabile să proceseze material informaţia sau
Cuvântul Lui transmis nevăzut?
145
Cine poate garanta calitatea acestor informaţii noi?
Omul prin preştiinţǎ, sub lupa luminii divine!
Braşov, 27 martie 2008
Asta a fost istoria primei cărţi.
Nimic spectaculos. Nimic sexy, nimic culinar.
Poate de aceea scrierile mele nu au succes.
În perioada târgului am beneficiat şi de publicitate
gratuită în presa locală, la posturile locale de radio şi pe
internet. Redau scurta recenzie făcută acestei cărţi, pe internet.
http://www.amosnews.ro/Un_roman_a_dezvoltat_o_teorie_a_
existentialismului_plecand_de_la_spermatozoid-241796
Ştire: Un român a dezvoltat o teorie a existenţialismului
plecând de la.. spermatozoid
Singura carte care are propriul stand la Târgul
Internaţional de Carte şi Muzică, deschis până duminică la
Braşov, este „Scurtă istorie a creaţiei omului - De la Adam la
Judecata de Apoi”. Autorii, Alexandru Coşciug şi fiul lui, au
avut o revelaţie descoperind asemănarea dintre spermatozoid şi
microfon şi au decis să scrie o carte şi să o tipărească.
Cartea pare să fie una din multele scrieri despre geneza
şi evoluţia umană, însă asta e puţin diferită. Departe de a fi o
carte scrisă din cărţi, „Scurta istorie…” are la bază o teorie
ciudată. „Scrierea acestei cărţi a pornit de la asemănarea
făcută de fiul meu, student la medicină, între spermatozoid şi
microfon. Spermatozoidul seamănă cu microfonul şi conţine în
interior o piesă intermediară formată din 9 spire. Eu am mers
cu imaginaţia mai departe şi l-am comparat cu tubul cu undă
progresivă, folosit în comunicaţiile spaţiale. Acel tub este
folosit la captarea semnalelor, rolul său fiind acela de
receptor al undelor radio, semǎnând cu această mică piesă din
interiorul spermatozoidului, care rămâne în interiorul ovulului
după fecundare. Medicina spune despre ea că nu mai are
niciun rol, însă eu consider că el este GPRS-ul omului, adică
cel care-i va arăta traseul omului în viaţă”, ne-a declarat
Alexandru Coşciug, din Câmpulung Muscel.
146
 Coşciug este de altfel şi autorul cărţii, împreună cu fiul
său, cel care a avut revelaţia genială cu spermatozoidul şi
microfonul. Amândoi şi-au pus nume „de scenă”.
"Numele de autor este Alexandru Boris, preluând
prenumele tatălui, deoarece numele meu de familie este unul
straniu şi ciudat: Coşciug. Fiul meu şi-a preluat prenumele
bunicului din partea mamei”, ne spune autorul.
Teoria existenţialistă a lui Coşciug este îmbogăţită de o
altă „paradigmă”, cea conform căreia GPS-ul (sistem global de
localizare a poziţiei terestre - n.r.) din spermatozoidul uman
este ghidat de trei „coordonate”, reprezentate grafic printr-un
triunghi. „Triunghiul Deciziei este format din IQ (Inteligence
Quality - calitatea inteligenţei), EQ (Emotional Quality -
calitatea emoţională) şi CQ (calitatea credinţei)”, spune
bărbatul, care nu pare să fi făcut altceva decât să boteze
coeficientul de inteligenţă (IQ) şi inteligenţa emoţională (EQ).
Cât despre „calitatea credinţei”, autorul explică aşa:
„depinde în ce credem: putem să credem în Dumnezeu, într-un
alt zeu, într-o femeie, într-un bărbat sau în sport. În funcţie de
această credinţă noi ne vom orienta către scopul stabilit pe
baza inteligenţei şi emoţiilor”. Logic, nu?
Autorul a trasat şi o cronologie a existenţei umane,
fixând Big Bang-ul dar şi Iadul sau Judecata de Apoi – stabilită
de autor ca fiind în mileniul IV. Autorul spune că nu i-a fost
deloc uşor să tipărească această carte, însă „în momentul în
care te pasionează această treabă, treci peste toate. Cel mai
greu mi-a fost să mă documentez, pentru că eu sunt electronist.
Când fiul meu a venit cu această descoperire a trebuit să-mi
extind cunoştinţele în domeniul medical, psihologic, religios.
M-am pus pe citit şi după un an am scos această carte. Dorim
ca mediile ştiinţifice şi religioase să-l critice şi să-l corecteze,
întrucât niciun om nu deţine adevărul şi nu-l va deţine
niciodată”, concluzionează apoteotic Alexandru Coşciug.
Autor : Mirela LEONTE , Sâmbătă, 29 Martie 2008 -
Reconstruirea unei imaginii prin eşantioane
12:37 AM

147 148
 8. Contactul virtual cu Lucian Blaga
Motto: “Am salutat-o cu numele de Mângâierea
Apelor,…când ai să-mi spui Nebunăriţă? …Acum când
materia a înnebunit, dorind să pună stăpânire pe tot ce există,
Leonte ar vrea să dea dovadă că materia nu l-a învins.
Brodnicii continuă să facă un fel de frondă instinctivă faţă de
situaţie. Le repugnă, desigur, orice adaptare la lumea, zisă
nouă, ce se înjghebează, siluind în tipare anapoda, toate
sectoarele vieţii. Dar brodnicii se comportă necerebral.
Fronda lor se istoveşte, rapsodic, în reacţii organice,
negândite.” (Lucian Blaga - Luntrea lui Caron)
La invitaţia prietenului meu din Braşov, medicul
Nicolae Florin Tudorescu, şi el un cărturar de ocazie ca şi
mine, autor al unei superbe cărţi “Esenţe în procesul educării
şi formării fiinţei umane”, m-am înscris pentru a participa la un
târg de carte organizat în memoria lui Lucian Blaga.
Când a auzit Mariana, soţia mea, că doresc să mai
particip la un târg de carte, în această criză financiară care
începuse a se abate şi asupra firmei noastre, a exclamat:
“Ce şti tu despre Blaga?... Ce mesaj literar poţi tu să le
transmiţi unor cărturari de profesie?”
Nu am comentat nimic, deoarece avea dreptate. Mi-am
transferat neuronii în bibliotecă şi i-am împrăştiat prin scrierile
lui Blaga. Citindu-l pe Blaga, am început să-mi pun întrebări.
Blaga a văzut sau a prevăzut anapodele euro-proceduri
(tipare) din mândra EUtopie, ce modelează şi aplatizează
spiritul, încercându-se în zadar a fi implementate unui popor
român, caracterizat prin marea lui capacitate de a brodi
lucrurile, pentru a se potrivi? De ce omul impune naturii
proceduri genetice tipizate, diferite de tiparele complexe ale
naturii, dacă Dumnezeu i-a spus că totul a fost foarte bine făcut
la Geneză? Cine este Mangâierea Apelor? Este Mângâietorul
sau Duhul Adevărului, venit de la Tatăl, care ne va călăuzi la
149
tot adevărul? Poate fi El credinţa omului în ştiinţa omului?
Oare cunoaşterea totală înseamnă recunoaşterea unei ordini
armonice cu sens, creată de Dumnezeu, sau reprezintă
credulizarea omului simplu după un tipar simplu şi raţional?
Atunci a apărut impulsul Dirac sau, cum se spune în
informatică, “click-ul”!
Pregătesc ce era de pregătit, o iau cu mine pe soţia mea
şi pe prietena noastră, Carmen Pătraşcu, asistentă medicală la
spitalul din Câmpulung, să mă însoţească la Sebeş şi la Alba
Iulia şi să mă ajute la distribuirea unei broşuri destinată
reclamei cărţii mele, ne urcăm în maşină şi pornim pe Valea
Oltului spre o destinaţie culturală de o mare importanţă pentru
cărturarii români şi nu numai.
Le-am înmânat organizatorilor câteva cărţi, pentru a
contribui la completarea bibliotecii judeţene cu scrierile mele,
şi broşura destinată acelui eveniment, rugându-i să mă înscrie
în programul de prezentare şi promovare a noilor apariţii.
La vederea dimensiunii broşurii de prezentare,
organizatoarea evenimentului a exclamat mirată:
- “Vreţi să citiţi toată broşura?”
- “Nu”, i-am replicat eu. “Voi oferi gratuit câteva
cărţi, voi distribui broşura şi voi transmite doar
câteva cuvinte.”
După cuvântul de deschidere al organizatorilor, după
recitarea unor versuri de suflet, scrise de noii sau vechii poeţi,
şi după prezentarea altor cărţi, mi s-a dat cuvântul.
Mesajul meu a fost scurt şi, am crezut eu atunci, foarte
precis şi la obiect:
- “Cartea pe care o aduc astăzi în atenţia voastră
vorbeşte despre faptul că mirabila sămânţă are
GPS.”
Acum îmi dau seama că mesajul meu nu a fost înţeles,
nici atunci şi nici acum....Dar am încredere în Dumnezeul care
i-a vorbit lui Moise, ca de la prieten la prieten.
150
 De ce o fi zis Albert Einstein că “Ştiinţa fără religie
este imperfectă; religia fără ştiinţă este oarbă.”?
Aaaa ...! Vedeţi voi! De aceea a introdus Dumnezeu un
bio-GPS în mirabila sămânţă! Ca să nu ne călcăm în picioare,
unul pe altul!
Trag şi eu o concluzie, ca omul gânditor:
“Religia fără ştiinţă a rămas tradiţional o clasică
busolă care ne arată, prin credinţa adevărată, drumul drept
către Dumnezeu; ştiinţa fără religie este un vehicol modern,
dar orb, care, fără echipamentul modern de ghidare GPS, ne
duce, cu o viteză de nedescris prin teoria relativităţii, în toate
direcţiile posibile, relative şi incerte, conform celei mai
mediatizate teorii ştiinţifice, teoria mecanicii cuantice.”
Mirabila sămânţă are GPS !
E utopie, e profeţie sau e ştiinţă !?
Cuvântul autorilor (broşurǎ), cu ocazia prezentării cărţii
“Scurtă istorie a creaţiei omului – De la Adam la Judecata de
apoi” la “Festivalul şi Târgul internaţional de carte Lucian
Blaga de la Alba Iulia-Sebeş” organizat de Biblioteca
Judeţeană Sebeş-Alba, în perioada 7-11 mai 2008
“Că unul este semănătorul şi altul secerătorul... Tatăl
nu judecă pe nimeni, ci toată judecata a dat-o Fiului... Tatăl
are viaţă în Sine, aşa I-a dat şi Fiului să aibă viaţă în Sine...
Când mă voi înălţa de pe pământ, îi voi trage pe toţi la Mine...
Iar, când va veni Mangâietorul, pe care eu Îl voi trimite vouă
de la Tatăl, Duhul Adevărului, Care de la Tatăl purcede, Acela
va mărturisi despre Mine....Incă multe am a vă spune, dar
acum nu puteţi să le purtaţi... Duhul Adevărului vă va călăuzi
la tot adevărul.” (Ioan)
151
Cuvânt de prezentare
Stimate Doamne, Stimate Domnişoare şi Stimaţi Domni,
De ziua lui Lucian Blaga, ca un omagiu adus celui care a
fost unul dintre marii vizionari optimişti ai României
moderne, oferim cu bună-ştiinţă şi credinţă această carte
cititorilor din Sebeş şi din Alba Iulia.
Noi suntem prezenţi la acest festival cu o carte,
“Scurtă istorie a creaţiei omului – De la Adam la Judecata de
apoi”, o carte ştiinţifico-religioasă mai puţin digerabilă
datorită vitezei mari cu care am străbătut o parte din sectoarele
cunoaşterii umane pentru a prezenta una din cele mai mari
descoperiri ale secolului XXI, echipamentul biologic pentru
comunicaţia raţională a elementelor vii, un fel de laser biologic
existent în toate seminţele organismelor vii pluricelulare,
superior organizate, şi vă promitem că vom reveni la festivalul
următor, după ce vom studia mai amănunţit opera lui Blaga, cu
interpretarea noastră privind profeţiile gândite şi exprimate
codificat de acest mare filozof român.
În acest cuvânt al nostru de prezentare a cărţii, vom
vorbi mai puţin despre ce a fost şi vom încerca să descifrăm
viitorul din vorbele profetice ale înaintaşilor noştri, propunând
o serie de strategii de viitor. Fie că vrem sau că nu vrem, noi
extragem cunoaşterea, prin eşantionare, din seva cunoaşterii
strămoşilor, ca pe un mir divin, prin filtrarea binelui de rău.
Noi ne-am întrebat dacă ceea ce au spus înaintaşii
noştri, fie că au fost artişti, profeţi sau oameni de ştiinţă, au
fost simple născociri, prevestiri, adevăruri absolute sau fac
parte din Planul Divin de copiere a Sfântului Duh de către om
pentru a se împlini Scopul Divin prin atingerea înţelepciunii?
Chiar dacă omului raţional al zilelor noastre i se pare
iraţional că organismul său comunică logic cu cineva nevăzut
(la drept vorbind nici el nu ştie, de multe ori, cine-i vorbeşte
152
din umbra firului), noi vom demonstra ştiinţific posibilitatea
tehnică de a se realiza o astfel de comunicaţie.
Noi vom demonstra ştiinţific că vorbele inaintaşilor
despre viitor sunt strategii manageriale, transmise lor de
Managerul Creator pe diverse căi, prevăzute într-un program
virtual de acţiune pentru atingerea scopului stabilit şi că toate
pierderile suferite în timpul acestui amplu proces de
transformare spirituală a omului, de la creatură la creator, sunt
datorate lipsei cunoaşterii planului şi scopului managerial şi a
lipsei credinţei în Manager, în programul Lui, în voinţa Lui şi
în puterea Lui de a realiza ceea ce şi-a propus.
Această lucrare a noastră este o încercare ştiinţifico-
religioasă de a prezenta o altă viziune raţională a tehnologiei
de comunicare fără fir a omului cu Dumnezeu şi cu restul
universului şi este bazată pe tehnica de abstractizare şi
modelare cibernetică a tehnologiei de funcţionare a unui organ
biologic, asemănător unui echipament de comunicaţie radio
creat de om. Acest organ, descoperit de noi, dar cu care omul a
fost echipat de la început, este cunoscut în mediul ştiinţific
medical, dar medicina se opreşte la remarca, “acesta nu mai
prezintă nici un rol semnificativ în ereditate”.
Deşi aşteptam cu nerăbdare ca oamenii de ştiinţă să
descopere un organ cu o asemenea funcţie radio, prin care să
explice logic proprietăţile electro-magnetice ale corpului
uman, cercetările lor sunt axate doar pe studiul creierului.
Americanii au înfiinţat în 2003 un institut care să
determine şi să se ocupe de studiul acelei părţi din creier care
este responsabilă de revelaţiile religioase, dar rezultatele
cercetărilor au dus la concluzia că în timpul revelaţiilor
religioase nu se produce nici un fenomen care să implice
creierul. Nici nu ar putea, deoarece creierul transmite
informaţii doar prin contact direct (asemeni transmiterii
informaţiilor prin conductoare electrice - axonul emiţător intră
în contact direct prin sinapsă cu dendrita receptor şi este
ecranat prin teaca de mielină, utilizată cu dublu rol de ecranare
153
şi de acumulare a informaţiei până la pragul necesar şi
suficient externalizării ei) şi nu este dotat cu echipamente de
emisie-recepţie fără fir (nu conţine filamente de mitocondrii,
comparate de noi cu bobinele de joasă frecvenţă, capabile să
transmită informaţii prin inducţie sau fără fir).
Tot americanii şi-au propus ca în maxim cinci ani să
integreze în creierele soldaţilor microcipuri capabile să
comunice logic fără fir cu o bază centrală de date. Despre
japonezi ştim doar că şi-au propus ca în 2009 să ne prezinte
robotul perfect şi nimic mai mult. Europenii au creat şi ei un
program de cercetare, numit FP7, prin care să finanţeze
căutarea dusă dincolo de limitele cunoaşterii actuale.
Noi nu am inventat nimic, totul există în om prin
creaţie şi ne întrebăm, pornind de la cuvintele lui Leonardo da
Vinci (“Văd aici multe invenţii, dar bănuiesc că nu
funcţionează, aşa-i?”):
Dacă această descoperire funcţionnează aşa cum
credem noi? Dacă Dumnezeu a creat echipamente biologice
care să fie capabile să proceseze material informaţia sau
Cuvântul Lui transmis nevăzut?
Atunci, cu siguranţă cuvintele noastre vor avea
greutate. Dar să nu anticipăm nimic şi să lăsăm ştiinţa să-şi
spună cuvântul. Asemeni cercetătorilor din întreaga lume care
caută adevărul, noi am pus la “dospit” această descoperire în
“trei măsuri” informaţionale:
- comunicarea directă cu oamenii, prin organizarea şi
participarea la diverse seminarii, simpozioane, târguri sau
festivaluri culturale, unde am putea să găsim şi alte părţi
din adevărul divin;
- editarea de carte şi transmiterea ei în circuitul
internaţional al cuvântului scris, pentru a ne supune
corecţiei prin reacţie inversă;
- cercetarea ştiinţifică în cadrul academic, un mediu foarte
greu accesibil datorită raţiunii de împietrire a sufletelor
prin raţiune.
154
 Noi susţinem că informaţia este gând, cuvânt şi faptă şi
că, alături de energie, poate fi stocată pe un suport imaterial
şi/sau pe un suport material, determinând ca lucrurile nevăzute
din gând să se transforme, direct sau pe baza cuvintelor, în
lucruri văzute prin fapte. Noi am structurat cartea în logica
transmiterii informaţiei, pornind de la Cuvântul lui Dumnezeu
spre cuvântul omului:
- cap.1 – creaţia divină prin cuvânt şi fapte, urmată de
inducţia gândului divin în gândul omului;
- cap.2 – evoluţia, libertatea şi cuvântul managerial
retrograd de modelare şi limitare a educaţiei omului;
- cap.3 – intercomunicarea şi cuvântul managerial progresist
de descătuşare a gândului;
- cap.4 – războiul informaţional sau cuvântul nostru
ştiinţifico-religios contra cuvântului ştiinţifico-ateist al celui
mai cunoscut om de ştiinţă în viaţă, Stephen Hawking;
- cap.5 – conceptul nostru despre scopul divin;
- cap.6 – conceptul nostru despre sufletul uman, bazat pe o
nouă descoperire materială, conectorul şi adaptorul biologic
dintre cele văzute şi cele nevăzute;
- cap.7 – educaţia, integrarea şi managementul personal al
omului;
- cap.8 – optimismul privind Apocalipsa sau avertismentele
manageriale înainte de evaluarea finală;
- cap.9 – cuvântul şi creaţia prin inducţie a omului modern.
Dacă vă uitaţi atent pe diagrama de flux ataşată, cartea,
prezentată acum de noi, este o decizie managerială proprie de a
muta ştiinţa, la acest început de mileniu, din partea negativă a
activităţilor umane, aşa cum este ea privită de religii, la căruţa
istoriei, cerându-i să se înhame cu credinţă si responsabilitate,
ca o locomotivă conştientă, la vehicolul sufletelor umane
dezorientate, pentru a ajunge la Dumnezeu cu cât mai mulţi
călători. Nu suntem primii care susţinem că inspiraţiile
oamenilor de ştiinţă vin tot de la Dumnezeu, dar cred că
suntem primii care am definit ştiinţa ca pe o religie incompletă,
155
ce nu deţine parola adevărată de acces la adevărul divin,
actualizând şi interpretând altfel informaţiile religioase
existente în arhiva tradiţiei creştin-ortodoxe: “aţi luat cheia
cunoştinţei; voi înşivă n-aţi intrat, iar pe cei ce voiau să intre
i-aţi împiedicat” (Luca).
Credem că nu producem o erezie vorbind în limbajul
modern, dar în conceptul nostru Dumnezeu este un Proprietar
înţelept şi un Manager creator prin cunoaştere totală, spre un
scop precis. Diagrama de flux este un accesoriu managerial pe
care îl utilizează omul modern înainte de a crea ceva, este un
plan virtual al unei creaţii care îl ajută să privească rapid din
trecut în viitor, pentru a vedea de unde a plecat, unde este şi
unde va ajunge. Utilizând-o, omul îşi dă seama că nu este nici
un fel de magie în a face strategii sau profeţii.
Totul se bazează pe cunoaşterea legilor naturale, pe
cunoaşterea capacităţii umane şi pe recunoaşterea binelui şi a
răului creat de cel care a lucrat înaintea lui. Peste 90% din
oamenii de afaceri, managerii sau oamenii simpli din această
economie de piaţă nu au un plan adevărat de evoluţie sau de
creaţie. Nici nu pot să aibă datorită lipsei credinţei şi a lipsei
cunoaşterii, care fac ca legile naturale să funcţioneze şi pentru
omul modern la fel ca în timpul lui Adam. El se descurcă cum
poate, ca în junglă, şi rezistă bine cel care se adaptează sălbatic
acestui tip de capitalism sălbatic, protejat de ideea şi sloganul
libertăţii totale.
Mai grav este că diavolul, neglijat complet de ştiinţă, a
prins contur şi induce gândul său rău, chiar şi inconştient, în
sufletul uman nevinovat şi pur, sădit divin. Dar există oameni
de ştiinţă care încep să acorde atenţie religiilor, care încep să
constate că lumea a fost construită inteligent şi că ştiinţa lor
este încă departe de a descifra şi sintetiza toate procesele
naturale. Poate vor înţelege faptul că sunt “săraci, orbi şi goi”
şi vor cere de la Dumnezeu “parola sufletească de acces la
Duhul Sfânt, veşmite albe şi alifie de ochi”. De fapt prin acest
flow-chart (o înşiruire de evenimente trecute şi de posibile
156
strategii de viitor, prelucrate informaţional pentru a evita
producerea unor neconformităţi), noi brodnicii, care am intrat
fizic în creaţie la un moment precis, ne exprimăm această
dorinţă transformată în credinţă: este necesar şi suficient ca în
secolul XXI, omul de ştiinţă, care acum îl întrece pe diavol în
descoperiri cu dublă utilizare, să creadă şi să demonstreze
logic existenţa divină pentru a-şi acorda antena sufletului său
pe semnalul divin, în scopul de a realiza ceea ce aşteaptă de
fapt Dumnezeu de la om, să devină înţelept asemeni Lui, prin
înţelepciune.
Marile religii, fiecare în felul ei, sunt acordate pe
semnalul divin şi duc viaţa mai departe, armonic, prin credinţa
în conformitatea cuvintelor lui Dumnezeu, tălmăcite de profeţi
şi de oamenii cu har. Omul liber, adaptat sălbatic la nou, duce
viaţa mai departe prin simţuri şi adaptare hazardată la un
mediu din ce în ce mai bogat şi mai viciat, chiar şi fără ştiinţă
şi credinţă, dar prin voia Domnului.
Omul de ştiinţă a început lucrul său invers de cum i-a
propus Dumnezeu, fără nici un plan sau brodnic (prin
brodeală), prin observarea, analiza şi sinteza creaţiei divine
existente. Practic noi, care privim ştiinţa din punct de vedere
biblic ca o sabie cu douǎ tǎişuri, îi cerem acum sǎ întoarcǎ
tǎişul! Una dintre utimele mari descoperiri ştinţifice ale
secolului XX, care guvernează marketingul modern, legea
atracţiei, este o lege naturală care, alături de alte mari legi şi
teorii - selecţia naturală, relativitatea, mecanica cuantică,
sistemele închise, haosul, entropia, etc., guvernează acest
univers şi omul, făcând parte din natură, nu este scutit de
aceste influenţe.
Conform acestor legi, sistemele senzoriale cunoscute
ale omului, la care noi am adăugat simţurile electro-magnetice
dezvoltate prin cuplarea ştinţifică a organismului uman la
sufletul uman, captează tot felul de informaţii care dau naştere
în organism la o serie de procese chimice corespunzătoare
fiecărei legi în parte: legea atracţiei – Kenyon = atracţia
157
aminoacizilor şi generarea ispitei; legea selecţiei naturale –
Darwin = instinctul de conservare şi luarea deciziei fără a ţine
cont de mediu şi de consecinţele reacţiei lui; teoria
relativităţii– Einstein = instinctul de libertate supremă şi
generarea acţiunilor libere necontrolate; teoria mecanicii
cuantice – Plank şi Bohr = ciocnirea liberă a nanoparticulelor,
principiul incertitudinii, hazardul şi egalitatea de şanse de a fi
sau a nu fi pus într-o anume situaţie; teoria stabilităţi
sistemelor – Leapunov = utilizarea reacţiei inverse pozitivă şi
negativă în cotrolul trasabilităţii unui element; teoria haosului
– Poincare = paradigme ecuaţionale probabile aşteptate sau
neaşteptate, dar anticipate, legea entropiei – Carnot =
mărimea entropiei arată gradul de dezordine din sistem şi
faptul că entropia este o energie păstrată voit de natura vie
pentru efectuarea unor procese viitoare, - şi Shannon =
mărimea entropiei informaţională arată gradul de organizare a
unui sistem. Această lege a atracţiei sau a iubirii este
propovăduită atât de religiile tradiţionale cât şi de omul
modern, dar cum, fără înţelepciune (credinţă + cunoaştere +
simţire), omul poate deforma orice concept, aşa şi conceptul
divin de iubire a fost deformat de omul profan şi l-a
transformat în concept sexual (vezi sloganul utilizat de diverse
secte sau centre culturale, “să ne iubim”, sau mesajul din
cântecele moderne, “numai iubirea, doar iubirea”)
determinând ca în ultimii 4 ani, aproape 100000 de românce
sub 15 ani să nască. Dacă religia nu mai este lăsată şi nu mai
poate să reducă acest fenomen, cu siguranţă ştiinţa ştie şi
trebuie să vrea să utilizeze adevărul divin propovăduit de
religii pentru a preveni orice neconformitate, inclusiv viitorul
program diavolesc de sterilizare forţată a unei mari părţi a
populaţiei globului pământesc.
Toate aceste legi acţionează şi la nivel social.
Omul le-a descoperit prin ştiinţă (“învǎţaţi-vǎ de la
naturǎ”) şi crede că pot fi controlate cu pastile sau cu cip-uri.
Pentru a le coordona şi a le utiliza armonic în creaţia lui, el
158
trebuie să devină un manager creator înţelept şi să utilizeze
triunghiul deciziei CQ-IQ-EQ, menţionat de noi în carte, pe
baza căruia va elabora liber strategii, va prevedea orice
eveniment posibil, inclusiv crizele, va şti să dozeze resursele şi
să acţioneze cu calm în funcţie de situaţia apărută.
Managementul ideal este de a declara, de a crea şi de a
induce conjuncturile optime pentru a ajunge la scopul dorit cu
cât mai puţine pierderi materiale şi spirituale (tendinţa ideală
este zero defecte). Dar omul, până să ajungă la cunoaşterea
totală, nu a conştientizat riscurile urcuşului fără limite,
blocajele sau căderile, provocând tot felul de dezastre, care au
culminat, prin suprainformare, cu criza de conştiinţă actuală. O
criză informaţională sau de conştiinţă apare în momentul
evoluţiei unui proces de transformare care nu mai poate avansa
din cauza lipsei unor informaţii necesare şi suficiente depăşirii
unui nivel tradiţional. O astfel de criză poate conduce la rutină
profesională, prin repetarea continuă a aceloraşi operaţii
cunoscute şi monotone, şi la dogmă informaţională, prin
propovăduirea la nesfârşit a aceloraşi informaţii, determinând
işirea din sistem a generaţiilor care vin. O astfel de criză poate
duce la dispariţia acelui tip de proces, ca urmare a îmbătrânirii
populaţiei practicante sau aderente şi datorită devierii tinerei
generaţii către practici necunoscute şi riscante sau de denigrare
şi distrugere a bunei tradiţii.
Depăşirea unei astfel de crize se realizează prin
menţinerea traseului sau scopului stabilit iniţial, conservarea
informaţiei dogmatice de calitate şi infuzia de informaţie nouă,
dobândită prin aspiraţie (imitaţie, copiere, analizǎ şi sintezǎ)
sau inspiraţie (extaz sau revelaţie informaţională), prin care
produsul este adaptat conform progresului societăţii astfel încât
să prezinte interes şi atracţie, fără risc.
Riscul pătrunderii unei informaţii de proastă calitate
este eliminat prin preştiinţă, strategii sau scenarii de
introducere a acelei informaţii noi în fluxul virtual al
procesului şi urmărirea virtuală a probabilităţilor evoluţiei.
159
În evoluţia informaţională a procesului de apariţie a
universului au existat şase mari crize semnalate de oamenii de
ştiinţă, asemănătoare oarecum celor şase zile de lucru ale lui
Dumnezeu în periada Genezei:
1. - trecerea de la sinteză la polimerizarea
aminoacizilor;
2. - metabolismul primar şi replicarea celulelor;
3. - producerea clorofilei şi stocarea informaţiilor pe
suport biologic monocaternar ARN;
4. - ARN mesager şi transferarea informaţiei în ADN-
ul bicaternar;
5. - producerea enzimelor reverstranscriptive şi
replicarea lor;
6. - viaţa celulară şi pluricelulară superior organizată.
În evoluţia omului au existat nenumărate crize, care au
fost depăşite prin ştiinţă, chiar dacă aceasta a adus şi
nenumărate distrugeri. Descoperirile omului din secolul XX, în
domeniul tehnologiilor de stocare, procesare şi transfer a
informaţiilor, au determinat necesitatea procesării informaţiei
pe suport de unde electromagnetice capabile să pătrundă în
orice mediu dorit, fără a putea fi văzute de ochiul uman.
Pentru captarea şi procesarea datelor, transmise prin
această tehnologie fără fir, omul a creat echipamente speciale
de emisie – transmisie – recepţie - decodificare a informaţiei.
Această nouă tehnologie determină un acces rapid la o
mare cantitate de informaţie produsă de om, care poate asigura
necesarul şi suficientul traversării unei crize fără eforturi mari,
dar transferarea pe un alt nivel al cunoaşterii presupune
capacitatea de a inventa noi informaţii de calitate.
Cine poate garanta calitatea acestor informaţii noi?
Omul prin preştiinţã sub lupa luminii divine!
Suntem conştienţi că teoria noastră are neajunsuri, că
are scăpări sau greşeli, dar vă spunem cu bună-ştiinţă şi cu
bună-credinţă că această tehnologie este funcţională atât în
160
lumea văzută cât şi în cea nevăzută, chiar dacă nu a fost
demonstrat ştiinţific că este utilizată de Dumnezeu.
Din acest motiv am venit în faţa dumneavoastră, să
căutăm împreună dovezile informaţionale ale existenţei divine
şi să le prezentăm omului modern într-un limbaj actualizat
raţiunii lui, modelată acum de creaţia ştiinţifică foarte bună,
dar care poate fi utilizată cu dublu scop, bun sau rău.
Aşteptăm o reacţie informaţională corectivă obiectivă!
Vă dorim lectură plăcută!
Alba Iulia, 10 mai 2008
Anexe: Epilogul cărţii (Scrisoarea deschisă) şi
Diagrama de flux a creaţiei

161 162
 9. Al doilea seminar ştiinţifico-religios
Motto: „Faptele din credinţă întăresc credinţa.
Credinţa produce fapte. Circulus vitiosus.”
(Lev Tolstoi, Despre Dumnezeu şi om)
Relativitatea şi hazardul care guvernează activităţile
noastre cotidiene, au făcut ca acest seminar, ce a avut loc într-o
sâmbătă, în perioada de gol apărută în organizarea unei
reîntâlniri de 20 de ani a unei generaţii de elevi ai acestui liceu,
să se desfăşoare doar prin bunăvoinţa şi voinţa prietenului
meu, Ioan Calangiu, directorul Colegiului Naţional Dinicu
Golescu Câmpulung, cu participarea unor profesori ai liceului,
interesaţi de subiectul abordat, şi cu participarea altor trei buni
prieteni, unul pensionar din Bucureşti, Gheorghe Melcioiu,
fost coleg şi bun prieten al socrului meu, şi familia de profesori
din Piteşti, Ecaterina şi Mihai Chivoci.
Finii mei din Franţa, familia Gabriela şi Florin Sobaru,
a căror influenţă a avut un rol hotărâtor în lansarea acestui
eveniment, nu au putut veni deoarece fata lor Anne-Sophie se
afla în perioada examenelor de admitere în învăţământul
superior, atrăgând astfel şi lipsa de interes, faţă de un astfel de
eveniment, din partea altor prieteni, care aproape că nu mai
văd nici o finalitate şi nici un rost al acestui seminar.
Dar Dumnezeu nu doarme şi finalitatea va avea loc în
momentul stabilit de El cu o precizie de invidiat.
Creatorul modelând matematic creaţia
Referat broşurǎ, susţinut la seminarul “Dumnezeu, omul şi
calitatea vieţii”, Câmpulung Muscel, 07.06.2008, ora 13
Diverse ştiri media:
- în anul 2012 se va produce un cataclism natural ca urmare
a schimbării polilor magnetici ai pământului;
- administraţia Bush a alocat 4 miliarde de dolari pentru
definirea şi cercetarea zonei din creierul uman
corespondentă revelaţiilor religioase;
163
- împăratul Japoniei face apel la femeile japoneze să se lase
inseminate artificial pentru a regla balanţa demografică;
- încălzirea globală este un fenomen în continuă creştere ce
va determina topirea gheţarilor şi creşterea nivelului apei în
mări şi oceane;
- un reprezentant al Vaticanului ne vorbeşte foarte serios
despre fraţii noştri extratereştrii, ca despre nişte fii ai
aceluiaşi Dumnezeu;
- de la începutul anului, preţul petrolului a crescut cu 30 de
procente, accentuând criza energetică mondială;
- geneticienii au fecundat spermatozoizi umani în ovule de
animale, fără să menţioneze ce urmăresc de fapt;
- Bil Gates a contribuit financiar la construirea celui mai
mare depozit de seminţe din lume, care va adăposti şi
proteja seminţele tuturor speciilor existente pe Tera;
- pe 13 aprilie 2029 un asteroid va lovi pământul;
specialiştii estimează că acesta va cădea în Pacific şi va
provoca un dezastru planetar;
- peste cinci ani soldaţii americani vor avea implantate
cipuri electronice în creier pentru a comunica cu o bazǎ de
date centralǎ;
- pentru a crea bioscutul de apărare necesar şi suficient
omului în cazul unor cataclisme naturale, mişcările
esoterice recomandă oamenilor să-şi regleze organismul,
prin meditaţii, cu biocâmpul terestru a cărui pulsaţie este în
creştere;
- Consiliul Europei a aprobat programul de cercetare FP7,
un program destinat cunoaşterii dincolo de limitele
cunoaşterii.
Totul pare relativ şi incert.
Ce se va întâmpla în viitor cu această omenire
raţională? Oare omul raţional a uitat de Dumnezeu? Mai poate
cineva raţional să creadă în mod ştiinţific în Dumnezeu?
Credincioşii creştini îl aşteaptă cu răbdare pe Hristos!
164
 Noi aşteptăm cu răbdare momentul în care un reporter
român va anunţa cu emoţie în glas ştirea conform căreia doi
români necunoscuţi, tată şi fiu, purtători ai unui nume sinistru,
discutând rodnic în cadrul unui grup de oameni simpli, animaţi
de respectul credinţei strămoşeşti (creştin-ortodoxă), şi
gândind în antifază (necerebral) cu logica cunoaşterii moderne,
au descifrat brodnic (prin potriveală) taina sau misterul cuantic
al luminii divine şi al tehnologiei de lucru a lui Dumnezeu!
Noi, aşa cum a prevăzut Lucian Blaga în opera sa, ca
nişte brodnici ce suntem, ne comportăm necerebral şi credem
tradiţional în existenţa divină şi în primordialitatea spiritului în
faţa materiei. Dar noi nu stăm liniştiţi, ci am lansat un nou
slogan: crede, cercetează şi corectează. Noi am pornit acum un
an, pe acest drum al cunoaşterii lui Dumnezeu, de la o
potriveală sau o brodeală, de la asemănarea unui micro-organ
biologic cu un echipament modern de comunicaţie.
La ceea ce am prezentat anul trecut ca o posibilă
tehnologie de comunicare raţională a omului cu natura şi cu
Dumnezeu pe o frecvenţă de 30 THz, aducem acum confirmări
ştiinţifice, dar nu prin cuvintele specialiştilor actuali, ci prin
cuvintele exprimate anterior de unii oameni de ştiinţă, pe care
le-am găsit din “întâmplare” în biblioteca personală şi care se
“brodesc” ca o mănuşă vorbelor noastre.
Ar trebui să fim mândri pentru faptul că, fără bani şi
fără ajutor academic, am realizat într-un an ceea ce alţii, care
dispun de fonduri nelimitate, nu au reuşit într-un secol de
dezvoltare extraordinară a ştiinţei şi în special a tehnologiei de
comunicare?
Noi credem că este ceva normal pentru acest nivel al
cunoaşterii. Suntem oarecum satisfăcuţi că intuiţia noastră este
confirmată de vorbele înţelepte ale înaintaşilor noştri, dar şi
mâhniţi deoarece această teorie, care acum pare brodeală, nu
este văzută cu ochi buni.
De ce nu este bine văzută?
165
Deoarece suntem ca acum 2000 de ani, în epoca trăirii
lui Iisus: unii susţin că tehnologia de lucru a lui Dumnezeu este
o taină, iar alţii susţin că cei ce vorbesc cu Dumnezeu sunt
schizofrenici. Şi unii şi alţii au dreptate: modul de lucru al lui
Dumnezeu este o taină pentru cei ce nu pot vedea, iar
schizofrenia nu mai este privită ca o boală, ci este acum
considerată de americani o altfel de tehnologie de comunicare,
în care creierul nu este implicat în nici un fel!
Deoarece noi nu avem posibilităţi tehnice şi materiale
de a realiza probe de laborator, am apelat la diverse medii
cărora le-ar fi putut trezi interes această teorie. Ne-am adresat
la academie, la patriarhie, la preşidenţie şi, deşi nu rimează, la
mass-media. Tăcere mormântală. Am crezut că i-a speriat
numele nostru şi l-am eliminat de pe coperta cărţii pe care am
scris-o şi pe care o oferim acum gratuit celor prezenţi.
Ultima trăznaie pe care am făcut-o, incurajaţi fiind de
declaraţia Consiliului Europei referitoare la cunoaştere, este că
am solicitat, oarecum mascat, fonduri pentru cercetare în acest
domeniu. La început, o parte din oamenii implicaţi în proiectul
european FP7, au aderat la idee şi au început să pună întrebări,
dar, când în răspunsul nostru am menţionat că acest tip de bio-
comunicare este utilizat de Dumnezeu în managementul
creaţiei, au fugit ca dracu de tămâie!
Sperăm că dumneavoastră nu veţi fugi în momentul în
care vă vom prezenta dovezile materiale ale valabilităţii acestei
teorii şi că, la fel ca anul trecut, veţi aduce din suflet noi
argumente, chiar şi neacademice, care să contribuie scalant la
descoperirea ştiinţifică a lui Dumnezeu. Sperăm că vom putea,
cu ajutorul bunului Dumnezeu, să ne continuăm traseul pe care
am pornit cu un rost şi să aducem o rază de lumină adevărată
în acest amalgam de informaţii şi contrainformaţii, o rază care
va putea scoate omenirea din agitaţia specifică relativităţii şi
mecanicii cuantice, în care s-a avântat fără rost.
Astăzi vă prezentăm două teorii ştiinţifice cunoscute,
elaborate de cercetătorii din diverse domenii de activitate, pe
166
care noi, cotrobăind cu spiritul managerial brodnic care ne
caracterizează, le-am descoperit şi le-am combinat ca
argumente cu teoriile emise de noi: teoria puterii gândului
uman de a modela materia şi teoria genezei informaţionale.
1. Teoria puterii gândului
La seminarul de anul trecut, fostul meu diriginte din
liceu, profesorul de matematică Eduard Minasian, a prezentat
un referat despre secţiunea de aur a raportului Fibonacci,
numărul Fi = 1.6180339887..., pe baza căruia sunt construite o
mare parte din creaţiile aşa zis naturale şi din cele tradiţionale:
frunzele şi ramurile copacilor, cochilia melcului, fagurii
albinelor, omul, anumite clădiri dacice, marile construcţii
considerate minuni arhitecturale, muzică şi picturi tradiţionale,
crucea de Lorena, coloana lui Brâncuşi, baletul modern şi
altele. Constanta lui Arhimede, numărul Pi = 3.14159265…,
este deasemeni o valoare cunoscută din matematica euclidiană
şi utilizată în tehnica modernă, chiar dacă aceste două numere
nu sunt precise.
Se spune despre matematicieni că au o activitate care
nu aduce foloase deosebite, nici materiale şi nici pe tărâmul
cunoaşterii dincolo de limitele cunoaşterii. Ei îşi văd de cifrele
lor, din care acum nici tabla înmulţirii nu mai este necesară a fi
cunoscută de profani, deoarece există calculatorul cu care de
regulă ei socotesc uşor grămezile de bani.
Dar ce este calculatorul?
Calculatorul este o unealtă modernă care se bazează
doar pe înşiruirea infinită a două cifre, zero şi unu.
Aproximaţia destul de bună pe care o introduc cele
două numere celebre amintite de noi, este acum înlocuită cu
expresia “este necesar şi suficient” pentru a depăşi un anume
nivel cu scopul de a trece pe o treaptă superioară sau, altfel
spus, de a trece de la nivelul zero la nivelul unu.
Acest model de transmitere a informaţiilor este utilizat
“natural” de sistemul nervos, printr-o tehnologie electro-
chimică cunoscută. Pentru a creşte precizia calculelor, aceste
167
numere binare sunt organizate într-o matrice de opt grupe,
asemănător elementelor chimice din tabelul lui Mendeleev,
care se pot multiplica la infinit, 16, 32, 64....
Să lăsăm calculatorul şi să ne întoarcem în secolul
XIX, când aceşti năstruşnici matematicieni au întors pe dos
precizia matematicii euclidiane şi au început să introducă
hazardul în calculele lor. Spiritul deschis al acestor
matematicieni a deschis noi perspective cunoaşterii şi a generat
descoperirea celor două mari teorii fizice care guvernează
lumea materială, dar şi pe cea spirituală, teoria relativităţii şi
teoria mecanicii cuantice. Vă prezentăm în anexele grafice o
serie de modele matematice construite scalant cu ajutorul
figurilor geometrice clasice, triunghiuri şi cercuri, considerate
ca un fel de cărămizi matematice.
Dacă se introduce hazardul, prin combinarea fractală a
acestor figuri se ajunge la monştrii lui Peano, figuri care i-au
speriat şi intrigat pe specialiştii acelor timpuri, datorită
relativităţii şi incertitudinii de a fi utilizaţi în scopuri raţionale.
Dacă se urmăreşte realizarea unui model precis, ce are
un scop precis, hexagon sau stea, se poate constata că acesta
poate fi construit raţional utilizând elementele de bază,
triunghiul şi cercul. Prin acest tip de construcţie geometrică
fractală se poate ajunge la modelul fulgului de zăpadă al lui
Helga Von Koch sau la steaua lui David.
Să-i lăsăm pe matematicieni cu figurile lor geometrice
şi cu calculele lor fără sfârşit, care nu se cer şi nu pot fi înţelese
de toată lumea, la fel cum nu sunt înţelese relativitatea şi
incertitudinea. Să revenim în vremurile noastre şi să ne
aruncăm o privire asupra utilizării tehnicii moderne de captare
a informaţiilor, fotografia.
Un cercetător japonez, Masaru Emoto, a studiat timp de
20 de ani reacţia naturii vii la semnalele transmise ei de către
om şi a înregistrat fotografic astfel de reacţii, utilizând
tehnologia de cristalizare a apei prin îngheţare. Vă lăsăm să
savuraţi în linişte aceste fotografii şi sperăm că nu vi se par
168
întâmplătoare corespondenţele dintre imaginile modelelor
matematice realizate acum un secol de matematicienii
neeuclidieni şi fotografiile realizate acum de cercetătorul
japonez. La acelaşi tip de concluzii au ajuns pe alte căi şi alţi
cercetători care au observat că muşcatele mor dacă se află într-
o încăpere în care se aude numai muzică disco şi că unele
plante se încolăcesc în jurul difuzoarelor care emit adevărata
muzică.
Oare cuvântul sau gândul este generatorul acestor
fenomene? Cât de mult contează tonul cuvintelor exprimate
din suflet?
Concluzia vă aparţine.
2. Teoria genezei informaţionale
În anii ’90, imediat după ieşirea din deşertul spiritual
de 40 de ani în care ne-a purtat “gloriosul” comunism, o parte
din “dascălii” culturii româneşti au lansat pe piaţa editorială o
serie de lucrări în care se vorbeşte în mod ştiinţific despre
Dumnezeu şi despre necesitatea descoperirii ştinţifice a lui
Dumnezeu. Dintre aceste lucrări am ales o lucrare care
completează prin argumente ştiinţifice teoriile exprimate de
noi în spirit managerial, “Sinergia, informaţia şi geneza
sistemelor”, scrisă de matematicianul Paul Constantinescu.
Practic, acţionând în stil managerial, noi am adus la
masa de lucru specialistul într-o problemă pe care nu o
stăpânim suficient de bine. Acest specialist vorbeşte despre
sistemele vii şi geneza lor şi argumentează ştiinţific că viaţa nu
poate fi generată fără un impuls extern sau o cuantă de energie
şi informaţie, un fel de suflet extern sau înger divin.
El argumentează ştiinţific că toate procesele fizico-
chimice necesare vieţii sau care se produc în organismele vii
au la bază energia şi informaţia existente în mediul
înconjurător, acestea fiind depozitate pe anumite câmpuri de
unde externe acestor organisme. Ca urmare a reacţiilor fizico-
chimice produse în aceste organisme la acţiunea acestor
169
câmpuri, se generează în spaţiu alte câmpuri pline de energie şi
de informaţie specifice structurii acelui organism, care pot
induce la rândul lor energie şi informaţie proprie într-o altă
materie moartă sau vie, şi aşa mai depare.
Practic, această demonstraţie ştiinţifică nu face decât să
confirme faptul că materia vie nu se poate autogenera din
materie moartă şi că geneza ei aparţine unui câmp de unde
extern. Autorul, poate datorită poziţiei ştiinţifice pe care o
deţinea şi care s-ar fi clătinat dacă vorbea deschis de
Dumnezeu, nu separă de materie aceste cuante energetico-
informaţionale, considerându-le componente ale acesteia, dar
nici nu neagă posibilitatea existenţei acestora în afara materiei.
El menţionează că, după big-bang, a existat un singur câmp de
unde armonice energetico-informaţionale, care s-a rupt sau s-a
divizat într-o serie de câmpuri specifice formelor de viaţă
existente în univers. Conform teoriei propagării undelor în
spaţiu, aceste noi câmpuri nu mai au aceaşi frecvenţă şi nu mai
sunt armonice cu generatoarea.
Teoria marii unificări, menţionată de mulţi oameni de
ştiinţă ca fiind posibilă, iminentă, necesară şi suficientă
evoluţiei universului în expansiune, se poate realiza numai
dacă aceste câmpuri se vor armoniza. Este de fapt ceea ce am
menţionat şi noi în teoria noastră. Nu intrăm în alte amănunte
pe care le puteţi vedea în lucrările menţionate în bibliografie,
dar redăm câteva pasaje concludente.
A. Timotin: “Studiul macroscopic al fenomenelor
electrice şi magnetice este subordonat studiului fenomenelor
mecanice şi termice, deoarece identificarea stărilor electrice şi
magnetice ale corpurilor şi a mărimilor primitive necesare
caracterizării lor nu se poate face decât indirect prin
intermediul proprietăţilor lor geometrice, mecanice şi eventual
termice, proprietăţile electrice şi magnetice nefiind direct
accesibile simţurilor noastre... stările electrice şi magnetice
ale corpurilor prezintă aparent, la scară microscopică, un
caracter extrinsec şi trecător... Stările electrice şi magnetice
170
descrise pot fi deci comunicate şi retrase după voie corpurilor
respective, care pot fi readuse în stările geometrice, mecanice
şi termice iniţiale. Descoperirea acestor noi proprietăţi
(electrice şi magnetice) ale corpurilor s-a făcut observând că
în urma unor acţiuni prealabile specifice, executate asupra
corpurilor, acestea ajung în stări a căror caracterizare
geometrică, mecanică şi termică apare incompletă, adică
insuficientă pentru a asigura prevederea evoluţiei lor
ulterioară (atragerea altor corpuri, orientarea în spaţiu). În
aceste stări, corpurile au deci proprietăţi noi, adică
ireductibile la cele geometrice, mecanice şi termice,
proprietăţi a căror definire cantitativă cere să se
introducă noi specii de mărimi primitive: mărimile de stare
electrică şi magnetică ale corpurilor. Această problemă nu
este însă simplă, doarece în identificarea stărilor electrice şi
magnetice ale corpurilor se ajunge la concluzia că, atunci
când se găsesc în aceste stări, corpurile interacţionează local
cu un sistem fizic distinct de ele, răspândit în spaţiu şi în jurul
lor şi care mijloceşte transmisiunea la distanţă a acţiunilor
ponderomotoare (a exercitării de forţe şi cupluri) între ele:
câmpul electromagnetic.”
Paul Constantinescu: “Marele univers apare astfel ca
format din câmpul fundamental ca un rezervor nestructurat,
infinit (ortoexistenţa), reprezentat ca un fluid metarelativist, şi
restul marelui univers (structurat, finit) ce constituie existenţa,
având spaţiu-timpul ca un prim câmp grefat pe câmpul
fundamental… Considerăm că o serie de fapte experimentale,
pe palierul viu, nu pot fi explicate fără ajutorul rezonanţei şi
coerenţei, deci fără a considera forţele de cuplaj dintre câmp
şi substanţă…. Comanda prin frecvenţe (prin spectrele care
alcătuiesc codul ontic Fourier) şi principiile sinergetice (în
particular pragul de frecvenţe şi energie) pot constitui
indicaţii metodologice importante pentru a îmbunătăţi diferite
tratamente cu unde (sonore, ultrascurte, în general
electromagnetice)… Considerăm că se poate demonstra
171
experimental că în diferite tratamente rolul ionilor de Ca, K,
etc., poate fi jucat de unde convenabile în rezonanţă cu
frecvenţele de vibraţie ale ionilor… De aceea pe palierul viu,
psihic şi cultural (social), unde abordările matematice sunt
incipiente, vom recurge la prezentarea de scenarii ale genezei
sistemelor…… Informaţiile din undele câmpului staţionar al
sistemului, care sunt codificate în spectre Fourier, deci fazele
undelor intrând în rezonanţă şi coerenţă (fundamentala şi un
număr finit de armonice sau subarmonice asociate fiecărui
spectru) cu fazele oscilatorilor dintr-o configuraţie
substanţială… Atomii, stelele, planetele, etc., se comportă ca
sisteme închise sau deschise efectuând predominant schimburi
radiante cu mediul extern; spre deosebire de acestea, celula
vie este un sistem deschis care realizează stările de echilibru
dinamic tocmai datorită fluxurilor (substanţiale şi radiante)
din mediu şi în mediu… Prin fixarea informaţiei din câmp pe
suportul substanţial, în sensul teoremei de eşantionare şi
principiul canalului adecvat, vom putea înţelege acumularea
vertiginoasă pe palierul viu a invarianţilor, a programelor,
care descriu diferite relaţii posibile cu mediul, deci vom putea
înţelege formarea în cascadă (reacţie pozitvă), prin cuplajul
câmp-substanţă, a reglajelor prospective pe acest palier…
Transcrierea informaţiei din câmp pe suportul substanţial, ca
atare naşterea limbajului cu a doua articulare, care foloseşte
cuvinte şi fraze, realizate prin combinaţii ale elementelor baze
azotate (ARN şi ADN), în corespondenţă, în omomorfism cu
listele de aminoacizi, din spectrele Fourier, deci geneza
codului genetic (substanţial) asociat memoriei operative poate
fi înţeleasă prin interferenţa undelor, şi anume folosind ipoteza
holografică… Învăţarea, modificările adaptive, se bazează
după cum am văzut ca şi embriogeneza, pe un fond genetic de
programe deschise, elaborate în relaţia dintre informaţia
acumulată în biocâmp şi informaţia care se înscrie holografic
şi se conservă în structura substanţială: cod molecular,
senzorial, hormonal, neuronal sau sinaptic cortical, etc…
172
Pentru geneza şi funcţionarea reglajelor funcţionale şi
structurale auto-adaptive este necesară, în afară de cantitatea
de informaţie suficientă, de asemenea şi energia, respectiv
substanţa…De ce memoria se păstrează într-o serie de situaţii
după afectarea (vătămarea) creierului? Deoarece informaţiile
conservate în spectrele Fourier din biocâmp (câmpul psihic)
pot reface, prin cuplajul dintre câmp şi substanţă (de pildă,
holografic), în alte zone nevătămate ale creierului, diferite
formaţii noi de vibratori substanţiali, care înmagazinează
informaţia din unde, de pildă, amintirile, ale căror zone cu
care erau cuplate au fost afectate… În cazul ritmurilor de
ordinul zecilor de Hz (de pildă, ritmul α, β, etc.) la nivelul
global al creierului (parametrii asociaţi macrostărilor în
reglaj), acestea domină ritmurile de KHZ, MHz sau GHz
asociate cu celulele, macrocelulele, cu dipolii oscilanţi
(vibratorii dipolari).”
Concluzia noastră este că nu poate exista mişcare
proprie sau viaţă fără un suport extern de câmp de unde
energetico-informaţionale.
În încheiere, ataşăm două scrisori pe care le-am adresat
unor servcicii responsabile pentru realizarea programului FP7,
de finanţare europeană a cunoaşterii dincolo de limitele
cunoaşterii.
14.04.2008 – Către NCP eContentplus
Stimate Domn,
Sunt unul din participanţii la recenta întâlnire de afaceri
organizată la MCTI privitor la programele europene de
integrare a României şi îmi cer scuze că vă deranjez cu o
problemă care nu ţine de activitatea monitorizată de Dvs.
Din discursul domnului Ray Hudson am reţinut că
marea majoritate a fondurilor europene sunt destinate
implementării cunoaşterii la care a ajuns Europa occidentală,
pentru a asigura o tipizare şi o armonizare a utilizării
informaţiilor în întreaga Europă.
173
Dar Europa a destinat o parte din fonduri şi pentru
cercetarea dincolo de limitele cunoaşterii actuale, motiv pentru
care vă solicit un sprijin informaţional pentru accesul la astfel
de fonduri. Rugămintea mea este de a-mi transmite
coordonatele unei persoane de contact de la ANSC care mă
poate informa cu privire la posibilitatea accesării unor fonduri
din programul FP7, destinat cercetării în domenii complet noi
şi necunoscute.
Noi, firmele Clepsydra Câmpulung şi Alfa SG Paris,
sprijiniţi de Liceul Dinicu Golescu Câmpulung Argeş, de
Primăria Câmpulung şi de Facultatea de Medicină Carol
Davila Bucureşti, am demarat o acţiune de cercetare
informaţională în domeniul comunicării raţionale a omului cu
informaţia existentă în univers şi pe baza acestor cercetări am
emis o serie de noi teorii privind apariţia şi evoluţia
universului pe care-l cunoaştem acum. Cercetarea noastră se
află într-un punct critic în care avem nevoie de experimente pe
care să le realizăm în laboratoarele Facultăţii de Medicină
Bucureşti sau să le comandăm altor institute de cercetare din
Europa. Un argument în sprijinul solicitării nostre este
exemplul pe care-l relatăm mai jos: în 2003 s-au alocat de
guvernul american aproximativ 4 miliarde de dolari pentru a
înfiinţa un institut care să descopere şi să studieze partea din
creier ce este destinată revelaţiilor religioase.
Până acum s-a ajuns la concluzia că revelaţiile obţinute
prin stimulente psihedelice au o parte foarte precisă în zona
limbică a creierului (zona instinctelor naturale animalice), dar
că această zonă nu are nimic comun cu revelaţiile religioase,
despre care nu se poate spune deocamdată nimic, deoarece nu
apar informaţii vizibile în creier în timpul producerii lor. Fără a
ne lăuda, noi putem spune, cu mâna pe inimă, că nici nu vor
găsi vreo urmă materială privind aceste revelaţii transmise
direct de Dumnezeu.
Informaţiile privind revelaţiile religioase se depozitează
doar în suflet, un fel de memorie-hard extern la care are acces
174
doar Dumnezeu şi persoana în cauză, care comunică wire-less
prin acest mic bio-suflet, descoperit de noi fără nici o alocare
de resurse materiale, ci doar cu suflet luminat divin şi cu ceva
cunoaştere interdisciplinară. Acest suflet mai poate fi accesat
prin telepatie de persoanele care posedă astfel de capacităţi şi
cărora li se permite accesul. În cazul virusării acestui suflet
hard extern cu alte informaţii neconforme pe care le utilizează
omul biologic, acesta poate fi accesat şi de alte persoane prin
hipnoză, vrăji sau alt tip de tehnici mai puţin ortodoxe, care
perturbă semnalul divin. Poate este greu de crezut ceea ce
spun, sunt multe teorii ce par foarte plauzibile, dar teoria
noastră se bazează pe ştiinţa armoniei şi dizarmoniei
câmpurilor energetice lansată de Einstein, dar nefinalizată
datorită lipsei cunoaşterii acestui fenomen la nivelul la care
este cunoscut acum. Îmi cer din nou scuze pentru acest mail,
care s-ar putea să vă perturbe actvitatea şi să nu vă intereseze.
Mulţumesc pentru înţelegerea de care aţi dat dovadă!
21.04.2008 – Către Punct Naţional de Contact
pentru PC7-ICT
Stimate Domn,
Îndrăznesc să vă reţin atenţia cu o solicitare privitoare
la modalităţile şi posibilităţile de accesare a fondurilor
europene destinate cercetării dincolo de limitele cunoaşterii,
deşi solicitarea mea poate fi interpretată ca o nebunie pe acest
nivel al cunoaşterii umane.
Eu sunt inginer electronist, iar fiul meu este student la
medicină şi, datorită descoperirii întâmplătoare a unui infim
organ biologic care seamănă izbitor cu laserul cu rubin, noi am
coagulat, în jurul acestei idei aparent trăznite a
intercomunicaţiei raţionale a corpului uman cu informaţia
universală, un colectiv de discuţii format din profesori, medici,
ingineri, preoţi şi alte profesii obişnuite existente într-un mic
orăşel de munte. Pentru a atrage şi alte persoane şi a lărgi
colectivul acestei cercetări aşa zis empirice, am organizat un
175
seminar al cărui scop declarat este de a dovedi ştiinţific
existenţa în univers a unei forţe inteligente capabilă să-l
guverneze cu înţelepciune.
Noi am emis o serie de noi teorii privitor la evoluţia
omului şi a universului, din care cea mai importantă ni se pare
a fi “Teoria triunghiului deciziei umane”, în care luăm în
calcul inteligenţa (calitate umană – zone specifice din cortex),
emoţiile sau simţurile (calitate animalică – zona limbică din
paleo_cortex) şi credinţa (calitate idolatrică – zonă inexistentă
în creier). În urma acestui tip de activitate de cercetare
informaţională, desfăşurată pe o perioadă de aproximativ 18
luni, am editat şi lansat o carte ştiinţifico-religioasă în care
prezentăm noile noastre teorii. Noi continuăm cu resurse
proprii programul stabilit de reiterare a seminarului anual
intitulat “Dumnezeu, omul şi calitatea vieţii” şi vom edita noi
cărţi din ciclul intitulat “Dumnezeu, omul şi managementul
creaţiei”, dar am dori să adăugăm acestei cercetări
informaţionale anumite cercetări materiale obiective, prin
efectuarea unor experienţe de laborator cu direcţii şi scopuri
foarte precise, dar pe care ne este imposibil să le susţinem
financiar. Singurul nostru argument obiectiv pentru solicitarea
unei cooperări europene la acest demers este că şi americanii şi
japonezii se “joacă “ cu astfel de cercetări, dar ei se
cramponează în a-i acorda numai creierului uman importanţa
decizională. În această perioadă ne-am adresat diverselor medii
academice, dar datorită impermeabilităţii mediilor ştiinţifice,
religioase si mass-media la mesajul provenit de la nişte
necunoscuţi, nu am primit nici un răspuns pozitiv din partea
lor. Mediile religioase ne acuză că ajutăm diavolul şi grăbim
sfârşitul lumii, mediile artistice ne acuză că ne-am cramponat
în dogmele religioase şi nu lăsăm spiritul să gândească liber,
mediile ştiinţifice ne informează că acesta este unul din
obiectele lor de activitate şi că nu sunt deloc interesaţi de
rezultatele cercetărilor noastre neacademice, iar mass-media nu
înţelege sau nu are permisiunea să încurajeze astfel de
176
informaţii care, spunem noi, obiectivează ştiinţific existenţa
divinităţii propovăduită de marile religii ale omenirii –
creştinism, iudaism, budism, hinduism şi islamism. Pentru a
descoperi o parte din teoriile şi argumentele noastre, noi vă
rugăm să ne permiteţi a vă înmâna gratuit un număr de cărţi
necesar distribuirii lor către anumite persoane implicate în
luarea deciziilor de stabilire a programelor de cercetare şi,
pentru a nu lua o decizie pripită, vă invităm să participaţi la
seminarul organizat de noi la Câmpulung Muscel în perioada
5-7 iunie 2008.
Vă mulţumesc pentru răbdarea cu care aţi citit mesajul
meu şi aştept răspunsul dumneavoastră.
Concluzii
Eu am încercat să compensez lipsa participanţilor
apropiaţi mie prin lansarea prin internet a invitaţiei, cu
menţiunea că acest seminar are la bază o altfel de interpretare a
geneticii moderne în spirit religios.
Singura personalitate care a preluat invitaţia şi a postat-
o pe blogul său, a fost Eugen Istodor de la cunoscuta revistă
Caţavencu, dar cele câteva mesaje batjocoritoare venite din
partea cititorilor, l-au făcut şi pe el să nu mai insiste asupra
subiectului lansat, “drepturile spermatozoidului”, ci doar să
dea o replică nemuritoare: “(dreptul) de a fi nemuritor.”
http://istodor.catavencu.ro/2008/06/05/cosciug-ma-
invita-la-cimpulung-voi-hei-voi-ce-paranormala-ari-trait/
şi
http://istodor.catavencu.ro/2008/10/08/cronica-de-om-
cosciug-cere-drepturi-legislative-pentru-spermatozoid/
Domeniul de cercetare a cunoaşterii dincolo de limitele
cunoaşterii pe care l-am abordat eu, pătrunzând religios în
cercetarea ştiinţifică şi ştiinţific în documentele religiei
creştine, nu i-a interesat pe cei care se ocupă de finanţarea unui
domeniu sensibil.
Poate argumentele mele nu sunt suficiente?
177
Poate modul meu de abordare este greşit?
Poate nu există nici o legătură între cele văzute şi cele
nevăzute? Dar de ce sunt foarte multe persoane care văd ceea
ce alţii nu văd? De ce Dumnezeu a spus că omul, deşi va vedea
şi va auzi, nu va înţelege creaţia Lui fără credinţă în El?
Aceste frământări m-au determinat să exprim:
“Religia fără ştiinţă a rămas tradiţional o clasică
busolă care ne arată, prin credinţa adevărată, drumul drept
către Dumnezeu. Ştiinţa fără religie este un vehicol modern
orb, fără GPS, care ne duce cu o viteză de nedescris în toate
direcţiile posibile, relative şi incerte, din care unele sunt fără
ieşire sau fǎrǎ scăpare. Noi am adăugat, acestui vehicol
ştiinţific, bio-GPS-ul necesar, dar nu şi suficient, luminării
traseului spre Dumnezeu.”
Dar eu nu sunt singurul care vorbeşte despre drepturile
seminţelor: http://www.medicalstudent.ro/publicatii/celulele-
stem-unesco-si-cercetarea-privind-celulele-stem-aspecte-etice-
si-legislative.html
Trăim într-un univers închis sub aripile protectoare ale
Tatălui, univers care se va deschide în momentul în care se va
împlini scopul creaţiei, naşterea Fiului Omului cu nucleu divin,
care va fi capabil să zboare şi să creeze asemeni Tatălui.
Vă mulţumim pentru participare şi sperăm ca vorbele
noastre să devină utile oamenilor, în mod ştiinţific.
Vă aşteptăm, de Înălţare, la seminarul de anul viitor!
Câmpulung, 7 iunie 2008
Fulg de nea – model matematic Mulţumesc – fotografie
Helga Von Koch -1903 Masaru Emoto - 2000
178
 10. Conferinţa de la Heidelberg
Motto: “Sunt mândru, ambiţios, răzbunător, şi am
jigniri în guşa mea mai multe decât gândire ca să torn în ele.”
(Shakespeare - Hamlet)
Într-o anumită măsură, mândria şi ambiţia sunt
necesare; ele sunt suportul demnităţii şi voinţei. Limita de la
care atitudinea umană trece din aceste stări benefice într-o
stare degradantă, marcată de nesimţire şi de încăpăţânare, este
variabilă şi relativă, în funcţie de situaţie. Dialogul între patru
ochi sau în grup poate atenua această limită şi poate conduce la
rezultate pozitive, dacă şi numai dacă partenerii acceptă în
dialog opiniile celorlalţi fără a trece la jigniri şi fără a avea
atitudini batjocoritoare. În practica managerială un astfel de
dialog se numeşte “brain storming” (furtuna creierelor), în care
anumite probleme, pentru care nu s-au găsit soluţii, pot fi
rezolvate prin cele mai neaşteptate idei, venite din partea celor
mai necunoscuţi participanţi.
Conferinţa de la Heidelberg a avut tenta unui astfel de
eveniment managerial, deoarece genetica mondială traversează
o perioadă de criză majoră. Apariţia unor informaţii noi ce
conduc la evenimente nedorite în ADN-ul modificat genetic
sunt realităţi menţionate de participanţii la acel eveniment.
Faptul că mulţi din cei care au prezentat referate nu au răspuns
la întrebări, fie că nu au ştiut, fie că nu li s-a permis, a dat
evenimentului o tentă de secretizare a informaţiilor. Calitatea
discuţiilor, dată de pregătirea profesională a participanţilor, s-a
desfăşurată amical, fără conflicte, dar şi fără soluţii
miraculoase. Eu am participat într-un mod cu totul neaşteptat
la acest eveniment, în calitate de out-sider neînregimentat în
vreun mediu academic de cercetare genetică cunoscut, şi
încăpăţânarea mea de a insista în problema căutării ADN-ului
mitocondrial paternal, nu a primit nici un fel de răspuns, prin
ignorarea acestui subiect.
179
Până când geneticienii nu vor găsi răspunsul potrivit
care să justifice prezenţa acestui ADN în spermatozoizii
"băieţilor născuţi, nu făcuţi", eu voi rămâne un încăpăţânat al
credinţei în teoria Adam mtDNA.
Aceasta a fost ultima conferinţă la care cel puţin mi s-a
permis să asist, chiar dacă nu mi s-a dat dreptul să vorbesc şi în
care nimeni nu m-a jignit în direct. Pentru mine a fost o
adevărată revelaţie despre iad şi rai! Nu spun mai mult acum şi
las reacţia inversă să-şi facă efectul în timp.
De ce nu mă mai acceptă nimeni la astfel de
conferinţe? Sunt eu considerat chiar atât de stupid încât să fie
apreciată participarea mea drept jenantă şi inutilă? Sunt atât de
perverse întrebările şi interpretările mele despre fertilizare,
încât să depăşească vulgarităţile mediatizate şi răspândite acum
prin intermediul mass-media?
Pot fi eu periculos prin accesul la cunoaşterea lor,
deoarece nu respect rigorile cenzurii ştiinţifice şi “trâmbiţez”
dificultăţile şi criza prin care trece ştiinţa genetică?
Cu siguranţă aş putea trişa înscriindu-mă sub un alt
nume, deoarece figura mea nu este cunoscută.
Dar acum nu mai sunt excitat de impotenţa lor
declarată în secret, fie a oamenilor de ştiinţă, fie a teologilor,
deoarece îi urmăresc informaţional, iar cercetările unora îi vor
conduce mai devreme sau mai târziu la descoperirea fizică a
ceea ce a creat Dumnezeu, fie că au sau nu au credinţă în
Dumnezeu, iar dogmele altora îi vor menţine acolo unde sunt.
Să-i ajute Dumnezeu să deschidă ochii şi să vadă
realitatea aşa cum este!
Redau mai jos numai o parte din referatul prezentat
organizatorilor, deoarece acesta a fost editat independent sub
forma unei broşuri în limba engleză şi conţine în mare parte
informaţiile prezentate încă de la începuturile promovării
acestei idei, la seminarul organizat de mine în 2007 de Înălţare
(vezi capitolul 3).
180
 intercondiţionate, transmise în organism prin trei canale de
Referatul propus în scopul difuzării lui la conferinţă a comunicaţie:
fost editat în decembrie 2009, sub titlul - chimic sau canalul proteic;
“Mitochondrial Adam DNA data transmissions - electric sau canalul ionic;
theory - ISBN 978-606-92107-1-0”. - mitocondrial sau canalul fără fir al undelor
Structura lui conţine: magnetice.
1. Noutăţi ştiinţifice Acest al treilea tip de comunicaţie iese din spectrul
2. Prezentarea teoriei “Adam mtDNA” vizibil şi măsurabil şi introduce omul de ştiinţă într-o nouă
3. Corpul uman şi comunicaţiile inteligente fără fir competiţie. Pentru acest tip de bio-comunicaţie, insuficient
4. Câmpul electromagmetic cunoscut, noi aducem o nouă ipoteză teoretică, bazată pe
4.1. Oscilatorul rezonant analiza managerială multidisciplinară a unui model cibernetic
4.2. Cavitatea rezonantă propus de noi pentru omul perfect, prin simularea funcţiilor
4.3. Klistronul reflex organismului uman cu ale unui sistem virtual computerizat,
4.4. Antenele radio bazat pe managementul total al calităţii auto-cunoaşterii şi al
5. Corpul uman şi câmpurile electro-magnetice funcţionării lui perfecte.
5.1. Spermatogeneza Principalele cărămizi folosite la construcţia acestui
5.2. Ovogeneza sistem virtual sunt:
5.3. Fertilizarea - creierul sau microprocesorul principal;
5.4. Antenele biologice din corpul uman - ADN-ul mitocondrial maternal sau bio-
6. Concluzii antenele celulare tip log-periodice;
7. Scurtă biografie - ADN-ul mitocondrial paternal sau bio-antena
8. Bibliografie centrală tip laser cuantic în cascadă.
9. Anexe grafice Acest ansamblu al cunoaşterii totale, clădit cu “raţiune
cerebrală, simţuri bio-celulare neurovegetative, de necesitate şi
Teoria moştenirii genetice a suficienţă organică, şi simţuri bio-sufleteşti nelimitate, a fost
ADN-ului mitocondrial masculin numit de noi “triunghiul principal al deciziei umane, IQ-EQ-
12-16 September 2008 Heidelberg CQ”. Unul din principiile de bază ale managementului
Prima conferinţă a EMBO despre cunoaşterii şi calităţii totale ne impune recunoaşterea şi
centrozom şi nucleul celular cercetarea oricărei informaţii produsă de umanitate de-a lungul
timpului, chiar dacă ea poate părea la început o nebunie.
Rezumat: Furtuna creierelor şi a sufletelor Deoarece în urma unei fertilizări naturale,
Procesele necesare şi suficiente unei bune funcţionări a spermatozoizii sunt natural echipaţi cu acest ADN
organismului uman sunt meticulos potrivite de celule specifice, mitocondrial paternal (piesa intermediară este un veritabil bio-
numite bio-manageri de proces, care utilizează proceduri GPS), noi considerăm că Adam mtDNA are un rol important în
calitatea evoluţiei fiinţei umane, motiv pentru care am

181 182
dezvoltat o nouă ipoteză asupra evoluţiei umanităţii, “Adam
mtDNA theory”, care vine în completarea actualei ipoteze
“Eve mtDNA theory”.
Cuvinte cheie: creier, mitocondrie, matern (Eve), patern (Adam).
1. Noutăţi ştiinţifice - recepţionate prin internet înainte
de septembrie 2008
- Joi, 24 iulie 2008 – Să urăm “La mulţi ani!” pentru a
30-a aniversare a primului copil conceput în vitro, Louise
Brown;
- Un copil, două mame – primul caz de corectare
genetică prin amestecul a două gene umane a fost făcut
prin înlocuirea unei porţiuni de genă bolnavă dintr-un ovul
cu una sănătoasă extrasă dintr-un ovul de la o altă
donatoare;
- Celulele Natural Killer controlează şi probabil decid
diviziunea celulară; capacitatea lor de distrugere a
celulelor canceroase scade la vârsta de peste 50 de ani;
- O echipă de cercetători de la Universitatea Cornell din
New York a realizat primul embrion uman modificat genetic
cu scopul de a studia fenomenul multiplicării celulare şi al
dezvoltării bolilor; acesta a fost distrus după cinci zile,
deoarece nu există o reglementare legală cu privire la
efectuarea unor astfel de cercetări;
- Două echipe de cecetători de la Universităţile din
Kyoto şi Wisconsin au extras celule de la o femeie în vârstă
de 36 ani şi de la un nou născut, cu scopul de a crea celule
stem etice;
- Membrii Parlamentului Britanic au aprobat, cu 336
voturi pentru şi 176 împotrivă, crearea embrionilor hibrizi
prin mixarea ADN-ului uman cu ovule de animale; această
măsură a fost luată cu scopul de a compensa numărul redus
de embrioni umani necesari studierii celulelor stem;
- Cercetătorii australieni şi americani au extras gene
ADN de la o fosilă de tigru Tasmanian pe care le-au
183
introdus într-un şoarece; rezultatele au condus la concluzia
că gena thylacine (tigrul tasmanian) Col2a1 are aceeaşi
funcţionalitate cu gena Col2a1 a şoarecelui, mai exact
controlează dezvoltarea oaselor şi cartilajelor;
- O femeie din America a primit cinci căţei clone ale
celui mai iubit ultim pitbul, devenind astfel prima clientă a
unei companii din Coreea de Sud, care a anunţat că acesta
este primul servici comercial de clonare inaugurat cu
succes;
- Cercetătorii chinezi au anunţat că au obţinut vaci
modificate genetic, capabile să producă proteine care
distrug cancerul uman;
- O anumită specialitate de lapte produs în China, a fost
retras de pe piaţă, deoarece produce cancer;
- Cercetătorii de la Institutul Venter au creat primul
genom sintetic adunând 147 pagini de litere reprezentând
“cărămizile” necesare construirii ADN-ului uman;
- Oamenii de ştiinţă au descoperit mai mult de 100 de
noi gene care cauzează cancer. Rezultatul acestor studii
sugerează că numărul genelor cauzatoare de cancer sunt
într-un număr mai mare decât s-a crezut iniţial;
- Cercetătorii de la Institutul Venter, împreună cu
colaboratori de la Spitalul de Copii din Toronto şi de la
Universitatea California San Diego, au publicat secvenţa
individuală a genomului lui John Craig Venter, care
acoperă cele două seturi de cromozomi moşteniţi de la
părinţi; aceasta va reprezenta un important câmp de studiu
şi analiză pentru a determina cum este afectată starea de
sănătate a lui Venter de către proteinele alterate;
- Geneticienii de la Centrul Medical Universitar din
Leiden sunt primii care au determinat secvenţa ADN a unei
femei, fiind astfel prima europeancă supusă acestui studiu;
urmare a acestei analize, secvenţa va fi publicată,
exceptând punctele sensibile cu incidenţă privată; acest
184
rezultat va contribui la înţelegerea diversităţii genetice a
omului şi la durata de variaţie a cromozomului X;
- O echipă internaţională de cercetători a realizat prima
hartă completă de mare rezoluţie a reţelei neuronale a
cortexului uman; astfel s-a identificat existenţa unui singur
nucleu de conectare (hub); acesta ar putea reprezenta cheia
funcţionării celor două semi-sfere ale creierului. Munca
unită a cercetătorilor de la Universităţile din Indiana şi
Lausanne cu cei de la şcolile medicale din Lausanne şi
Harvard reprezintă un pas imens în înţelegerea funcţionării
celui mai complicat şi misterios organ al corpului uman. Ei
au eleborat nu numai “conectecomul”, o hartă raţională a
conexiunilor neuronale, dar au descris şi o nouă tehnică
neinvazivă de continuare a muncii lor, în vederea
elaborării unei alte hărţi, cu o rezoluţie superioară, a
trilioanelor de conexiuni neuronale, tehnică ce a devenit un
nou domeniu al ştiinţei, numit “Conectomică”.
- Compania Cyberkinetics din Foxboro a primit
aprobarea de la Administraţia Alimentelor şi
Medicamentelor să înceapă trialul clinic pentru testarea
implantului unui CIP de patru milimetrii pătraţi sub craniul
pacienţilor paralizaţi; dacă rezultatul cercetărilor va
corespunde aşteptărilor, CIP-ul va putea permite
pacienţilor să transmită comenzi computerizate, cu
deosebire cele gândite despre ambientul în care se află;
- Departamentul Apărării al SUA a planificat pentru
următorii cinci ani realizarea de implanturi de microcipuri,
fabricate de Universitatea Clemson, în creierele soldaţilor,
pentru monitorizarea stării lor de sănătate;
- ESHRE (Societatea Europeană pentru Reproducerea
Umană şi Embriologie), un lider mondial printre
organizaţiile profesioniste de medicina reproducerii, a
conceput un program pentru tratarea infertilităţii în ţările
care doresc integrarea clinicilor de fertilizare în scopul
lărgirii serviciilor de sănătate a familiei;
185
- CERN (Organizaţia Europeană pentru Cercetare
Nucleară) a construit cea mai mare reţea de calculatoare
pentru a studia originile universului.
..... şi câteva cuvinte vechi:
- “Vom avea oare inteligenţa de a regăsi, în neghiobia
trufaşă a timpului pe care-l trăim, creştinismul tuturor
începuturilor?” - Horia Roman Patapievici – Omul recent
- “Ceea ce ştiinţa descoperă acum, religia cunoştea de
mult!” - Mihai Eminescu – Fragmentarium
2. Prezentarea teoriei Adam mtDNA
Cercetarea ştiinţifică interdisciplinară este o metodă
modernă de studiu, care va conduce cu siguranţă fiinţa umană
către pomul cunoaşterii totale.
Pe lângă ştiinţele clasice, precum electronica, medicina,
biofizica, biochimia, psihologia, matematica, etc., în
intinerarul nostru către cunoaşterea totală am introdus principii
ale teoriei managementului ştiinţific, precum metoda
certitudinii, modelarea virtuală, diagramele de flux, elaborarea
strategiilor şi a riscurilor, asigurarea calităţii informaţiilor, etc.
După doi ani de cercetare multidisciplinară, am ajuns la
concluzia că în organismul uman se află un singur grup de
ADN mitocondrial paternal, care lucrează ca un bio-laser cu
scopul de a asigura comunicaţia inteligentă fără fir a
organismului uman cu mediul ambient şi cu universul, pe baza
unui program educaţional de management al autocontrolului şi
autocorecţiei (LMSCC). Cercetările noastre au demarat de la
asemănarea desenului spermatozoidului cu al microfonului,
sesizată de fiul meu în timpul pregătirii pentru facultate. În
cadrul acestor cercetări pur teoretice, noi comparăm
proiectarea, construirea şi funcţionarea unei instalaţii
tehnologice complexe (exemplu o centrală nucleară) cu etapele
organizatorice asemănătoare prin care trece organismul uman.
De ce este atât de important managementul ştiinţific în
orice proces de transformare?
186
 Deoarece omul modern trebuie să devină managerul lui
şi al propriei familii şi trebuie să oscileze între stările de
STĂPÂN şi SCLAV (master-slave), aşa cum ne-a recomandat
Hristos (“Care între voi va vrea să fie mare să fie slujitorul
vostru.” - Matei 20.26).
Fiecare trebuie să cunoască şi să respecte procedurile,
normele şi legile unei lumi armonizate, şi nimeni nu trebuie să
rişte prin acţiuni îndreptate împotriva scopului central propus
de societate, testând procedura “pisicii lui Shrodinger”!
Dacă privim diagrama de flux anexată, putem distinge
două trasee principale: traseul ROŞU, sau traseul direct al
proceselor de transformare a materiei, şi traseul ALBASTRU,
un traseu virtual al fluxurilor de informaţii sau de cuvinte. Nu
vom vorbi acum de traseul VERDE, cel al reciclării deşeurilor.
Rolul managerului este de a instrumenta traseul
ALBASTRU al cuvintelor despre o lume virtuală în lumea
reală, iar principala caracteristică a unui bun manager este de a
utiliza toate informaţiile pentru a fi sigur că a luat toate
măsurile de evitare a riscurilor în vederea aplicării celei mai
corecte decizii de a modela procesele ROŞII în sensul armoniei
lumii vii. Prelevarea celor mai plauzibile ipoteze din rândul
informaţiilor vechi şi noi, compararea, intercondiţionarea şi
plantarea lor într-o imagine virtuală a viitorului, seamănă cu
plantarea pieselor unui joc puzzle. Informaţia îi asigură
managerului disponibilitatea de a zbura cu o viteză incredibilă
de la trecutul cunoscut la viitorul incert, separând binele de rău
pentru a modela un viitor perfect.
Trasabilitatea sistemului depinde numai de decizia
managerului central şi ea poate uneori afecta traseele
individuale, chiar dacă anumiţi manageri individuali pot lua
decizia de a merge pe trasee diferite sau chiar opuse.
În conformitate cu procesul de transformare simulat de
noi, sunt menţionate două procese organice distincte: procesul
material real, destinat evoluţiei, şi procesul informaţional
virtual, destinat controlului asigurării calităţii evoluţiei.
187
Comparând aceste procese cu cele din corpul uman,
observăm că procesul neuronal este un proces de colectare şi
de transmitere a informaţiilor din procesele organice către
creier şi se aseamănă cu supravegherea proceselor de
prelucrare din activităţile industriale, procese cu o durată
precizată în timp. Procesul energetic, asigurat de ADN-ul
mitocondrial celular feminin, este asemănător sistemului de
asigurarea calităţii. Asemănător tuturor proceselor de
transformare, procesul material şi cel virtual trebuie să
coopereze pentru a îndeplini scopul fiinţei umane, încă
nedescoperit, prin controlul funcţiei directe de transfer pe baza
vitezei funcţiei de reacţie inversă.
Funcţia de transfer a proceselor materiale, fizice şi
chimice, din organismul uman este destinată în principal
producerii energiei necesare acestor procese interne, dar o
mică parte este conservată pentru a fi utilizată, conştient sau
nu, în procese viitoare, cunoscute sau necunoscute, în
conformitate cu legea entropiei. Conform acestei legi, gradul
de dezordine dintr-un sistem închis este proporţional cu
această energie neconsumată, energie care de multe ori
conduce la producerea unor tensiuni între anumite părţi ale
sistemului, care pot produce conflicte reale.
Funcţia directă de transfer a informaţiilor rezultate în
urma proceselor este asemănătoare unui proces virtual privit în
oglindă şi este utilizată de managementul sistemului pentru a
coordona şi corecta traseul sistemului către scopul stabilit.
În tehnică sunt utilizate două tehnologii de transmitere
a datelor: prin fire (analogie cu sistemul nervos, cel sanguin şi
cel limfatic) şi fără fire (wireless – asemuit de noi cu cel
mitocondrial); cea de-a doua tehnologie se face practic prin
eşantionare, asemănându-se cu sistemul de asigurarea calităţii
proceselor tehnologice, care asigură o viteză crescută a reacţiei
inverse în vederea determinării rapide a neconformităţilor şi a
prevenirii repetării lor.
188
 În conformitate cu legea entropiei informaţionale,
emisă de Shanon, cantitatea informaţiei existentă în sistem este
proporţională cu ordinea existentă a elementelor din sistem,
stabilită dinainte printr-un plan şi astfel contribuind la
rezolvarea rapidă a conflictelor fără implicaţii materiale
majore. Precursorul acestei metode a certitudinii a fost
Leibniz.
Prin analogia făcută de noi, aceste două tipuri de
comunicaţie există şi în corpul uman. Fiecare parte a corpului
uman utilizează şi produce informaţii. Managerul central al
acestor informaţii este creierul, care utilizează cele două
tehnici de colectare şi distribuire a informaţiilor. Prin
extrapolare a metodelor de control utilizate în comunicaţiile
spaţiale, simulăm funcţionarea creierului cu
microprocesoarelor utilizate în sistemele LMSC (learning
management system control) şi considerăm ca el controlează
bioantenele mitocondriale, laserul cuantic în cascadă Adam
mtDNA, aflat în apendicele xifoid al sternului (coasta lui
Adam), şi antenele log-periodice Eve mtDNA, aflate în
aproape toate celulele umane, cu scopul de a maximaliza
raportul semnal/perturbaţii şi câştigul şi a minimaliza puterea
de ieşire şi erorile dintre semnalul dorit şi semnalul
recepţionat. Creierul controlează prin fire neuronale şi fără fire
întregul corp uman indivizibil, inclusiv aceste bio-antene, şi
memorează (stochează) informaţiile în proprii neuroni.
Un exemplu din tehnică, utilizat pentru a demonstra
această capacitate cerebrală: anumite tehnici militare şi
medicale utilizează micro-cip-uri implantate în creier pentru a
culege informaţii despre sănătatea corporală şi pentru a
controla acţiunile umane. Un alt exemplu este cel al
persoanelor special antrenate, capabile să comunice prin
telepatie indiferent dacă au fost sau nu introduse în cuşti
Faraday. Acest tip de comunicaţie fără fir ne incită să simulăm
şi să acceptăm, cel puţin teoretic, posibilitatea tehnică pentru
189
un sistem bio-fizic de a fi conectat fără fir cu baze de date
externe, vizibile sau invizibile.
Noi credem că acest bio-laser central, Adam mtDNA,
lucrează ca un centru colector de date, eşantionând toate
informaţiile ca un adevărat manager al sistemului de asigurarea
calităţii, inclusiv asigurând comunicaţia fără fir cu celelalte
bio-antene din corpul uman, Eve mtDNA. În acelaşi timp el
asigură comunicaţia la distanţă cu universul, transmiţând
informaţii către creier, necesare adaptării corpului uman, dar şi
a formării, în măduva osoasă din stern, a elementelor figurate
necesare reîmprospătării sângelui.
Este posibil să existe o bază de date externă conectată
cu acest traductor biologic, care să fie depozitată pe o undă
a magnetică personalizată, numită spirit, care există distinct,
asemeni unei corzi energetice liberă într-un câmp de unde,
extern corpului, şi care lucrează armonic cu corpul uman,
personalizat individual.
.............................
Punctele 3, 4, 5 şi 7 ale referatului nu le-am inclus în
această traducere, deoarece conţin aceleaşi informaţii
prezentate în capitolul 3 al prezentei cărţi.
6. Concluzii
Întrebarea de bază pentru cercetătorii participanţi la
această conferinţă:
Este omul o fiinţă incomplet evoluată care acceptă
hazardul sau loteria evoluţiei vieţii, cauzată de particule
necunoscute conform teoriei mecanicii cuantice şi faimosului
ei principiu al incertitudinii, sau este o persoană neajutorată
care acceptă fatalitatea faimoasei apocalipse religioase?
Când vedem că oamenii inteligenţi au grijă faţă de
animalele neajutorate, noi punem o simplă întrebare: cine este
deţinătorul adevărului, STAPANUL sau SCLAVUL?
Care este diferenţa dintre viaţa hazardată a animalelor
sălbatice şi viaţa organizată a omului?
190
 În opinia noastră, pentru a deveni un STAPAN
complet, omul trebuie să ştie sa fie în acelaşi timp şi un
SCLAV complet. Pe lângă cele cinci simţuri umane cunoscute,
care-l direcţionează pe om numai către idea de stăpân, el se
confruntă acum cu o nouă percepţie generată de câmpuri
energetice invizibile şi necunoscute. Pentru a deveni un bun
manager creator, omul nu trebuie să aştepte ca “Cineva” să
vină şi să-i rezolve problemele vitale ale evoluţiei în condiţii
de calitate a vieţii, din ce în ce mai crescută.
Sunt multe ipoteze şi teorii ştiinţifice, filozofice,
metafizice, religioase, etc. şi fiecare din ele conţin o parte din
adevărul suprem, pentru că fiecare din ele deţin dovezi de
netăgăduit, chiar dacă unele din ele nu pot fi reiterate la dorinţa
şi voinţa omului, fapt neagreat de oamenii de ştiinţă.
Bolile fizice cunoscute de om sunt amplificate de boli
ale spiritului, şi, în conformitate cu fenomenele de rezonanţă
magnetică caracteristice transformărilor câmpurilor energetice
magnetice şi electrice, este posibil ca o boală imaterială să
devină o boală organică şi invers.
Noi nu am făcut studii de laborator şi nu deţinem date
statistice. Noi doar combinăm informaţiile produse de
umanitate de-a lungul timpului, pe baza cărora nu putem
certifica veridicitatea teoriei noastre sau faptul că lumea este
guvernată pe baza ei, dar noi argumentăm ştiinţific că această
teorie este funcţională în lumea reală şi este demonstrabilă şi
repetabilă la decizia omului care cunoaşte şi poate manipula
lumea organică şi anorganică prin câmpuri electro-magnetice.
Frecvenţa de rezonanţă centrală a acestui clistron reflex
biologic este foarte ridicată (în opinia noastră, maximul
energiei recepţionate se produce la frecvenţa de 30-33 THz,
pentru o lungime de undă λ = πD ~ 9 -10 µ), motiv pentru care
nimeni nu poate declara această ipoteză drept corectă sau falsă,
pentru că pe acest nivel al dezvoltării capacităţilor tehnice noi
nu putem măsura şi controla această frecvenţă.
191
Acest model matematic, electronic şi cibernetic al lumii
vii ne permite să înţelegem, să administrăm şi să prevedem
miracolele invizibile ale vieţii.
Din punctul de vedere al managementului cunoaşterii şi
calităţii totale a unui sistem, cea mai bună cale pentru a atinge
cunoaşterea totală este înţelegerea utilizării inteligente a
tehnicilor de comunicaţie dintre componentele independente şi
nucleul decizional central. Comunicaţia verticală cu universul
deschis, de tipul CQ, realizată prin intermediul unui grup de
antene dipol circular, montate în serie, ar trebui să completeze,
prin decizia neuronală IQ, comunicaţia dispusă în plan
orizontal, realizată prin antenele log-periodice, reprezentate de
ADN-ul mitocondrial celular, care determină cunoscutul
coeficient al emoţiilor, EQ.
Atenţie la fertilizarea “in vitro”!
Nu uitaţi să introduceţi "neglijatul" Adam mtDNA!
Această greşeală va conduce fiinţa umană să utilizeze
numai comunicaţia orizontală, disponibilă şi la animale şi
plante şi utilizată de acestea doar pentru evoluţia prin selecţie
naturală, bazată numai pe specularea oportunităţilor în interes
propriu!
Acum, chiar dacă omul este informat non-stop prin
intermediul acestor tehnologii de comunicaţie fără fir, el
produce, voluntar sau nu, acţiuni conforme sau neconforme
vieţii. Decizia de a reduce neconformităţile sub o limită
suportabilă revine managementului social şi administrativ.
Acest tip de decizie trebuie demonstrat ştiinţific,
deoarece omul este liber să facă, în avantajul său, tot ceea ce
doreşte, fără să-şi dea seama dacă există sau nu reacţii
nevăzute şi impredictibile.
Către sfârşitul vieţii, Albert Einstein a demarat teoria
unificării câmpurilor electro-magnetice, o teorie asemănătoare
conectării sistemelor individuale de producere a energiei
electrice în sisteme mari centralizate.
192
 Conform acestei teorii, pentru cuplarea unui câmp
energetic individual este necesară sincronizarea lui pe baza
referinţei de amplitudine, frecvenţă şi fază a sistemului la care
aderă. Fiecare centrală independentă rămâne o componentă
individuală de sine stătătoare, care va debita în sistem energii
diferite, în funcţie de capacitatea ei şi de cerinţele sistemului,
dar va fi permanent armonizată cu referinţa.
Privind procesele sociale din ţările avansate (ţări,
colectivităţi umane, grupuri unionale, etc.), sincronizarea
acestora apare destul de normală, prin respectarea integrală a
normelor de convieţuire. Aceste procese sunt procese de
interconectare orizontală de genul comunicaţiilor telefonice
mobile, realizate prin antenele terestre în cadrul unei celule. În
telefonie, în momentul în care se iese din celula respectivă,
este necesară o confirmare prin satelit, de la un sistem central,
a acceptării unui nou utilizator în noua celulă. Acest fapt nu se
poate petrece la nivel social, deoarece nu există pe verticală un
sistem de management social care să confirme că noul intrus
cunoaşte şi va respecta regulile noii celule.
În sistemele sociale sunt prea multe referinţe
(aproximativ 10000 de concepte religioase şi aproximativ
10000 de domenii ştiinţifice), pe baza cărora oamenii planetei
nu vor şi nu acceptă referinţele celorlalţi.
Teoriile umane, aria lor de cunoaştere şi de distribuţie,
arată ca o dispersie de câmpuri energetice şi, chiar dacă pulsul
uman este acelaşi, fazele şi amplitudinile lor sunt nişte funcţii
dependente de momentul, de locul şi de nivelul tradiţional al
cunoaşterii grupului în care au luat startul.
Sincronizarea lor trebuie făcută fără forţare, fără
distrugeri fizice sau spirituale, printr-un sistem managerial
complex, un fel de Mângâietor (Evanghelia după Ioan), care să
le înţeleagă pretenţiile, să le corecteze neconformităţile şi să le
accepte în sistem ca pe nişte componente individuale, bine
precizate, cu roluri şi cu funcţii necesare sistemului şi pe care
celelalte părţi nu le pot îndeplini.
193
Acest proces arată ca un ansamblu tehnic, gen
automobil, sau ca un ansamblu organic, gen organism uman.
Privind sistemele radiotehnice de comunicaţii terestre
şi spaţiale, pentru a obţine entropia informaţională maximă cu
un minim de entropie energetică este necesară orientarea
spaţială a antenelor.
Asemeni tehnicii, traductoarele biologice ale corpului
uman, Adam mtDNA şi Eve mtDNA, trebuiesc orientate în
aceeaşi direcţie, viaţa.
Această descoperire poate avea implicaţii religioase?
Este posibil, privită din anumite direcţii, dar nu cred că
este atât de important dacă omul utilizează pentru aceasta un
bio-GPS divin, în scopul atingerii desăvârşirii pomului
cunoaşterii şi pomului vieţii, care în final îl vor ajuta să devină
asemeni lui Dumnezeu.
Un bun exemplu în acest sens este acţiunea
administraţiei SUA de a aloca în 2003 un buget de aproape 4
miliarde de dolari pentru urmărirea proceselor mentale din
timpul diverselor revelaţii religioase.
Rezultatul a fost uimitor: procesele mentale încetează
în timpul revelaţiilor religioase.
Acest triunghi planar al deciziei umane IQ+EQ+HCQ
(concepte umane), propus de noi, va trebui manageriat cu grijă
şi responsabilitate de oamenii de ştiinţă, care vor trebui să
includă, fără resentimente, credinţa verticală în adevăratul
Dumnezeu (DCQ - conceptul divin). Această recunoaştere
ştiinţifică a comunicaţiei verticale cu Divinitatea ne va ajuta să
atingem cunoaşterea totală, prin crearea adevăratului “con al
fertilizării ştiinţei”, ce ne va conduce la “pomul vieţii”.
Ce tip de credinţă divină este necesară pentru a balansa
credinţa în simţurile organice, în raţiune şi în alte divinităţi?
În conformitate cu credinţa omului în armonizarea
propriilor lui capacităţi (IQ+EQ+CQ), omul va trebui să fie
ştiinţific informat despre propria capacitate de a utiliza un
sistem de management (LMSCCE) pe care nu-l poate dobândi
194
decât prin educarea propriului sistem neuronal, adevărata
oglindă materială a pomului cunoaşterii.
Este posibil ca “Cineva” să fi proiectat o lume perfectă,
cu un nucleu perfect pentru administrarea ei (omul, dotat cu
creier, cu radar terestru Eve mtDNA şi cu radar spaţial Adam
mtDNA) şi cu un reglaj perfect asigurat prin reacţie inversă.
Este posibil ca acest nucleu perfect, omul, care deţine
cea mai completă bază de date, să fie dotat şi cu un depozit
virtual de stocare a datelor pe o coardă energetică liberă,
numită suflet, chiar dacă acum omul de ştiinţă consideră acest
aspect ca pe o “fantezie religioasă”, iar teologii îl consideră o
“provocare diabolică”.
Omul perfect
195
8. Bibliografie
8.1. Alexandru Spătaru – Teoria transmisiunii informaţiei – semnale
şi perturbaţii, Editura Tehnică 1965
8.2. Constantin Neniţescu – Chimie organică si anorganicǎ, EDP
1966
8.3. A. Timotin, V. Hortopan, A.Ifrim, M. Preda – Lecţii de Bazele
electrotehnicii, EDP 1970
8.4. Gheorghe Cartianu – Analiza şi sinteza circuitelor electrice,
Editura Didactică şi Pedagogică 1971
8.5. Gheorghe Rulea – Tehnica frecvenţelor foarte înalte, Editura
Didactică şi Pedagogică 1972
8.6. Mugur Săvescu – Radiorelee şi radiocomunicaţii spaţiale,
Editura Didactică şi Pedagogică 1976
8.7. Edmond Nicolau – Manualul inginerului electronist, Editura
Tehnică 1979-1989
8.8. Dumitru Stanomir, O. Stănăşilă – Metode matematice în teoria
semnalelor, Editura Tehnică 1980
8.9. Paul Constantinescu – Modelarea unitară a genezei şi
dezvoltării sistemelor, Editura Tehnică 1983
8.10. Mircea Herivan – Noua mitologie a universurilor deschise,
Editura Eminescu 1984
8.11. Edmond Nicolau – Ingineria cunoaşterii, Ed. Albatros 1985
8.12. Raoul Robacki – Anatomia funcţională a omului, Ed. Scrisul
Românesc 1985
8.13. Paul Constantinescu – Sinergia, informaţia şi geneza
sistemelor, Editura Tehnică 1990
8.14. Mihai Drăgănescu– Informaţia materiei, Ed.Academiei 1999
8.15. Masaru Emoto – Mesajele ascunse din apă, Ed. Adevăr
Divin 2006
8.16. Riadh W. Y. Habash - Electromagnetic fields and radiations,
Human bioeffects and safety , Marcel Dekker, Inc. 2007
8.17. Ancuţa Gherghişan – Lecţii de anatomie, Bucureşti 2007
8.18. Internet - noutăţi ştiinţifice multidisciplinare
8.19. Alexandru Boris şi George Valeriu – Scurtă istorie a creaţiei
omului – De la Adam la Judecata de Apoi, Editura GIG 2008
8.20. Biblia – Cartea managerului tuturor timpurilor
196
 11. Intenţia de a oferi o carte drept Mărţişor
Motto: “Cuprinsă poetic şi filozofic, genial în metafora
–castă ca ghiaţa, neprihănită ca zăpada-, putea într-o astfel de
fiinţă să vegeteze ceea ce ispiteşte, ochiul te minte, urechea te
înşală? ... Pentru teza raţiunii pure, antiteza este femeia,
slăbiciune.” Nicolae Spinei, profesorul meu de literatură, Eseu
asupra suferinţei
La sfârşitul lunii februarie 2009 am solicitat la Primăria
sectorului 3 acordarea unei autorizaţii de a distribui mărţişoare
în Piaţa Universităţii Bucureşti şi am primit un răspuns
negativ, pe motiv că nu mai au timpul necesar pentru a analiza
cererea mea.
Cum puteam eu să-mi realizez intenţia de a oferi o
carte drept mărţişor? Dacă pe Becali l-au arestat fiindcă a prins
hoţii, fără să aibă atestat de prindere hoţi, ce mi-ar fi făcut mie
poliţia şi fiscul dacă mă prindeau în Piaţa Universităţii oferind
mărţişoare fără autorizaţie?
Nici nu m-am gândit şi nici nu vreau să mă gândesc.
Aveam internetul la dispoziţie, care, chiar dacă nu-mi
oferea contactul direct cu fiinţele “neprihănite ca zăpada” sau
Albă ca Zăpada, din ce în ce mai rară prin noile noastre poveşti
de dragoste, şi nici satisfacţia din privirile celor care mi-ar fi
acceptat oferta, îmi oferea oportunitatea să descarc oferta mea
prin poşta electronică. Asta am şi făcut, adăugând cărţii şi o
mică broşură, prin care semnalam ştiinţific, pentru prima dată
în lume, dualitatea sufletului uman.
Această dualitate a sufletului uman este tratată de multe
popoare în tradiţiile şi în religiile lor (vezi conceptul Yin-Yang
sau conceptul suflet pământean, asemănător animalului, şi duh
de viaţă sau spirit divin, asemănător Domnului) şi a fost
prezentat artistic în nenumărate opere, din care cea mai
sugestivă mi-a părut celebra expresie din opera lui Goete:
197
"Două suflete locuiesc în pieptul meu, şi unul vrea să se
despartă de celălalt".
Femeia, considerată de fostul meu profesor de literatură
o “slăbiciune”, asemeni tuturor conceptelor tradiţionale,
religioase, filozofice, psihologice şi, mai nou, ştiinţifice, a fost
creată de Dumnezeu pentru a fi un partener necesar şi suficient
al bărbatului în administrarea creaţiei divine.
Dacă intrăm în lumea nucleară a geneticii umane,
regăsim aceşti doi parteneri celebri ai creaţiei divine, Adam şi
Eva, în cele mai fascinante componente celulare,
mitocondriile, pentru studiul cărora doctorul de origine
română, Emil Palade, a primit premiul Nobel.
Studiul lor, bazat pe năstruşnicul lor amestec, nevăzut
şi neaşteptat, în ADN-ul nuclear, continuă.
Adam şi Eve mtDNA sunt acum utilizate de oamenii de
ştiinţă pentru a emite noi ipoteze privind evoluţia umanităţii.
Controversele apărute în lumea ştiinţifică pe baza
interpretărilor atribuite acestor mitocondrii în diversele funcţii
pe care le îndeplinesc în organismul uman şi în evoluţia fiinţei
umane sunt în toi. Criza interpretărilor privitoare la stagnarea
evoluţiei organice a fiinţelor vii a fost prezentată destul de
explicit de un grup de profesori într-un manual de biologie
clasa XII-a pentru liceu, sub forma analizei crizelor
informaţionale ale evoluţiei, şi a fost semnalată recent de
oamenii de ştiinţă (“Should evolutionary theory evolve? Some
biologists are calling for a rethink of the rules of evolution.” -
http://www.the-scientist.com/article/display/56251 by Bob Grant).
Dacă evoluţia a încetat deoarece totul a fost făcut
“foarte bine”, aşa cum ne-a spus Dumnezeu prin Moise în
Geneză, atunci ce a analizat şi ce a prezentat Darwin în celebra
lui “Teorie a evoluţiei speciilor”?
Când a încetat cu adevărat creaţia perfectă a lumii?
A existat şi creaţie şi evoluţie în acelaşi timp?
De ce omul, pe baza sintezei genetice, nu a fost capabil
până acum să creeze nici o fiinţă nouă, utilă naturii şi omului?
198
 De ce omul nu este capabil să producă un utilaj în care
să introducă iarbă şi să scoată lapte? De ce omul se străduieşte
să producă genomul, dacă omul a fost creat perfect de
Dumnezeu? Ce va fi această creaţie a omului, care vrea să
semene sieşi? De ce omul crede că va ieşi din crizele multiple,
pe care el singur le-a creat, fără ajutorul lui Dumnezeu?
Răspunsul meu este simplu, fiind bazat pe informaţiile
din Biblie comparate cu analiza utilajelor computerizate
moderne, deoarece “duhul fiarelor” este diferit de “duhul
fiinţelor vii”.
“Ce” sau “Cine” le face diferite?
Ce înseamnă “lumea civilizată” şi de ce încearcă ea să
rupă legătura cu tradiţiile şi cu religiile?
De ce lumea civilizată se teme de pierderea
credibilităţii ştiinţei, incapabilă acum să rezolve toate
problemele umanităţii, datorită unor oameni, loviţi de hazardul
şi de incertitudinea acestei lumi nevăzută a mecanicii cuantice,
care se reîntorc la credinţa lor, la tradiţii şi la religii?
Prin cuvintele noastre vă vom introduce în mirifica
lume a nano-biologiei, în care celebrele personaje biblice
Adam şi Eva au prins viaţă în ADN-ul mitocondrial din
organismul uman, prin grija şi bunăvoinţa divină, dar şi prin
ştiinţa Lui de “a plini cu carne” baza de date subtil ascunsă în
“coasta lui Adam”.
Noi aducem acum în faţa întregii omeniri dovada
ştiinţifică a creaţiei lumii dintr-o coastă, mai precis a utilizării
informaţiei din ADN-ul mitocondial paternal existent în
apendicele xifoid al sternului.

199 200

Pervertirea lui Adam
Scurtǎ istorie a crizelor umanitǎţii
De la Cuvântul lui Dumnezeu la Turnul Babel
1-8 Martie 2009, Bucureşti, Piaţa Universitǎţii
Motto: "Cântec pentru anul 2000"
"Vulturul ce roteşte sus,
Va fi atunci de mult apus.
Lângǎ Sibiu, lângǎ Sibiu, prin lunci,
Numai stejarii vor mai fi şi atunci.
Mai aminti-mǎ-va un trecǎtor
Vreunui strǎin, sub ceasul lor?
Nu cred sǎ mǎ vesteascǎ cineva,
Cǎci basmul ar începe-aşa:
Pe-aici umbla şi el şi se-ntorcea mereu,
Contimporan cu fluturii, cu Dumnezeu."
Lucian Blaga, 1943
Sǎ lǎsǎm basmul şi sǎ pǎtrundem cu curaj în acest miraj
virtual al descoperirii tunelului real prin care lumina divinǎ a
pǎtruns genetic la om, tunel numit în limbajul clasico-modern
201
“Procesul de transformare al Cuvântului lui Dumnezeu în
cuvântul întrupat”.
Acum, la începutul mileniului trei, vom porni
împreunǎ, prin aceastǎ broşură ştiinţifico-religioasǎ, în
cǎutarea ştiinţificǎ a veşnic contemporanului Dumnezeu,
utilizând cele mai moderne tehnologii de procesare a datelor şi
de management al cunoaşterii şi calitǎţii totale, precum divinul
echipament de orientare spaţialǎ a vehiculelor luminii genetice,
bio-GPS-ul adamic, luându-i drept cǎlǎuze pe clasicii “şerpaşi”
ce cunosc drumul, deoarece ei au fost cândva cǎlǎuziţi de El ca
noi sǎ ajungem aici, pe drumul pavat de El.
În acest capitol, veţi găsi o încercare a noastră de a
demonstra raţional iraţionalul vorbelor religioase, făcută nu cu
intenţia de a schimba conceptul religios, ci cu intenţia de a-l
întări şi a-l pecetlui pentru totdeauna.
1. Dialog virtual, despre viaţă, cu bune şi cu rele
- Hristos, Biblia, Ioan - “Eu sunt Calea, Adevǎrul şi Viaţa.
Tatǎl, care rǎmâne întru mine, face lucrǎrile Lui. Cel ce crede
în Mine va face şi el lucrǎrile pe care le fac Eu şi mai mari
decât acestea va face. Spre judecatǎ am venit în lumea
aceasta, ca cei care nu vǎd sǎ vadǎ, iar cei care vǎd sǎ fie
orbi. Acestea vi le-am spus, ca sǎ nu vǎ smintiţi, ca sǎ vǎ
aduceţi aminte de ele când va veni ceasul lor. Iar, când va veni
Mangâietorul, pe care Eu Îl voi trimite vouă de la Tatăl, Duhul
Adevărului, Care de la Tatăl purcede, Acela va mărturisi
despre Mine. Incă multe am a vă spune, dar acum nu puteţi să
le purtaţi. Duhul Adevărului vă va călăuzi la tot adevărul.”
- Daniel, Biblia - “Va fi vreme de strâmtoare cum n-a mai fost
de când sunt popoarele şi pânǎ în vremea de acum….şi va
creşte ştiinţa.”
- Mihai Eminescu, Fragmentarium - “S-ar părea că ştiinţa,
care caută înţelesul acestor forme, cearcă a întoarce oamenii
de unde-au plecat – deşi pe o cale foarte lungă.… Astfel pentru
problemele ştiinţei nu va ajunge viaţa omenirei ş-a
202
Pământului, şi desigur cel din urmă om va sta tot înaintea
ultimei probleme, fără să aibă răspunsul la ea.”
- William Blake - “Nebunul care persevereazǎ în nebunia sa
va deveni înţelept.”
- Pavel, I Corintieni,1,21-23 - “De vreme ce întru
înţelepciunea lui Dumnezeu lumea n-a cunoscut prin
înţelepciune pe Dumnezeu, a binevoit Dumnezeu sǎ
mântuiascǎ pe cei ce cred prin nebunia propovǎduirii. Fiindcǎ
şi iudeii cer semne, iar elinii cautǎ înţelepciune. Însǎ noi
propovǎduim pe Hristos cel rǎstignit: pentru iudei smintealǎ;
pentru neamuri nebunie.”
- Lucian Blaga, Luntrea lui Caron - “Acum când materia a
înnebunit, dorind să pună stăpânire pe tot ce există, Leonte ar
vrea să dea dovadă că materia nu l-a învins. Brodnicii
continuă să facă un fel de frondă instinctivă faţă de situaţie. Le
repugnă, desigur, orice adaptare la lumea, zisă nouă, ce se
înjghebează, siluind în tipare anapoda, toate sectoarele vieţii.
Dar brodnicii se comportă necerebral. Fronda lor se istoveşte,
rapsodic, în reacţii organice, negândite.”
- Autorii - “Materia omoarǎ spiritul, dar lipsa ei nu-l
înnobileazǎ. Simţurile celulare îţi trezesc organic dorinţa,
ştiinţa neuronalǎ îţi trezeşte curiozitatea, iar credinţa îţi dǎ
mǎsura dintre teama de necunoscut şi încrederea în forţele
proprii. Noi am gustat cu mǎsurǎ din fructele fizice ale
pomului real al cunoaşterii, din dorinţa, din curiozitatea şi cu
încrederea că ne vom cunoaşte, dar nu ne-am îmbuibat din
teama de a nu ne mai recunoaşte.”
- http://www.zenit.org/article-22635 - “Membrii
Parlamentului Britanic au aprobat luni 19 mai 2008, cu 336
de voturi pentru şi 176 împotrivǎ, crearea embrionilor hibrizi,
prin introducerea ADN-ului uman în celule de animale.
Aceastǎ mǎsurǎ a fost luatǎ cu scopul de a compensa criza
embrionilor umani utilizaţi în cercetarea celulelor stem.”
- http://www.banknews.ro/stire/13015 - “Controversatul om de
ştiinţǎ american John Craig Venter a anunţat cǎ a creat prima
203
formǎ de viaţǎ artificialǎ, despre care sperǎ cǎ va fi un posibil
remediu pentru boli şi pentru încǎlzirea globalǎ. Pat Mooney,
directorul organizaţiei pentru bioeticǎ ETC Group, a comentat
cǎ Venter creazǎ "un şasiu" pe care poate fi construit aproape
orice.”
- http://seekingalpha.com/article/114399 - “Northfield
Laboratories Inc. a fost cotatǎ luni 9 ianuarie 2009 la bursǎ
ca urmare a aprobǎrilor obţinute pentru fabricarea şi
utilizarea pe scarǎ largǎ a produsului PolyHeme, un substitut
artificial al sângelui uman. Acest produs a fost creat pentru a
compensa crizele de sânge uman necesar transfuziilor şi ca o
alternativǎ pentru susţinerea vieţii umane în cazurile de
dezastre naturale.”
- Pavel,Timotei, 6.10 – “Iubirea de argint este rădăcina
tuturor relelor”.
- http://www.the-scientist.com/blog/display/55353 -
“Societatea Geron Corp California a anunţat pe 23 ianuarie
2009 cǎ a primit aprobarea de la Administraţia Americanǎ a
Alimentelor şi Medicamentelor sǎ înceapǎ triajul pentru
primele studii clinice din lume bazate pe terapia celulelor stem
obţinute din embrioni umani.”
- Un american, Proverb - “Noi nu am moştenit pǎmântul de la
strǎmoşi, ci l-am împrumutat de la copii noştri.”
- Stephanie Meyer, Luna Nouă - “...nu puteam să-mi scot din
cap imaginea violentă a celor doi vârcolaci care se luptau.
Stomacul mi se revolta gălăgi-os, dureros şi gol, iar capul mă
durea pentru că eram foarte îngrijorată.”
- Traian Băsescu, Dialog la Naşul - “Mă îngrijorează
puterea.... Dacă aş fi fost comandant pe Titanic, nu se
scufunda!... Nu sunteţi dumneavoastră sigur, eu sunt!... Asta e
ţara în care oligarhia a ajuns să dicteze dezinformarea
românilor.”
- Mircea Eliade, Oceanografie - “Trăim vremuri tulburi, în
care nu mai există nici o scară a valorilor, totul este haos iar
204
legea junglei pare a fi singura lege care funcţionează. Care ar
fi soluţia să depăşim într-un fel această criză spirituală?”
- Barack Obama, Îndrăzneala de a spera - “Educaţia le
permite copiilor să spere la o viaţǎ mai bunǎ… Mi-am
exprimat o părere de neclintit, bazată pe credinţa mea în
Dumnezeu.”
- Un manager, din principiu –“Încrederea elimină frica, ura
şi invidia.”
- Rocco Buttiglione, candidat CE - “Uniunea Europeană se
îndreaptă spre un totalitarism care doreşte să devină o religie
de stat, o religie ateistă, nihilistă ... o religie, care va deveni
obligatorie pentru toţi.”
- Editura Humanitas - “Hristos răstignit din nou,… asemeni
celorlalte cărţi ale lui Nikos Kazantzakis, este o mărturie a
luptei dintre carne şi spirit, dintre instinct şi morală.”
- Mircea Vintilă - “Pe pǎmât avem de toate, şi mai bune, şi
mai rele,… ce-am putea şi nu se poate, şi noroi, şi stele.”
- Dumnezeu, Biblia, Facerea 11.7 - “Haidem, dar, sǎ Ne
pogorâm şi sǎ amestecǎm limbile lor, ca sǎ nu se mai
înţeleagǎ unul cu altul.”
A fost decriptată gena …sufletului uman !!!
Primul cuvânt ştiinţific despre
cele două traductoare biologice ale
sufletului uman,
ADN-ul mitocondrial
al lui Adam şi al Evei
205
“Ştiinţa este calea ajungerii la Dumnezeu, dar parola
de acces la El este credinţa! Credinţa ne îndeamnǎ sǎ cǎutǎm
smerenia lui Hristos, şi, adǎugǎm noi, ştiinţa Lui. Prin simţire,
ştiinţǎ şi credinţǎ în Dumnezeu, noi am descoperit în stern, în
locul indicat de strǎmoşii noştri creştini, Moise şi Pavel, o
micǎ celulǎ biologicǎ ce face legǎtura nevǎzutǎ dintre trup şi
suflet. Acestǎ microscopicǎ celulǎ organizatoare a corpului
uman, responsabilǎ cu dorinţa de evadare din realitate şi cu
atracţia idolatricǎ, provine din “mirabila sǎmânţǎ” a lui
Adam, motiv pentru care am numit-o ştiinţific “ADN-ul
mitocondrial al lui Adam”, în contrapartitǎ cu cealaltǎ parte
materialǎ a bio-translatorului sufletului numitǎ “ADN-ul
mitocondrial al Evei”, existentǎ în toate celulele umane, cu
excepţia celor din sistemul nervos, şi responsabilǎ cu atracţia
lumii materiale. Cartea ataşatǎ este prima carte din lume prin
care noi vǎ dezvǎluim aceastǎ divinǎ descoperire a celui mai
modern bio-GPS construit vreodatǎ şi în care vorbim în mod
ştiinţific despre cuvântul întrupat al lui Dumnezeu.” – Autorii
Ştiaţi că biogeneticienii au renunţat la ADN-ul
mitocondrial al lui Adam şi fac sex virtual utilizând doar
ADN-ul mitocondrial al Evei?
2. Cuvântul care face şi desface,
care încheagă şi descompune
Am încheiat citatele cǎlǎuzelor umane, divine şi
diabolice, în mod voit cu acest ultim paragraf, pe care l-am
ales ca cel mai reprezentativ pentru vremurile pe care le trǎim
acum, “timpul construcţiei virtuale a Turnului Babel”.
Deoarece facem referire la o celebrǎ expresie menţionatǎ în
cartea de cǎpǎtâi a lumii creştine, Biblia, care a tratat
capacitatea oamenilor de a se exprima şi a se înţelege cu
Dumnezeu prin cuvinte, vom menţiona cǎ din studiul Bibliei,
am tras concluzia cǎ existǎ patru forme concrete de
manifestare a cuvântului: gândit, revelat, rostit şi întrupat.
206
 Cuvântul este aparent o noţiune abstractǎ şi este utilizat
în dialogul dintre douǎ sau mai multe persoane ca mijloc de
exprimare. Procesul de trecere de la o formǎ a cuvântului la o
altǎ formǎ se numeşte proces de transformare şi este utilizat
pentru a face trecerea de la virtual la real, prin sinteza
lucrurilor gândite dar nefăcute, şi de la real la virtual, prin
analiza lucrurilor fǎcute şi existente fizic.
Virtualizarea este un procedeu dual de transformare a
cuvântului, prin sintezǎ şi/sau prin analizǎ, şi este un termen
larg ce se referǎ la abstractizarea materiei. Virtualizarea este
practic un strat abstract, nesesizabil de toată lumea, care
desparte componenta materialǎ de programul informaţional de
operare sau de funcţionare, pentru a asigura o mai bună
gestionare a resurselor, prin cunoaşterea şi controlul total al
lor. Virtualizarea este un procedeu tehnic ingineresc, utilizat în
proiectare şi numit “flow chart”, de transformare
informaţionalǎ a caracteristicilor fluxurilor materiale concrete
dintr-un sistem fizic lucrativ într-o diagrama de fluxuri de
imagini şi cuvinte, asemeni grafurilor de fluenţǎ utilizate în
teoriile matematice, prin care se permite interacţionarea
inteligibilǎ şi neconflictualǎ “între/şi cu” aceste fluxuri
materiale sau cu alte sisteme lucrative, fizice sau virtuale, cu
care interacţionează sistemul proiectat. Virtualizarea
imagineazǎ crearea unei singure structuri fizice, funcţionalǎ
perfect în tot ansamblul ei (ex. universul material), pentru a
determina crearea şi selectarea calitativǎ şi cantitativǎ a
elementelor fizice necesare şi suficiente funcţionǎrii la modul
individual ca mai multe maşinǎrii fizice perfecte (ex. omul şi
natura), integrabile neconflictual în acest ansamblu funcţional.
Reciproca sau interpretarea inversǎ lucrativă a
diagramei gândite anterior, prin selecţia şi asamblarea unor
subansambluri despre care ştim cǎ funcţioneazǎ perfect,
determinǎ formarea unui ansamblu real care funcţioneazǎ ca o
singurǎ maşinǎ perfectă.
207
Programul de operare sau legea de funcţionare permite
funcţionarea multiplelor nano-maşini virtuale, cu sisteme de
operare personalizate, sǎ ruleze separat pe structura aceleiaşi
maşinǎrii universale fizice, una lângǎ alta, fǎrǎ a intra în
conflict, asemeni circulaţiei automobilelor pe drumurile
publice, bazată pe legea circulaţiei.
Virtualizarea poate fi privitǎ relativ la poziţia celui care
o realizeazǎ, deoarece ea se poate desfǎşura din douǎ direcţii,
aparent opuse:
- trecerea de la virtualul vag la virtualul concret
prin sintezǎ informaţionalǎ,
- trecerea de la realul concret la virtualul
concret prin analizǎ informaţionalǎ.
Prin virtualul concret înţelegem informaţia depozitată
pe un suport material, în sensul larg definit al cuvântului
exprimat sau rostit.
Prima direcţie de abordare, cea a lucrului numai în
virtual, este cea mai subtilǎ formǎ de imaginaţie şi este
atribuitǎ gânditorului sau acelor persoane cu capacitǎţi
intelectuale deosebite, care mai întâi imagineazǎ în gând un
sistem original pe care-l memoreazǎ printr-o tehnologie şi pe
un suport încǎ necunoscute omului, în tot ansamblul lor, dar
conescibile, numite gândul ascuns, informaţia primarǎ sau
cuvântul nerostit. Sunt persoane care, datoritǎ conjuncturilor în
care se aflǎ, dezvoltǎ aceastǎ capacitate la extrem, fiind
capabile sǎ memoreze cantitǎţi mari de informaţie pe acest
suport nevǎzut, pe care apoi le aştern pe hârtie sau pe alt suport
fizic de memorare, pentru a le transforma în cuvânt rostit.
Aceastǎ primǎ fazǎ de procesare a cuvântului în mediul virtual
vag sau concret este faza presinteticǎ, care nu produce direct
efecte asupra realului şi aparent nu prezintǎ nici un risc.
A doua direcţie de abordare, cea a lucrului numai în
real, este atribuitǎ lucrǎtorului conştiincios, care descompune
analitic un ansamblu material existent, realizat prin cuvântul
întrupat de cǎtre altcineva înaintea lui, pe care apoi îl descrie
208
informaţional şi-l transformǎ în virtualul concret sau cuvântul
rostit. Acest mod de abordare este lipsit de imaginaţie liberǎ,
deoarece trebuie sǎ descrie cât mai exact un lucru deja existent.
Dacǎ privim intersecţia rezultatelor celor douǎ
procedee de formare a cuvântului rostit, unul venit de la
gânditor şi altul venit de la lucrǎtor, constatǎm cu admiraţie cǎ
aceste procese sunt cel mai bine descrise de matematicǎ, prin
formularea problemei de cǎtre cel care a gândit-o şi rezolvarea
ei de cǎtre cel care vrea şi poate sǎ o facǎ. Rezultatul
problemei este cel care uneori poate pune în conflict cele douǎ
persoane care au intrat în dialog, gânditorul şi lucrǎtorul, sau le
poate determina sǎ meargǎ mai departe pe acelaşi drum
dinainte stabilit de gânditor. Dacǎ lucrǎtorul este îndǎrǎtnic şi
încǎpǎţânat, el poate sǎ o ia pe alt drum, de cele mai multe ori
mai lung decât cel imaginat de gânditor, care la sfârşitul
rezolvǎrii problemei globale îl poate duce la un rezultat
asemǎnǎtor sau nu cu al gânditorului.
Virtualizarea este un ansamblu de cuvinte, un limbaj
care dǎ un sens unei structuri fizice, şi pe baza cǎreia se pot
simula un infinit de strategii de operare, pentru a vedea virtual
unde pot apare punctele critice şi ce trebuie fǎcut acolo pentru
a diminua riscurile şi pierderile, pentru a evita deturnarea
voluntarǎ sau involuntarǎ a scopului stabilit şi pentru a
alege strategia sau sistemul de operare cel mai eficient.
Conform definiţiei din DEX, “limbajul este sistemul de
comunicare alcătuit din sunete articulate, specific oamenilor,
prin care aceştia îşi exprimă gândurile, sentimentele şi
dorinţele”. Vorbind în termenii limbajului informatic, utilizat
în teoria transmiterii informaţiei, limbajul este un cod, un
program sau un mod de exprimare, este tehnologia sau
priceperea prin care o existenţǎ transmite informaţie coerentǎ
în interiorul şi în exteriorul ei, pentru a se adapta continu
presiunilor externe şi interne create de multitudinea de factori
aflaţi în evoluţie sau în involuţie, cu scopul de a exista în
conformitate cu însǎşi definiţia ei, cu sinele autodefinit.
209
Pentru a decodifica sau a înţelege aceastǎ informaţie,
omul, cea mai dezvoltatǎ existenţǎ fizicǎ vizibilǎ pe care o
cunoaşte şi o recunoaşte orice om, fǎrǎ nici un comentariu, a
pornit, în drumul sǎu spre pomul cunoaşterii sau cunoaşterea
totalǎ cum este el definit acum, de la necesitatea înţelegerii
universului din jurul sǎu şi a dezvoltat atât de mult ştiinţa încât
a ajuns, spune el, sǎ se autodefinească prin decodificarea nano-
limbajului vieţii din interiorul sǎu şi sǎ creeze viaţa sinteticǎ.
Cu alte cuvinte, cuplul divin, dupǎ ce a gustat din
pomul cunoaşterii fǎrǎ a avea acordul divin, a cercetat raiul
natural în care l-a aruncat Dumnezeu şi a descoperit pomul
vieţii fǎrǎ nici un ajutor divin, devenind, conform aspiraţiei
Evei, asemeni lui Dumnezeu. Acest cuplu divin de lucrǎtori a
ajuns prin ştiinţǎ la apogeul capacitǎţii lui intelectuale, sǎ
creeze viaţǎ fǎrǎ a se mai cupla fizic sau, cu alte cuvinte, a
eliminat sexul natural prin utilizarea sexului informaţional al
cuvântului întrupat.
A devenit omul asemeni Creatorului?
Religia spune că omul a fost făcut după chipul şi
asemănarea Creatorului, dar că fizic nu va putea niciodată
deveni asemeni Lui. Ştiinţa, dirijată din umbră să nu mai
protejeze moştenirea tradiţională, spune că omul a apărut prin
hazard şi că nu există nici un alt creator în afara lui.
Noi spunem cǎ fiinţa fizică om nu este un creator
perfect, deoarece viaţa sinteticǎ creată de el nu are suflet
adaptabil la întreaga informaţie universalǎ, motiv pentru care
nu este capabilǎ sǎ genereze proteine purtǎtoare de informaţie
neaşteptatǎ sau vie, de genul viruşilor. Limbajul folosit în
interiorul sistemului natural viu este transmis nuanţat într-o
bandă foarte largă de frecvenţe şi acest lucru genereazǎ un
complex de proteine purtǎtoare de informaţie necesarǎ sau nu
vieţii, un complex neidentificat în totalitate de omul de ştiinţǎ,
care nu a descoperit “zăcămintele iubirii şi secretul nemuririi”
(Savoy), şi a cărui “purtătoare de biruinţă” iese din spectrul
vizibil.
210
 Privind limbajul actual al oamenilor, care la nivelul
extrem genereazǎ ispite, neînţelegeri şi conflicte de tot felul,
noi ne permitem sǎ spunem cǎ acesta este factorul principal al
dezorientǎrii nucleului celulelor din interiorul organismelor.
Existǎ limbaj literar, limbaj artistic, limbaj religios,
limbaj medical, limbaj ingineresc, limbaj economic, limbaj
comercial, limbaj de cartier şi aşa mai departe, limbaje care nu
sunt întotdeauna armonice cu limbajul universal al naturii
noastre divine şi generează “reacţii organice negândite”
(Blaga), pe baza cuvintelor exprimate în urma rezultatelor
diferite la care au ajuns lucrǎtorii profesionişti sau rezolvatorii
de probleme. Vorbind în termeni economici, banul virtual creat
de om, acest cuvânt cu sens numai organic, lipsit de orientarea
spirituală, dupǎ care aleargǎ cu limba scoasǎ omul zilelor
noastre, este oglinda sau copia fidelǎ, spune economistul, a
întregii creaţii materiale din exteriorul şi din interiorul omului.
Când vorbim de preţul creaţiilor materiale din interiorul
omului şi de exprimarea lor prin bani, gândul ne zboarǎ spre
bursa de valori, unde, cu emfazǎ ni se spune cǎ la începutul
acestui an 2009, anul de graţie al crizei moderne, au fost
aruncate pe piaţǎ acţiunile primelor intreprinderi producǎtoare
de viaţǎ artificialǎ, ale cǎror produse numite celule stem
(piesele de schimb bio-artificiale destinate organismului uman)
şi PolyHeme (substitul artificial al sângelui destinat
transfuziilor) vor fi cotate pe piaţǎ pe baza cererii şi ofertei,
conform celor mai moderne principii ale capitalului.
Cercetǎtorii ne anunţǎ cu mândrie cǎ mai este un pas
pânǎ la crearea robotului perfect, care va prelua întreaga
activitate a omului. Practic omul de ştiinţă şi-a pus tot sufletul
lui în cercetare ca să creeze ceva doar cu suflet funcţional sau
organic.
Dacǎ acest robot va face tot, inclusiv sex
informaţional programat, atunci ce rost mai are
omul personalizat divin, care nu poate fi nici
programat, nici manipulat?
211
Analizând banul, aceastǎ aşa zis oglindǎ perfectǎ a
creaţiei, pe baza cererii şi ofertei, ca cea mai perfectǎ metodǎ a
dezvoltǎrii economice bazatǎ pe satisfacerea neîngrǎditǎ a
necesitǎţilor conştiinţei sociale, constatǎm cǎ valoarea lui este
foarte variabilǎ în funcţie de fluctuaţia conştiinţei sociale.
Un raţionament simplu ne spune cǎ dacǎ imaginea pe
care o vedem în oglindǎ, banul, este în crizǎ atunci şi
realitatea, conştiinţa socialǎ, este în crizǎ.
Tot pe baza aceluiaşi raţionament tehnic putem spune
cǎ dacǎ omul a devenit oglinda divinitǎţii, atunci şi divinitatea
este în crizǎ!
Oare duhul omului lucrǎtor a copiat identic Duhul
Sfânt al Gânditorului Creator?
3. Piaţa, locul transcendent al stabilirii valorii
cuvântului întrupat
- “Să nu rămânem la profeţii şi la vorbe!”
(C.V.Tudor – Un show păcătos)
Acum, deşi suntem în perioada mǎrţişorului şi ar trebui
sǎ ne bucurǎm din plin de repetabila revenire a primǎverii,
revenim cu o povarǎ din viaţa de zi cu zi a omului lucrător,
concretǎ şi repetabilǎ, criza financiarǎ individualǎ, care acum,
în plinǎ crizǎ generalizată, nu mai poate fi trecutǎ uşor printr-
un credit luat uşor de la bancǎ, deoarece, conform cuvintelor
bancherilor, “banii sunt mai scumpi şi mai greu de obţinut”.
Acum aceastǎ criză economicǎ mondialǎ, generatǎ de
lipsa de încredere în om şi în aptitudinile şi aspiraţiile lui
divine, apasǎ întreaga omenire printr-un nou impozit pus pe
bani, devenind o crizǎ care nu a mai avut nicicând o asemenea
acoperire şi intensitate şi ale cǎrei repercursiuni nu le poate
prevedea nimic şi nimeni dintre noi. Noua formă de exploatare
a omului, ispitit să intre pe piaţa sau pe plantaţia banilor
artificiali pentru a trăi bine imediat, îl face pe acesta vulnerabil
la decizia unilaterală a celor care manipulează această piaţă a
imaginii virtuale a valorii reale, decizie care împovăreză banul
212
cu noi costuri, care duc efectiv la sustragerea invizibilă a
sufletului pus organic de lucrător în munca sa.
Aceşti giganţi financiari, care gândesc jucând zaruri pe
bani reali în spatele oglinzii banilor virtuali, creaţi de ei pentru
a se separa de fluxul lucrătorilor, schimbă după bunul lor plac
regulile jocului în timpul jocului, deoarece nu mai pot controla
realul, dar invizibilul suflet, prin virtualul, dar vizibilul ban.
Aceastǎ crizǎ a fost prevǎzutǎ de profeţi şi a fost tratatǎ
sumar de noi în cartea ataşatǎ, editatǎ acum un an, carte pe
care o oferim acum, ca mǎrţişor literar, iubitorilor de carte.
Revenim cu aceastǎ carte nu pentru a vǎ întrista cu
teorii apocaliptice („Căci dacă eu vă întristez, cine este cel
care să mă înveselească, dacă nu cel întristat de mine?” –
Pavel, II Corintieni 2.2), ci pentru a vǎ reaminti cu umilinţǎ, cu
bucurie şi cu responsabilitate cǎ existǎ Dumnezeu şi a vǎ spune
cǎ aceastǎ crizǎ nu este o crizǎ profund economicǎ, ci este o
crizǎ de conştiinţǎ umană ce va avea un sfârşit luminos, numai
şi numai dacǎ omul se va orienta bine pentru a trǎi bine, ca sǎ
folosim un dicton prezidenţial.
Joaca în virtualul privit prin oglinda concavă a banilor
umflaţi de „lăcomia bancherilor” (Papa Benedict al XVI-lea),
care le dă senzaţia celor cu bani că sunt bogaţi, se poate răsuci
cu uşurinţă în convexul tunel al gândului ascuns, diminuând la
maxim valoarea artificial umflată a banilor virtuali, prin
explozia sigură a acestei gogoşi a inflaţiei creată de supra-
evaluarea nonvalorilor existente în celebrul circuit mondial „de
pâine şi circ”, lansat de cei care salivează organic în aşteptarea
cu nerăbdare a diferenţei de profit ce le umple conturile fără
nici un efort aducător de valoare.
Cartea noastrǎ nu a trecut testul primei evaluǎri fǎcutǎ
de oameni.
Ce ar trebui sǎ facem noi pentru a promova la
reexaminare?
“Trebuie sǎ creez un sistem. Altfel voi fi înrobit de cel
creat de alt om.” - William Blake
213
Ce sistem de comunicaţie original am putea noi crea,
care sǎ le întreacǎ în mǎiestrie şi în tehnologie pe cele
existente acum, dar incapabile sǎ transmitǎ realitatea
aşa cum este ea de fapt?
Deoarece noi ştim cǎ cele mai moderne şi mai eficace
sisteme de intercomunicaţie create de om, internetul, care a
înrobit informaţional marea parte a tineretului lumii, şi
televiziunea, care a înrobit informaţional casnicii şi nu numai,
sunt în fondul lor intim nişte pieţe de informaţii lipsite de
suflet divin, nişte adevărate deşerturi spirituale pline de “duh
al fiarelor (proceduri computerizate)”, şi deoarece am curǎţat
praful ignoranţei ştiinţifice şi am dezvelit ştiinţific cuvintele
biblice în care este descris codificat cel mai modern sistem de
bio-comunicaţie creat de Dumnezeu (Pavel, Evrei 4.12 –
“Cuvântul lui Dumnezeu e viu şi lucrǎtor şi mai ascuţit decât
orice sabie cu douǎ tǎişuri, şi pǎtrunde pânǎ la despǎrţitura
sufletului şi duhului, dintre încheieturi şi mǎduvǎ, şi destoinic
este sǎ judece simţirile şi cugetǎrile inimii.”), ne-am propus sǎ
mergem pe acelaşi drum pe care au mers şi apostolii lui Hristos
şi astfel am ajuns în piaţă, devenită după 1989 un simbol al
eliberǎrii spirituale a românilor.
Noi, în calitate de trâmbiţaşi moderni, venim la voi în
stilul clasic, apostolic, cu acelaşi mesaj cu care a pornit
creştinismul acum 2000 de ani, dar prezentat de noi în limbajul
modern, raţional, mult mai utilizat acum şi mult mai accesibil
lumii moderne. Cunoaştem teoriile religioase şi punctul lor de
vedere conform cǎruia metodele raţionale nu sunt nici
capabile, nici indicate, nici necesare şi nici suficiente
descoperirii lui Dumnezeu. Cunoaştem teoriile ştiinţifice şi
punctul lor de vedere conform cǎruia ştiinţa se ocupǎ de lucruri
concrete şi obiective, nu de gânduri ascunse cu care, aparent,
nu poţi comunica inteligibil.
Dar când vezi concret şi obiectiv, cu ochii
electronistului sau asemeni cu “cel ce are ştiinţă de la Cel
Preaînalt şi vede descoperirile lui Dumnezeu, ca în vis, dar
214
ochii îi sunt deschişi” (Numerii, 24.16), mǎiestria Creatorului
Divin de a instala în om cel mai modern sistem de comunicaţie
sfericǎ prin laser, care face legǎtura dintre virtual şi real în cel
mai concret şi mai obiectiv mod şi când vezi multitudinea de
idei şi teorii controversate privind originea şi evoluţia omului,
care nu sunt capabile nici sǎ confirme existenţa divinǎ, nici sǎ
o infirme, nu poţi sǎ te abţii şi sǎ nu ieşi în piaţa informaţionalǎ
şi sǎ nu strigi:
“Noi nu suntem singuri şi de capul nostru în Univers!
Existǎ comunicaţie adevǎratǎ între om şi Dumnezeu,
realizatǎ printr-un microscopic bio-CIP instalat în stern!”
Cu siguranţă această descoperire v-a bulversa ştiinţa
omului, care acum nu vede decât chimia organică şi îl
îndeamnă pe om, prin cele mai năstruşnice reclame, pe de o
parte să se îndoape cu produsele artificiale ale marilor
combinate agro-industrializate, iar pe de altă parte să se trateze
de bolile apărute, uneori şi datorită acestei chimii alimentare,
cu pastilele şi substitutele medicamentoase produse în marile
centre chimio-farmaceutice. Toate aceste produse aduc mari
profituri unora şi au fost descrise foarte pe scurt de Ioan în
Apocalipsa şi prezentate foarte sugestiv ca fiind “cartea
înghiţită, ce este dulce în gură şi amară în stomac”.
Cu siguranţă această descoperire v-a bulversa marile
religii ale lumii, care acum stau izolate, fiecare în banca ei,
intimidate de atitudinea de “a toate ştiutor, şi-a tot
cunoscător” a noului auto-intitulat “profesor honoris cauza”,
ştiinţa omului. Ca să vorbim de omul de ştiinţă în termenii
biblici, ar trebui să-l privim cu admiraţie ca pe “omul vrednic
să deschidă cartea”, văzut, dar nenominalizat, de Ioan în
Apocalipsa, deoarece acesta reprezintă simbolic pe toţi acei
oameni de ştiinţă care au ales cartea, au descoperit prin analiză
şi au recunoscut cu modestie şi cu admiraţie minunata lucrare a
divinităţii. Dar pe lângă acest modest şi nenominalizat om,
numit de Eminescu “bătrânul dascăl”, există şi mândrul
215
genetician care elimină duhul viu şi pune “duhul fiarelor” în
creaţia lui, numită viul artificial.
Am ieşit în piaţǎ deoarece internetul şi televiziunea,
aceste sisteme minunate de comunicaţie create de om, care
“dau o atracţie perversă ce-ţi devorează sufletul până la
moartea lui fizică” (Doru Antonesei, Divertis) nu au bio-suflet
de înaltă frecvenţă şi nu sunt capabile sǎ pǎtrundǎ în sufletul
idolatric al omului, ci doar în raţiunea, în inima şi în sufletul
lui organic.
Ca o argumentare a ceea ce am declarat acum vǎ spun
cu mâna pe inimǎ cǎ aceastǎ creştere a calitǎţii satisfacerii
plǎcerilor organice ale omului, prin cuvântul cu sens organic,
intrat în inimǎ, în raţiune şi în mitocondriile celulare, la
propriu vorbind, a dezvoltat la maxim latura organică a
sufletului (Eve mtDNA), a blocat interesul şi a asfixiat accesul
la satisfacţia spiritualǎ neorganică, care, în afara faptului cǎ
este singurul vehicul de a ajunge la Dumnezeu, este din punct
de vedere raţional necesarǎ menţinerii orientǎrii celulelor
organice în sensul stabilit matricial şi procedural de Creator,
pentru a evolua spiritual şi a trǎi bine ca organism fizic şi real
(“..am umblat în lume în sfinţenie şi în curăţie dumnezeiască,
nu în înţelepciune trupească.” – Pavel, II Corintieni 1.12).
Am ieşit în piaţǎ deoarece cancerul şi bolile de inimǎ
sunt bolile cu cea mai mare ratǎ a mortalitǎţii şi omul de ştiinţǎ
nu este capabil sǎ le stopeze.
Oamenii de ştiinţǎ cunosc ce este cancerul,
dezorientarea axei centriolilor nucleari celulari, care conduce
la multiplicarea haoticǎ a celulelor, dar spun cu nonşalanţǎ cǎ
nu ştiu cine produce aceastǎ dezaxare celularǎ.
Oamenii de ştiinţǎ cunosc ce sunt bolile de inimǎ,
calitatea neconformǎ a sângelui care conduce la diferenţe de
presiune arterialǎ, dar dau vina numai pe hrana materialǎ şi pe
proteinele ei umflate de chimia alimentară, fără să vadă şi
stresul generat de cuvântul nearmonic creat de om în acest “cu
adevărat Turn Babel informaţional”.
216
 Am ieşit în piaţǎ deoarece omul de ştiinţă, descoperind
proteina informaţională şi efectul ei asupra organismului
uman, manifestat pe baza cuvântului rostit de om şi asimilat de
orice organism receptor, a ajuns analitic la vorbele lui Iisus
Hristos, dar nu vrea să le ia în considerare deoarece au fost
obţinute, mai înainte de cunoaşterea lui, pe calea sintetică a
revalaţiei şi a transformării cuvântului lui Dumnezeu în
cuvântul rostit de omul credincios:
“Omul nu va trăi numai cu pâine, ci cu orice cuvânt
care iese din gura lui Dumnezeu” – Matei 4.4.
Am ieşit în piaţǎ deoarece noi am descoperit prima
micropiaţă organică de ADN mitocondrial, imaginată, creată şi
stimulată de Dumnezeu prin cele mai moderne metode de
marketing, pe baza căreia cei doi parteneri divini au efectuat
între ei, din suflet, primul schimb genetic de informaţii
adevărate, pentru a crea omenirea de astăzi.
Am ieşit în piaţǎ deoarece nici religia şi nici ştiinţa nu
vor cu adevărat să-şi dea mâna şi sǎ creeze puntea pentru a
traversa prǎpastia creatǎ artificial între cele douǎ laturi ale
cunoaşterii, virtualǎ şi realǎ.
Ele au ajuns pe cǎi diferite la cuvântul rostit, asemeni
descrierii noastre din primul capitol, şi acum sunt într-un punct
critic conflictual, deoarece rezultatele lor la problema tratatǎ,
deşi sunt asemănătoare, par diferite.
Ele nici nu pot sǎ confirme cǎ realitatea este creatǎ de
un gânditor creator, dar nici nu pot sǎ nege cǎ ceea ce este
construit în spaţiul real şi poate fi demonstrat concret şi
obiectiv prin înţelepciune este exprimarea în fapt a unei
imaginaţii virtuale complexe, fără margini.
Am ieşit în piaţǎ, “împunşi în coastǎ” de îngerul divin,
pentru a deveni modeste cǎlǎuze ale omului, prin adăugarea
eşantionului cunoaşterii noastre la treptele templului ridicat de
om spre vârful cunoaşterii totale, şi ca sǎ oferim omului o
simplă carte, un produs spiritual prezentat într-o formǎ
materialǎ, conform cererii sufletului uman de a se elibera din
217
ghiara morţii creatǎ de acest rǎzboi informaţional dintre reveria
idolatrică virtuală şi ispitele fizice ale lumii înconjurǎtoare.
Cartea noastră, deşi este scrisă simplu, în negru pe alb,
asemeni maldărului de cărţi scris de umanitate, nu este uşor
digerabilă de către orice neuron, precum sunt prospectele
comerciale pline de culori, pentru care nu trebuie să faci nici
un efort în a le accede, deoarece sunt gratuite şi comestibile
organic, asemeni fructului cunoaşterii gustat de dobitocul
domestic şi neconformist, din cauza necunoaşterii, strămoşul
nostru Adam. Noi, conform celei mai celebre şi complete
definiţii a managemetului datǎ acum mai bine de trei secole de
Gottfried Wilhelm Freiherr von Leibniz, prin emiterea
“metodei certitudinii şi a artei de a inventa pentru a încheia
disputele şi a progresa în timp scurt”, am adǎugat arta noastrǎ
managerială de a descoperi funcţii noi ale existenţelor
cunoscute deja, care sunt necesare stingerii litigiilor apǎrute în
punctele critice, între multitudinea şi diversitatea fluxurilor din
diagrama managerială a trăirilor umane, şi vǎ invitǎm sǎ
mergem mai departe la construcţia templului divin utilizând
această nouă cărămidă. Această cărămidă bio-informaţională,
despre care a vorbit Hristos şi cu care ne-a echipat Dumnezeu
pe toţi, este absolut necesară orientării într-o armonie de trǎiri
individuale complexe, fǎrǎ teamǎ de Dumnezeu şi de
Apocalipsa pe care o putem traversa mai uşor, mai repede, cu
mai puţine pierderi şi cu fruntea sus, dacă învăţăm să
înfrângem hazardul, acest celebru principiu a nu mai puţin
celebrei legi a mecanicii cuantice, prin decizia de a dori şi
voinţa de a fi asemeni Lui. Noi demonstrăm ştiinţific şi
obiectiv, prin cuvinte logice, că invizibila teroare a sufletului
uman, infricoşătoarea judecată, conform căreia “omul este
contemporan cu Cel ce-l iubeşte, care este Unul şi Acelaşi cu
Cel ce-l pedepseşte”, nu este datorată lui Dumnezeu, ci
propriului suflet uman nearmonizat divin.
Acest pur raţionament demonstrat ştiinţific a mai fost
exprimat şi în alt mod prin revelaţii religioase: "... nădejdea
218
noastră este tare pentru voi, ştiind că precum sunteţi părtaşi
suferinţelor, aşa şi mângâierii.” – Pavel, II Corinteni 1.7
Noi am descifrat aceste mistere sau mai bine zis am
dezvelit cuvintele descoperite de strămoşi prin revelaţii
religioase şi îngropate acum sub praful cunoaşterii materiei, le-
am îmbrǎcǎt în haina nouǎ a credinţei ştiinţifice în Dumnezeu
şi le-am adus în piaţǎ sǎ le supunem criteriilor de concurenţǎ,
realizată prin cererea sufleteascǎ de cuvânt divin şi oferta
materialǎ de informaţie armonică acestuia, cu speranţa cǎ vom
satisface cerinţele clientului şi stăpânului nostru apropiat,
omul, dar şi pe cele ale stǎpânului nostru suprem, Dumnezeu,
care este mult mai apropiat de noi decât ne-am putut imagina
vreodatǎ, şi vă „grăim ca din curăţia inimii, ca de la
Dumnezeu înaintea lui Dumnezeu.” – Pavel, II Corintieni 2.17.
Primul mister este cel al construcţiei duale a
traductorului biologic al sufletului uman, format din ADN-ul
mitocondrial feminin (Eve mtDNA), existent în toate celulele
umane, cu excepţia sângelui şi limfei, şi din ADN-ul
mitocondrial masculin (Adam mtDNA), existent în stern într-
un singur exemplar. Prezenţa acestor douǎ sisteme de
comunicaţie fǎrǎ fir dau cele douǎ tentaţii şi aspiraţii ale
omului: una organicǎ, a satisfacerii plǎcerilor trǎirii organice,
transformate de om din necesitǎţi în virtuţi, numit suflet
organic sau animalic, şi una idolatricǎ, a satisfacerii gândului
ascuns, numit suflet divin sau spirit universal liber.
Atenţie la direcţia evoluţiei omului prin dezvoltarea
numai a sufletului organic terestru, pe baza căruia omul va
întrece comportamentul organic al animalului, deoarece acesta
din urmă nu are vicii ascunse pe care sǎ le poatǎ dezvolta
inteligent prin gânduri ascunse.
Al doilea mister este cel al descoperirii prezenţei
traductorului biologic masculin într-un os lung, sternul,
responsabil de formarea elementelor figurate necesare
reînprospǎtǎrii sângelui.
219
Cu siguranţă mai sunt şi alte mistere, din care noi am
mai abordat alte două, cele ale comunicaţiei biologice directe,
realizate prin legături fizice dintre ADN-ul mitocondrial
masculin cu neo-cortexul şi cu timusul, mistere pe care le-am
descris sumar în carte şi mai amǎnunţit în unele lucrǎri ale
noastre prezentate pe internet în ultimii doi ani, dar pe care nu
le cunoaştem suficient de bine.
Aceastǎ tehnicǎ a microundelor biologice şi a
transformǎrii lor în biocurenţi am tratat-o într-o altǎ lucrare,
pur ştiinţificǎ, anexatǎ acestui mǎrţişor, şi nu mai insistǎm în
descrierea ei.
Vǎ spunem pe scurt, folosind limbajul matematic, cǎ
ştiinţa obiectivǎ şi trǎirea organicǎ a plǎcerilor materiale
lumeşti sunt necesare, dar nu şi suficiente pentru a descoperi
adevǎrul suprem şi pentru a trǎi bine.
Analizând, cu profesionalismul managementului
cunoaşterii şi calităţii totale, cele trei tipuri de revelaţii definite
de noi, organico-emoţionalǎ - EQ, religioasǎ-revelată - CQ şi
ştiinţifico-obiectivǎ - IQ, constatăm următoarele interferenţe
dintre creaţie şi evoluţie, descrise statistic printr-un grafic al
impactului informaţiei noi asupra omului, grafic elaborat prin
marketing cu scopul de a descifra puterea cuvântului asupra
stimulării activităţii omului, grafic ce poate fi asimilat cu
pomul cunoaşterii:
Tipul şi rolul informaţiei în cunoaşterea totală
220
 Acumularea cunoaşterii umane s-a făcut pas cu pas,
prin descoperirea treptată a necunoscutelor naturii
înconjurătoare şi a interiorului propriului organism.
- primul tip de revelaţie simţit de om a fost de tip emoţional,
declanşat involuntar de reacţia organicǎ sau animalicǎ la
teama de nou şi numită fricǎ sau stres al omului primitiv în
faţa imensităţii naturii, a complexităţii ei pe care nu o putea
cuprinde şi a pericolelor care-l puteau surprinde. Acest tip
de revelaţie acoperă 10% din cunoaştere;
- alte procente aduse prin cunoaşterea necesităţilor organice,
aproximativ 40%, au dus la dezvoltarea spiritului de
supravieţuire cu orice preţ, bazat pe simţurile organice, şi
explicat foarte bine de Charles Darwin prin teoria evoluţiei
speciilor;
- pentru a depăşi o criză apărută în evoluţia naturală, în acel
punct critic de introducere a “inimii de om”, Dumnezeu a
intervenit şi a adăugat neocortexul, transformând, prin
decizia lui, omul inconştient evoluat din animal, în homo
sapiens, ca om conştient, capabil sǎ memoreze
evenimentele trecute şi astfel sǎ poatǎ preveni sau
preîntâmpina unele evenimente în cunoştiinţǎ de cauzǎ.
Astfel a apărut raţiunea, care a mai contribuit cu încă 30%
la cunoaşterea totală şi l-a ajutat pe om să descopere şi să
înţeleagă macro şi micro universul;
- un alt punct critic a fost momentul creaţiei familiei, cel al
selecţiei divine a perechii Adam şi Eva, dintr-un “popor
care trăieşte deosebi” (Numerii, 23.9) şi care a dezvoltat
natural cel mai bine conştiinţa organică, dată de combinaţia
informaţiei recepţionată prin simţuri, prin necesităţi şi prin
raţiune. Pe lângă uniunea lor fizică şi spirituală şi educaţia
în conceptul familiei unite, ca celulă de bază necesară şi
suficientă construirii raiului pe pǎmânt de către om, le-a
adăugat credinţa în renumele adevăratului Gânditor,
Inventator şi Creator, care completează modest cu încă 20%
totalul cunoaşterii.
221
În acel moment, Dumnezeu, probabil printr-un înger
materializat într-o persoanǎ fizicǎ, le-a transmis, pe lângǎ
educaţia primarǎ necesară şi suficientă traiului în familie, şi
adevărata credinţă. După manifestarea necredinţei, Dumnezeu
i-a părăsit fizic, dar nu şi spiritual şi această credinţă a fost
revelată evreilor în spiritul adevărului suprem, dar şi altor
popoare, care au transmis altfel de concepte privind
divinitatea. Unele din concepte au dispărut odată cu popoarele
care le-au dezvoltat, ca o dovadă că nu aveau o origine divină
adevărată, ci se bazau pe altfel de idolatrii, iar altele au rezistat
până în zilele noastre, ca dovadă că şi ele au un cuvânt greu de
spus la clǎdirea adevǎrului suprem.
Revenim cu o exemplificare necesară, referitoare la
interferenţele creaţie-evoluţie sesizate de noi în informaţiile
religioase şi în cele ştiinţifice, două domenii diferite împletite
armonic ca spirala de ADN, mergând individual pe acelaşi
drum, dar braţ la braţ, şi prezentate sub forma acestui nou
concept al creaţionismului – evolutiv asistat, mai întâi de
către Dumnezeu şi apoi de către om.
În ziua a şasea, omul primitiv a apărut prin evoluţie din
animale (vezi procesul de transformare al primei fiare vǎzutǎ
de Daniel, 6.4), dar a fost necesară o introducere de informaţie
nouă, necesară raţiunii dar nu şi suficientă cunoaşterii totale,
pentru a trece la “homo sapiens” şi asta a fost făcută de o
inteligenţă externă într-o perioadă de aproximativ 140000 ani,
apreciată de noi ca fiind sfârşitul zilei a şasea. La începutul
zilei a şaptea (Geneza, cap.2), Dumnezeu, pentru a crea celula
de baza a societăţii, "familia nucleară", şi a o îndruma să
construiască raiul pe pământ, a efectuat o selecţie managerială
şi i-a ales pe Adam şi Eva din rândul oamenilor existenţi pe
pământ la acea dată. "Ţărâna din pământ" preluată de
Dumnezeu pentru a-l crea pe Adam (anul 3759 î.H., conform
religiei mozaice), nu este nimic altceva decât un copil
pământean al speciei "homo sapiens", care a evoluat până la
sfârşitul zilei a şasea pe baza corecţiilor genetice introduse
222
divin în timpul evoluţiei (1.Corintieni, 15.45, omul cel dintâi,
cu suflet viu = Adam pământean, şi Adam cel de pe urmă, cu
duh dătător de viaţă = Adam duhovnicesc, un creator în
devenire), iar "suflarea de viaţă" dată acestuia, nu este nimic
altceva decât insuflarea credinţei în Managerul Creator sau
conceptul managerial de conformanţă cu proiectul stabilit,
concept care se obţine prin educaţie, trăire şi lucru, în ascultare
şi practică lucrativă, alături de o persoană înţeleaptă.
Pentru a completa familia, Dumnezeu a făcut o nouă
selecţie managerială pentru "funcţia de adevărată mamă şi
soţie", numită Eva, alegând o fiică a oamenilor pământeni, pe
care a crescut-o în acelaşi spirit ca şi pe Adam, dar izolată de
acesta în perioada cât asupra acestuia i-a dat "somn greu",
pentru a o feri de instinctele animalice genetice care ar fi
ispitit-o, copil necunoscător fiind, către anumite fapte care nu
trebuiesc făcute înainte de maturizarea fizică şi psihică a
omului. Procesul creaţiei Evei, numit biblic "a luat una din
coastele lui şi a plinit locul ei cu carne", nu este nimic altceva
decât codificarea procesului spermatogenezei, dirijat de
translatorul biologic al informaţiei universale “Adam mtDNA”
existent în stern, numit de noi bio-translatorul sufletului
idolatric, combinat cu procesul fecundării unui ovul feminin de
către un spermatozoid uman, numit embriogeneză.
Comparând aceste informaţii religioase cu cele
ştiinţifice, conform cărora Eva homo sapiens, această femelă
modernă a speciei omului ajutat să evolueze, , a apărut acum
200000 ani şi Adam a apărut acum 60000, nu sunt deloc în
contradicţie, ci se completează reciproc cu cele religioase şi cu
cele artistice din legende. Golul ştiintific, privind continuitatea
speciei umane timp de 140000 de ani numai cu femele, poate fi
argumentat prin faptul că Dumnezeu a practicat ingineria
genetică evolutivă prin reacţie inversă, şi, utilizând acelaşi
procedeu tehnologic al transmisiei fǎrǎ fir a cuvântului pentru
dezvoltarea neo-cortexului, a dezvoltat spermatozoidul uman
perfect, o mică vietate biologică, numită flagel bacterian,
223
destinată nu numai fuzionării cu un ovul feminin, ci şi
necesităţii echipării viitorului organism uman cu ADN-ul
mitocondrial masculin.
Acest grup de inele de ADN formează un echipament
central de bio-comunicaţie ce rezonează pe o frecvenţă
fundamentală de 30 THz şi este absolut necesar translatării
informaţiilor existente în univers, nevăzute de ochiul uman, în
cele văzute biologic prin organizarea proteinelor
informaţionale, conform unui cuvânt virtual extern. Pentru a
preveni dezvoltarea într-un număr impresionant a speciei homo
sapiens, incomplet evoluată, a ales Dumnezeu ca fertilizarea
femelelor acestei specii să fie făcută timp de 140000 de ani,
probabil prin masculi din alte specii insuficient evoluate,
selectaţi de femelele hommo-sapiens. Acest proces evolutiv îl
putem aprecia ca fiind somnul adânc dat lui Adam, un somn
intelectual, deoarece în această perioadă masculii din alte
specii nu posedau neocortex.
După transmiterea credinţei către Adam, specia umană
a evoluat controlat într-o nouă direcţie, care a făcut ca lumea
modernă de astăzi să fie un produs al celor doi aleşi ai lui
Dumnezeu, Adam şi Eva, prin combinaţia moştenitorilor lor cu
restul oamenilor (Geneza, 6.2, "Fiii lui Dumnezeu au văzut că
fiicele oamenilor sunt frumoase, şi-au ales dintre ele soţii, care
pe cine a voit").
Prin acest model de credinţǎ, Dumnezeu i-a transmis
lui Adam regulile generale şi specifice de convieţuire în
familie, printre care şi respectul total faţǎ de femeie, ca om
egal bǎrbatului şi ca partener cu drepturi egale în procesul
evoluţiei, respect care la acea vreme nu exista sub nici o formǎ
în rândul popoarelor lumii şi care nici acum nu este înţeles şi
respectat în totalitate, aşa cum a dorit şi s-a exprimat în fapt
Dumnezeu.
Aceastǎ ultimǎ remarcǎ o facem şi pentru a accentua
unul din principiile fundamentale ale creştinismului, egalitatea
femeii cu bǎrbatul, şi a atrage atenţia asupra tendinţelor
224
moderne de a transforma femeia într-o vietate destinată numai
plǎcerilor organice ale bǎrbatului, sexuale, gastronomice,
camerale, etc.
Această teorie elimină teoria conform căreia Dumnezeu
a permis incestul pentru prima generaţie a familiei creată şi
educată chiar de El, şi, chiar dacă nu este în întregime o teorie
religioasă, este acum completată ştiinţific de faptul că la baza
originii ADN-ului nuclear al omului actual se află un
cromozom Y, preluat de la un singur bărbat, şi un cromozom
X, preluat de la o singură femeie. Această teorie nu exclude ca
la vremea respectivă să fi existat şi alte cupluri care au născut,
dar moştenitorii acestora au dispărut ca urmare a selecţiei
naturale, exprimată darwinian, dar dirijată de legile naturale
stabilite de Creator. Expresia biblică, "la sfârşitul zilei a şasea,
a făcut bărbat şi femeie", argumentează religios crearea speciei
umane pământene, dezvoltată prin evoluţie controlată din
animale, înaintea apariţiei oamenilor credincioşi în Dumnezeu,
prima celebră famile din lume, Adam şi Eva, care este descrisă
în Biblie doar după încheierea zilei a şasea, la capitolul „Prima
familie”. Treptat, omul, care a fost lăsat de Dumnezeu să
administreze acest colos universal, a început să-şi dea seama
raţional că poate domina natura, prin cuvântul său, şi, primind
informaţii sub o altă formă de revelaţii sau descoperiri
ştiinţifice, care nu-l scoteau din realitate pentru a-L vedea şi
altfel pe Dumnezeu, L-a scos treptat pe Dumnezeu din
calculele lui, dar fără nici un discernământ logic, deoarece
rezultatele acţiunii lui concrete, ca produse ale ştiinţei lui
deviante, se reîntorc mai devreme sau mai târziu împotriva
generaţiilor care vin.
Dezvoltarea la maxim a acestor douǎ laturi ale trǎirii
umane fizice, inteligent şi organic, şi minimizarea extremǎ a
laturii spirituale, aparent o necunoscutǎ a raţiunii umane,
deoarece se produce în virtual, au condus umanitatea la criza
actualǎ de conştiinţă.
225
Se pare cǎ omul de ştiinţǎ a început sǎ accepte şi sǎ
recunoascǎ puterea unor altfel de sisteme de comunicaţie fără
fir şi de tratamente medicale practicate diferit de cele
dezvoltate de el, cel puţin în cazurile în care el îşi declinǎ
competenţa, ştiind acum şi recunoascând cǎ ştiinţa lui este
relativǎ şi incertǎ. Practic, omul modern cunoaşte şi recunoaşte
cǎ relativitatea şi incertitudinea acţiunilor lui pot fi eliminate
doar prin cunoaşterea totalǎ, pe care tot el a demonstrat, prin
raţiunea analizei statistice, că nu poate fi atinsă doar prin
raţiune, ci şi prin încredere.
Ce înseamnă cunoaşterea totală?
Dacă privim graficul impactului şi transferului
informaţiei noi către organismul uman, vedem că informaţia
combinată obţinută organic prin inducţie magnetică (frică),
organic celular (necesitate) şi organic neuronal (raţiune) aduce
80% din informaţia necesară şi, pentru a atinge vârful
conştiinţei maxime, este necesar şi suficient să adăugăm o
informaţie în plus, ceva de genul informaţiei idolatrică din
virtualul gândului ascuns, care-ţi dă încrederea în renumele
celui pe care l-ai ales ca referinţă în drumul tău.
Revenind la revelaţii, mai existǎ şi un al patrulea mod
de descoperire a existenţei divine, revelaţia artisticǎ, care se
deosebeşte radical de celelalte, prin libertatea fǎrǎ margini şi
necondiţionarea de nimeni şi de nimic, nici de regulile
obiectivizǎrii ştiinţifice, nici de presiunea necesitǎţilor
organice şi nici de morala religioasǎ. Dar în ciuda acestei
libertǎţi totale fără stres, pe care o are artistul, producţia
acestuia este marcatǎ de celelate trei tipuri de revelaţii care dau
tentele specifice diverselor opere de artǎ.
Transcendenţa timpului nu este realizatǎ decât de cǎtre
adevǎratele opere de artǎ în care artistul a avut capacitatea de a
integra imaginaţia liberǎ a gândului ascuns cu reflectarea cât
mai aproape de realitate a frumuseţii şi a perfecţiunii naturii, ca
expresie a capacitǎţii creative a divinitǎţii. Sunt şi opere de artǎ
specifice epocilor, care fie cǎ au prezentat portrete şi imagini
226
cât mai aproape de originalul trǎit, fie au ridiculizat
incapacitatea omului de a-şi controla reacţiile organice, fie
dorinţa lui de a fi asemeni idolului ales, fie alte comenzi cu
destinaţie precisǎ.
Dar, asemeni unor religii deviante sau sectoare
ştiinţifice riscante, şi în artǎ întâlnim produse cu destinaţie
organicǎ pentru simularea şi stimularea acelor funcţii şi acţiuni
organice, care de regulǎ şi din bun simţ se desfǎşoarǎ într-un
cadru intim. Imposibilitatea cenzurǎrii unei astfel de producţii,
aşa zis artistice, generatǎ de dreptul liber la exprimare, produce
o serie de efecte nocive care se reflectǎ într-o generaţie lipsitǎ
de adevǎrata educaţie şi este absorbită de aceasta, de regulǎ cu
uşurinţă. Bâlbâiala omului de ştiinţă, dată de dezorientarea lui
în faţa presiunilor exercitate din interiorul sistemului pentru a
prelungi viaţa omului cu bani, este suprimată doar de decizia
fermă pe care o ia pentru a interzice un produs neconform creat
de el, numai şi numai după ce vede cu ochii minţii ceea ce
profeţii au văzut cu ochii sufletului divin, cu mult timp înaintea
lui.
Cine este vinovat de aceastǎ crizǎ, hazardul natural,
omul sau Dumnezeu? Credeţi cǎ Dumnezeu este
asemeni unui jucǎtor capricios care schimbǎ regulile
jocului în timpul jocului şi va schimba în 2012 polii
magnetici ai Pǎmântului?
227
4. Triunghiul deciziei umane
Crede, Cerceteazǎ şi Corecteazǎ
Într-o perioadǎ de aparentǎ libertate de gândire, de
exprimare şi de consum, obţinute de om prin trudǎ şi suferinţǎ
de-a lungul unei lungi istorii evolutive, omul modern, obişnuit
ca totul sǎ existe din belşug şi sǎ fie accesat cu o uşurinţǎ de
nedescris, a ajuns asemeni maimuţelor să ia banana din pom
fǎrǎ ca el sǎ-şi aducǎ întotdeauna umila contribuţie.
Practic, omul, care trebuia să lupte pentru hrană şi
adăpost, are acum pomul cunoaşterii la fereastra internetului,
dar, în criză fiind, constatǎ pe propria lui piele manifestarea
reacţiei inverse a produsului unei civilizaţii în plin avânt de
cocoţare în pomul cunoaşterii, bazat pe sloganul demolează,
cercetează şi accesează, şi ezitǎ sǎ mai acceseze fructele
cunoaşterii, datorită frecvenţei ridicate de repetabilitate a
evenimentelor regretabile produse de consumul acestora, fără
cunoaşterea de fapt a esenţei lor (vezi reacţia populaţiei la
vaccinul contra cancerului de col uterin).
Analiştii crizei observǎ cǎ principiul modern al
marketingului practicat înaintea crizei, “de la lupta de gherilă
la gorilă”, nu este valabil şi omului în criză, deoarece, spre
deosebire de gorilă, acesta are ceva necunoscut, care-l face să
reacţioneze mai subtil decât maimuţa, ceva numit “gând
ascuns”, care l-a oprit deodatǎ din consumul material excesiv
şi fără sens, manifestat statistic de cele mai multe ori ca fiind
prioritar în faţa necesităţilor pur organice.
Poate omul, cu mijloacele moderne de procesare a
informaţiilor, sǎ citeascǎ acest gând social ascuns,
pentru a vedea clar ce ar trebui sǎ facǎ pentru a
traversa cu bine criza materialǎ?
“Viitorul se vede în faptele de astǎzi”, spune un
principiu al managementului cunoaşterii şi calitǎţii totale,
principiu întǎrit şi de cele douǎ mari teorii ale fizicii
228
universale, teoria relativitǎţii şi teoria mecanicii cuantice, prin
studiul statistic al trasabilitǎţii elementelor.
Nu este greu pentru un om obişnuit, care cunoaşte
legile fizice ale guvernǎrii acestui colos universal şi care vede
ritmul alert de consum al umanitǎţii, care de la valoarea
alarmantǎ de 120% resurse ale planetei, pe care le consuma în
2006, a ajuns într-un an la o valoare criticǎ de 130% resurse
naturale consumate, sǎ distingǎ viitorul, printr-o simplǎ analizǎ
a trasabilitǎţii globale a umanitǎţi.
Dacǎ privim viitorul prin prisma dictonului managerial,
“viitorul poate fi modelat şi va fi ceea ce ne dorim noi sǎ fie”,
combinat cu faptul determinat ştiinţific conform cǎruia “bio-
celulele sunt microorganisme instruibile”, atunci nu ne mai
mirǎm de rǎspunsurile jenante ale oamenilor de ştiinţǎ, puşi în
faţa propriilor lor greşeli rezultate din modificǎrile genetice
efectuate în vitro, “aceasta este generaţia pe care am produs-
o”. Noi nu suntem profeţi care au primit Duhul Sfânt sau
ghicitori în forme materiale sau ai gândului uman, ci suntem
simpli muritori care citim cuvintele scrise de om şi ne
informǎm despre bunele şi relele produse de acesta de-a lungul
timpului, prin gând, cuvânt şi faptǎ, sau care, cum ne place
nouǎ sǎ spunem, ghicim în informaţii, descifrând cuvinte
încrucişate. Ca fii ai acestui pǎmânt şi ai aceluiaşi unic
Dumnezeu, noi tragem un semnal de alarmǎ şi, parafrazându-L
pe Hristos, “v-am spus acestea înainte de a se întâmpla, ca sǎ
credeţi când se vor întâmpla” - (Ioan, cap.14.29.).
Creaţia şi evoluţia omului au fost, sunt şi încǎ vor mai
fi temele principale ale controverselor dintre credinţele şi
ştiinţele omului, care au generat şi vor genera toate crizele
omenirii. Aceste crize vor înceta când omul va produce “zero
defecte”, conform principiului managementului cunoaşterii şi
calitǎţii totale sau, aşa cum este scris în Biblie, când omul “îl
va cunoaşte prin înţelepciune pe Dumnezeu”.
Unde ne grǎbim de apucǎm, cu disperare, cu
nesǎbuinţǎ şi uneori cu nesimţire, tot ce ne este
229
accesibil şi uşor de apucat şi de consumat? Oare
noi suntem maimuţe sau am devenit, prin evoluţie,
fiara pe care a vǎzut-o Daniel (Biblia) cu “dinţii
mari de fier şi ghiare de aramǎ, care mǎnâncǎ şi
sfǎrâmǎ, iar rǎmǎşiţa o calcǎ în picioare”?
Un aforism cinic spune, despre graba de a ne trăi viaţa
la maxim, cǎ “ne grǎbim cǎtre moarte”.
Dar poate ǎsta este scopul vieţii materiale şi ne grǎbim
pentru a ne salva din rutina şi din chinul trăirii, fiecare în felul
lui şi pe calea lui, aşa cum am înţeles sau cum înţelegem
limbajul predecesorilor noştri şi pe al lui Dumnezeu, gǎsind
salvarea în … “coşciug”-ul văzut de Alexandru Macedonski,
în “Lewki”, ca un vehicol material destinat biruinţei spiritului
asupra materiei:
“Şi vibreazǎ cer şi apǎ… — Fire, om şi providenţǎ,
Sunt din nou iar bunǎtate, — imn din veacul legendar,
Şi din trunchiul mort cum naşte viaţa verdelui lǎstar,
Din coşciug, închis aproape, iese zbor de biruinţǎ.”
Aparent, nu ştim cine a generat aceastǎ crizǎ, deoarece
fiecare o trateazǎ din punctul lui de vedere şi o explicǎ pe
limbajul lui, relativ la cunoaşterea lui ştiinţificǎ, artisticǎ,
religioasǎ sau politicǎ.
Turnul Babel, o expresie celebrǎ pe care o utilizǎm
pentru a exprima confuzia creatǎ prin utilizarea diverselor
limbaje în interiorul diverselor cercuri sociale, este, în opinia
noastrǎ, o crizǎ dată de limita cunoaşterii umane şi de
incapacitatea omului de a gǎsi un limbaj sincron al vieţii.
Dacǎ analizǎm cele douǎ mari opinii privind aceastǎ
expresie, vom vedea cǎ religia creştinǎ ne spune, prin revelaţii,
cǎ în perioada construirii Turnului Babel Dumnezeu a
amestecat limbile pentru ca oamenii sǎ nu se mai poatǎ
înţelege, pentru a le bloca dorinţa lor de a-şi crea faimǎ.
Ştiinţa, despre care ni se spune cu mândrie că nu are
nici o legătură cu revelaţiile religioase (vezi decizia
parlamentului european de a interzice predarea creaţionismului
230
în şcoli), ne spune prin raţionament cǎ Turnul Babel se referă
la perioada construcţiei grǎdinilor suspendate din Babilon,
unde au lucrat sclavii care proveneau din diverse ţǎri cucerite
de imperiul persan, vorbitori ai diverselor limbi. Noi vǎ
spunem, pe baza unor revelaţii ştiinţifice generate din analiza
cuvântului omului, cǎ acum trǎim în plinǎ “epocǎ a
construcţiei virtuale a Turnului Babel” şi că ne aflǎm într-o
crizǎ de cunoaştere, generatǎ de divergenţele de opinii dintre
cele douǎ mari teorii privind apariţia şi evoluţia universului.
Dacǎ ne uitǎm pe internet la relaţia existentǎ între
Dumnezeu şi om, analizatǎ prin ochii religiei şi ai ştiinţei,
vedem cǎ cele douǎ mari teorii, creaţionismul şi
evoluţionismul, vorbesc fiecare pe limba lor.
Religia îl vede pe dracu în orice realizare ştiinţificǎ şi
sare la gâtul ştiinţei care utilizează CIP-uri electronice (vezi
reacţia reprezentanţilor bisericii creştin-ortodoxe la
paşapoartele biometrice), deşi religia utilizeazǎ realizǎrile
ştiinţei moderne spre a clǎdi temple materiale destinate
divinitǎţii (asemeni colibelor destinate lui Moise şi Ilie), iar
ştiinţa, blocatǎ uneori de concepţiile religioase în cercetarea ei
geneticǎ privind salvarea vieţii, îl “fenteazǎ” pe paznicul
Cuvântului lui Dumnezeu şi fecundeazǎ spermatozoizi umani
în ovule de animale (vezi decizia Parlamentului Britanic), la
îndemnul disperat al celor care au prea mulţi bani şi vǎd cǎ
mor la fel ca noi, muritorii de rând.
Pentru ce se creazǎ aceastǎ viaţǎ sinteticǎ?
Ni se spune, cu umilinţa omului preocupat de viaţa
semenului sǎu, cǎ viaţa artificialǎ este creatǎ pentru a traversa
criza îmbolnǎvirilor şi a morţii omului în caz de dezastru
natural.
Ştie omul ce este natura sau viaţa? Moartea fizicǎ
este o crizǎ socialǎ sau este o necesitate?
Criza de combustibili lichizi, criza de supraproducţie,
criza financiarǎ, criza tehnologiei de anticoncepţionale, criza
de sânge necesar transfuziilor, criza celulelor stem necesare
231
transplantului de organe şi alte crize. Toate aceste crize apar
aproape din senin, fǎrǎ sǎ le previnǎ cineva şi fǎrǎ sǎ le
împiedice sǎ aparǎ. Pe piaţa liberǎ, încercarea de a soluţiona
aceste crize se face utilizând celebra relaţie a cererii şi ofertei,
prin infuzii materiale de combustibili adiacenţi şi creşteri de
preţuri, prin stoparea producǎtorilor neomologaţi şi acţiuni de
reducere a preţurilor, prin ajutor financiar de la stat şi tipǎrirea
de noi bacnote, prin utilizarea de noi pastille chimice şi cip-uri
electronice anticoncepţionale, prin viaţǎ sinteticǎ.
Aparent, cererea este cea care determinǎ cantitatea şi
calitatea produselor existente pe piaţǎ. Ştim cǎ managementul
modern al capitalului a introdus marketingul modern, “de la
luptǎtorul de gherilǎ la gorilǎ”, adicǎ de la informaţia despre
oferta generalǎ a produselor la stimularea pieţei şi ofertarea
specificǎ a ceea ce poate şi vrea sǎ arunce pe piaţǎ
producǎtorul, prin crearea conjuncturilor pe anumite pieţe
specifice, care apoi se generalizeazǎ la toate maimuţele, prin
simpla copiere a gesturilor “gorilelor purtătoare”.
Copii ale produselor de marcă sunt aruncate cu
dezinvolturǎ pe piaţǎ, dar fǎrǎ a le asigura calitatea promisǎ în
oferte, ştiind cu siguranţǎ cǎ legea atracţiei, stimulatǎ de
simţurile biologice, îşi face efectul într-o piaţǎ needucatǎ şi
uneori confruntatǎ cu lipsuri de produse şi de bani.
Oferta băncilor de a acorda împrumuturi fără nici un
discernământ, împinse de la spate de marii producători de
bunuri, au determinat oamenii simpli să intre fără discernământ
în acest joc financiar.
Apariţia acestor crize, sau punctele critice ale
intersecţiei fluxurilor umane şi materiale ale procesului, nu sunt
întotdeauna sesizate de oameni, deoarece ei sunt simpli
"consumatori" ai produselor aruncate pe piaţǎ, prin hazardul
necesarei cereri şi a perversei oferte, în urma dorinţei celor din
spatele ofertei de a obţine cât mai mulţi bani, prin specularea
oportunitǎţilor apǎrute pe o piaţǎ anume, ca urmare a goanei
232
nebune a omului de a trǎi cât mai bine, cât mai repede cu
putinţǎ şi cu cât mai puţin efort.
Cercetǎrile ştiinţifice, intensificate şi grǎbite de acest
imbold uman generat de bani, sunt caracterizate de lipsa de
prevedere, vizibilǎ în aceste metode utilizate pentru rezolvarea
pompieristicǎ a crizelor, care, de cele mai multe ori, nu conţin
previziunile efectelor ce vor apare în viitor, cum ar fi evaluarea
şi preîntâmpinarea riscurilor şi gestionarea asumării
consecinţelor calculate ale apariţiei unor efecte neconforme
unei vieţi în plină mişcare evolutivă complexă.
În opinia noastrǎ, toate sectoarele vieţii trǎite au fost
marcate de crize şi toate crizele materiale au avut, au şi vor
avea o singurǎ rǎdǎcinǎ nematerialǎ comunǎ, criza conştiinţei,
care nu se rezolvǎ cu infuzie de bani, cu pastile chimice, cu
cip-uri electronice sau cu viaţǎ sinteticǎ, ci cu infuzie de
conştiinţǎ. Accesul la conştiinţǎ nu este o luptǎ de gherilǎ cu
materia pentru a o stǎpâni prin muşchii gorilei sau numai prin
ştiinţa proceselor materiale de a o stăpâni neuronal, ci, vorbind
în termini comerciali, se face prin încheierea unui contract cu
producǎtorul original al conştiinţei. Ori producǎtorul
conştiinţei ne-a transmis prin agenţii lui (profeţii) condiţiile de
acces la ea. Se pare cǎ am uitat sau nu mai vrem sǎ credem cǎ
aceastǎ conştiinţǎ este o împletire a materialului cu imaterialul,
o integralǎ a simţirii, a ştiinţei şi a credinţei omului.
Sǎ nu uitǎm cǎ ştiinţa este doar o parte a conştiinţei şi,
aşa cum a spus Albert Einstein, ea nu are un scop anume. Ea
este dirijatǎ şi utilizatǎ de cei care au un scop precis, bun sau
rǎu, pentru îndeplinirea lui.
Binele şi rǎul merg mânǎ-n mânǎ pânǎ la un punct, iar
acest punct critic de separare nu este întotdeauna sesizat decât
de cei care ştiu şi vor sǎ-l vadǎ cu adevǎrat. Conform
cuvintelor exprimate biblic, ştiinţa este o sabie cu douǎ tǎişuri,
dar, în ciuda diverselor demersuri de negociere între ştiinţǎ şi
credinţǎ, nu existǎ un dialog real între cele şapte mari limbaje
ale omenirii, incluzând aici, pe lângǎ ştiinţǎ, şi cele şase mari
233
religii pomenite în Apocalipsa Sf. Ioan, şi acest fapt se petrece
conform planului divin, pentru ca ştiinţa, a şaptea şi ultima
candelǎ divinǎ, acum “oarbǎ, dezbrǎcatǎ şi sǎracǎ” cu…
duhul, sǎ-l producǎ pe… dracu-n persoanǎ.
Conform principiilor managementului modern al
cunoaşterii şi calitǎţii totale, analiza neconformitǎţilor (rǎul
produs de om) este parte integrantǎ a unei creaţii controlat
evolutivă. Pe baza unui raţionament matematic simplu, pentru
a atinge cunoaşterea totalǎ şi calitatea totalǎ este necesar şi
suficient ca omul sǎ cunoascǎ rǎul suprem.
Religia ne spune simplu, pe baza descifrǎrii Cuvântului
lui Dumnezeu, cǎ rǎul suprem este diavolul şi cǎ acesta va fi
produs de om prin ştiinţǎ.
Ştiinţa, neluând în seamǎ cuvântul religiei, nu a ajuns
prin ştiinţǎ sǎ descifreze cuvântul lui Dumnezeu, motiv pentru
care nu-L introduce în analiza şi sinteza creaţiei ei şi produce
involuntar erori, din care unele sunt ireversibile, ca cele
semnalate de profeţi, prin revelaţii, şi acum ştiinţific de noi.
Ce credeţi cǎ vor produce oamenii de ştiinţǎ, în
mândria lor ştiinţificǎ, dacǎ nu mai utilizeazǎ perechea
divinǎ a creaţiei?
Vǎ dǎm un singur exemplu sesizat de noi şi transmis în
întreaga lume. Noi am avertizat recent “The United States
National Institute of Justice”, într-un caz oarecum asemǎnǎtor
cu cel al paşapoartelor biometrice, dar dedicat tratamentelor
medicale, cǎ omul produs prin tehnologia fertilizǎrii artificiale
este infertil şi cǎ este vulnerabil la anumiţi agenţi perturbatori
naturali şi la comenzile de la distanţǎ realizate prin implantarea
de CIP-uri electronice în creier, mai precis în sistemul limbic.
Rǎspunsul lor a fost simplu şi la obiect: “noi ne
ocupǎm doar de crime şi prin practicarea acestui procedeu
ştiinţific nu a murit nimeni”. Argumentele mele li s-au pǎrut
neconcludente şi au lǎsat ştiinţa sǎ-şi continue marşul triumfal
cǎtre scopul final, acapararea fizicǎ în totalitate a sufletului
biologic al omului, la populaţia produsǎ “în vitro”,
234
neasumându-şi responsabilitǎţile sau riscurile efectelor
neplǎcute sesizate de noi, mǎcar prin reiterarea în mediul
ştiinţific a acestor incertitudini semnalate de noi.
Ştiaţi cǎ toţi bǎieţii produşi prin tehnologia fertilizǎrii
în vitro sunt infertili? Ştiaţi cǎ fiinţele produse prin fertilizare
artificialǎ au o ratǎ de îmbolnǎviri cardiace de cel puţin
patru ori mai mare ca fiinţele naturale? Ştiaţi cǎ organele
produse prin tehnologia celulelor stem se reînbolnǎvesc dupǎ
aproximativ patruzeci de zile de aceeaşi boalǎ pe care a avut-
o organul înlocuit?Ştiaţi cǎ sângele artificial, odatǎ introdus
în corp, va bloca procesul de regenerare naturalǎ a sângelui
prin blocarea producerii de elemente figurate în oasele lungi
ale corpului? Ştiaţi cǎ viaţa sintetizată de om nu are suflet
divin şi cǎ va fi coordonatǎ de la distanţǎ cu ajutorul
transmisiilor radio prin sateliţi, prin CIP-uri electronice
introduse în creier, numite biblic sufletul fiarelor?
Şi asta nu este tot. Când veţi auzi de primul caz de
canibalism sexual, şi veţi auzi curând, sǎ ştiţi cǎ dracul, produs
prin inginerie geneticǎ, a ajuns la maturitate, dar nu şi la
apogeul rǎului. Omul va trǎi şi va vedea şi rǎul suprem, pentru
a-l cunoaşte pe dracu pe viu, cu ochii minţii, organic în
adevăratul sens al cuvântului, şi pentru a se împlini Cuvântul
lui Dumnezeu.
Repetǎm, pentru a nu fi acuzaţi de blasfemie de cǎtre
religie, sau de nebunie de cǎtre ştiinţǎ, cǎ noi nu am accesat
Duhul Sfânt şi cǎ nu cunoaştem tehnologia de acces la El.
Noi am accesat o parte din cuvintele produse de om, pe
care vi le relatǎm aşa cum au fost ele exprimate de oameni, dar
într-o ordine sau un limbaj propriu pe baza cǎruia noi credem
cǎ omul simplu va fi capabil sǎ facǎ diferenţa între cuvântul
divin şi cuvântul uman.
Nu ştim dacǎ intervenţia noastrǎ este de bun augur sau
dacǎ prin ceea ce spunem acum ne putem mǎcar descǎrca
sufletul trâmbiţând viziunea noastrǎ privind interpretarea şi
235
tratarea ştiinţificǎ a informaţiilor religioase şi a relaţiei
nevǎzută dintre trup şi suflet.
Eu, tatăl, sunt inginer electronist, mǎ apropii de vârsta
de 60 de ani şi provin dintr-o familie creştin ortodoxǎ. O bunǎ
perioadǎ de timp din viaţa mea nu am putut citi cu atenţie şi cu
profunzime Biblia, deşi prin faptele mele m-am conformat în
mare mǎsurǎ prescripţiilor biblice pe care mi le-a transmis
familia prin educaţie. Acum doi ani, în primăvara anului 2007,
întâmplarea face ca fiul meu, care se pregǎtea pentru admitere
la medicinǎ, sǎ-mi arate un desen al unei microcelule umane
care seamǎnǎ cu un microfon.
Eu, care priveam deja sufletul din punct de vedere
tehnic, prin prisma unor câmpuri energetice externe corpului,
am început sǎ intru mai în amǎnunt în latura biologicǎ a
corpului uman, unde am gǎsit asemǎnǎri la componentele
biologice, numite mitocondrii, cu componentele tehnice de
transmitere şi recepţionare a semnalelor radio, numite antene.
Pentru a nu repeta ceea ce am scris în carte şi în
broşurile alǎturate, ca anexe ale cuvintelor noastre rostite cu
diverse ocazii, vom spune doar concluzia privind structura
pǎrţii biologice a corpului, privitǎ din punctul de vedere al
comunicaţiilor nevǎzute dintre corpul uman şi câmpurile
energetice externe. Traducerea în faptǎ a unor date şi
informaţii conţinute în aceste câmpuri externe sau, cum se
spune biblic, într-un limbaj simplu şi foarte acoperitor din
punct de vedere tehnic, întruparea cuvântului nevăzut, are loc
în organismul uman printr-o tehnologie ştiinţifică cunoscutǎ de
transformare a câmpului magnetic extern în biocurenţi.
Biocurenţii, la rândul lor, genereazǎ procese chimice, care
conduc la producerea unor hormoni („înţelepciunea
trupească”) şi la toatǎ gama cunoscutǎ şi necunoscutǎ a
comportamentelor umane şi animalice. Aceste fapte sunt deja
cunoscute de oamenii de ştiinţǎ, care semnaleazǎ existenţa
ADN-ului mitocondrial feminin, numit simbolic “Eve
mtDNA”, în aproape toate celulele umane.
236
 Conform calculelor noastre teoretice, extrapolate de la
tehnologia transmiterii informaţiei, prin forma şi dimensiunile
lor, aceste antene log-periodice vor comunica pe frecvenţe
joase, numite de noi frecvenţe terestre.
Noutatea cu care a venit fiul meu şi pe care eu am
completat-o cu informaţiile tehnice şi biblice, pe care le-am
considerat necesare şi suficiente demonstraţiei, este atribuirea
funcţiei de comunicaţie pe frecvenţe înalte pentru ADN-ul
mitocondrial masculin, pe care l-am numit simbolic “Adam
mtDNA. Aceastǎ ipotezǎ este deocamdatǎ enunţatǎ teoretic,
deoarece nu avem posibilitǎţi de verificare în laborator a benzii
de frecvenţe în care funcţionează acest microorganism celular
de bandă largă.
Din punct de vedere structural, aceste mitocondrii
masculine, organizate într-un grup de nouǎ inele, ca spirala
unui laser, formeazǎ un şir de antene de comunicaţie radio de
bandǎ foarte largǎ, având posibilitatea sǎ coboare la
frecvenţele joase terestre pentru a comunica cu “Eve mtDNA”
sau cu câmpurile energetice existente la un nivel scǎzut, dar şi
capacitatea de a strǎpunge aceste câmpuri ce înconjoarǎ acum
pǎmântul, într-un mod aparent misterios pentru oamenii de
ştiinţǎ, şi de a comunica, pe frecvenţe superioare frecvenţei
maxime a luminii materiale, cu lumea imaterialǎ idolatricǎ.
Această fugă din real în virtual şi invers, nu este schizofrenie,
ci este rezultatul celui mai modern sistem de management al
comunicaţiei prin laser. Conform calculelor noastre teoretice,
frecvenţa de rezonanţǎ sau fundamentala acestui rezonator
energetic este de o sutǎ de ori mai mare decât frecvenţa
maximǎ a luminii materiale vizibile. În concepţia noastrǎ
practicǎ, omul a fost echipat prin creaţie cu acest tip de
echipament biologic pentru a putea comunica cu universul
informaţional nevǎzut, dar şi pentru a putea fi văzut de acesta.
Acest echipament existǎ în organism într-un singur exemplar şi
în opinia noastrǎ se aflǎ în stern, conform vorbelor lui Moise
(Facerea), combinate cu ale lui Pavel (Corintieni şi Evrei).
237
Oamenii de ştiinţǎ, pe baza analizelor aprofundate
fǎcute pe animale, refuzǎ sǎ-i acorde acestui organ vreun rol în
geneticǎ şi îl eliminǎ de la bun început, prin procesul
tehnologic de modificare geneticǎ a plantelor, a animalelor
şi a oamenilor, prin cele mai noi tehnologii de fertilizare în
vitro sau ICSI (intra citoplasmatic sperm injection).
Astfel ei au creat nişte “eunuci biologici”, asemǎnǎtori
oarecum existenţelor originale, dar incapabili de autofertilizare
şi „lipsiţi de moştenirea lor, Cerul”.
Alimentaţi fiind cu aceste cunoştinţe teoretice şi vǎzând
aceastǎ eroare geneticǎ, noi am scris şi editat acum un an o
carte şi am lansat prin internet o alarmǎ cǎtre cele mai mari
centre de geneticǎ din lume, dar nu pentru a le spune cǎ îi
întrerupe omului comunicaţia cu Dumnezeu, cǎci ne-ar fi râs în
nas, ci pentru a le spune cǎ toţi bǎieţii produşi prin fertilizare în
vitro vor fi sterili. Acest fapt este acum confirmat ştiinţific, ba
chiar se confirmǎ în plus şi alte boli cardiovasculare, la aceşti
copii nevinovaţi.
Revenind la Duhul Sfânt, pe care noi nu l-am accesat
încǎ, datoritǎ … “puţinei noastre credinţe”, aceşti
biogeneticieni, care se cred dumnezei, anuleazǎ din start
capacitatea de comunicaţie a omului pe frecvenţǎ înaltǎ,
lǎsându-i doar comunicaţia de joasǎ frecvenţǎ, care dǎ
comportamentul emoţional sau organic în faţa ispitelor
materiale, caracteristicǎ principalǎ a animalelor şi a omului
primitiv, care fǎrǎ credinţǎ nu se putea ridica la nivelul
comunicaţiei cu Dumnezeu, deoarece acest şir de bio-antene
este comandat neuronal de cǎtre neo-cortex, element biologic
al raţiunii.
Numai combinaţia şi relaţia funcţionalǎ a acestor douǎ
elemente biologice, neocortexul şi ADN-ul mitocondrial
masculin, îl diferenţiazǎ pe om de animal şi poate fi dezvoltat
printr-un program ştiinţific, numit educaţia controlului şi
corecţiei sistemului de management (“Learning Management
System Control and Correction”).
238
 Pe lângǎ argumentele religioase aduse de marii profeţi
prin revelaţii despre rǎul extrem, noi considerǎm cǎ şi acest
aspect tehnic, al mutilǎrii biologice a omului, prin care îl
transformǎ din om cu aspiraţii divine într-un animal inteligent
ce va putea fi controlat prin cipuri electronice instalate în
creier (deja au început astfel de teste cu cipuri comandate prin
satelit, un fel de nor electromagnetic interpus artificial între om
şi Dumnezeu), este o “hulǎ” împotriva Duhului Sfânt sau a
cuvântului lui Dumnezeu.
Practic, acestor oameni produşi “în vitro” nu li se mai
permite fizic sǎ comunice cu Dumnezeu sau, aşa cum ne spune
religia, nu mai aud “in vivo” bǎtǎile divine de la uşa inimii lor.
Cu siguranţǎ, Dumnezeu poate sǎ facǎ cu ei ce vrea şi,
aşa cum a transmis cuvântul Lui prin intermediul asinei lui
Valaam, va putea transmite cuvântul Lui şi prin aceşti oameni
creaţi de om. Prin cuvintele lor, profeţii ne spun ca El îl va lasa
pe omul diavol sǎ-şi facǎ lucrarea un timp, tocmai pentru ca
omul modern, care L-a pierdut din vedere pe Dumnezeu, sǎ-l
cunoascǎ pe diavol, pentru a-L înţelege pe Dumnezeu.
“Pe toate le-a fǎcut Domnul fiecare cu ţelul sǎu, la fel
şi pe nelegiuit pentru ziua nenorocirii”. – Pildele lui Solomon,
cap.16.4. Dupǎ crearea omului, la sfârşitul zilei a şasea,
Dumnezeu s-a odihnit. Acum suntem în ziua a şaptea şi El face
lucrarea Lui prin oameni, cǎrora le-a dat “toate câte au fost
create ca sǎ le stǎpâneascǎ” (Moise, Facerea) sau, utilizând
limbajul managementului, cǎrora le-a transferat toatǎ
responsabilitatea asupra acestei creaţii autofuncţională şi
controlabilă prin reacţie inversă. Orice om, când vede ceea ce
vede, deşi nu întotdeauna înţelege sensul creaţiei şi evoluţiei
controlate a lucrului fǎcut de om şi al creaţiei şi evoluţiei
controlate a lucrului fǎcut de Dumnezeu, nu trebuie sǎ şovǎie
în faţa greutǎţilor realitǎţii, aşteptând ca “cineva” sǎ facǎ ceea
ce el ştie sǎ facǎ şi poate să facă bine. El este un mic manager
al propriului destin, definit prin trasabilitatea trǎirii lui
individuale libere într-un mediu creat în mod intenţionat cu
239
„teste grilă” şi cu reacţie inversǎ pentru a se evita ambalarea
prin autocontrol şi autocorecţie. El a fost atenţionat de
Managerul General despre greutǎţile pe care le va întâmpina în
drumul sǎu spre pomul vieţii, datoritǎ lipsei credinţei în El.
Poate tocmai această lipsă de credinţă sau îndoială era
singura cale în mediul real pentru a-l determina să urce liber în
pomul cunoaşterii şi pentru a-l scoate din stadiul de animal
domestic şi ascultător. De fapt noi credem că Dumnezeu a
creat conjuncturile pentru ca omul să ajungă singur, prin
cunoaştere, la pomul cunoaşterii, prin crearea binelui total şi a
răului suprem, pentru a şti şi a vrea să le separe.
Acum, omul începe sǎ fie respectat şi vrând-nevrând
trebuie sǎ rǎspundǎ cu respect. Lacunele genetice şi culturale
pot fi depǎşite prin educaţia modernǎ şi prin tehnologia rapidǎ
de informare, chiar dacǎ uneori ne confruntǎm cu propria lipsǎ
a cunoaşterii totale datoritǎ specializǎrii noastre totale într-un
domeniu din ce în ce mai îngust, în care folosim din ce în ce
mai mult un limbaj super-specializat şi super-codificat.
Nu este nici o ruşine în a spune cǎ nu eşti informat într-
un domeniu, dacǎ faci bine ceea ce ai fost pregǎtit şi ceea ce şti
sǎ faci bine în domeniul tǎu. Indiferent dacǎ ştim sau dacǎ nu
ştim cine ne-a creat, evoluţia noastrǎ nu înseamnǎ numai a
primi, ci şi a da. Acum suntem interesaţi sǎ arǎtǎm bine, sǎ
cuvântǎm bine, să lucrăm bine şi să trăim bine, nu pentru a fi
“mai cool” decât semenul nostru, ci pentru cǎ aşa putem primi
şi oferi respectul cuvenit unei conştiinţe sociale devenită din ce
în ce mai respectuasǎ prin evoluţie. Acum, când nu mai avem
loc unul de altul şi ne ciocnim asemeni nano-particulelor,
conform celebrului principiu al incertitudinii ce stǎ la baza
teoriei mecanicii cuantice, omul responsabil distinge binele de
rǎu şi-l va elimina prin hotǎrârea sa de a trǎi toţi bine, pe baza
înţelepciunii lui obţinutǎ cu trudǎ prin credinţǎ, ştiinţǎ şi
simţire.
Vorbind în limbajul managerial, decizia de a merge mai
departe, separând şi izolând răul de bine, se formează într-un
240
triunghi al cărui vârf este Dumnezeu: crede, cercetează şi
corectează cu toată responsabilitatea şi dragostea pentru viaţa
pe care o trăim cu toţi în acelaşi mediu universal.
Acum, când vrem sǎ fim stǎpânii lumii, acum ştim sǎ
fim şi servitorii ei, chiar dacǎ uneori, pentru a scǎpa de
aglomerarea artificialǎ a propriei noastre evoluţii plastifiate, ne
refugiem în natura vie creatǎ de El pentru ca noi sǎ învǎţǎm sǎ
trǎim bine, chiar dacǎ adesea nu o lǎsǎm nici pe ea sǎ trǎiascǎ
bine. Acum oamenii, urcaţi în pomul cunoaşterii prin ambiţie,
fiecare pe propria lui cracǎ, trebuie sǎ colaboreze paşnic pentru
ca împreunǎ sǎ dea mâna cu Dumnezeu, demonstrându-I cǎ au
înţeles perfecţiunea creaţiei Lui şi cǎ o vor curǎţa cu
înţelepciune de uscǎturile neputinţei, neştiinţei, nesimţirii şi
necredinţei, fǎrǎ a-şi tǎia singuri craca de sub picioare.
Cartea oferitǎ este prima lucrare din lume care aduce
un argument ştiinţific despre tehnologia de întrupare a
cuvântului lui Dumnezeu. Este un cuvânt practic, ingineresc,
este un rezultat subiectiv şi relativ al înţelepciunii noastre,
obţinut prin combinarea managerialǎ a cuvintelor religioase,
artistice, ştiinţifice, economice, politice, etc. pe care noi le-am
avut la dispoziţie şi pe care le-am descoperit singuri în duhul
omului, dar luminaţi de “un gând ascuns” în drumul nostru
spre cuvântul adevǎrat şi obiectiv.
Vǎ mulţumim cǎ ne-aţi permis sǎ intrǎm în sufletul
vostru şi sǎ vǎ dezvǎluim o parte din rezultatele cercetǎrilor
noastre ştiintifico-religioase, chiar dacǎ nu toate cuvintele,
transmise pe această cale şi exprimate de noi într-un limbaj
combinat, au fost certificate ştiinţific, vă sunt inteligibile sau
vă sunt pe plac. Pentru aceasta vă cerem scuze anticipat.
“Deşi ştiu c-a mea liră d-a surda o să bată
În preajma minţii voastre” …(Eminescu, Junii corupţi),
… împietrită de raţiunea de a fi împietrită idolatric prin dogma
tainei sau organic prin raţiunea de a transforma necesităţile
organice în virtuţi, sau, cum ne place nouǎ sǎ definim stadiul
actual al evoluţiei umane, “IQ la pǎtrat + EQ organic
241
manipulat”, noi credem cǎ ne-am fǎcut datoria în
conformitate cu prevederile cap. 33.6, Iezechil, trâmbiţând
alarma noastrǎ ştiinţifico - creştin ortodoxă.
Din punctul de vedere matematic al geometriei spaţiale
a formării deciziei umane, omul a evoluat de la EQ la cub, dat
de lipsa totală de cunoaştere, la CQ la pătrat + EQ, ca urmare a
transmiterii credinţei şi a dezvoltării ei maxime în perioada în
care cuvântul omului nu avea ponderea pe care o are acum, şi a
ajuns într-un punct critic al raţiunii cunoaşterii, limitată la cele
80 procente, maximul pe care-l poate obţine din studiul
materiei, prin tehnica IQ la pătrat + EQ.
În acest punct critic, pentru a atinge cunoaşterea totală,
el trebuie să ia o decizie privind încrederea într-un idol de tipul
animal, om sau divinitate:
- EQ - Să-şi satisfacă la maxim posibil necesităţile
organice?
- IQ - Să acorde încrederea sa extremă raţiunii omului?
- CQ - Să se lase în grija totală a lui Dumnezeu?
Necesităţile vegetative, alimentate din plin cu ispita
fructelor extrase din pomul cunoaşterii raţionale, se revoltă în
interiorul nostru, ne apasă şi ne fac să vrem şi uneori să
decidem să trăim astăzi ceea ce ar trebui, ni s-ar cuveni şi am
putea să trăim bine şi mâine.
Ştiinţa ne îndeamnă să utilizăm cu încredere toate
produsele scoase astăzi pe piaţă, chiar dacă mâine le retrage pe
unele din ele, retractând cele spuse şi reformulând cu alte
cuvinte noi aceleaşi procese chimice organice din noi, asemeni
unui avocat la tribunal căruia nu i-a fost acceptată, din prima,
depoziţia sa către judecător.
Unele religii ne îndeamnǎ sǎ stǎm calmi şi rǎbdǎtori că
are “Cineva” grijă ca noi sǎ privim ca la cinema şi să vedem ce
se va întâmpla dincolo de ecranul vieţii noastre, ca şi cum viaţa
noastră ar fi “in vitro”.
Tribunalul suprem al vieţii materiale, format din
organisme vii naturale, în urma analizei erorilor creaţiei făcută
242
de om, decide dur şi uneori foarte trist, alegând moartea înainte
de termen pentru foarte mulţi dintre noi, fie prin boli, fie prin
dezastre, fie prin accidente, fie prin sinucideri.
Noi, asemeni unor translatori sau repetitori tehnici
necesari transmisiilor moderne de date, am decis să repetǎm
glasul trâmbiţelor din cer care ne îndeamnǎ, cu glasul lor
neauzit şi nesimţit organic, să retransmitem cuvântul lui
Dumnezeu. Glasul nostru este acoperit acum cu mândrie de
glasul omului modern bazat pe neuronalul IQ, modificat
genetic de Dumnezeu pentru a-l transforma din animal în om.
Transmis genetic prin Adam şi Eva, sufletul dual al
omului, este acum descentrat prin manipularea şi amplificarea
organicului EQ al trǎirii la maxim a fiecǎrei clipe de
necredinţă, fapt prevăzut în planul divin.
Această dezorientare celulară este procesul invers şi
uneori ireversibil de retransformare a omului, prin involuţie,
într-un animal veşnic nesătul şi hăituit de propriile lui himere.
Cei care crează şi speculează la maxim această
oportunitate a pieţei celor mulţi şi încrezători doar în semenul
lor, omul, ştiu foarte bine să pună dobândă maximă pe dorinţa
noastră liberă de a trăi bine.
Noi credem în adevǎrata credinţǎ ce formează
adevăratul şi divinul CQ, transmisă genetic prin bio-GPS-ul
adamic, şi o privim raţional ca pe o necesitate şi o suficienţă în
completarea şi corectarea triunghiului de aur al deciziei umane.
Având în vedere toate cele spuse mai sus,
fără nici o reţinere, fără regrete şi cu mândrie,
L-am nominalizat în vârful triunghiului deciziei umane pe
******* DUMNEZEU *******!
Redăm mai jos, asemeni unui program operaţional
necesar unui computer pentru a funcţiona bine, programul
virtual de funcţionare a umanităţii, numit, asemeni
programelor europene, Planul Universal de Dezvoltare al lui
ADAM, prevăzut pentru o perioadă de 6000 de ani sau şase
zile de lucru ale perechii divine, Adam şi Eva.

243 244
 Adam poate acum cuvânta cu umilinţă, cu ruşine şi cu
pioşenie: “Doamne, asta e generaţia pe care am creat-o în
şase zile fără Tine.”
5. Viaţa “ON LINE” în deşertul spiritual
Este posibil ca în lumea internetului “on line”, prin care
toţi suntem conectaţi liber şi fără prejudecăţi cu toţi, să mai
“predici în deşert”, precum Hristos acum 2000 de ani?
Noi am demonstrat în mod practic, inginereşte, că este
posibil şi am păstrat dovada spre a o arăta, copiii şi copiii
copiilor mei, posterităţii! Conform cuvintelor lui Iezechil
(capitolul 33.6), noi ne-am făcut datoria "trâmbiţând" pe
internet alarma noastră ştiinţifico-ortodoxă despre modificările
genetice făcute speciei umane, fie special şi premedidat, fie
dintr-o eroare, arătând direcţia riscantă către care se îndreaptă
omenirea utilizând doar ştiinţa ca drapel. Prin cuvintele noastre
sperǎm sǎ ne adăugăm simbolicului şi modestului “om care
deschide cartea”, văzut de Ioan, şi să devenim nişte veritabili
şerpaşi ai adevǎraţilor cercetǎtori ce vor veni şi vor conduce
omenirea spre lumina adevǎratǎ.
De când s-au împlinit şapte ani de la Apocalipsa
americană de la 11 septembrie, noi tot încercăm să evităm
Apocalipsa bio-genetică, "trâmbiţând", în stil modern, on-
line, în deşertul internetului spiritual.
Alertă privitoare la fertilizarea în vitro!
Stimate Doamne şi Stimaţi Domni,
În conformitate cu sloganul Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii (WHO), "Lumea nu este a noastră, ci am
împrumutat-o de la copii noştri", vă rugăm să luaţi
cunoştinţă despre atenţionarea din mesajul de mai jos!
Noi nu luptăm împotriva fertilizării artificiale! Noi
doar privim către direcţia către care se îndreaptă umanitatea.
Noi suntem simpli oameni şi vă transmitem o simplă alertă
necesară bio-corecţiei.
Există întradevăr moştenirea ADN-ului mitocondrial paternal?
245
Alertă, necesară modificării legislaţiei în genetică!
Noi am transmis acum două luni, în septembrie 2008,
înainte de participarea la prima conferinţă EMBO despre
centrozom şi nucleul celular, Heidelberg, Germania, şi, după
primirea câtorva răspunsuri, revenim cu aceleaşi întrebări:
1. Poate omul de ştiinţă să explice existenţa ADN-ului
mitocondrial paternal în spermatozoid, dacă el spune, prin
ipoteza moştenirii ADN-ului mitocondrial feminin, Eve
mtDNA, că nu există moştenire masculină?
2. Spermatozoizii băieţilor concepuţi "în vitro" au sau
nu ADN mitocondrial masculin?
3. Poate omul nou, conceput "în vitro", să continue
fertilizarea naturală sau va trebui să aştepte fertilizarea "în
vitro", deoarece spermatozoidul lui nu este dotat cu acest
echipament energetic, Adam mtDNA?
4. Există statistici despre evoluţia şi comportamentul
copiilor născuţi "în vitro"?
Omul de ştiinţă nu a dat nici un răspuns ştiinţific. În
noul concept despre evoluţia vieţii, "Mitochondrial Adam
DNA data transmissions theory", ataşat acestui mesaj, veţi
putea găsi un posibil răspuns. Marea problemă pentru
umanitate nu este de a înţelege sau nu teoria noastră.
Omul de ştiinţă are suficient timp să vadă “in vivo”
efectele reale ale fertilizării “in vitro”, deoarece în următorii 20
de ani amplificarea efectelor erorilor produse acum vor deveni
vizibile pentru toată lumea.
Marea problemă a umanităţii este legislaţia
pentru "micro&nano-biologie"!
Răspunsul primit de la Institutul Naţional American de
Justiţie, ne-a deschis ochii! Ei luptă contra criminalităţii, nu şi
împotriva posibilelor erori ştiinţifice!
Ca cercetători independenţi, neînrolaţi în marile
instituţii de cercetare, noi nu putem lupta pentru “drepturile
legale ale spermatozoidului”, chiar dacă această vietate
microbiologică, numită “flagel bacterian” şi vizibilă doar la
246
microscop, este acum mutilată de omul de ştiinţă înaintea
fertilizării în vitro. Noi vă rugăm să aveţi amabilitatea să
deschideţi ochii şi să priviţi în viitor efectele erorilor genetice!
Un om normal nu poate juca puzzle “în vitro”,
aşteptând cu nepăsare efectele în viaţa reală!
Omul normal trebuie să acţioneze prin managementul
ştiinţific tradiţional şi modern pentru a corecta orice posibilă
eroare care afectează viaţa reală naturală!
Vă rugăm să nu neglijaţi nici o informaţie “aparent
idioată”, venită de la oamenii cu mintea liberă şi lipsită de
prejudecăţi, configurată nu numai prin ştiinţă, deoarece acum
omul de ştiinţă doar presupune anumiţi factori în acţiunile lui
viitoare, fără a-i lua în calcul pe toţi!
Vă rugăm să acţionaţi normal şi să le cereţi
geneticienilor să dea un răspuns ştiinţific normal, necesar
corectării legislaţiei drepturilor omului, chiar dacă prin
fertilizarea “în vitro” nimeni nu a fost ucis, deoarece nimeni nu
se va mai naşte “în vivo”! Fertilizarea “în vitro” omoară
speranţa fertilizării naturale!
Noi personal avem tot timpul din lume pentru a aştepta
cu răbdare răspunsul vostru.
P.S. Ştiaţi că biogeneticienii au renunţat la ADN-ul
mitocondrial al lui Adam şi fac sex virtual utilizând doar
ADN-ul mitocondrial al Evei?
Cu stimă.
.............................................
Credem că nu am făcut nici o aluzie nefondată la
cuvintele artistice ale Adei Milea din “Absurdistan” (“Vaca
paşte şi nu ştie ce paşte, vaca naşte şi nu ştie ce naşte”), nici la
vorbele religioase de acum 2000 de ani ale lui Iisus Hristos
(“Paşte oile mele”) şi nici la istoria antică a imperiului roman
(“Daţi plebei pâine şi circ!”), ci am făcut o analiză
managerială, fundamentată şiinţific, a celei mai moderne şi
invizibile tehnologii nano-genetice! Celor cărora le-am scris şi
nu au reanalizat creaţia lor, le transmitem salutări de bine şi
247
nu-i rugăm să se ruşineze şi să-şi bage capul în pământ, ca
struţul, când se vor împlini cele ce am spus noi, ci îi sfătuim să
se ascundă în peşteri şi să se roage pentru venirea bunului
Dumnezeu, care mai poate să-i mântuie, deoarece nu credem
că lucrătorul simplu mai are atâta inimă să-i ierte pentru erorile
produse de el pe baza cuvântului lor.
Nonconformismul are la bazǎ principiul biblic al
libertǎţii depline a omului (“Cât este sufletul în tine nici unui
trup nu te supune” - Isus Sirah, 33.25) şi este principala armǎ
organicǎ a omului divin spre libertate, generatoare de proteine
informaţionale, care l-au condus la libertatea totalǎ pe care o
are acum. Omul este liber sǎ-şi stabileascǎ singur soarta şi cu
siguranţǎ, cei care nu-L vor pe Dumnezeu drept cǎlǎuzǎ, pot
sǎ-şi aleagǎ propriul drum; fie sǎ-l paveze singuri, fie sǎ
meargǎ pe cel bǎtǎtorit de alţii, care au pǎşit înaintea lor.
Privind comoditatea, care ne-a cuprins organic pe toţi
datoritǎ mirajului de a utiliza excesiv facilitǎţile tehnologice
oferite de ştiinţǎ, ca pe o descalificare în “brodeală”, suntem
înclinaţi sǎ-i dǎm dreptate neconformistului scriitor englez,
Aldous Leonard Huxley, chiar dacǎ aceste vorbe au fost scrise
acum aproape 100 de ani, în "The brave new world": "Tele-
tâmpiţii secolului douazecişiunu vor avea tot ceea ce au fost
programaţi sǎ-şi doreascǎ, acţionând ca propriile lor tele-
jucǎrii. Rebelul castrat de mâine se va plimba într-o holo-
gramǎ şi va putea oricând deveni virtual asemeni propriului
sǎu idol…. El va fi mult mai interesat de a urmǎri actul sexual
al idolului sǎu, decât de a face el personal acest act."
Ce ar trebui sǎ fac eu, un simplu om, pentru a nu
deveni total dependent de sistemul modern creat de semenul
meu, omul?
Un posibil rǎspuns ni l-a dat acum mai bine de 200 de
ani tot un englez neconformist: “Trebuie sǎ creez un sistem.
Altfel voi fi înrobit de cel creat de alt om. ... Nici o pasǎre nu
are zbor prea înalt, dacǎ nu zboarǎ cu aripi proprii” -
William Blake.
248
 Şi unul ni l-a dat Iisus Hristos acum 2000 de ani (Ioan,
cap.15.15):“De acum nu vǎ mai zic slugi, cǎ sluga nu ştie ce
face stǎpânul sǎu, ci v-am numit pe voi prieteni, pentru cǎ
toate câte am auzit de la Tatǎl Meu vi le-am fǎcut cunoscute.”
“Şi am încǎlecat pe-o şea
Şi v-am spus povestea mea,
Despre viaţa mea şi-a ta!
Acum este rândul vostru!
Voi ce-aşteptaţi? Apocalipsa?”

Mirabila sǎmânţǎ, de Lucian Blaga

Mǎ rogi cu-n surâs şi cu dulce cuvânt
rost sǎ fac de seminţe, de rarele,
pentru EUtopia, mândra grǎdinǎ,
în preajma cǎreia fulgere rodnice joacǎ
sǎ-nalţe tǎcutele seve-n luminǎ.
…………………………………………
Palpitǎ în visul seminţelor
un foşnet de câmp şi amiezi de grǎdinǎ,
un veac pǎdureţ,
popoare de frunze
şi-un murmur de neam cântǎreţ.
Vezi "Pilda semănătorului" - Luca 8:1-15 sau Matei 13: 1-23

Continuarea sistemicǎ a basmului lui Lucian Blaga

din “Cântec pentru anul 2000”, ... astfel, Adam şi Eva, după
ce au gustat din pomul cunoaşterii, au plecat de la procesarea
materiei, … şi au ei ajuns la procesarea informaţiilor şi, … tot
construind ei sisteme virtuale conform sfatului dat de Blake,
… au ajuns, prin ştiinţa de a construi “in vitro”, la modernul
sistem informaţional al virtualizǎrii materiei, cuvântul virtual
întrupat pe internet, în care vedem cum fiecare zboarǎ cu Afiş oficial al UE în anii '80
propriile lui aripi virtuale, în propriul lui sistem virtual de
operare. Unde vor ajunge ei fǎrǎ tradiţionala busolă a credinţei,
divinul bio-GPS al sufletului uman? La Turnul Babel!

249 250
 12. O conferinţă ratată
Motto: “Cu urechile veţi auzi, dar nu veţi înţelege, şi
cu ochii vă veţi uita, dar nu veţi vedea.” (Matei 13.14)
La începutul anului 2009 am fost atras de o ispită
informaţională recepţionată pe “net”: “Scopul Societăţii de
Bioelectrochimie este de a promova cooperarea dintre oamenii
de ştiinţă interesaţi în aplicarea conceptelor şi tehnicilor
electrochimice în studiul fundamental al sistemelor vii.
Similitudinile fizice şi chimice ale fiinţelor vii şi modul de
interacţiune al lor cu radiaţiile au sporit interesul comunităţii
biofizicienilor, devenind un instrument utilizat în cercetare.
Conferinţa BES 2009 va acoperi o plajă mare de aspecte
interdisciplinare din domeniile Biochimiei şi Bioenergeticii
prin contribuţia biofizicienilor, biotehnologilor, medicilor
biofizicieni, electrofiziologilor şi cercetătorilor de la limita
acestor frontiere. De aceea ediţia din 2009 a conferinţei BES
va fi asigurată de RSPAB. BES 2009 este de asemeni şi o
conferinţă aniversară a celor 30 de ani de activitate BES.
Pentru a veni în sprijinul Comitetului Organizatoric al celei de
a 20-a Conferinţe Internaţională a Societăţii de
Bioelectrochimie şi în sprijinul RSPAB, vă invităm prietenos
să participaţi la BES 2009!”
Sibiul, care în 2007 a fost capitala europeană a culturii,
devenise acum o atracţie într-un domeniu pe care am început
să-l abordez cu pasiune din perioada facultăţii, chiar dacă
atunci o făceam destul de empiric.
Ispita suna frumos, organizatorii erau români, Sibiul
este un centru teologic marcant şi am crezut că am o şansă să
penetrez cu o temă a cunoaşterii aflată la graniţa dintre ştiinţa
oamenilor şi credinţa în Dumnezeu.
Am transmis rezumatul prezentat în capitolul 8, dar
având ca titlu “Adam and Eve mtDNA wireless bio-
communication”.
251
Rezumatul a fost înscris conform procedurii, dar în
final am primit un răspuns negativ privind acceptarea
participării mele la această conferinţă. Nu voi comenta sub nici
o formă acest eveniment, deoarece nu am participat nici măcar
în calitate de observator, deoarece nu mi s-a permis. Voi spune
doar că această conferinţă a debutat cu un referat despre noile
descoperiri ale ştiinţei medicale, bio-CIP-urile, privite ca o
utilitate şi ca o necesitate în a reînvia celebra pereche Adam şi
Eva prin “lumina undelor electromagnetice” produse de om.
Referatul “Hybridization of brain tissue with
semiconductor chips” a fost prezentat de Peter Fromherz,
Department of Membrane and Neurophysics, Max-Planck-
Institute for Biochemistry, Martinsried, Germany.
Primul implant de bio-CIP
În data de 10 mai 2002, trei membrii ai unei familii din
Florida au devenit "pionierii implanturilor de bio-cipuri",
conform unei ştiri CBS News.
Fiecare echipament, numit "VeriChip™", a fost
confecţionat din silicon, fiind de dimensiunea unui bob de
orez. El a fost descris drept un echipament de identificare prin
radio frecvenţă (RFID = radio frequency identification device),
miniaturizat, implantabil şi care poate avea numeroase utilizări
privind securitatea, urgenţele şi controlul sănătăţii.
Acest radio-emiţător a fost injectat sub piele. El
transmite un număr individual de identificare numai atunci
când se află la câţiva metri de un receptor special.
252
 13. Al treilea seminar ştiinţifico-religios
Motto: “Sunt mândru, ambiţios, răzbunător, şi am
jigniri în guşa mea mai multe decât gândire ca să torn în ele.”
(Shakespeare - Hamlet)
Într-o anumită măsură, mândria şi ambiţia sunt
necesare; ele sunt suportul demnităţii şi voinţei. Limita de la
care atitudinea umană trece din aceste stări benefice într-o
stare degradantă, marcată de nesimţire şi de încăpăţânare, este
variabilă şi relativă, în funcţie de situaţie. Dialogul, între patru
ochi sau în grup, poate atenua această limită şi poate conduce
la rezultate pozitive, dacă şi numai dacă partenerii acceptă în
dialog opiniile celorlalţi fără a trece la jigniri şi fără a avea
atitudini batjocoritoare. În practica managerială un astfel de
dialog se numeşte “brain storming” (furtuna creierelor), în care
anumite probleme, pentru care nu s-au găsit soluţii, pot fi
rezolvate prin cele mai neaşteptate idei, venite din partea celor
mai necunoscuţi participanţi.
Este atâta infuzie de articole şi de filme despre CIP-uri
introduse în paşapoarte, în vaccinuri, în braţ, în dinţi sau în
creier, încât nu cred că mai are vreo importanţă informaţia
despre un CIP în plus sau în minus în corpul uman, chiar dacă
el se află prin Geneză în “coasta lui Adam”.
În acest context, la doi ani de la lansarea ipotezei
existenţei unui bio-CIP divin în corpul uman, idee pe care
mass-media nu a mirosit-o sau nu a vrut să o vadă, mă simţeam
izolat în mijlocul unei lumi dezinteresate de ipoteza existenţei
senzaţionalului bio-CIP al lui Adam.
La izolarea mea, produsă prin ignorarea totală a acestor
idei năstruşnice, s-au adăugat nişte evenimente care au lovit
din plin cele două familii de prieteni care m-au ajutat enorm la
demararea acestui seminar ştiinţifico-religios, cu tema
„Comunicarea Divinitate – Om - Natură”, ce a stat la baza
lucrărilor mele literare ulterioare.
253
Gabriela Sobaru, soţia prietenului şi finului meu Florin
Sobaru, moare într-un tragic accident, pe 26 august 2008, la
Londra, unde plecase cu Florin să serbeze ziua de naştere a
unor buni prieteni din România ce se aflau în Anglia, special
pentru acel eveniment.
La scurt timp, în luna septembrie 2008, fiul cel mare al
familiei profesorilor Calangiu, îşi rupe coloana vertebrală într-
un tragic accident produs la Câmpulung şi rămâne paralizat.
M-am întrebat:
De ce Doamne ai permis hazardului să-i lovească pe cei
care m-au ajutat? Oare eu merg pe drumul luminat de Tine sau
am luat-o razna şi ăsta este rezultatul unei reacţii inverse
indirectă? De ce soarta oarbă nu m-a lovit direct pe mine?
În acest context mi-a fost greu să-i mai abordez pe cei
loviţi atât de crud de soartă şi să-i rog să continue alături de
mine drumul către acest Dumnezeu nevăzut şi necunoscut de
noi, oamenii moderni, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat în
viaţa lor.
Ce puteam eu să le spun în noile condiţii? Că pe
Dumnezeu nu-L interesează soarta noastră? Că nu El este de
vină pentru cele întâmplate? Atunci cine este vinovatul?
Hazardul şi incertitudinea? Mecanica cuantică?
Am rămas fără răspuns.
M-am rugat Lui să-i ajute pe cei rămaşi în viaţă şi am
continuat drumul singur, să-L caut pe Dumnezeu în felul meu.
Nici nu ştiu dacă eu ştiu să mă rog lui Dumnezeu cu
adevărat. Într-o discuţie avută cu Ohannes pe această temă, i-
am spus că eu nu ştiu ce să-i cer lui Dumnezeu, când merg la
biserică, deoarece mi se pare că am ceea ce îmi trebuie. Mi-a
răspuns că, în fond, simplul fapt că te gândeşti la Dumnezeu
este ca o rugăciune, care cu siguranţă Îl va determina şi pe El
să se gândească la tine. Este un fel de respect reciproc.
Oportunitatea care a apărut ca urmare a întâlnirii de 40
de ani de la terminarea liceului, am folosit-o în a distribui,
foştilor mei colegi de liceu şi profesorilor prezenţi, cartea
254
editată în 2008, însoţită de cele câteva broşuri concepute de la
editare până atunci, precum şi o broşură pregătită special
pentru acest eveniment.
Deşi simbolică această perioadă de 40 de ani, care
corespunde perioadei “traiului în deşert” al Evreilor eliberaţi
de Dumnezeu prin Moise de sub robia egiptenilor, acest
eveniment a decurs fără discursuri religioase sau ştiinţifice,
fiind axat pe amintirile din liceu, precum şi pe scurta istorie a
prezentării traseelor noastre profesionale şi sociale.
Nu am încercat să forţez nota pe tema subiectului care
m-ar fi interesat pe mine, aşa încât m-am mulţumit cu cele
câteva reacţii venite de la colegi, după ce au citit sumar titlurile
lucrărilor distribuite. Unul din ei m-a întrebat dacă am intrat în
vreo sectă religioasă, iar un altul m-a întrebat de ce mă
interesează căutarea lui Dumnezeu, căci acest lucru îl fac de
regulă cei care nu o duc bine în societate sau în familie.
Le-am zâmbit şi nu le-am răspuns concret. Le-am spus
că răspunsul îl vor putea găsi în lucrările mele. Totuşi această
întâlnire m-a pus pe gânduri. Am fost prezenţi 23 din cei 33
elevi care am terminat liceul. Câţiva din colegii mei de liceu au
murit, iar alţii nu au putut veni. La fel s-a întâmplat şi cu
profesorii. Traseele lor, ca şi al meu, au fost presărate cu
lucruri minunate, dar şi cu blocaje şi cu dificultăţi neprevăzute.
Oamenii normali îşi văd liniştiţi de drumul lor,
traversând de regulă cu fruntea sus atât lucrurile bune, cât şi pe
cele rele. Cei mai slabi abandonează lupta, iar cei mai tari
speculează oportunităţile care apar. Realitatea trăirii nu ne lasă,
de cele mai multe ori, să ieşim din cotidian.
Ultimii 20 de ani petrecuţi de la schimbarea de regim,
chiar dacă nu au produs o schimbare revoluţionară de atitudine
civică, ne-au introdus într-o lume nouă, deschisă concurenţei
pentru atingerea bunăstării celor din lumea capitalistă. Haosul
instalat în aceşti ani era în contradicţie cu ordinea şi cu liniştea
pe care ne-o asigurase cavitatea rezonantă a cortinei de fier.
255
Oamenii muncii, ca să folosesc termenul atât de utilizat
în regimul comunist, strigau la început lozinci patriotice, din
care cea mai des utilizată era „Noi nu ne vindem ţara”.
Ţara a fost vândută, treptat, treptat, pe negândite. Cei
care au făcut-o, asemeni faptelor semnalate de marele actor de
revistă român, Constantin Tănase, a se fi petrecut între cele
două războaie mondiale care au zguduit secolul 20, au tăcut şi
şi-au văzut de drumul lor. Fiara europeană cu 7 capete şi zece
coarne a reapărut să înghită copilul născut, în deşertul spiritual
al comunismului roşu, de către femeia fugită dincolo de ape.
Oamenii simpli îşi duc traiul de pe o zi pe alta.
Acum când scriu aceste cuvinte, în plină criză
mondială, un cutremur de pământ a produs o mare tragedie în
Haiti. Lumea reacţionează la fel cum a reacţionat şi în 1977
după cutremurul din România. Cei din interior îşi plâng
necazurile, iar cei din afară sar, fiecare după posibilităţi, să-i
ajute pe cei rămaşi în viaţă. Sunt gesturi umanitare care arată
că omul este diferit de animal, indiferent de religie.
Diferenţa de comportament a oamenilor loviţi de
dezastre naturale a fost izbitoare între românii bucureşteni din
martie 1977, loviţi de cutremur, americanii din New Orleans în
septembrie 2005, loviţi de taifunul Catrina, şi haitienii din
Port-au-Prince în ianuarie 2010, loviţi de cutremur.
În timp ce românii lipsiţi de cunoaştere totală şi de
libertate totală, au avut un comportament uman, unii datorită
fricii de securitate, iar alţii datorită fricii de Dumnezeu,
americanii şi haitienii liberi la moravuri s-au comportat ca
nişte animale, prădând magazine şi atacându-i pe cei care
posedau sau le aduceau hrană.
Atitudinea americanilor de a trimite trupe militare în
Haiti, care să-i protejeze pe civilii implicaţi în ajutor, a fost
condamnată de europeni, pe motiv că americanii speculează un
dezastru pentru a acapara o nouă piaţă comercială, prin
trimiterea în avanposturi a militarilor de carieră.
256
 Oare europenii au uitat că şi ei au acaparat lumea
evului mediu în acelaşi mod? Poţi face concurenţă loială cu
pistolul la tâmplă? Mai poţi gândi liber cu avioanele deasupra?
Ferocitatea manipulatorului de orice fel, naivul antic
legendar, fanaticul medieval mistic sau raţionalul om de
ştiinţiă modern, practicată de cei care au fost, sunt şi vor fi la
putere, a fost apărată de armate, cu ajutorul cărora s-au impus
legi, aparent normale, pentru introducerea pe pieţe a unor
bunuri si servicii destinate modelării comportamentului uman,
aşa cum a fost el gândit de cel care a creat sistemul şi
conjuncturile.
Eliberarea pieţei din România i-a determinat pe
europeni să pătrundă cu curaj. Aici şi-au dat mâna adepţii
capitalişti şi socialişti ai teoriei evoluţiei speciilor a lui Darwin.
Teoria a atins apogeul în România, când resursele ţării au fost
subtil repartizate celor care deţineau informaţii şi contra-
informaţii. Fără alte comentarii.
Hazardul a fost învins! Trăiască informaţia şi contra-
informaţia!
Să privim Europa liber integrată, în care gânditorii
occidentali îţi acordă fonduri europene (25% europene, 25%
româneşti guvernamentale şi 50% participare proprie). Aceste
fonduri sunt aprobate doar dacă-ţi modelezi gândirea după ei.
Ei nu vor să facă nici un efort ca să înţeleagă conceptul de
viaţă al unui „popor tradiţional”.
Vrei să faci parte din uniune, trebuie să accepţi rigorile
uniunii!
Cam acelaşi lucru pare a se petrece şi cu Dumnezeu.
Vrei să intri în rai, accepţi rigorile raiului! Altfel mergi
în iad.
Există o singură diferenţă privind trăirea fizică,
pământeană.
În timp ce Dumnezeu te lasă liber să-ţi decizi soarta,
fără să-ţi ia resursele pe care El ţi le-a dat, pământenii care au
creat raiul pe pământ, te zgândără şi te atacă economic pentru
257
a-ţi lua resursele naturale şi umane, pe care, spun ei, doar ei
ştiu să le prelucreze dumnezeieşte.
Dar oare ei mai vorbesc de Dumnezeu?
Ce fel de rai le oferă ei pământenilor?
Un rai plin de ispite sexuale, culinare, vestimentare,
medicale şi aşa mai departe, pe care muritorii de rând nu le pot
avea decât devenind sclavi sau acaparatori. Acest fapt ne duce
cu gândul la perioada lui Moise. Evreii, sătuli de libertatea din
deşert, i-au cerut lui Moise să-i ducă înapoi în Egipt, pentru a
mai simţi gustul cărnii. Libertatea fizică şi spirituală nu-i
interesa, deoarece Dumnezeul lui Moise nu le dădea ceea ce le-
au dat egiptenii. Comportamentul lor de dobitoace, care
aşteaptă daruri fără nici un efort, a dispărut în negura vremii.
Cel puţin aşa ni se spune, chiar dacă politicienii români
salivează după fondurile europene, iar marii gânditori şi
producători europeni salivează după resursele României.
Dar cei care împart acum resursele naturale ale Terrei,
către cei care sunt modelaţi în gândire să se rezume doar la
trăirea materială, au ei un comportament divin?
Cât din resursele exploatate se regăsesc în bunăstarea
ţărilor de origine? Ce au făcut europenii, prezenţi în România
pentru a ne procesa resursele conform normelor şi procedurilor
europene, în momentul apariţiei crizei mondiale?
Au transferat în ţările lor sumele de bani dobândite din
resursele poporului român, urmând ca apoi să le întoarcă
milostiv, sub formă de împrumuturi bancare, unui popor român
istovit de ispitele accesate la îndemnul capitalismului sălbatic.
Greşesc cumva? Am eu vreun răspuns obiectiv pentru
aceşti oameni preocupaţi doar de trăire? Mai au oamenii
nevoie de Dumnezeul lui Moise? Ce caut eu, un laic, să mă
amestec în lucruri pentru care nu am fost pregătit în mod
special? Oare eu am reuşit să sintetizez o ţintă divină către care
trebuie să-i dirijez pe oameni?
În ce calitate vorbesc eu în numele lui Dumnezeu?
258
 Acum, când lumea a atins un nivel general al calităţii Trezirea lui Adam
vieţii negândit cu ani în urmă, omul nu-L mai caută pe
Dumnezeu, deoarece El nu le dă aparent nimic. În opinia mea, şi războiul informaţional
omul şi-a transferat credinţa totală în semenul său, omul,
uitând de ţinta pe care o are, să se asemene Lui.
Pentru un om normal, relaţia om-Dumnezeu este:
- fie o relaţie intimă, de rugăciune la nevoie;
- fie această relaţie nu există.
Cei loviţi de soartă îşi întorc faţa către cer, rugându-L
pe Dumnezeu să-i ajute atunci când au nevoie. Ce-i slabi nu-L
vor găsi decât prin credinţă adevărată. Cei puternici, în opinia
mea, dacă-L găsesc prin simţire, ştiinţă şi credinţă ar trebui nu
numai să trâmbiţeze, ci şi să se comporte asemeni Lui.
Oare noi credem în Dumnezeu doar atunci când ne
trădează omul? Cum respectăm noi încrederea Lui în
capacitatea noastră de a deveni asemeni Lui? Poate deveni
acest sentiment al credinţei dintr-o atitudine de permanentă
cerşeală într-o atitudine demnă de reciprocitate?
Ce-i putem noi oferi lui Dumnezeu? Dar omului?
Daţi Cezarului cele ce sunt ale Cezarului şi lui
Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu. (Matei 22.21)
Acest îndemn este cheia scopului vieţii inteligente în
Univers. Vă las să citiţi liniştiţi trâmbiţele mele din referatul
următor şi să-L găsiţi singuri pe Dumnezeu. Dar înainte de asta
am să vă spun că am trecut prin furcile caudine ale
batjocoritorilor cu noua şi originala „Teorie a Creaţiei
Evolutivă Asistată”. Deoarece nu am acceptul administratorilor
de a include în această carte dialogul purtat pe net la adresele
de mai jos, mă mulţumesc în a vă transmite doar o parte din
vorbele şi din concluziile mele, rezultate din această încercare.
Cei curioşi pot accesa site-urile:
http://www.romanialibera.com/articole/articol.php?care=9490
şi
http://www.romanialibera.com/articole/articol.php?care=9525

259 260
 13.1. Introducere în dialogul de negociere
Înainte de Sfintele Paşti am intrat într-un dialog pe
internet purtat între doi “oameni” (???!!! – am pus aceste
semne deoarece, dacă citiţi dialogul, nu veţi şti dacă sunt
oameni sau animale) care disputau religios şi ştiinţific o
problemă concretă. Unul dintre ei este un cercetător biolog
român, care a făcut parte din echipa de lucru “GENOMUL
UMAN ARTIFICIAL”, coordonată de John Craig Venter în
centrul său de studii de la San Diego, California.
Deoarece orice intervenţie este mai întâi analizată de
un moderator, intervenţia mea nu a mai fost publicată, dar am
primit de la moderator invitaţia de a-mi expune pe “site-ul” lor
noua mea teorie despre care pomenisem în intervenţie.
Această teorie are în spate foarte multe teorii care,
fiecare dintre ele luată în parte este valabilă în domeniul din
care a emanat. Asamblarea funcţională a acestor teorii, cu
valabilitate specifică relativă la cunoaşterea din domeniul
abordat, într-un tot unitar, în care să li se certifice valabilitatea
în condiţii generale, şi asumarea riscului calculat prin
prevenirea apariţiei unor posibile erori este o artă, o ştiinţă şi o
dovadă de decizie flexibilă a managementului modern.
Un manager modern nu este un adevărat profesionist
într-un domeniu specific. El este un artist speculativ al
cunoaşterii, care utilizează profesoniştii la adevărata lor
valoare, fără a-i substitui. Managementul cunoaşterii şi calităţii
totale este credinţa în capacitatea omului de a deveni, în
ansamblu, asemeni lui Dumnezeu, prin ştiinţa şi arta de a
armoniza întreaga cunoaştere umană (duhul omului) cu scopul
de a elimina rădăcina cauzei tuturor neconformităţilor, prin
metoda certitudinii adevărului. Redau câteva din teoriile
utilizate de noi pentru acest studiu:
- domeniul fizicii - teoria entropiei, a sincronizării câmpurilor
energetice, a laserilor în cascadă şi a laserilor sferici,
principiile relativităţii şi incertitudinii;
261
- domeniul chimiei organice - teoria atracţiei aminoacizilor;
- domeniul matematicii - teoria numerelor binare, a şirurilor de
numere, a fractalilor, a diagramelor de flux;
- domeniul biologiei - teoria Eve mtDNA şi fecundarea umană;
- domeniul medicinei - teoria circulaţiei sanguino-limfatice şi
neurologice;
- domeniul comunicaţiilor spaţiale - teoria şirurilor de antene
comandate prin calculator, a cavităţilor rezonante, a ghidurilor
de undă şi a micro-cip-urilor;
- domeniul cibernetic - teoria asemănării şi abstractizării;
- domeniul marketingului - teoria stimulării consumului;
- domeniul simulării strategice preventive - teoria
previziunilor;
- domeniul construcţiilor durabile - teoria asigurării calităţii
trainice;
- domeniul managementului cunoaşterii şi calităţii totale -
teoria “brain-storming”-ului, a asamblării cunoaşterilor parţiale
într-un “tot” funcţional, a modelării, a negocierii, a deciziei, a
stabilităţii, a asumării riscurilor, etc.
În conceptul materalismului organic, managementul
speculativ este ceva arbitrar în creaţie, deoarece el pune numai
suflet pentru a face profit, iar lucrarea este făcută de
conformişti, un fel de roboţi profesionişti, al căror slogan poate
deveni prin super-specializare “noi muncim specific, noi nu
gândim interdisciplinar”.
Cu siguranţă, în managementul modern profitul trebuie
calculat material, prin bani, şi spiritual, prin mulţumirea
sufletească a lucrului bine făcut de echipa ta, pentru a face
numai bine ţie şi semenului tău, sub spectrul realizării
profitului şi fără alterarea naturii. Cel puţin conceptual, acest
tip de sistem este un fel de perpetuum mobile, deoarece “face
profit, făcând totul bine, fără a face rău nimănui”.
Revenind la teoria emisă de mine, inginer electronist, şi
de fiul meu, student la medicină, redau mai jos acest tip de
262
dialog modern purtat pe internet şi vă las să trageţi singuri
concluziile.
Observaţie – Deşi blogul este un sistem de
comunicaţie liberă şi neprotejată cu “drepturi de autor”, mi-
am permis să nu trasmit numele partenerilor mei de dialog.
Numele lor le puteţi găsi pe blogurile amintite.
Înainte de asta, vă voi spune doar că, datorită unor
fenomene pe care materialiştii nu le pot înţelege, am intrat cu
curaj în ingineria genetică şi am depistat o gravă eroare care
conduce “material” la sterilitatea băieţilor produşi în vitro şi
“spiritual” la întreruperea comunicaţiei fără fir a omului cu
Dumnezeu. În domeniul spiritual am făcut o speculaţie peste
limita cunoaşterii ştiinţifice actuale, intrând în domeniul
cunoaşterii umane prin revelaţii, specific tuturor religiilor
lumii, dar am făcut-o într-un mod raţional-ştiinţific, prin
tehnica numită “studiul informaţional interdisciplinar de
comparare ponderată a bazelor de date existente”, un fel de
"brain and soul storming".
Am transmis prin internet acest tip de îndoială privitor
la eroarea constatată “material”, mai întâi fizicianului Stephen
Hawking, care declarase anterior că “autodistrugerea
umanităţii se va produce datorită utilizării greşite a biologiei”,
cu speranţa că acest om de ştiinţă, chiar ateu fiind, este un om
care şi-a recunoscut cu curaj propriile greşeli şi cu siguranţă va
sesiza eroarea. Este ştiut că toate comunicaţiile prin internet
sunt supravegheate şi răspunsul primit a fost că Stephen este
bolnav şi nu mai răspunde la mesajele primite. Am luat-o ca
atare, i-am urat sănătate, dar nu am abandonat lupta contra
erorilor produse de om prin ştiinţa materială.
M-am adresat direct, tot prin e-mail, managerului
proiectului “genomul uman”, lui J.C. Venter, întrebându-l dacă
“copilul” lui artificial, ce a ieşit pe piaţă în ianuarie 2009, va fi
un om normal, sau este infertil şi impotent. Nu mi-a răspuns,
asemeni şi altora cărora le-am scris, dar şi tăcerea este un
răspuns.
263
Eu cred că suntem oameni raţionali şi ne putem da
seama că ştiinţa nu se învaţă la mănăstire, dar eu credeam,
asemeni lui Stephen Hawking, că adevăraţii oameni de ştiinţă
îşi recunosc greşelile semnalate de colegii lor de breaslă sau de
criticii terţi şi le reanalizează cu profesionalism.
Profesioniştii gândesc şi vorbesc despre profesia pe
care o cunosc, până la limita cunoaşterii lor.
Peste această limită toată lumea face speculaţii.
Criticii de profesie speculează aceste goluri în
cunoaştere, pe care profesioniştii le completează cu imaginaţia
lor, dar critica lor se rezumă de regulă la meseria din care
provin. Peste sau sub limita criticii raţionale intră în funcţiune
“bârfitorii batjocoritori”, fără ca ei să fie adevăraţi
profesionişti în vreun domeniu specific sau să fie obligaţi să
aducă argumente clare. Arta lor ţine de specularea emoţiilor
cititorilor neprofesionişti şi dirijarea lor în turmă, către direcţia
dorită, fiind total opuşi managerilor adevăraţi, care speculează
cunoaşterea profesioniştilor, pe care-i dirijează conştient într-o
direcţie stabilită de comun acord, pe baza “integralei
cunoaşterii” acestor specialişti.
Dăm un singur exemplu din managementul războiului
mondial: managementul profesionist american de integrare a
cunoaşterii existente, care a atras cercetătorii profesionişti
pentru realizarea armei supreme la acea dată, comparat cu
managementul dictatorial german, care a alungat fizic sau
material specialiştii de alte origini şi, în final, sufleteşte sau
spiritual şi pe cei de origine germană.
Când vedem ceea ce se petrece cu această ştiinţă
modernă, credinţa noastră actuală este că ea a fost confiscată
de cei cu bani pentru a fi dirijată, conştient sau nu, în direcţia
de care au vorbit profeţii.
Prin izolarea spirituală de restul lumii, pe care o
priveşte ca pe un simplu material didactic al laboratorului lor şi
ca pe o extensie pur materială în care-şi testează noile lor
descoperiri materiale, putem spune, apocaliptic, că din această
264
combinaţie, ştiinţă materială plus bani, a emanat a opta
candelă, cea a răului suprem.
Reacţia celor care au aprins această candelă sau care o
susţin se manifestă ca un zid de bârfe şi batjocoriri la tradiţii şi
la marile religii ale lumii, pentru a le şterge total de pe noua
faţă ARTIFICIALĂ a pământului.
În concluzie, ştiinţa nu se învaţă la mănăstire,
dar se desăvârşeşte acolo, prin filtrul divin!
13.2. Teoria creaţionismului ştiinţific prin evoluţie asistată
Teoria creaţionismului evolutiv al omului,
de Alexandru Boris Coşciug (Material propus
pentru publicare la data de: 4-04-2009)
Motto: “Sfârşitul temerii de Domnul este înţelepciunea”
(Isus Sirah 21_12.)
Pilonii de bază ai teoriei noastre sunt existenţa fizică a
unui bio-CIP natural, instalat prin creaţie în “coasta” omului, şi
principiile managementului cunoaşterii şi calităţii totale. Noi,
conform celei mai celebre şi complete definiţii a
managemetului, datǎ acum mai bine de trei secole de Gottfried
Wilhelm Freiherr von Leibniz, prin emiterea “metodei
certitudinii şi a artei de a inventa lucruri noi în vederea
încheierii disputelor cu scopul de a progresa în timp scurt”,
am adǎugat arta noastrǎ managerială de a descoperi funcţii noi
ale existenţelor deja cunoscute, care sunt necesare stingerii
litigiilor apǎrute în punctele critice din diagrama managerială a
trăirilor umane, între multitudinea şi diversitatea fluxurilor de
idei şi concepte despre viaţă, şi vǎ invitǎm sǎ mergem mai
departe, braţ la braţ, ca o spirală de ADN, la construcţia
spirituală a templului divin, utilizând această nouă cărămidă
informaţională a teoriei creaţionismului evolutiv.
Noi nu am inventat nimic, deşi ne-ar fi părut bine să-L
ajutăm în munca sa pe Managerul Creator, deoarece totul a fost
armonic instalat în om, înainte ca el să-şi dea seama cât e de
265
perfect, de către o inteligenţă externă, pe care noi oamenii
tindem să o atingem prin evoluţie spirituală.
Noi doar atribuim funcţii noi unor elemente vechi din
corpul uman, numite mitocondrii şi considerate centralele
energetice ale corpului uman. Din punct de vedere structural,
mitocondriile masculine “Adam mtDNA”, sunt organizate într-
un singur grup de nouǎ inele, ca spirala unui laser, şi formeazǎ
un şir de antene de comunicaţie radio de bandǎ foarte largǎ pe
care Creatorul le-a aşezat în apendicele xifoid al sternului.
Acest bio-laser are posibilitatea sǎ coboare la
frecvenţele joase terestre pentru a comunica cu mitocondriile
feminine“Eve mtDNA”, comparate de noi cu antenele log-
periodice, existente în celulele corpului uman, şi/sau cu
câmpurile energetice existente la nivelul Terei, dar şi
capacitatea de a strǎpunge aceste câmpuri ce înconjoarǎ acum
pǎmântul ca nişte vânturi, într-un mod aparent misterios pentru
oamenii de ştiinţǎ, şi de a comunica, pe lungimi de undă
nevăzute, cu lumea imaterialǎ idolatricǎ.
Conform calculelor noastre teoretice, frecvenţa de
rezonanţǎ sau fundamentala acestui rezonator energetic,
comparat de noi cu un laser cuantic în cascadă, este de
aproximativ 30 THz, o frecvenţă de o sutǎ de ori mai mare
decât frecvenţa maximǎ de transport a materiei, calculată
conform teoriei relativităţii. Aceastǎ ipotezǎ este deocamdatǎ
enunţatǎ teoretic, deoarece nu avem posibilitǎţi de verificare în
laborator a benzii de frecvenţe în care funcţionează acest
microorganism celular de bandă largă, şi chiar dacă această
fugă din real în virtual şi invers pare schizofrenie, noi susţinem
că este descrierea ştiinţifică a celui mai modern sistem de
management ce utilizează comunicaţia prin laser.
Dacă la un moment dat, Stephen Hawking s-a întrebat,
în timpul evoluţiei cercetărilor lui spre cunoaşterea
universului, “Aceasta, desigur, ar fi fost în puterea unei fiinţe
atotputernice, dar dacă ea ar fi creat universul într-un mod
atât de neînţeles, de ce a ales să-l lase să evolueze conform
266
unor legi pe care le-am putea înţelege? De ce trebuie ca
spusele noastre să aibă vreun fel de valoare?”, tot el singur a
găsit răspunsul pe care-l căutăm cu toţii, uneori cu
disperare,“De ce existăm noi şi universul? Dacă găsim
răspuns la această întrebare, el ar reprezenta triumful final al
raţiunii umane – pentru că atunci am cunoaşte gândirea lui
Dumnezeu.”
Aceste vorbe ne-au condus către Biblie, cartea de
căpătâi a lumii creştine, unde am găsit cea mai scurtă descriere
a creaţiei şi evoluţiei omului: “Cele patru vânturi ale cerului
au sfredelit marea cea necuprinsă şi patru fiare uriaşe au ieşit
din mare, una mai deosebită decât alta. Cea dintâi semăna cu
un leu şi avea aripi de vultur. M-am uitat la ea până ce aripile
i-au fost smulse şi a fost ridicată de pe pământ şi pusă pe
picioare ca un om şi i s-a dat inimă de om.” (Daniel 7.2-4)
Conceptul biblic cu vânturile creatoare ale cerului ne-
au readus în zilele noastre, către conceptul matematicianului
Paul Constantiescu privind geneza sistemelor: “Marele univers
apare astfel ca fiind format din câmpul fundamental ca un
rezervor nestructurat, infinit (ortoexistenţa), reprezentat ca un
fluid metarelativist, şi restul marelui univers (structurat, finit)
ce constituie existenţa, având spaţiu-timpul ca un prim câmp
grefat pe câmpul fundamental. Considerăm că o serie de fapte
experimentale, pe palierul viu, nu pot fi explicate fără ajutorul
rezonanţei şi coerenţei, deci fără a considera forţele de cuplaj
dintre câmp şi substanţă. Pentru geneza şi funcţionarea
reglajelor funcţionale şi structurale autoadaptive este
necesară, în afară de cantitatea de informaţie suficientă, de
asemenea şi energia, respectiv substanţa. De aceea pe palierul
viu, psihic şi cultural (social), unde abordările matematice
sunt incipiente, vom recurge la prezentarea de scenarii ale
genezei sistemelor. Celula vie este un sistem deschis care
realizează stările de echilibru dinamic tocmai datorită
fluxurilor (substanţiale şi radiante) din mediu şi în mediu. Prin
fixarea informaţiei din câmp pe suportul substanţial, în sensul
267
teoremei de eşantionare şi principiul canalului adecvat, vom
putea înţelege acumularea vertiginoasă pe palierul viu a
invarianţilor, a programelor, care descriu diferite relaţii
posibile cu mediul, deci vom putea înţelege formarea în
cascadă (reacţie pozitivă), prin cuplajul câmp-substanţă, a
reglajelor prospective pe acest palier. Transcrierea
informaţiei din câmp pe suportul substanţial, ca atare naşterea
limbajului cu a doua articulare, care foloseşte cuvinte şi fraze,
realizate prin combinaţii ale elementelor baze azotate (ARN,
ADN), în corespondenţă, în omomorfism cu listele de
aminoacizi, din spectrele Fourier, deci geneza codului genetic
(substanţial) asociat memoriei operative poate fi înţeleasă prin
interferenţa undelor, şi anume folosind ipoteza holografică.”
Noi tratăm acest subiect, al armonizării funcţionalităţii
organice, din punctul de vedere al managerului creator de
sisteme, pentru care în sistemul asistat de el nu există cutii sau
găuri negre, a căror prezenţă sau existenţă şi al căror rost să nu
fie cunoscute în amănunt.
La modul general, un manager gândeşte mai întâi
procesul în virtual sau informaţional, un mediu abstract în
care-l tratează invers decât fluxul direct al procesului ce se va
produce în realitate, pornind de la finalitate spre începuturi sau,
altfel spus, de la realizarea scopului propus spre intrări.
Regulile generale sunt precizate într-un cadru larg şi simplist,
cu scopul de a se face cunoscut rostul sau finalitatea sistemului
şi calitatea pe care o va atinge produsul acestui sistem.
Această politică generală este apoi defalcată amănunţit
în proceduri specifice, necesare şi suficiente atingerii scopului
final, care se vor desfăşura după un program evoluţionist de
transformare a elementelor brute achiziţionate în elemente
utile. Pe baza acestor proceduri, se stabilesc sub-funcţii şi sub-
procese, conform cărora se realizează sub-produsele specifice,
ce vor fi asamblate în produsul final, la nivelul calitativ cerut
de utilitatea finală a produsului.
268
 Punctele de intersecţie ale sub-produselor se numesc
“puncte critice” şi sunt bine precizate, în timp şi loc, din
punctul de vedere al evoluţiei ansamblului. Pentru a fi sigur că
subprocesele se desfăşoară conform procedurilor stabilite, este
imperios necesar ca la porţile de intrare şi de ieşire ale fiecărui
sub-proces să existe un control amănunţit al tuturor
elementelor participante.
Prin control amănunţit se înţelege mai întâi stabilirea
unor criterii de acces şi de evacuare, pe care aceste elemente
trebuie să le îndeplinească, precum şi precizarea metodelor de
control efectuate asupra lor.
Având aceste elemente sau cărămizi constructive
necesare procesului, precum şi procedurile de circulaţie a lor
prin ansamblul sistemic, managerul poate simula virtual modul
general de funcţionare a acestui ansamblu sau organism creat
şi utilizat de om, într-un mod schematic sau simbolic, cu
ajutorul unor diagrame de proces intercondiţionate, în care
totul poate fi simplificat într-o diagramă de flux complexă ce
conţine un număr limitat de fluxuri, necesare şi suficiente
descrierii. În cadrul unei astfel de diagrame, controlul total al
trasabilităţii elementelor este esenţial pentru atingerea scopului
stabilit, la nivelul calităţii propuse.
Pentru un ansamblu tehnic, o diagramă generală de
proces cuprinde toate fluxurile elementelor care intră în proces
şi urmăreşte traseul lor pe toată durata procesului, până la
realizarea scopului propus.
Acest tip de gândire managerială se poate extrapola de
la sistemul analizat la celelalte sisteme cu care el intră în
contact şi care sunt furnizori de elemente. Printr-o astfel de
gândire şi tehnică managerială de creaţie, celebrul principiu al
incertitudinii, care stă la baza nu mai puţin celebrei teorii a
mecanicii cuantice, este eliminat din start. Prevenţia, asigurată
prin controlul trasabilităţii elementelor, asigură certitudinea că
totul se petrece în realitate aşa cum a fost gândit şi planificat
informaţional.
269
În concepţia noastrǎ practicǎ, omul a fost echipat, prin
creaţie, cu acest CIP biologic, care funcţionează ca un bio-GPS
de orientare spaţială, pentru a-i permite comunicarea cu
universul informaţional nevǎzut cu ochii, dar şi pentru a putea
fi văzut de acesta şi a i se urmări trasabilitatea.
Statistic a fost descris un grafic al impactului
informaţiei noi asupra omului, grafic elaborat prin marketing
cu scopul de a descifra puterea cuvântului (reclama) asupra
stimulării consumului uman, grafic ce poate fi extrapolat la
activităţile şi la evoluţia omului.
Analizând, cu profesionalismul managementului
cunoaşterii şi calităţii totale, cele trei tipuri de informaţii emise
de om de-a lungul timpului pe baza celor trei tipuri distincte de
revelaţii, definite de noi după cum urmează, organico-
emoţionalǎ - EQ, religioasǎ-revelată - CQ şi ştiinţifico-
obiectivǎ - IQ, constatăm o serie de interferenţe între
conceptele privitoare la creaţie şi la evoluţie, care ne-au permis
să emitem această teorie.
În ziua a şasea, omul primitiv a apărut prin evoluţie din
animale şi primul tip de revelaţie simţit de omul-animal a fost
de tip emoţional, declanşat involuntar de reacţia organicǎ sau
animalicǎ la teama faţă de nou şi numită fricǎ sau stres al
omului primitiv în faţa imensităţii naturii, a complexităţii ei pe
care nu o putea cuprinde şi a pericolelor care-l puteau
surprinde. Acest tip de revelaţie acoperă 10% din cunoaştere
şi, alături de încă 38% aduse prin cunoaşterea şi recunoaşterea
necesităţilor organice, a dus la dezvoltarea spiritului de
supravieţuire cu orice preţ, bazat pe simţurile organice, şi
explicat foarte bine de Charles Darwin prin teoria evoluţiei
speciilor, dar şi la atracţia faţă de anumite lucruri utile, care a
dezvoltat interesul în scop propriu.
Pentru a depăşi o criză apărută în evoluţia naturală, în
acel punct critic de introducere a “inimii de om”, Dumnezeu a
intervenit şi a adăugat neocortexul, transformând, prin decizia
lui, omul inconştient, evoluat din animal, în homo sapiens, ca
270
om conştient, capabil sǎ memoreze evenimentele trecute şi
astfel sǎ poatǎ preveni sau preîntâmpina unele evenimente în
cunoştiinţǎ de cauzǎ. Astfel a apărut raţiunea, care, prin
evoluţia spirituală a conştiinţei de masă, a mai contribuit cu
încă 32% la cunoaşterea totală şi l-a ajutat pe om să descopere
şi să înţeleagă macro şi micro universul.
Un alt punct critic a fost momentul creaţiei familiei, cel
al selecţiei divine a perechii Adam şi Eva, dintr-un “popor
care trăieşte deosebi” (Numerii) şi care a dezvoltat natural cel
mai bine conştiinţa organică, dată de combinaţia informaţiei
recepţionată prin simţuri, prin necesităţi şi prin raţiune. Pe
lângă uniunea lor fizică şi spirituală şi educaţia în conceptul
familiei unite, ca celulă de bază necesară şi suficientă
construirii raiului pe pǎmânt de către om, le-a adăugat
încrederea sau credinţa în renumele adevăratului Gânditor,
Inventator şi Creator, care completează modest cu încă 20%
totalul cunoaşterii şi acceptării adevărului.
În acel moment, Dumnezeu, probabil printr-un înger
materializat într-o persoanǎ fizicǎ (era o persoană îmbrăcată,
deoarece Adam şi-a dat seama că este gol prin comparaţie cu
ceva existent) le-a transmis, pe lângǎ educaţia primarǎ şi
adevărata credinţă. În perioada zilei a şaptea (Geneza 2),
Dumnezeu, pentru a crea celula de bază a societăţii, "familia
nucleară", şi a o îndruma să construiască raiul pe pământ, a
efectuat o selecţie managerială şi i-a ales pe Adam şi Eva din
rândul oamenilor existenţi pe pământ la acea dată.
Ţărâna din pământ" preluată de Dumnezeu pentru a-l
crea pe Adam (anul 3761 BC, conform religiei mozaice), nu
este nimic altceva decât un copil pământean al speciei "homo
sapiens", care a evoluat până la sfârşitul zilei a şasea pe baza
corecţiilor genetice introduse divin în timpul evoluţiei
(„Făcutu-s-a omul cel dintâi, Adam cu suflet viu; iar Adam cel
de pe urmă cu duh dătător de viaţă. Dar nu este întâi cel
duhovniesc, ci cel firesc, apoi cel duhovnicesc. Omul cel dintâi
este din pământ, pământesc; omul cel de-al doilea este din
271
cer.” - 1.Corintieni, 15.45-47), iar "suflarea de viaţă" dată
acestuia, nu este nimic altceva decât insuflarea credinţei în
Managerul Creator sau conceptul managerial de conformanţă
cu proiectul stabilit, concept care se obţine prin educaţie, trăire
şi lucru, în ascultare şi practică lucrativă, alături de o persoană
înţeleaptă.
Pentru a completa familia, Dumnezeu a făcut o nouă
selecţie managerială pentru "funcţia de adevărată mamă şi
soţie", numită Eva, alegând o fiică a oamenilor pământeni, pe
care a crescut-o în acelaşi spirit ca şi pe Adam, dar izolată de
acesta în perioada cât asupra acestuia i-a dat "somn greu",
pentru a o feri de instinctele animalice genetice care ar fi
ispitit-o, copil necunoscător fiind, către anumite fapte care nu
trebuiesc făcute înainte de maturizarea fizică şi psihică a
omului. Procesul creaţiei Evei, numit biblic "a luat una din
coastele lui şi a plinit locul ei cu carne", nu este nimic altceva
decât codificarea procesului spermatogenezei, dirijat de
translatorul biologic al informaţiei universale “Adam mtDNA”
existent la intersecţia frontală a coastelor, numit de noi
translatorul bio-sufletului idolatric, combinat cu procesul
fecundării şi maturizării unui ovul feminin de către un
spermatozoid uman, numit embriogeneză. Comparând aceste
informaţii religioase cu cele ştiinţifice, conform cărora Eva,
această femelă modernă a speciei omului ajutat să evolueze
către homo sapiens, a apărut acum 200000 ani şi Adam a
apărut acum 60000, nu sunt deloc în contradicţie, ci se
completează reciproc cu cele religioase şi cu cele artistice din
legende. Golul ştiintific, privind continuitatea speciei umane
timp de 140000 de ani numai cu Eve, poate fi argumentat
religios prin faptul că Dumnezeu a practicat ingineria genetică
evolutivă, prin reacţie inversă, în perioada de somn greu dată
lui Adam cel pământean, şi, utilizând acelaşi procedeu
tehnologic al transmisiei fǎrǎ fir a cuvântului pentru
dezvoltarea neo-cortexului, necesar raţiunii dar nu şi suficient,
a dezvoltat spermatozoidul uman perfect, o mică vietate
272
biologică, numită flagel bacterian, destinată nu numai
fuzionării cu un ovul feminin, ci şi necesităţii echipării
viitorului organism uman cu ADN-ul mitocondrial masculin,
acest organic bio-GPS. După transmiterea credinţei către
Adam, specia umană a evoluat controlat într-o nouă direcţie,
care a făcut ca lumea modernă de astăzi să fie un produs al
celor doi aleşi ai lui Dumnezeu, Adam şi Eva, prin combinaţia
moştenitorilor lor cu restul oamenilor ("Fiii lui Dumnezeu au
văzut că fiicele oamenilor sunt frumoase, şi-au ales dintre ele
soţii, care pe cine a voit." – Geneza 6.2).
Prin acest model de credinţǎ, Dumnezeu i-a transmis
lui Adam regulile generale şi specifice de convieţuire în
familie, printre care şi respectul total faţǎ de femeie, ca om
egal bǎrbatului şi ca partener cu drepturi egale în procesul
evoluţiei, respect care la acea vreme nu exista sub nici o formǎ
în rândul popoarelor lumii şi care nici acum nu este înţeles şi
respectat în totalitate, aşa cum a dorit şi s-a exprimat în fapt
Dumnezeu. Aceastǎ ultimǎ remarcǎ o facem şi pentru a
accentua unul din principiile fundamentale ale creştinismului,
egalitatea femeii cu bǎrbatul, şi de a atrage atenţia asupra
tendinţelor moderne de a transforma femeia într-o vietate
destinată numai plǎcerilor organice ale bǎrbatului, sexuale,
gastronomice, menajere, etc.
Această teorie elimină teoria conform căreia Dumnezeu
a permis incestul pentru prima generaţie a familiei creată şi
educată chiar de El, şi, chiar dacă nu este în întregime o teorie
unitară, este acum completată ştiinţific de faptul că la baza
originii ADN-ului nuclear al omului actual se află un
cromozom Y, preluat de la un singur bărbat, şi un cromozom
X, preluat de la o singură femeie. Această teorie nu exclude ca
la vremea respectivă să fi existat şi alte cupluri care au născut,
dar moştenitorii acestora au dispărut ca urmare a selecţiei
naturale, exprimată darwinian, dar dirijată de legile naturale
stabilite de Creator.
273
Expresia biblică, "la sfârşitul zilei a şasea, a făcut
bărbat şi femeie", argumentează religios crearea speciei umane
pământene, dezvoltată prin evoluţie controlată din animale,
înaintea apariţiei oamenilor credincioşi în Dumnezeu, prima
celebră famile din lume, Adam şi Eva, care este descrisă în
Biblie, după încheierea zilei a şasea, la capitolul „Prima
familie”. Dupǎ terminarea creaţiei omului la sfârşitul zilei a
şasea, Dumnezeu s-a odihnit.
Acum suntem în ziua a şaptea şi El face lucrarea Lui
prin oameni, cǎrora le-a dat “toate câte au fost create ca sǎ le
stǎpâneascǎ” sau, utilizând limbajul managementului modern,
cǎrora le-a transferat toatǎ responsabilitatea administării
acestei creaţii autofuncţionale prin reacţie inversă
autocorectivă. Orice om, când vede ceea ce vede, deşi nu
întotdeauna înţelege sensul creaţiei şi evoluţiei controlate a
lucrului fǎcut de om şi al creaţiei şi evoluţiei controlate a
lucrului fǎcut de Dumnezeu, nu trebuie sǎ şovǎie în faţa
greutǎţilor realitǎţii, aşteptând ca “Cineva” sǎ facǎ ceea ce el
ştie sǎ facǎ şi poate să facă bine. El este un mic manager al
propriului destin, definit prin trasabilitatea trǎirii lui
individuale libere într-un mediu creat în mod intenţionat cu
„teste grilă” şi cu reacţie inversǎ pentru a permite evoluţia
directivă şi a se evita ambalarea, prin autocontrol şi
autocorecţie. El a fost atenţionat de Managerul General despre
greutǎţile pe care le va întâmpina în drumul sǎu spre pomul
vieţii, datoritǎ lipsei credinţei în El.
Poate tocmai această lipsă de credinţă sau îndoială era
singura cale, în mediul real, pentru a-l determina pe om să urce
liber în pomul cunoaşterii şi pentru a-l scoate din stadiul de
animal domestic şi ascultător.
De fapt noi credem că Dumnezeu a creat conjuncturile
pentru ca omul să ajungă singur, prin cunoaştere, la pomul
cunoaşterii şi la pomul vieţii, prin cunoaşterea binelui total şi a
răului suprem, pentru a şti, a putea şi a vrea să le separe.
274
 Revenind la modelarea omului nou, oamenii de ştiinţǎ,
pe baza analizelor aprofundate fǎcute pe animale, refuzǎ sǎ-i
acorde acestui bio-GPS organic vreun rol în geneticǎ şi îl
eliminǎ de la bun început, prin procesul tehnologic de
modificare geneticǎ a plantelor, a animalelor şi a oamenilor,
prin cele mai noi tehnologii de fertilizare în vitro sau ICSI
(intra citoplasmatic sperm injection) şi astfel ei au creat nişte
“eunuci biologici”, asemǎnǎtori oarecum existenţelor
originale, dar incapabili de autofertilizare şi „lipsiţi de
moştenirea lor, cerul”.
Aceşti biogeneticieni, care se cred dumnezei, anuleazǎ
din start capacitatea de comunicaţie a omului pe frecvenţǎ
înaltǎ, lǎsându-i doar comunicaţia de joasǎ frecvenţǎ, care dǎ
comportamentul emoţional sau organic în faţa ispitelor
materiale, caracteristicǎ principalǎ a animalelor şi a omului
primitiv, care fǎrǎ credinţǎ nu se putea ridica la nivelul
comunicaţiei cu Dumnezeu, deoarece acest şir de bio-antene
este comandat neuronal de cǎtre neo-cortex, element biologic
al raţiunii, care lipseşte animalelor şi omului primitiv.
Numai combinaţia şi relaţia funcţionalǎ a acestor douǎ
elemente biologice, neocortexul şi ADN-ul mitocondrial
masculin, îl diferenţiazǎ pe om de animal şi poate fi dezvoltată
printr-un program ştiinţific, numit educaţia armonizării
sistemului de management personal, astfel încât a patra fiară
văzută de Daniel (7.7), cu “dinţi mari de fier şi gheare de
aramă”, care “mănâncă şi sfărâmă, iar rămăşiţa o calcă în
picioare”, contemporană epocii noastre, să se armonizeze cu
evoluţia reurselor naturale.
Alimentaţi fiind cu aceste cunoştinţe teoretice şi vǎzând
aceastǎ eroare geneticǎ, noi am scris şi editat acum un an o
carte (“Scurtă istorie a creaţiei omului – De la Adam la
Judecata de apoi”) şi am lansat prin internet o alarmǎ cǎtre
cele mai mari centre de geneticǎ din lume, dar nu pentru a le
spune cǎ îi întrerupe omului comunicaţia cu Dumnezeu, cǎci
ne-ar fi râs în nas, ci pentru a le spune cǎ toţi bǎieţii produşi
275
prin fertilizare în vitro sunt sterili. Acest fapt este acum
confirmat ştiinţific, ba chiar se confirmǎ în plus şi alte boli
cardiovasculare şi imunologice, la aceşti copii nevinovaţi.
Treptat, omul, care a fost lăsat de Dumnezeu să
administreze acest colos universal, a început să-şi dea seama
raţional că poate domina natura, prin cuvântul său, şi, primind
informaţii sub o altă formă de revelaţii sau descoperiri
ştiinţifice, care nu-l scoteau din realitate pentru a-L vedea şi
altfel pe Dumnezeu, L-a scos treptat pe Dumnezeu din
calculele lui, dar fără nici un discernământ logic, deoarece
rezultatele acţiunii lui concrete, ca produse ale ştiinţei lui, se
reîntorc uneori, mai devreme sau mai târziu, împotriva
generaţiilor care vin. Dezvoltarea la maxim a acestor douǎ
laturi ale trǎirii umane fizice, inteligent şi organic, şi
minimizarea extremǎ a laturii spirituale, aparent o necunoscutǎ
a raţiunii umane, deoarece se produce în virtualul abstract, au
condus umanitatea la criza actualǎ de conştiinţă.
Omul de ştiinţǎ a început sǎ accepte şi sǎ recunoascǎ
puterea unor altfel de sisteme de bio-comunicaţie fără fir şi de
tratamente medicale practicate diferit de cele dezvoltate de el
(“punerea mâinilor unui bio-terapeut pe un pacient”), cel
puţin în cazurile în care el îşi declinǎ competenţa, ştiind acum
şi recunoascând cǎ ştiinţa lui este “o sabie cu două tăişuri”
(Apocalipsa), relativǎ şi incertǎ. Practic, omul modern
cunoaşte şi recunoaşte cǎ relativitatea şi incertitudinea
acţiunilor lui pot fi eliminate doar prin cunoaşterea totalǎ, pe
care tot el a demonstrat, prin raţiunea analizei statistice, că nu
poate fi atinsă doar prin raţiune, ci şi prin încredere.
Acum, omul începe sǎ fie respectat şi vrând-nevrând
trebuie sǎ rǎspundǎ cu respectul cuvenit unei conştiinţe sociale
devenită din ce în ce mai respectuasǎ prin evoluţie. Lacunele
genetice şi culturale pot fi depǎşite prin medicină, prin
educaţia modernǎ şi prin tehnologia rapidǎ de informare, chiar
dacǎ uneori ne confruntǎm cu propria lipsǎ a cunoaşterii totale
datoritǎ specializǎrii noastre totale într-un domeniu din ce în ce
276
mai îngust, în care folosim din ce în ce mai mult un limbaj
super-specializat şi super-codificat. Nu este nici o ruşine în a
spune cǎ nu eşti informat într-un domeniu, dacǎ faci bine ceea
ce ai fost pregǎtit şi ceea ce şti sǎ faci bine în domeniul tău.
Indiferent dacǎ ştim sau dacǎ nu ştim cine ne-a creat, evoluţia
noastrǎ nu înseamnǎ numai a primi, ci şi a da.
Deoarece Dumnezeu a fost primul şi singurul care a
comunicat direct cu omul, arătându-i calea cea dreaptă, pe care
acum o putem vedea raţional prin ştiinţa managementului
cunoaşterii şi calităţii totale, credem că este cazul să-i acordăm
Lui încrederea noastră şi să lăsăm la o parte alte imaginaţii, pe
care moştenitorii noştri le vor trăi la vremea lor, în calitate de
extra-planetari. După manifestarea necredinţei, Dumnezeu i-a
părăsit fizic pe Adam şi Eva, dar nu şi spiritual şi această
credinţă a fost revelată evreilor în spiritul adevărului suprem,
dar şi altor popoare, care au transmis altfel de concepte privind
divinitatea. Unele din concepte au dispărut odată cu popoarele
care le-au dezvoltat, ca o dovadă că nu aveau o origine divină
adevărată, ci se bazau pe altfel de idolatrii, iar altele au rezistat
până în zilele noastre sub forma marilor religii, ca dovadă că şi
ele au un cuvânt greu de spus la clǎdirea adevǎrului suprem.
Modelarea evoluţiei continuă apocaliptic sub semnul lui Iona
şi vorba românului, “vom trăi şi vom vedea”.
Vă mulţumim anticipat pentru intervenţiile voastre,
indiferent cât de dure vor fi.Mulţumim organizatorilor pentru
permisiunea de a transmite gândurile noastre, şi, cu regret dar
şi cu bucurie, ne retragem pentru “Sfintele sărbători de Paşti”
şi vă dorim un dialog plăcut şi paşnic.
13.3. Dialogul
Acest dialog, în loc să mă demoleze, m-a întărit.
În perioada lui am simţit nevoia să mă exprim şi în
versuri, expunând pe forum primele mele încercări, care, chiar
dacă nu au o subtilitate artistică, au măcar sinceritatea
exprimării sufleteşti.
277
Din acest dialog, în afara cuvintelor de batjocură la
adresa mea, a fiului meu şi a lui Dumnezeu, şi a unor referinţe
neconcludente, eu personal nu am remarcat altceva.
Nu contest capacităţile intelectuale ale interlocutorilor,
în primul rând pentru că sunt absolvenţi ai unor centre de
învăţământ superior şi în al doilea rând pentru că sunt implicaţi
în activităţi umane care presupun inteligenţă. Capacitatea lor
de a se exprima cu uşurinţă şi de a utiliza exemple artistice m-a
făcut să-i admir şi să le înţeleg raţiunea mesajelor.
Educaţia acestor oameni de ştiinţă şi teologi îi
îndeamnă către acceptarea unor legi şi dogme umane, elaborate
de-a lungul timpului de om, pe care ei le cred bătute în cuie şi
pecetluite pentru veacurile ce vor veni. Ca să-l parafrazez pe
Pavel, opinia noastră este că omul nu a atins înţelepciunea lui
Dumnezeu, prin înţelepciune, motiv pentru care noi oamenii
mai trebuie să batem la uşa Lui pentru a ni se deschide.
13.4. Ultimele mesaje ale mele, neincluse pe forum
ABC – Stimaţi Domni, Eu nu pretind că ştiu adevărul,
deoarece acest “presupus adevăr” nu mi-a fost revelat prin
metodele şi tehnicile religioase, indiferent de multitudinea
religiilor existente, care, fiecare în felul său, susţin un altfel de
lucru, pe baza unor tehnici de ieşire din realitate.
Eu analizez doar informaţiile produse de oameni şi
încerc să găsesc o explicaţie logică a unui adevăr, despre care
unii spun că este adevărul suprem, dar că este un miracol pe
care oamenii nu-l vor cunoaşte niciodată. Eu sunt un simplu
specialist în managementul cunoaşterii şi calităţii totale şi,
conform acestui principiu, când cunoaşterea se blochează într-
un domeniu specific, se lansează metoda “brain storming”
prin care fiecare spune ce-i trece prin cap, chiar dacă nu are
legătură cu subiectul şi uneori provoacă râsul celor implicaţi.
Atitudinea dumneavoastră este foarte normală şi s-ar putea ca
vorbele mele să fie “de râs”, dar mi-am asumat acest risc şi
trebuie să suport cu stoicism critica dumneavoastră, indiferent
278
cât de dură este, mai ales că din ea voi învăţa cu siguranţă
foarte multe lucruri. Pentru mine acest dialog este un test de
simulare a unei strategii imaginată peste limitele cunoaşterii
actuale, dar şi unul de abţinere în a adresa cuvinte jignitoare
unor oameni pe care nu-i cunosc, doar pe baza analizei unor
vorbe rostite de ei în anumite circumstanţe sau provocări
("înfrânarea limbii şi adevărata înţelepciune" – Iacov 3).
Eu am plecat de la faptul semnalat de părinţii băieţilor
produşi prin tehnologia “in vitro”, cum că aceşti copii nu au
spermă sau că sperma lor nu are motilitate, iar răspunsul
medicilor este pur şi simplu normal, “noi nu ştim de ce; asta
este generaţia pe care am produs-o.” Dacă ne ducem la
informaţiile din agricultura modificată genetic, vedem şi acolo,
de exemplu, că boabele porumbului obţinut pe ogor, pe baza
boabelor modificate genetic luate de la staţiunile de cercetare,
nu sunt reproductive natural. Acelaşi lucru se petrece şi la
animalele fertilizate artificial.
Atunci mi-am pus întrebarea dacă aşa trebuie să
evolueze lucrurile cu plantele, animalele şi oamenii, adică dacă
toţi masculii trebuie să devină infertili (nişte simpli boi, buni
doar pentru muncă), iar evoluţia naturală să fie întreruptă şi să
fie preluată artificial 100% de către om. Am intrat în
informaţiile geneticii umane şi am observat că se elimină
ADN-ul mitocondrial existent în spermatozoid. Eu gândesc
simplu şi funcţional, inginereşte: dacă vreau să fac o copie
fidelă a unui lucru existent, trebuie să copiez cu exactitate acel
lucru, fără a tăia sau a elimina ceva. Presupunerea mea, în ceea
ce priveşte spermatogeneza, este că dacă nu introduc
spermatozoidul original aşa cum e, atunci în procesul
spermatogenezei se produce un blocaj sau o modificare ce
poate atrage repercursiunile semnalate de beneficiarii acestui
proces, datorită lipsei unei informaţii şi nimic mai mult.
În altă ordine de idei, acest flagel bacterian organic,
spermatozoidul, seamănă cu clistronul reflex, un tub electronic
cu undă progresivă utilizat în tehnica transmisiilor de date pe
279
frecvenţe foarte mari. Aceste frecvenţe, invizibile ochiului
uman, pot fi purtătoare de informaţie. Am calculat frecvenţa de
rezonanţă a acestui tip de rezonator organic, fără a face corecţii
ce sunt de multe ori necesare, şi am ajuns la frecvenţa de 30
THz. Aici am făcut o speculaţie: asemănarea sufletului uman
cu unda magnetică purtătoare de informaţie.
În ceea ce priveşte dracul, eu sunt sigur că nu există,
dar această noţiune poate fi atribuită unei persoane care
execută orbeşte instrucţiunile altcuiva, fără a gândi el însuşi că
prin aceste acţiuni provoacă foarte mult rău altor persoane.
Cred că putem atribui acest termen, fără să greşim, şi
teroriştilor, dar şi exorciştilor materialişti.
Datorită faptului că, numai prin educaţie, anumiţi
fanatici nu pot fi întotdeauna îndemnaţi 100% să facă ceea ce
le-a fost dictat de la centru, am forţat logica actuală peste
limitele cunoaşterii actuale şi am făcut o nouă speculaţie:
acţiunile omului vor putea fi controlate 100% dacă şi numai
dacă omului îi lipseşte organul biologic propriu de orientare
spaţială în univers, un fel de traductor bio-tehnic între
electricitatea corpului biologic şi această invizibilă undă,
purtătoare a conştiinţei umane.
Implantarea cip-urilor electronice în creierele
animalelor şi oamenilor se face cam de prin anii 1960, cu
rezultate uimitoare pentru animale şi controversate pentru
oamenii. Animalele execută 100% ordinele transmise
electronic de la distanţă, dar oamenii nu.
M-am întrebat şi eu: de ce?
În ultimele informaţii referitoare la cip-uri, găsim date
despre utilitatea acestora în cazurile medicale, în care anumiţi
oameni îşi pierd capacitatea de autocontrol, şi în aplicaţiile
militare, ca o necesitate de supraveghere a stării de sănătate a
militarilor aflaţi în misiuni speciale şi de a le transmite datele
necesare orientării în situaţiile de criză. Nu putem spune, în
cazul în care noi înşine am fi implicaţi în astfel de situaţii, că
nu am avea nevoie de un supliment tehnic de orientare pe care
280
nu-l putem obţine pe baza dotării organice pe care o avem de
la natură sau care a fost deteriorată din diverse motive. Pe baza
acestor speculaţii sau forţări peste limitele cunoaşterii
ştiinţifice, am găsit anumite informaţii asemănătoare în
informaţiile religioase ale diverselor religii şi am asamblat un
întreg, aparent utopic şi ireal, care este acum criticat pe baza
cunoaşterii ştiinţifice actuale, dar şi de religii, pe baza
cunoaşterii anterioare. Nu ştim cum va arăta cunoaşterea
viitoare şi eu aştept în continuare de la oameni infirmarea sau
confirmarea acestor vorbe, pe care lor le-am supus-o analizei şi
criticii. Sper ca acest fapt să nu-mi afecteze în nici un fel
activitatea mea din domeniul asigurării calităţii energiei
electrice. Vă mulţumesc pentru înţelegere.
ABC – Înainte de a încheia şi de a mă autoexila, pentru
o perioadă de meditaţie, în micul meu nano-laborator de
management al cunoaşterii şi calităţii totale, conectat on-line
cu multe laboratoare genetice din lume, care-mi permit un
acces “pe bani” la anumite informaţii mai mult sau mai puţin
secrete, vreau să mulţumesc din suflet administratorilor acestui
“site”, care mi-au dat voie “pe gratis” să expun cuvintele mele
libere într-un dialog contradictoriu, indiferent de îngrădirea
gândului şi sufletului meu, şi să-mi exprim liber opinia, de loc
“pompoasă”, că acest site reprezintă întradevăr România
liberă, aşa cum este ea, cu bune şi cu rele, dar încă
NATURALĂ. Cu stimă şi cu un infinit de mulţumiri.
ABC - Stimate Domn, S-ar putea să aveţi dreptate şi nu „De aţi avea credinţă cât un grăunte de muştar, aţi zice
mai continui pe această temă. Eu fac parte din tagma acestui sicomor: dezrădăcinează-te şi te sădeşte în mare, şi vă
credincioşilor care interpretează altfel cuvintele biblice şi cred va asculta.” (Luca 17, 6).
că totul este posibil a se petrece, dar cred că oamenii sunt cei
care trebuie să ducă nivelul cunoaşterii la limita de a distinge
cu precizie binele şi răul şi că ei nu trebuie să-L aştepte pe
Dumnezeu pentru asta. Indiferent de "duritatea" dialogului
nostru, vă mulţumesc pentru spaţiul şi timpul alocat şi vă urez
succes în munca dumneavoastră. Cu stimă,

281 282
 14. Ultimele încercări, dar nu şi cele din urmă
Motto: “În numele Lui vor nădăjdui neamurile.” (Matei 12.21)
25 aprilie 2009 – ABC
Cugetări parţiale asupra testării acestei teorii prin noua metodă
managerială “soul and brain storming”.
Nouă personal, ca lansatori ai acestei teorii, ne este
foarte greu să tragem nişte concluzii clare asupra valabilităţii
sau falsităţii teoriei, deoarece oamenii nu s-au implicat serios
în acest test, şi, asemeni unor părinţi cărora le ceri să-şi
abandoneze propriul copil bolnav de o boală incurabilă, vom
continua să o susţinem până când Dumnezeu va decide
moartea ei sau a noastră, fie chiar şi numai materială sau
spirituală. Privit din punct de vedere managerial rezultatul
testului este neconcludent, prin lipsa participării la vot şi/sau a
lipsei exprimării clare a falsităţii teoriei. Partenerii de dialog
nu au comentat sub nici o formă grava eroare genetică produsă
la fertilizarea în vitro şi probabil emanată în proiectul
“genomul uman”. Unul singur a contestat rolul
managementului în controlul creaţiei, fără măcar să se uite în
trecut şi să vadă că nu Plank, Heisenberg, Einstein sau Bohr au
decis soarta războiului, ci Churchill, Stalin şi Truman.
Pornind de la vorbele lui Einstein (“Nu tot ceea ce
poate fi numărat contează şi nu tot ceea ce contează poate fi
numărat.”), nu pentru a da tărie vorbelor noastre, deoarece
contestăm o parte din “adevărurile einsteiniene”, ci doar pentru
a remarca ineficacitatea 100% a “legii statistice” şi,
asemănător, a oricărei alte legi, stabilită apriori într-un sistem,
în faţa deciziei managerului, vom spune că în management se
acordă ponderi specifice pentru informaţii specifice, în funcţie
de calitatea sursei, de repetabilitatea ei, de practica ei, etc.
Astfel ponderea cuvântului managerial este hotărâtoare în
situaţiile de criză, oricât de democratic ar fi sistemul, şi acum,
în criză fiind, ponderea deciziilor celor aproape “20000 de
283
profesionişti” (am numărat aici cele peste 10000 curente
religioase şi peste 8000 domenii ştiinţifice) nu va putea valora
prea mult în faţa ponderii decizei Managerului Suprem, care,
de la înălţimea Lui, vede cu totul altfel lucrurile decât le
vedem noi, mai ales că acum suntem “organic” acoperiţi de
materia necesară şi suficientă tăirii, peste care unii dintre noi
mai adaugă un surplus al nesimţirii. Lipsa de sincronism în
gândire, dă efectul de turmă sau de “snop” de unde energetice
libere (teoria corzilor libere) şi nu de “laser sferic” pornit
dintr-un nucleu unitar şi adevărat, deşi aparent dispersat într-o
direcţie sferică, dar dirijat într-un singur scop.
Privind lucrurile din punct de vedere religios, am putea
spune să nu ne grăbim să tragem concluzii pripite, ci să
aşteptăm “Cuvântul lui Dumnezeu”, care cu siguranţă va
veni, dar de data aceasta prin oamenii de ştiinţă luminaţi sau
conectaţi divin (“teoria corzilor divine libere”).
Din acest motiv noi vom aştepta, cugetând, până la
“decizia finală”. Cugetând, tragem concluzia că există două
posibilităţi extreme:
a. Teoria este falsă – în acest caz, pista pe care am
mers este greşită şi insistenţa noastră de a susţine în continuare
această teorie ar însemna “paranoia curată”. Astfel de vorbe
le-am găsit şi în Biblie, “fericit este acela care nu se va sminti
întru Mine” (Luca 7.23).
În acest caz ne-am bucura totuşi că vorbele noastre sunt
false, deoarece acei copii născuţi prin tehnologia în vitro sunt
“bine mersi”, asemeni tuturor copiilor lumii acesteia.
De asemeni s-ar putea trage concluzia, oarecum clară,
că nu prea există legături adevărate între vorbele religioase,
aruncate în vânt de nişte visători, şi vorbele ştiinţifice ale
adevăraţilor cercetători, care au descoperit adevărul curat în
materie şi numai în materie, eliminând total spiritul, ca pe o
necunoscută ce încurcă treburile şi “pune foc în ecuaţii”, ca să-
l parafrazăm pe Stephen Hawking.
284
 Pentru anularea teoriei avem însă nevoie de o dovadă
ştiinţifică a certificării lipsei ADN-ului mitocondrial masculin
uman în locul pe care l-am indicat noi, pe baza unei
interpretări ştiinţifice a unor vorbe religioase, rostite de către
Moise şi Pavel cu mult timp înainte de “creşterea ştiinţei”.
b. Teoria este adevărată – în acest caz, această
descoperire ar putea fi primul punct de intersecţie al vorbelor
religioase cu cele ştiinţifice şi de aici până la descifrarea
adevărului final, numit de oamenii de ştiinţă “teoria finală”,
cele două domenii ale cunoaşterii vor trebui să meargă braţ la
braţ, asemeni spiralei de ADN legată prin punţi organice. Este
certificată existenţa acestui ADN paternal la şoareci şi va fi
descoperită în curând şi la om. Din acel moment oamenii de
ştiinţă se vor orienta altfel, avându-L pe Dumnezeu în faţă şi
nu în spate, aşa cum îl privesc ei acum.
Din acel moment oamenii de ştiinţă vor căuta să-şi
completeze cunoaşterea cu cuvintele lui Dumnezeu, transmise
omului pământean prin oamenii divini, utilizându-le ca pe o
“temelie” a ştiinţei lor (Luca 6.48). Din acel moment
cunoaşterea ştiinţifică va suferi o mare cotitură şi cercetătorii
adevăraţi vor încerca să facă punţi de legătură între Cer şi
Pământ, căci “scris este că nu numai cu pâine va trăi omul, ci
şi cu orice cuvânt al lui Dumnezeu” (Luca 4.4).
Noi avem câteva propuneri de cercetare în acest sens,
pe care deja le-am abordat şi pe baza cărora am emis nişte
ipoteze, a căror certificare o aşteptăm, deasemeni de la oamenii
de ştiinţă:
- legătura fără fir dintre “pulsul cerului” şi pulsul cardiac al
omului, realizat prin intermediul Adam mtDNA pe baza unei
subarmonici care generează oscilaţia celulelor din nodulul
sino-atrial;
- legătura dintre frecvenţa de lucru a Eve mtDNA şi Adam
mtDNA, dintre întâlnirea ovulului cu spermatozoidul şi
capacitatea de comunicare între “Eve and Adam mtDNA”;
285
- legătura neuronală dintre neocortex şi Adam mtDNA (un “fir
roşu” pentru comunicaţie directă);
- legătura dintre elementele figurate ale sângelui, produse în
stern, şi Adam mtDNA;
- legătura organică dintre glanda imunitară, timusul, şi Adam
mDNA;
- legătura dintre procesele spermatogenezei, ovogenezei şi
Adam mtDNA;
- legătura dintre reîmbolnăvirea după 40 de zile a organelor
provenite din celule stem şi informaţia existentă organic în
Adam mtDNA despre boala suferită anterior;
- legătura dintre radio-terapia cu radiaţii în infraroşu pe 30
THz şi Adam mtDNA;
- legătura dintre bio-curenţii organici şi câmpul magnetic al
“corzilor libere”, numită legătura dintre trup şi suflet, realizată
prin intermediul acestui traductor bio-organic, numit Adam
mtDNA.
În acest caz, noi ne vom ruga lui Dumnezeu să aibă
grijă de acei copii nevinovaţi, produşi dintr-o gravă eroare
umană, şi să le vindece trupul şi sufletul cu puterea Lui, “căci
Dumnezeu poate şi din pietrele acestea să ridice fii lui
Avraam” (Luca 3.8), deoarece omul nu este capabil să mai
corecteze această neconformitate produsă din lipsa de încedere
în Dumnezeu. Dumnezeu să-i ajute!
Conform vorbelor lui Churchill, noi am avut “curajul
de a ne ridica şi a ne spune propriul punct de vedere” despre
legătura religie-ştiinţă şi apoi “ne-am aşezat pentru a asculta şi
alte puncte de vedere”.
Noi suntem optimişti şi credem că dificultăţile apărute
la începutul oricărui drum nou şi neprevăzut anterior vor fi
trecute şi că cercetătorul normal va găsi soluţiile organice
raţionale pentru a continua evoluţia vieţii naturale, chiar dacă,
în ochii unora, ansamblul prezentat de noi pare iraţional.
S-ar putea ca şi Eva să fi avut curaj să utilizeze o altă
tehnică, pur organică, brodindu-şi necesităţile organice cu cele
286
evolutive, cu ce a găsit la îndemână în timpul “somnului
greu”, dat de Domnul lui Adam, asemeni soluţiei organice
utilizată de fetele lui Lot, şi să nu fi aşteptat ca Domnul să-i
rezolve “wireless” problemele evolutive ale procreaţiei,
instictiv naturală la începuturile evoluţiei umane. Probabil de
aceea a dormit Adam aşa adânc, pentru a lăsa ca evoluţia
naturală să-şi spună cuvântul şi prin decizia pur orientativă,
curajoasă şi tenace a Evei!
Vorbind în termenii mecanicii cuantice, combinaţi cu
termenii managementului cunoaşterii şi calităţii totale,
trasabilitatea elementelor raţionale este esenţială în orice
creaţie. Omul modern face implanturi de cip-uri electronice în
sistemul limbic din creier pentru a urmări trasabilitatea
bolnavilor şi militarilor. De aici încolo se pot face tot felul de
speculaţii, peste limita cunoaşterii actuale.
Sfântul Gheorghe şi războiul din cer
Comparând informaţiile ştiinţifice cu cele religioase,
noi mai facem o speculaţie, asemănătoare oarecum vorbelor
apocaliptice ale lui Ioan.
Omul rău va crea o armată de 20000 x 10000 feciori
infertili şi impotenţi (Apocalipsa 9.16), căci doar nu sunt creaţi
ca să facă sex. Aceştia sunt creaţi “in vitro” pentru a fi lipsiţi
de bio-cipul natural existent în “coastă” şi vor fi comandaţi de
la distanţă, prin sateliţii plantaţi pe cer, prin intermediul unui
bio-cip electronic instalat în sistemul limbic.
Omul bun trebuie să reacţioneze normal, ca un om viu,
inteligent, simţitor, credincios şi responsabil, contracarându-l
pe omul rău, şi să taie rădăcina cauzei producerii
neconformităţilor acestea.
Nu vă spunem cine sunt omul bun şi omul rău,
deoarece s-ar putea să avem repercursiuni şi nu suntem
pregătiţi pentru un război “material”.
Vă spunem doar că cifra fatidică ”666” apare de două
ori în anul naşterii omului rău, odată în an, lună şi zi şi odată în
287
perioada scursă de la începutul unei dinastii până la anul
naşterii lui “în vitro”.
Acţiunea coşciugelor în războiul informaţional
Am ţinut cont de sfaturile moderatorului acestui dialog
şi conform principiilor marketingului modern, bazându-ne pe
înţelepciunea noastră, am intrat cu curaj în acest război
informaţional şi am trecut la prospectarea oportunităţilor de
piaţă, în speranţa că ne va mai băga cineva în seamă, duelând
în cuvinte chiar şi cu batjocoritorii, căci toţi suntem oameni şi
putem negocia orice, inclusiv moartea şi viaţa.
Oricum, noi mulţumim lui Dumnezeu că am cunoscut
batjocoritorii “in vivo”, ca să folosesc un termen încă des
utilizat în igineria genetică, deşi 86% din producţia agricolă a
lumii, destinată bio-hranei populaţiei, este modificată “in
vitro” şi este oarecum moartă, deoarece este “lipsită de
moştenirea ei, CERUL NATURAL”, coordonatorul de la
distanţă al acestui foarte necunoscut “in vivo”.
S-ar putea ca în viitor acest termen să fie utilizat ca în
basme, de super-roboţii Adam şi Eva ai cunoaşterii ştiinţifice,
instalaţi la colţ de stradă pentru a transmite facil diverse
informaţii, aparent utile tuturor: “A fost odată in vivo, un
bărbat, pe nume Adam, şi o femeie, pe nume Eva…”
Dar viul natural reacţionează de multe ori neaşteptat,
completând “brodnic” pomul cunoaşterii, pe care viul artificial
îl “tunde după tunsura minţii lui” pentru a-l putea înţelege.
Până acum s-a vorbit în biogenetică doar de “Eve mtDNA”, un
fel de “desfrânată” care determină multiplicarea haotică a
celulelor după poftele neînfrânate ale sufletului organic. După
această “gălăgie organică feminină” s-ar putea să se aştearnă o
tăcere mormântală. Noi personal nu am venit la înmormântare,
chiar coşciuge fiind, ci am venit cu lumina ştiinţifică, descriind
forţa de penetrare a bio-laserului masculin “Adam mtDNA”.
Noi credem că “bărbăţia naturală” nu a adormit atât de adânc
încât să fie moartă cu adevărat şi incapabilă de a mai F.... ACE
sex natural (am “fentat” cuvântul folosit de Eminescu).
288
 Macedonski şi justiţia americană
Comparând răspunsul primit de la National Institute of
Justice, referitor la eroarea materială a infertilităţii masculină a
produselor “in vitro” (“noi ne ocupăm doar de crime şi prin
această acţiune biogenetică nu a murit nimeni”), cu descrierea
artistică a morţii materiale, făcută de Macedonski în poezia
Lewki (“Din coşciug, închis aproape, iese zbor de biruinţǎ.”),
ne putem da seama că justiţia americană priveşte viaţa şi
moartea doar material, în timp ce maestrul cuvintelor le
priveşte dual.
Noi credem că în timpul odihnei lui Dumnezeu din ziua
a şaptea, Adam mtDNA a dormit adânc, şi suntem siguri că în
curând vom auzi pe stradă vorbele: “Adam mtDNA s-a trezit!
Cu adevărat s-a trezit!”
Noi vă mai spunem, pe scurt, că omul bun şi omul rău
sunt oameni, un fel de fraţi gemeni, şi îl lăsăm pe Eminescu să
vă explice cum va evolua războiul informaţional, prin profetica
poezie “GEMENII”.
“Te-aş blestema pe tine, Zamolxe, dară vai!
De tronul tău se sfarmă blăstemul ce visai.
Durerile-mpreună a lumii uriaşe
Te-ating ca şi suspinul copilului din faşe.
Învaţă-mă dar vorba de care tu să tremuri,
Semănător de stele şi-ncepător de vremuri.
Tomiris!, vis de aur în viaţă-mi, să te cert?
Durerea-mi, nebunia-mi, pustiu-mi ţi le iert!....
Prea nu aveam în lume nici sfânt, nici Dumnezeu,
Prea ne uitasem astfel de TOT şi tu şi eu.”
Către - info@ziarullumina.ro
– Creationismul evolutiv - 24.04.2009 - Stimaţi Domni,
Deoarece am constatat, citind mai multe articole pe
site-ul dumneavoastră, că sunt mulţi credincioşi adepţi ai
completării golurilor cunoaşterii (lăsate special de Dumezeu în
revelaţiile religioase pentru ca omul să fie tentat să le
289
completeze prin ştiinţă) prin studii interdisciplinare (poate asta
este impresia mea şi îmi cer scuze în cazul în care greşesc),
îndrăznesc să vă transmit nişte încercări în cunoaştere, aparent
bizare.
Acest studiu al meu şi al fiului meu este o ipoteză de
lucru şi nu un adevăr demonstrat. Din acest motiv vă rog să-l
priviţi cu îngăduinţa creştinului ortodox. Nu ştiu dacă vă
interesează modul de tratare a universului, aşa cum îl tratăm
noi, de la micro la macro, adică intrând în tehnologia geneticii
nucleare.
Vă trimetem anexat un document, un fel de “soul and
brain storming”, un dialog cu scântei, şi, dacă veţi găsi
posibile adevăruri în cuvintele noastre, poate continuăm
dialogul şi în tărâmul fizicii moderne, abordând cea mai
recentă “teorie a corzilor libere”, un fel de unde libere
purtătoare de informaţie, aşa cum credem noi că sunt sufletele
noastre, pe baza cărora alergăm liber prin univers, dar legaţi de
trupul fizic, pentru a umple sufletul cu informaţia propriei
noastre trăiri şi simţiri personalizată.
Aşteptăm răspunsul Dvs., indiferent cât de dur va fi, şi
vă mulţumim anticipat pentru el.
Observaţie – Vă rog să nu faceţi publice răspunsurile
celorlalţi parteneri de dialog, în cazul în care găsiţi dialogul
interesant, decât cu un acord prealabil de la România Liberă.
În ceea ce priveşte cuvintele mele (un fel de “inepţii şi
elucubraţii”, în conceptul partenerilor mei de dialog), le puteţi
utiliza fără restricţii.
Cu stimă,
Către -redactie@stiintasitehnica.ro
– Drumul spre “Teoria finală” - 23.04.2009 şi 25.04.2009
Hristos a înviat!
Stimaţi Domni,
Deoarece am constatat, citind mai multe articole în
“Ştiinţă şi Tehnică”, faptul că sunteţi adepţi ai completării
290
golurilor cunoaşterii prin studii interdisciplinare, inclusiv
teologice (poate asta este impresia mea şi îmi cer scuze în
cazul în care greşesc), îndrăznesc să vă transmit nişte încercări
de forţare a cunoaşterii, aparent bizare, spre cunoaşterea finală.
Nu ştiu dacă vă interesează modul de tratare a
universului, aşa cum îl tratez eu, de la micro la macro, adică
intrând în tehnologia geneticii nucleare, dar eu am găsit în
cunoaşterea genetică o seamă de goluri, lăsate de omul de
ştiinţă datorită lipsei cunoaşterii totale, asemeni celor lăsate
special de Dumezeu în revelaţiile religioase pentru ca omul să
le completeze prin ştiinţa bazată pe încrederea în Dumnezeu.
Vă trimet anexat un document, un fel de “soul and
brain storming”, un dilog cu scântei, şi, dacă veţi găsi posibile
adevăruri în cuvintele noastre, poate continuăm dialogul şi pe
tărâmul fizicii moderne, abordând problema “teoriei corzilor
libere”, un fel de unde libere purtătoare de informaţie, aşa cum
cred eu că sunt sufletele noastre, pe baza cărora alergăm liberi
prin univers, dar legaţi de trupul fizic, pentru a umple propriul
suflet cu informaţia propriei noastre trăiri şi simţiri
personalizată.
Aştept răspunsul Dvs., indiferent cât de dur va fi, şi vă
mulţumesc anticipat pentru el.
Observaţie – Vă rog să nu faceţi publice răspunsurile
celorlalţi parteneri de dialog, în cazul în care găsiţi dialogul
interesant, decât cu un acord prealabil de la România Liberă.
În ceea ce priveşte cuvintele mele (un fel de “inepţii şi
elucubraţii”, în conceptul partenerilor mei de dialog), le puteţi
utiliza fără restricţii.
Cu stimă,
Către - redactie@stiintasitehnica.ro
– Drumul spre teoria finală trece pe la Dumnezeu
27.04.2009 - Stimaţi Domni,
Nu aş vrea să vă plictisesc, dar cuget în aşteptarea
“evaluării finale” a teoriei creaţionismului evolutiv, pe care v-
291
am transmis-o şi dumneavoastră, după ce a trecut în ultimele
două săptămâni ale “postului mare”, fără să vreau, prin furcile
caudine ale “batjcoritorilor”. În cazul în care îmi spuneţi să
nu vă mai transmit “aberaţii”, mă opresc.
a. Conceptul meu despre “Păcatul originar” este că el
era necesar la vremea săvârşirii lui de către prima familie din
lume. Probabil, Dumnezeu, care ştia că bărbatul Adam este un
conformist a tot ceea ce-l punea El să execute, a creat-o pe
Eva, dar şi conjunctura ca Eva să fie ispitită, pentru ca
amândoi să pornească real spre pomul cunoaşterii, fără a
aştepta la infinit ca Dumnezeu să le arate ce au de făcut pentru
“a trăi bine”, mai ales că ei ar fi dat vina la infinit pe
Dumnezeu, pentru toate greşelile lor de interpretare a
Cuvântului Lui.
Această ispită de a deveni, în ansamblu, asemeni lui
Dumnezeu, nu este, în opinia mea, o abatere de la credinţă şi o
blasfemie. Abaterea de la credinţa adevărată este credinţa
nelimitată a omului în capacitatea lui proprie de a atinge pomul
vieţii fără sprijinul lui Dumnezeu. În opinia mea, încrederea în
Dumnezeu şi în vorbele Lui, transmise nouă prin profeţi, este
acum o necesitate de a atinge cunoaşterea totală a vieţii
materiale. În ceea ce priveşte cunoaşterea totală a Cerului,
“vom trăi şi vom vedea”, dar noi avem certitudinea că drumul
teoriei finale trece pe la Dumnezeu. În opinia mea, în spatele
fiecărui “Adam divin” este o “Evă divină”, care cunoaşte
gustul amar al sacrificiului suprem, chiar cu preţul propriei
vieţi, pe care ea l-a făcut de la început şi îl va face până la
sfârşit, pentru ca Adam al ei să fie asemeni lui Dumnezeu.
Din când în când, Eva este nevoită să-i corecteze
drumul lui Adam, şi, luând toporul “Victoriei” mioritice,
trebuie să-i taie cu fermitate cărările greşite pe care el păşeşte
mândru uneori, călare pe virtuţile terestre, pentru ca el să
prindă aripi divine şi să se înalţe acolo de unde trebuie să
privească cu indulgenţă şi să corecteze cu dreptate drumul
sinuos, acoperit de “materie”, al tuturor cârtiţelor “blonde sau
292
brunete”, “grase sau slabe”, “bogate sau sărace”, etc., care fie
se acoperă de materie din prea multă iubire faţă de ea, fie nu o
respectă de loc din necredinţă, neştiinţă şi nesimţire şi se
comportă asemeni viziunii profetului Daniel, călcând şi
acoperindu-se de gunoaie.
Adam şi Eva au format prima familie din lume prin
conjunctura divină, iar noi, oamenii, copiem liberi acest model,
cu sau fără voia noastră.
Libertatea de acţiune materială într-o familie divină
este consfinţită spiritual doar de Cuvântul lui Dumnezeu, pe
care-l adoptăm sau nu într-o libertate spirituală totală.
Greşelile de interpretare ale oamenilor, privind
perfecţiunea creaţiei divine materiale, nu sunt pedepse ale lui
Dumnezeu, ci sunt simple reacţii inverse de autocorecţie a
drumului lor către pomul cunoaşterii totale şi către pomul vieţii
adevărate, pentru ca noi, semenii lor, să vedem ce “perpetuum
mobile” perfect a creat Dumnezeu din materie şi spirit, şi, dacă
ne va fi permis, să-l copiem pentru a-l generaliza în univers.
b. Voi încerca şi o altă interpretare (mitocondrial
genetică) a unui concept ebraic, conform căruia “este evreu ce-
l care se naşte dintr-o mamă evreică”. Acest concept poate fi
foarte bine argumentat ştiinţific de conceptul actual conform
căruia ADN-ul mitocondrial al organismului uman se
moşteneşte numai pe cale maternă (conceptul Eve mtDNA).
Dacă ne uităm în cuvintele biblice, Dumnezeu i-a spus lui
Moise, atunci când evreii au cerut ca şi fiicele lor să aibă parte
de moştenire a averilor părinţilor lor, că ele au dreptul la
moştenire, dar El le recomandă ca ele să nu aducă bărbaţi din
alte popoare în marea familie a poporului evreu (Numerii,
36.6). Acest concept este întărit ştiinţific de noi, dar ipotetic,
deoarece controlul divin, fără fir, al organismului uman este
efectuat prin ADN-ul mitocondrial masculin (conceptul Adam
mtDNA). Cu stimă,
293
Către - redactie@stiintasitehnica.ro
– Apocalipsa 2012 şi optimismul creştin ortodox
28.04.2009 - Stimaţi Domni,
Acum, când lumea este marcată şi speriată de
fenomene apocaliptice naturale (cutremure, gripe animale,
asteroizi care vor lovi pământul, etc.), amplificate la maxim de
arta scriitorilor de a manipula emoţiile oamenilor pentru a
obţine profit, eu vin cu un mesaj creştin, de încredere în
transferul puterii divine către om, despre care a vorbit
Dumnezeu la crearea primei familii.
Eu, fiind un om credincios raţional, nu cred nici în
atodistrugerea creaţiei divine de către oameni, prin declanşarea
multitudinii de surse cu risc maxim de atac asupra vieţii ce s-
au produs de către om, şi nici în distrugerea ei de către
Dumezeu, ca o răzbunare împotriva necredinţei omului
modern. Eu cred că noi ne aflăm încă în “uterul protector
creat de Tatăl Ceresc” (o cavitate rezonantă protejată de
“tăria” câmpului Său energetic).
Eu cred că această previziune apocaliptică mayaşă,
înseamnă de fapt punctul critic de începere ştiinţifică a
transferului credinţei “popoarelor lumii” de la încrederea în
puterea naturală a astrelor, pe baza cărora au făcut mayaşii
previziunile, la credinţa creştină în puterea lui Dumnezeu şi în
capacitatea omului de a deveni asemeni Lui, prin înţelepciune
(credinţă – ştiinţă – simţire), pentru a stăpâni furia naturii.
Cu stimă.
Către - daliana
- 28.04.2009 04:18 - Re: Fw: Paragraful pierdut din Geneză
Bună Daly, foarte drăguţă şi foarte interesantă
completare. Vezi ce imaginaţie bogată are omul !!!
Cred că prin Biblie, scrie undeva că Dumnezeu ar fi
replicat omului că nici El nu s-a gândit la aşa ceva. Probabil de
aceea nu i-a transmis omului totul prin revelaţii, ca el să se
exprime prin mici detalii artistice nevinovate, aşa cum remarca
294
şi Stephen Hawking sau Steven Weinberg, dar cu reproş la
adresa acestui Dumnezeu care nu se implică şi ne lasă să ne
facem de cap. Probabil ei nu ştiu că El este în ziua a şaptea şi
că ne-a transferat responsabilitatea asupra creaţiei (moşiei)
Lui. Vai de noi când va veni să vadă ce trăznăi am mai făcut!
Dacă vei avea răbdare să citeşti cuvintele mele, pe care
le-am transmis unei reviste, vei găsi în ele şi o interpretare
foarte originală asupra caracterului "Evei divine", ceva
caracteristic interpretărilor mele din ultimii doi ani.
Îţi doresc lectură plăcută. Pe curând, Sandu
Către – http://olteniada.webblog.ro/2009
- 12.05.2009 06:04 - Re: Tomiris
Stimaţi Domni,
În opinia mea, Eminescu a fost un mare profet al
omenirii, dar opera lui este privită doar din punct de vedere
artistic. Este cunoscut fapul că arta a fost şi este un mijloc de a
prezenta anumite opinii, care depăşesc cunoaşterea oamenilor
din anumite epoci ale evoluţiei, într-o formă pe care
reprezentanţii puterilor respectivelor epoci să le accepte fără a
conduce la represalii împotriva persoanei care şi-a prezentat
opinia. Eu personal cred că acest mare poet, considerat un
“schizofrenic ateu”, ne-a prezentat în versuri şi în proză cea
mai vastă imagine a lumii trăite şi viitoare, o imagine care
depăşeşte şi acum integrala cunoaşterii actuale a umanităţii.
Eu cred că putem adăuga opera lui Eminescu, fără nici
o reţinere, alături de ştiinţă, de Biblie, de conceptele marilor
religii şi tradiţii şi alături de marile opere de artă ale artiştilor
vizionari, pentru a ajunge la teoria finală, despre care acum
vorbesc doar oamenii de ştiinţă.
Noi am scris o carte in acest sens al “creaţiei prin
evoluţie asistată”, pe care, dacă sunteţi interesaţi, v-o putem
pune la dipoziţie, gratuit, prin internet – clepsydra@clicknet.ro
Vă mulţumim
295
Către - patriarhia@patriarhia.ro
28.04.2009 – Cunoaşterea prin înţelepciune a lui Dumnezeu
Hristos a înviat!
Sfinţiile Voastre,
Revin în faţa Domniilor Voastre cu rugămitea de a-mi
da o mână de ajutor, în rezolvarea unei probleme de ştiinţă, pe
care ştiinţa nu o cunoaşte, nu ştie, nu vrea sau nu este lăsată să
o rezolve, “Cunoaşterea prin înţelepciune a lui Dumnezeu”
(Pavel - I Corintieni, 1_21).
Ştiu sigur, din studiile interdisciplinare ale diverselor
domenii ale cunoaşterii umane, că religia ortodoxă este cea
care va descoperi şi va scoate la lumină răul suprem produs de
om prin ştiinţă. De asemeni, ştiu că şi cei care produc răul
suprem au descoperit că adepţii creştinismului sunt cei care-i
vor descoperi şi-i vor neutraliza prin propagarea adevărului
curat, motiv pentru care adoptă tot felul de tehnici şi metode de
contracarare a acţiunilor creştinilor, din care “batjocorirea”
simplă, fără argumente, este tehnica ce prinde foarte uşor la o
populaţie îndobitocită de “bine şi de facil”.
Din aceste motive, la care adaug faptul că sunt un
simplu om de ştiinţă credincios prin tradiţia familială
românească, mă adresez din nou VOUA cu rugămintea de a
reanaliza cuvintele mele. Ştiu că nu mă puteţi ajuta direct,
deoarce aveţi reguli precise de comportament care v-au
menţinut verticalitatea de-a lungul unei istorii plină de “isterii”
de tot felul şi sunteţi suspicioşi la orice provocare ştiinţifică
sau pseudo-religioasă, mai ales după atacurile furibunde,
nejustificate şi batjocoritoare ale unei părţi a mass-mediei
româneşti împotriva articolului scris de Părintele Iustin Pârvu.
Rugămintea mea directă este ca VOI să-i rugaţi în
particular pe “medicii credincioşi români”, pe care îi cunoaşteţi
bine şi care nu vor lua în derâdere o problemă tratată ştiinţific
ce are conotaţii religioase, de a cerceta în “apendicele xifoid
al sternului” existenţa ADN-ului mitocondrial masculin,
296
numit de mine Adam mtDNA, un mic organ biologic de
dimensiuni micrometrice (3,14 x 6 microni).
Nu trebuie să îmi daţi mie nici un răspuns.
Răspunsul va veni de la Dumnezeu prin oameni!
Doamne ajută!
Observaţie – Vă transmit în ataşament un dialog
contradictoriu pe care l-am purtat recent pe internet şi vă rog să
nu faceţi publice răspunsurile celorlalţi parteneri de dialog, în
cazul în care găsiţi dialogul interesant, decât cu un acord
prealabil de la România Liberă. În ceea ce priveşte cuvintele
mele (un fel de “inepţii şi elucubraţii”, în conceptul
partenerilor mei de dialog), le puteţi utiliza fără restricţii.
Cu stimă,
Cuvinte astrale
- http://www.astro.com/cgi/hk.cgi?cid=v0vfileUQu9HM-u1237751544;hnx=1
Deoarece analizez şi informaţiile astrale ale
momentului, pe care le compar cu evenimentele trecute şi cu
posibilele conjuncturi ce vor urma “astrologic” şi nu numai,
redau mai jos câteva previziuni astrale specifice persoanei în
cauză, pentru această perioadă.
“Speaking your mind – Mercury Sextile Sun - from
28 April 2009 until middle of June 2009 - In this period, you
should have no difficulty keeping amused, because your mind
is sharp, alive and ready for all kinds of experiences. Even in
the ordinary, everyday aspects of your world you see the
possibilities for new knowledge and understanding. Quite
frequently this influence indicates one of those days when the
telephone never seems to stop ringing. It seems as if everyone
wants to get in touch with you, and you have to contact many
people too. Important communications from others may very
well come by mail, telephone or personal conversation. And
you will speak your mind with everyone. It is very important
with this influence to let people know exactly where you stand
on every issue. Your honesty and forthrightness in what you
say will command the respect of others.”
297
Alte cuvinte astrale - "Tolerance and acceptance" -
Saturn Square Chiron, "Going for the one" - Mars in the 11th
House, “Self-defense": It is best at this time to work alone as
much as possible, from 5 May 2009 until middle of July 2009-
Mars in the 12th House, "Making things clear" - Mercury in
the 12th House, "Your point of view"- Mercury in the 1st
House, "Clear and concise" - Mercury Conjunction Ascendant,
"Easy company" - Venus in the 11th House, "Just a kind word"
- Venus Sextile Med.Coeli, "Doing nothing" - Venus Square
Venus. Văzând ultima previziune astrală, trag concluzia că,
probabil, de aceea mi se spune să nu mai gândesc şi/sau să nu
mai vorbesc, deoarece gândesc “prostii şi nu ştiu ce vorbesc”,
în conceptul unora, sau “să aştept confirmarea de la
Dumnezeu”, în conceptul altora.
Şi s-ar putea ca şi “astrele” să aibă dreptate,
doar până în anul 2012 !!!????
De aceea eu nu tac şi vă vorbesc ca un premergător în
cercetarea interdisciplinară comparată a viului natural cu viul
artificial, cântărită divin,!
După aceea va vorbi doar Dumnezeu,
dar prin oamenii divini!
Doamne ajută!,
ca să folosesc o vorbă tradiţională românească.
298
 15. Editura Maria Cristina
Motto: "Dacă vor tăcea aceştia, pietrele vor striga."
(Luca 19.40)
Nu-mi amintesc exact ce m-a împins să deschid editura,
dar îmi amintesc faptul că numele l-am pus pentru a lăsa
moştenire copiilor mei, atât cuvintele mele cât şi o mică
structură organizată şi autorizată să transmită cuvinte
generaţiilor care vin, sub numele creştinesc al fetei mele.
“E ciudat că sunt nevoit să tac lângă oamenii care
trăiesc alături de mine şi vorbesc numai cu cei care sunt
departe de mine în timp şi spaţiu, care mă vor auzi”, spunea
Lev Tolstoi, către sfârşitul vieţii, în jurnalul său “Despre
Dumnezeu şi om”.
O fi ciudat faptul că, la un secol de la moartea lui,
trăiesc şi eu, alături de sufletul lui, aceleaşi sentimente, care m-
au îndemnat către scris?
Tot atunci, el a spus “să nu ne supărăm pe cei care nu
scriu bine, ci să-i compătimim”, astfel încât vă rog să nu vă
supăraţi pe mine, ci să vă rugaţi lui Dumnezeu să-mi ierte
greşelile din cuvântare.
Deschiderea editurii Maria Cristina s-a produs datorită
unui complex de factori, din care cel mai important a fost
ignorarea totală a cuvintelor mele de către această societate
scindată ostentativ în trei sectoare bine determinate: realul
material, vizibil, concret şi de necontestat, dezvăluit prin
ştiinţă, virtualul descris de profeţi sau imaginat de futurologi
şi invizibilul şi necunoscutul Dumnezeu. Aceste sectoare sunt
reprezentate prin edituri proprii, care transmit cuvinte conform
direcţiilor trasate de finanţatori, de managerii acestor edituri şi
de sectoarele de piaţă către care s-au orientat. Unele edituri
transmit cuvinte diversificate ale oamenilor de artă, ale
profesorilor, ale sociologilor, ale oamenilor de ştiinţă, ale
politicienilor sau ale simplilor oameni care au devenit autori de
299
carte din diverse motive, iar altele au rămas fidele tradiţiilor
venite din moşi strămoşi. Ele transmit cuvinte din ce în ce mai
complexe şi mai neaşteptate, care se adaugă peisajul
diversificat al culturii umane, aproape fără nici o limită.
Direcţia editurii noastre este determinată de un gol
informaţional, lăst liber datorită dificultăţilor de a găsi soluţii,
necesare şi suficiente, repetabile şi demonstrabile, de
transformare a vizibilului în invizibil şi invers.
Teoria câmpurilor energetice, aceste vânturi biblice
invizibile, este din ce în ce mai la modă, dar în literatura de
specialitate lipseşte cu desăvârşire atacarea traductoarelor
biologice care pot procesa informaţiile vizibile şi a le
transforma în invizibile şi invers.
Noi am abordat cu curaj acest aspect nou al ştiinţei la
interfaţa de comunicare dintre vietăţi, speculând cunoştinţele
din domeniul tehnic pe care le-am extrapolat domeniului
biologic. Faptul că lumea se teme de echipamentele electronice
care se implantează cu rol pur medical, în organismele umane,
este o dovadă a cunoaşterii insuficiente în acest domeniu.
Respingerea ideilor noastre de către teologie era de aşteptat,
datorită interpretărilor sumare privind similitudinea dintre
duhul omului şi duhul fiarelor, făcute de personalităţile
teologice care au marcat istoria literaturii religioase. Surpriza a
venit de la respingerea totală a acestor idei de către mediul
ştiinţific, mediu care are deosebite realizări în latura pur
tehnică a abordării acestei probleme.
Nu vom intra acum în polemică, deoarece nu acesta
este scopul cuvintelor noastre.
Scopul editurii noastre este de a transmite cuvintele
necesare şi suficiente găsirii unui limbaj comun, de interfaţă,
între descrierea lumii văzută şi a celei nevăzută.
Privind generaţiile care vin şi rolul nostru de a le
transmite un mic eşantion, rezultat din integrala cunoaşterii
noastre individuale, spre a-l insera în integrala cunoaşterii
umane, eu, deşi nu prea am stat pe lângă copiii mei în perioada
300
lor de şcoală, îmi amintesc totuşi perioadele de meditaţie
dinaintea examenelor, în care Maria Cristina ordona toate
informaţiile pe care le primea şi le trecea meticulos pe hârtie
după logica ei, pentru a fi mai uşor memorate. Recent am găsit
printre cărţile şi caietele ei de şcoală tomuri întregi, cu foile de
notiţe luate în timpul orelor, frumos legate şi copertate cu
înscrisul materiei ale cărei informaţii le conţineau, din care am
şi extras informaţiile despre filozoful francez Alexis Henri
Charles de Clérel, viconte de Tocqueville, pe care eu personal
nu le cunoşteam. Maria Cristina a fost şi este un copil
conştiincios şi meticulos, şi chiar dacă nu a priceput de la
început cuvintele profesorilor, acea muncă de rutină făcută cu
scopul ordonării datelor după propria ei înţelegere au făcut-o
să treacă uşor de examene, chiar dacă nu a făcut-o întotdeauna
cu note mari. Singura materie mai dificilă pentru ea, la care
mi-amintesc de ajutorul pe care mi-l cerea, era matematica şi
în special geometria; nu-i rezolvam problemele, deoarece eu
nu mai ţin minte toate formulele, dar îi dădeam idei de
descompunere a figurilor complexe în figuri simple,
rezolvabile uşor; o incitam să le descompună în fractali.
“Frângând, le-a dat lor.” (Luca 24.30).
Cred în meticulozitatea ei de a ordona cum se cuvine
toate cuvintele care vor trece prin această editură.
Ce s-ar fi întâmplat cu generaţiile copiilor, dacă taţii lor
nu le-ar fi transmis fractali din viaţa lor? Ce s-ar fi întâmplat
cu copii rătăcitori, dacă mamele lor nu s-ar fi rugat cu credinţă
să le îndrepte Dumnezeu căile incerte? Ce s-ar fi înâmplat cu
credinţele omului dacă Dumnezeu nu i-ar fi ascultat pe
credincioşi şi nu le-ar fi îndeplinit anumite cerinţe, care se
încadrau planului divin, spre a menţine credinţele vii?
Sunt multe edituri care transmit cuvinte de tot felul. Un
fel de fractali din trăirea sau din imaginaţia celor care le-au
înşirat logic sau nu, dar le-au pecetluit în vastul tezaur literar al
umanităţii.
301
De ce au ars biblioteci, precum biblioteca de la
Alexandria? De ce au dispărut manuscrise sau lucrări întregi
despre care se spune şi se presupune că ar fi conţinut cuvinte
despre adevărul suprem?
De ce nu s-a distrus Biblia şi de ce nimeni nu-şi
propune acum să o distrugă, chiar dacă cei care o resping au
ajuns la putere şi legiferează că ştiinţa nu are nimic comun cu
credinţa, care ar putea deveni un pericol pentru marele câştig al
umanităţii, libertatea totală? (vezi cap. 2 din “Scurtă istorie a
creaţiei omului - De la Adam la Judecata de apoi”)
Răspunsul meu este simplu, venit din negura timpului:
“Orice răsad pe care nu l-a sădit Tatăl Meu cel ceresc, va fi
smuls din rădăcină.” (Matei 15.13). Asta spunem şi noi, nu
numai referindu-ne la modificările genetice.
Educaţia omului nu se face pe baze chimice, luând
pastile de inteligenţă, sau pe baze fizice, transmiţând prin unde
electromagnetice informaţii către cipurile telefoanelor mobile
sau către cele implantate în creier. Educaţia omului se face
neuronal în timp, prin cuvinte, prin transmiterea treptată a unor
frânturi de exemple de viaţă, de iubire, de bucurii, de necazuri,
de ură, de trăire în complexitate. Cărţile, aceşti adevăraţi
fractali ai cuvintelor scoase din inimile oamenilor, sunt cele
care modelează vasta reţea neuronală a creierului nostru,
pentru a pune în mişcare logică organismul uman.
Să ne ducem cu mai bine de un secol în urmă şi să
vedem ce spunea Eminescu (vezi culegerea de manuscrise din
Fragmentarium), despre sistemul nervos şi despre rolul
canalelor de comunicaţie neuronală:
“Pentru a executa o mişcare musculară a corpului
omenesc, creierul, această baterie galvanică a organismului
omenesc, trebuie să-şi trimeată solia de-a lungul liniilor
telegrafice animalice, a nervilor, şi să cheltuiască prin aceasta
o parte a substanţei sale.... În clipa în care se întrerupe
continuitatea sârmei şi se împiedică circulaţia puterea dispare
şi reacţiunea încetează numaidecât. Cum se restabileşte
302
comunicaţia, reacţiunea reîncepe şi puterea dispărută reapare
în energia ei primitivă.”
Acum se ştie că impulsurile nervoase sunt impulsuri
electrice; acum se cunoaşte în amănunt rolul sistemului nervos
în autoreglarea organismului uman prin comunicaţia stărilor de
bine sau de rău ale lui.
Ce s-ar fi întâmplat cu evoluţia omului dacă viaţa pe
pământ ar fi evoluat numai pe baza principiilor teoriei lui
Darwin? Ce s-ar fi întâmplat cu evoluţia omului, dacă ar fi
distrus permanent toate cuvintele scrise de om, fără să-i pese
de integrala cunoaşterii umane?
Ce s-ar întâmpla cu evoluţia omului, dacă am avea
numai genii şi nu ar mai avea cine strânge deşeurile şi
dejecţiile rămase în urma trasabilităţii geniilor?
De ce nu se acceptă cuvintele biblice, conform cărora
înaintea creaţiei a fost cuvântul, dacă omul este mai întâi
educat prin cuvinte?
Educaţia nu este concepută ca o metodă în timpul
căreia să memorezi totul aşa cum ţi s-a transmis.
Şcoala este un loc de stabilire a startului trasabilităţii
oamenilor care trec prin ea; este o rampă de lansare în
diversitate pentru un viitor din ce în ce mai complex; este un
loc în care viitorul om îşi plantează jaloanele (fractalii) care nu
au făcut rău umanităţii, dar luând cunoştinţă şi despre cele care
au făcut rău. Oamenii trăiesc şi transmit fractali, nu integrale!
Nu înţeleg de ce premierea copiilor se face global şi nu
pe materii?
Nu înţeleg de ce profesorii îi dau nota zece la sport
celui care ştie numai matematică sau îi dau notă mare la
literatură unuia care este un sportiv de performanţă? Nu pricep
de ce lumea modernă este grăbită să-şi vadă copii genii şi
reduce perioada preşcolară sau şcolară?
Dacă familia îţi dă educaţia celor şapte ani de-acasă,
ani ce-ţi stabilesc fondul tău intim de comportament în famile
şi-ţi structurează creierul pentru a armoniza în societate utilul
303
cu plăcutul şi cu divinul, şcoala este locul de transmitere a
fractalilor cunoaşterii universale, un fel de frânturi care se vor
aşeza în neuroni după logica proprie a fiecărui copil, formatată
acasă, dar şi genetic prin trasabilitatea familiilor participante la
procreaţie.
Ce s-ar întâmpla dacă s-ar opri canalul educaţional al
omului, transmis prin cărţi? Ce s-ar întâmpla dacă am dirija
educaţia numai către un anumit sector al vieţii, editând numai
un anumit tip de informaţie?
Ce s-ar fi întâmplat cu omul dacă în lume ar fi existat
numai hinduşi, sau numai evrei, sau numai budişti, sau numai
creştini, sau numai musulmani? Ce se va întâmpla dacă, prin
absurd, ar dispărea unii din ei?
Cu siguranţă locul lăsat gol va fi ocupat de altcineva,
aşa cum s-a întâmplat cu multe civilizaţii trecute.
Dar s-a gândit lumea cu ce costuri se va face asta şi ce
riscuri va atrage dispariţia totală a cunoaşterii lor? S-ar mai fi
născut geniile umane, dacă omenirea n-ar fi păstrat tradiţional
în memoria generaţiilor faptele bune, care le-au permis
oamenilor să traverseze vii hazardul naturii şi selecţia
naturală? Cine şi de ce luptă să distrugă religiile sau să le
dizolve ştiinţific în noile creaţii umane? Cine ne impune să
credem că hazardul este mai puternic decât Dumnezeu? De ce
omul l-a ispitit pe Hristos să coboare singur de pe cruce sau să-
L determine să-L roage să o facă pe Dumnezeul în care a
crezut? De ce Dumnezeu nu i-a ascultat?
El realizase planul pământean şi urma startul planului
ceresc. Hristos îşi schimba jobul!
Informaţiile sunt ca o sabie cu două tăişuri; poţi să le
utilizezi pentru a face bine sau pentru a face rău.
Datele nu au un scop definit, decât dacă sunt transmise
ostentativ sau repetitiv cu o frecvenţă mare pentru a satura
sistemul nervos şi a-l formata ca pe un DVD, aproape
ireversibil, pe o direcţie prestabilită.
304
 Consecinţele unei astfel de atitudini, bune sau rele, este
că printr-o astfel de metodă se certifică obiceiul, bun sau rău.
Obişnuinţa organică sau trupească, devine inerţie, care,
pentru a fi învinsă are nevoie de o altă forţă, cel puţin egală.
Cu siguranţă omul de ştiinţă a descifrat procesele fizico-
chimice din organismul nostru, dar le tratează pur organic, prin
bio-chimie, fără a vedea nevăzutul suflet.
Este această ştiinţă a omului, lipsită acum de
înţelepciunea divină, capabilă să acopere toate golurile
cunoaşterii pe care le-ar lăsa dispariţia uneia sau a tuturor
marilor religii ale lumii? Sunt aceste genii umane moderne
capabile să creeze genii artificiale, “în vitro”?
Transmiterea vizuală a informaţiilor, sub forma unor
cărţi colorate cu imagini sau a unor filme, este tehnica cea mai
performantă de inoculare a unei idei. Imaginile te transpun din
mediul tău în mediul lor; te fac să trăieşti la maxim
evenimentele descrise, alături de eroii lor, oameni sau animale,
cu imaginaţia celui care le-a transmis.
Revelaţiile religioase sau de altă natură, asemeni
viselor care îl rup pe om din realul trăirii lui, îl marchează
uneori puternic pe cel care le poate atinge; imaginile trăite într-
un mediu virtual devin atât de marcante pentru el, încât îl
determină să dorească implementarea lor în viaţa reală.
Sistemele computerizate moderne, permit utilizatorilor
să pătrundă virtual şi vizual în mijlocul evenimentelor pe care
le urmăresc pe ecran şi să schimbe soarta istoriei poveştii. Este
asemănător legendelor, în care zeii, privitori ai spectacolului
terestru, interveneau pentru a înclina balanţa victoriei după
decizia, voinţa şi rostul lor. Este asemănător epocii moderne,
în care păpuşarii din spatele spectacolelor destinate încântării
şi idiotizării unei populaţii din ce în ce mai înrobită
spectacolului de orice fel, trag sforile pentru ca ei să tragă
foloasele. Eroii sunt nişte marionete, chiar dacă sunt reali.
Viciile lor îi fac vulnerabili în faţa deciziei Cezarului. Altfel
ies din scenă şi sunt trecuţi pe linie moartă. Nu vorbesc aici de
305
spectacolele de calitate, care au rezistat şi vor rezista în timp,
prin decizia omului, modelată de decizia Domnului.
De ce ne lasă Dumnezeu să ne facem de cap?
Pentru a face şi bine şi rău. Pentru a vedea că binele
duce la nemurire şi că răul duce la autodistrugere. Pentru a
diversifica fractalii (eşantioanele) transmişi divin către
receptorii umani şi pentru a vedea că, aşa cum spunea şi
Eminescu, “tot ce-i cu putinţă se întâmplă” prin umplerea
golurilor, dintre eşantioanele deja cunoscute, cu diversitatea şi
cu complexitatea minţii umane. Eşantionarea (scrierea unor
mici istorii de viaţă) şi integrarea (însumarea în propriul creier
a eşantioanelor recepţionate) sunt etape utilizate în tehnica
transmiterii informaţiei.
Revenind la editură, un motiv al deschiderii şi
autorizării ei este de a nu mă mai “căciulii şi ploconii” la
porţile editurilor pentru a-mi accepta cuvintele mele şi de a nu
mai suporta "mofturile" editorilor de a-mi ordona propriile
cuvinte după logica lor sau după modelul care prinde cel mai
bine la public, pentru a le face lor profit.
Cuvintele despre bârfă, sex, burtă şi vestimentaţie,
reprezintă moda cea mai la modă. Despre sex vorbesc şi eu;
dar eu vorbesc despre sexul informaţional din lumea micro şi
nano biologică, invizibil ochiului uman. Este un fel de sex real,
făcut natural de om, “în vivo” şi, artificial, “în vitro”, dar care
nu excită mitocondriile celulare ale organismului uman la
descrierea lui, motiv pentru care cărţile mele nu sunt căutate.
De fapt, acesta a fost mobilul înfiinţării edituri; să
editez cuvintele mele aşa cum înţeleg eu lumea şi pe
Dumnezeu, să înregistrez cărţile conform procedurii legale de
formare a depozitului legal de carte şi să le las umanităţii într-
un număr necesar şi suficient introducerii lor pe piaţă la
momentul potrivit, dar editate acum cu costuri materiale cât
mai mici, datorită crizei financiare cu care mă confrunt acum.
De aceea mi-am propus să editez şi alte cărţi scrise de
306
necunoscuţi pe care-i simt că au ceva de spus, diferit de ce s-a
spus până acum.
Nici o editură nu acceptă să editeze cărţi doar pentru a
le lăsa posterităţii. Toate editurile vor profit, vor să scoată bani.
Ce profit material au realizat apostolii lui Hristos care
ne-au lăsat cuvinte scrise despre trăirea lor alături de Iisus? De
ce Iisus Hristos le-a spus, “în dar aţi luat, în dar să daţi”?
Discutam recent cu prietenul meu, preotul Dorel Stoica,
despre rolul acestor cuvinte rămase ascunse în diverse unghere,
cuvinte care la descoperirea lor trezesc sentimente diverse în
inimile oamenilor, şi-mi spunea că aceste cuvinte pot fi în
viitor utilizate şi pentru bine şi pentru rău, asemeni unei săbii
cu două tăişuri. Dacă privim atent în informaţiile biblice, multe
din ele sunt utilizate conştient sau inconştient pentru a face
bine sau rău. Spre exemplu, tehnologia fertilizării Fecioarei
Maria fără bărbat, pentru a da naştere Fiului lui Dumnezeu,
este utilizată acum, aparent şi eronat, la fertilizările în vitro.
Cu siguranţă omul nu va produce Fii ai lui Dumnezeu!
Poate cuvintele mele sunt greu de priceput acum. Poate
nu este momentul stabilit de Dumnezeu ca lumea să le
priceapă sau poate nu sunt cuvintele potrivite armoniei divine
şi vor dispărea arse de rugul divin, asemeni multor altora, ce au
fost scoase din inimile oamenilor răi.
Fiecare scriitor consideră că deţine o parte de adevăr
din complexul universului, adevăr pe care el l-a trăit sau l-a
gândit şi pe care a simţit nevoia să-l rostească. De multe ori
scrisul este un refugiu al unei persoane frustrate, lipsită de
posibilitatea de a se exprima.
Cine ştie câte tomuri de cuvinte scrise zac prin
biblioteci sau prin casele oamenilor fără a fi descoperite de
generaţiile care vin? Cine ştie dacă ele vor trezi vreodată în alţi
oameni aceleaşi sentimente pe care le-a simţit autorul lor?
Cu siguranţă Domnul ştie şi le va scoate la iveală dacă
va fi nevoie şi când va fi nevoie.
307
Eu cred că aceste cuvinte ale mele au rădăcină divină,
deoarece sunt bazate pe informaţiile conţinute într-o carte,
BIBLIA, despre care ni se spune că a fost scrisă prin decizia
divină, comparate cu o parte din informaţiile ştiinţifice,
tradiţionale şi religioase conţinute în volumele scrise de
umanitate de-a lungul timpului.
Nu suntem singurii din lume care căutăm punţi de
legătură între domenii interdisciplinare, dar suntem singurii
care am făcut primii paşi concreţi în demonstrarea logică a
transformării informaţiei văzută, utilizată în biologie, în
informaţie nevăzută, prin utilizarea câmpului electro-magnetic
drept suport informaţional.
Faptul că noi am descoperit cuvinte, scrise în diverse
epoci de către oameni din diverse culturi, care seamănă între
ele şi că noi le-am ordonat asemeni unor fractali de lego pentru
a întregi un ansamblu funcţional, ne dă curajul să continuăm.
Faptul că noi suntem primii oameni din lume care
vorbim deschis despre traductoarele biologice ale sufletului
uman, un fel de conectoare electromagnetice dintre lumea
văzută şi lumea nevăzută, asemănătoare ca structură şi
funcţionare cu cele destinate fiarelor şi duhului lor, ne dă
încredere în funcţionalitatea acestor concepte.
Faptul că noi suntem primii oameni din lume care
considerăm Biblia ca pe un “Manual al managerului tuturor
timpurilor”, datorită valabilităţii previziunilor, ne dă încredere
în Dumnezeu! Faptul că noi suntem primii oameni din lume
care am demonstrat ştiinţific valabilitatea Genezei, prin
existenţa ADN-ului mitocondrial masculin în coasta lui Adam,
ne dă încredere în cuvintele lui Dumnezeu.
Faptul că noi suntem primii oameni din lume care
spunem că ADN-ul mitocondrial feminin este o copie
incompletă a celui masculin, ne determină să spunem că
bărbatul şi femeia sunt egali, deoarece amândoi conţin acelaşi
aluat creat de Domnul în timpul Genezei.
308
 Credinţa noastră în Dumnezeu ne dă dreptul să spunem
raţional că ceea ce face omul prin Genetică nu este asemănător
cu ceea ce a creat Domnul şi că acest fapt va atrage omenirea
în evenimentele prevăzute de profeţi, deoarece ei au primit
raţional cuvântul lui Dumnezeu.
Planul nostru iniţial elaborat la înfiinţarea editurii,
ataşat acestui capitol, a fost modificat şi datorită faptului că nu
am reuşit să penetrăm piaţa de carte aşa cum ne-am propus şi
cum am sperat. Poate nu am făcut cele suficiente ieşirii pe
piaţă, dar credem că am făcut ceea ce era necesar, suficient şi
decent pentru a le promova într-o lume obsedată de viaţa
organică. Decizia de a le citi acum aparţine oamenilor, dar
decizia de a rămâne nemuritoare aparţine Domnului!
În ultima perioadă am încurajat şi am primit prin poşta
electronică o carte spre a fi editată de mica noastră editură.
Autorul, Dan D. Tudor, un necunoscut asemeni mie, are o
opinie diferită de a mea despre Dumnezeu, om, univers şi
evoluţie. Cu ocazia editării acestei cărţi, lansez şi cartea lui,
intitulată:
De la întrebările fundamentale ale existenţei la
originea speciilor din perspectiva noului mileniu
Pentru mine acest fapt reprezintă o nouă experienţă,
deoarece implic editura într-un dialog de opinii şi cuvinte, pe
care, chiar dacă nu sunt de acord cu ele, le supun atenţiei
cititorului, conform politicii noastre editoriale de a nu neglija
nici o informaţie, chiar dacă pare iraţională.
Redau mai jos doar o opinie a mea, extrasă din amplul
nostru dialog purtat prin mail, necesar editării acestei cărţi:
......................................................
Revin la cartea ta şi la rolul deosebit pe care ea îl va
avea asupra omului: descătuşarea minţii de dogme, ce poate
duce la eliberarea spiritului! Sunt puţine cărţi de acest tip în
lume. Dacă te uiţi la cărţile lui Hawking, ele conţin acelaşi tip
de informaţie: rezultatele studiului său bazat pe îndoiala în
existenţa unei Autorităţi Supreme, dar despre care spune:
309
"De ce existăm noi şi universul?...
Dacă găsim răspuns la această întrebare, el ar
reprezenta triumful final al raţiunii umane – pentru că atunci
am cunoaşte gândirea lui Dumnezeu.”
Pentru a sincroniza câmpurile magnetice universale
existente pe cer şi a le uni într-un Mare Câmp Energetic
trebuie ca toate dogmele, inclusiv cele ştiinţifice, să se lase
modelate cu raţiune (sincronizate, cum se spune în energetică),
să devină mai permisive. Eu sunt optimist, asemeni ţie, că
acest lucru se va produce.
Singura diferenţă de opinie între noi este:
- eu cred că sincronizarea se va face numai pe baza
cuvântului lui Dumnezeu, transmis numai prin profeţi;
- tu crezi că sincronizarea se va face numai pe baza
cuvântului Omului, procesat numai raţional.
Ataşat îţi transmit o poză cu două curcubee, făcută de
mine în Joia Mare 2010 la Câmpulung, prin care, în opinia
mea, se poate aprecia că Duhul Omului este acum în antifază
cu Duhul Sfânt (vezi coperta spate). Este practic, dacă vrei, un
fel de schimbare de poli magnetici despre care vorbeşte ştiinţa.
Crezi că Dumnezeu ne va lăsa să-i schimbăm după voia
noastră?
Vorba românului: Vom trăi şi vom vedea!
.....................................
310
 16. Reţele de dialog interconectate
Motto: “Milă Îmi este de mulţime, că iată sunt trei zile
de când aşteaptă lângă Mine şi n-au ce să mănânce; şi să-i
slobozezc flămânzi nu voiesc, ca să nu se istovească pe drum.”
(Matei 15.32.)
La ceasul când finalizez cuvintele mele, prin mass-
media se anunţă o criză mondială de alimente, care a început a
se manifesta prin ... creşterea preţurilor acestor produse atât de
necesare vieţii. Alte ştiri ne vorbesc despre critica adusă celor
ce au amplificat exagerat efectele gripei aviare (cod H5N1),
mai ales că baza lor statistică s-a fondat doar pe ... tendinţa
producătorilor de vaccinuri de a produce o cantitate sporită de
vaccinuri cu speranţa obţinerii unor frumoase profituri!
Luptele de eliberare a populaţiilor din ţările arabe, marii
producători de petrol ai lumii, de sub asuprirea exploatatorilor
locali ai resurselor, ce merg mână-n mână cu "asupritori
democraţi" ai planetei, conduc alarmant către ... creşterea
preţului combustibilului necesar mijloacelor moderne de
transport, doar pe baza unor speculaţii de moment a
informaţiilor. Miliardarii noştri din "Top 300", după alerta
transmisă de ANAF conform căreia le vor fi controlate averile
pentru a verifica astfel conformanţa plăţii taxelor şi
impozitelor, au început să se agite precum micro-organismele
celulare văzute la microscop, încercând astfel să-şi transfere în
paradisurile fiscale şi ... "puţinul" pe care-l mai deţin în
România. Leul se întăreşte, în ciuda previziunilor alarmante
ale finanţiştilor din lumea occidentală, având acum drept
motivaţie ... luptele din Libia!
Conform previziunilor specialiştilor japonezi, bazate pe
analiza ... consumului de alimente furnizate de marii
producători mondiali, România va suporta cea mai gravă criză
de alimente din lume.
311
Dacă te duci în supermarketurile şi în mall-urile din
România, construite într-un ritm exagerat determinat de
analiza consumului bazat pe ... "creditul doar cu buletinul",
românul cumpără acum, cu prioritate, doar hrană, dar nu
pentru a-şi face provizii, ci pentru a-şi duce traiul de pe o zi pe
alta. Dacă mergi în pieţele tradiţionale, şi ele acaparate acum
de evazioniştii fiscali ce se dau drept producători de "culoare",
aparent bronzaţi pe ogoare, utilizând certificatele de
producători agricoli obţinute de la administraţiile locale
corupte, constaţi totuşi că preţurile alimentelor indigene nu au
o tendinţă de creştere atât de alarmantă şi că pieţele sunt pline
cu încă produsele tradiţionale obţinute din "mirabilele seminţe
ce scânteie-n lumină".
Am intrat în mileniul al treilea "După Hristos" sau, aşa
cum rezultă din precizările lui Petru (o zi este ca o mie de ani),
în ziua a treia de când mulţimile aşteaptă lângă El, flămânde de
... adevăr! EUtopia este în agitaţie, fiecare naţiune căutând să
se protejeze de efectele neprevăzute ale reacţiei inverse
cauzată de "uniunea prin consum"!
Cuvintele lui Dumnezeu, transmise nouă prin profeţii
marilor religii ale lumii, sunt neglijate, interpretate deformat,
partizan sau sunt batjocorite. Extinderea reţelelor de
socializare, bazate pe afinităţi intelectuale şi sufleteşti, pe
ştiinţe şi credinţe, sau pe simple preocupări de viaţă, au trans-
format internetul în cea mai mare şi mai complexă bază de date
a omenirii. Aproape nimeni nu mai stă deoparte!
Internetul a devenit o adevărată furtună de cuvinte
rezultate din "brain and soul storming"!
După o experienţă tristă avută pe siteul "românia
liberă" şi după unele încercări de a promova prin NET cea mai
plauzibilă ipoteză a apariţiei vieţii inteligente, copierea
informaţiei conţinută în ADN-ul mitocondrial paternal, aflat în
coasta lui Adam (apendicele xifoid), în timpul celor mai
necunoscute procese organice, ovogeneza şi spermatogeneza,
312
urmând invitaţia site-ului "reţeaua literară", am pătruns pe on-line sporeşte calitatea selecţiei informaţiilor care prezintă
acest site necunoscut mie, din nou cu curaj. un interes artistic şi literar sporit.
Aici am găsit o atmosferă de lucru caldă, tolerantă în Vă dorim lectură plăcută!
limitele moralităţii tradiţionale, în care autori mai puţin
cunoscuţi sau complet necunoscuţi îşi descarcă cuvintele
produse de ei şi transpuse sub diverse forme artistice,
îndeosebi literatură şi pictură. Micile atacuri personale,
motivate sau nu, au la bază atât conceptele individuale despre
viaţă cât şi capacităţile personale ale autorilor de a se exprima
subtil, într-o formă mai mult sau mai puţin artistică. Acest site
are conexiuni destul de strânse, nu atât între administratori, cât
între partenerii de dialog, cu site-ul "cititor de proză". Ce m-a
surprins pe aceste site-uri a fost prezenţa multor tineri cu
înclinaţii artistice şi cu multiple viziuni despre om, natură,
Dumnezeu şi despre viitorul acestui magnific şi necunoscut
ansamblu în care trăim. Deasemeni paginile sunt pline de
articole prezentate de românii aflaţi în diverse colţuri ale lumii,
completând astfel pastelul multicolor al sufletului şi spiritului
românesc, indiferent de locul unde sălăşuieşte!
Informarea complexă şi continuă ne ţine mintea trează
şi conectată on-line la aproape tot ceea ce se petrece în lume,
atât din punct de vedere artistic cât şi ştiinţific şi social.
Aproape toţi cei prezenţi au bloguri şi pagini personale, chiar
şi site-uri, unde te invită să-i descoperi mai în amănunt.
Chiar dacă eu utilizam calculatorul încă înainte ca unii
dintre ei să se fi născut, nici în acest moment nu mi-am deschis
propriile pagini autonome, decât pe aceste două site-uri, unde
utilizez gratuit spaţiul oferit de administratori. Deşi sunt
conştient că "reclama este sufletul comerţului" nu intenţionez
să le fac o altă reclamă, nici lor şi nici mie, în afara ataşării în
această carte a celor două adrese ale paginilor mele, unde găsiţi
suficiente informaţii atât despre articolele mele şi despre
comentariile făcute de mine altor articole prezente acolo, cât şi
tot ceea ce se poate şti despre ele. Prezenţa unor reviste literare

313 314
 17. Criza raţiunii pure
Motto: “Feriţi-vă de aluatul fariseilor şi saducheilor.”
(Matei 16.11)
(articol prezent pe site-ul cititor de proză)
- "Vorbe... Cine mai e şi Matei ăsta, de tot îl citezi
mereu?", îmi spunea deunăzi un cunoscut.
Poate că nici nu ar trebui să-l luăm în seamă pe
evanghelistul Matei, deoarece nimeni nu contestă acum
raţional cunoaşterea ştiinţifică. Ştiinţa omului a crescut
continuu, aducând omenirea pe o culme la care nici nu putea
visa în timpul scrierii Evangheliilor!
Se poate spune despre criza mondială de acum, care s-a
declanşat din cauze aparent necunoscute, că este unul din
semnele timpului?
„Tot ce este e raţional, şi tot ce e raţional este”,
concluziona Eminescu despre logica raţiunii.
Prin urmare, criza care „este” are raţiunea ei.
Care ar fi această raţiune?
Crizele pot fi determinete de cauze sociale şi de cauze
naturale. Dacă privim în istorie, crizele sociale au apărut în
societăţile dezvoltate şi s-au încheiat printr-o revoluţie.
Eu personal nu am cunoştinţe ca popoarele slab
dezvoltate să fii intrat în criză din cauze sociale. Ele au suferit
distrugeri datorită unor fenomene naturale, care le-au condus la
dispariţie sau la mutarea pe un alt teritoriu, sau datorită
acaparării lor de către popoarele civilizate.
Ce este această civilizaţie, care în loc să zidească
demolează?
În acest capitol ne-am propus să analizăm raţional criza
raţiunii pur umane, manifestată prin criza mondială a cercetării
ştiinţifice, lipsită de credinţa în Dumnezeu, numită şi “Criza
ateismului ştiinţific”.
315
Noi suntem doi cercetători independentţi ai calităţii
vieţii şi din acest motiv rezultatele cercetării noastre sunt mai
puţin cunoscute publicului larg.
Dar nu despre ele vrem să vorbim acum. Nu ne-am
propus acum să vorbim nici despre raţiunea existenţei divine,
care rezultă ştiinţific din simpla analiză a erorilor ştiinţei
genetice comparate cu cuvântul lui Dumnezeu transmis nouă
de profeţii lumii creştine, ci vom vorbi de fenomele mondiale
cu care se confruntă raţiunea umană, rezultate din frământările
lumii ştiinţifice şi politice, cauzate de incertitudinea
rezultatelor muncii lor, de atitudinea oamenilor de ştiinţă faţă
de direcţiile de studiu impuse de lumea cu bani şi de simpla
atitudine a oamenilor simpli faţă de anumite tratamente
medicale, care fac bine pe moment, dar care au un impact
nedorit şi neaşteptat în timp, asupra sănătăţii unor oameni.
Este cunoscută reţinerea oamenilor de ştiinţă faţă de
acceptarea necondiţionată a raţiunii existenţei lui Dumnezeu,
deoarece această Fiinţă Supremă nu poate fi demonstrată
raţional pe acest nivel al cunoaşterii umane, iar prezenţa
acţiunii Lui în lume este nerepetabilă la dorinţa şi la comanda
omului. Raţiunea lor e simplă!
Dumnezeu nu se supune voinţei omului!
De la bun început, ca buni creştini, vă rog să priviţi
oamenii de ştiinţă cu îngăduinţă şi cu înţelepciunea că acest
domeniu al cunoaşterii raţionale a existenţei noastre este o
necesitate în evoluţia spirituală a omului şi în creşterea calităţii
vieţii lui materiale, dar şi cu necesitatea de a le lumina calea cu
ajutorul cuvintelor lui Dumnezeu, pentru a nu fi nevoiţi ca noi
oamenii moderni să ne întoarcem la calitatea vieţii trăită de
strămoşii noştri, datorită inconştienţei utilizării raţiunii umane
peste limitele capacităţii ei de control.
Dacă privim atenţi un grafic din marketingul modern
(pagina 218), această criză a fost sesizată pe la sfârşitul
mileniului doi în comportamentul omului consumator de
bunuri şi de servicii produse de om.
316
 Extrapolarea acestui grafic la comportamentul omului
obişnuit şi la atitudinea lui faţă de rezultatele concrete ale
ştiinţei medicale actuale se observă abia acum.
În acest grafic, cercetătorii au stabilit următoarele
trepte ale comportamentului uman:
- 1. 10% teamă de necunoscut, manifestată prin lipsa de
atracţie a omului faţă de produsele şi serviciile noi apărute;
- 2. 38% necesitate biologică, manifestată prin consumarea
produselor şi serviciilor utile şi necesare omului, fără a
acorda o mare atenţie producătorului;
- 3. 32% raţiune, manifestată prin consumarea produselor
şi serviciilor destinate raţional creşterii calităţii vieţii, prin
compararea raportului calitate/preţ;
- 4. 20% încredere, manifestată prin consumarea
produselor şi serviciilor care nu fac rău omului şi contribuie
real la creşterea calităţii vieţii lui, acordând încredere
producătorilor tradiţionali cunoscuţi, denumită simplu
“încrederea în marcă”.
Dacă raţiunea de a utiliza anumite produse, gen
automobil, calculator, telefon mobil, este din ce în ce mai
evidentă, prezenţa acestor produse în viaţa noastră nu este
absolut o necesitate biologică, astfel încât piaţa acestora nu
este determinată liniar de creşterea populaţiei globului, ci de
repartiţia banilor pe glob. Faptul remarcat de Papa Benedict al
XVI-lea, în timpul vizitei sale din 2009 în America, “criza a
fost generată de lăcomia bancherilor”, este o realitate crudă a
condensării acestui simbol al valorilor materiale în mâna
câtorva oameni.
Criza actuală nu este pur şi simplu o criză materială,
deoarece bunurile există pe piaţă, ci se manifestă sub forma
unei crize financiare, deoarece omul s-a oprit din consum
datorită faptului că a fost prea mult încurajată, fără limite
raţionale, consumarea bunurilor, omul fiind îmboldit prin
sloganuri comerciale de genul “consumă azi, plăteşti la anul”
să trăiască astăzi ceea ce ar fi trebuit şi ar fi meritat să trăiască
317
mâine. Când i-a sosit scadenţa plăţii, omul s-a văzut în
imposibilitatea de a mai trăi la nivelul la care a fost ispitit.
Inflaţia şi dobânzile în permanentă creştere au accentuat criza.
În această criză, oamenii de ştiinţă din domeniul
medical semnalează următoarele fenomene:
- cancerul, o boală a cărei cauză şi al cărui tratament sunt
necunoscute acum în totalitatea lor, se răspândeşte rapid;
- organele înlocuite prin tehnologia celulelor stem se
reâmbolnăvesc după patruzeci-cincizeci de zile cu aceeaşi
boală pe care a avut-o organul înlocuit;
- utilizarea ovulelor umane, de la diverse donatoare, pentru
fecundările în vitro, determină apariţia în lume a unor fraţi
de mamă care se pot cupla fără cunoaşterea lor;
- fecundarea spermatozoizilor umani în ovule de animale,
determinată de criza ovulelor umane, ca o necesitate pentru
continuarea cercetărilor în domeniul genomicii;
- utilizarea sângelui artificial, PolyHeme, nu a dus la
rezultatele scontate;
- utilizarea vaccinurilor, făcute în pripă pentru a stagna
răspândirea unor noi viruşi, determină şi fenomene
neplăcute anumitor utilizatori;
- diagnosticarea şi terapia cancerului prin metodele invazive
ale radiaţiilor nucleare (tomografii, rezonanţă magnetică)
conduc la apariţia cancerului pe alte organe, neafectate
anterior;
- neacceptarea noilor direcţii de cercetare în genomică de
către unii oameni de ştiinţă cunoscuţi, din motive morale,
altele decât cele stabilite legal;
- direcţionarea unei populaţii, din ce în ce mai mare, către
metodele tradiţionale de tratament, care nu aduc întotdeauna
satisfacţii utilizatorilor, confruntându-se şi ele cu aceleaşi
probleme de incertitudine ca şi metodele ştiinţifice, ba
uneori chiar mai mari, datorită lipsei unor proceduri tipizate
şi a utilizării lor necontrolată.
318
 Cine şi ce generează aceste rezultate contradictorii,
aleatorii, incerte, invizibile ochiului uman la prima vedere,
nerepetabile şi nedemonstrabile acum, pe acest nivel al
cunoaşterii umane?
În această plajă a fenomenelor radiante nucleare, găsim
pasul de repetabilitate al spiralei de ADN, 34 Angstromi,
corespunzător unei frecvenţe de 88 PHz, despre care
cercetătorii avangardişti din Genomică au început să vorbească
cu curaj. Dar şi aici, celebrul principiu al incertitudinii,
determinat prin teoria mecanicii cuantice, conduce la
fenomene necunoscute şi invizibile microscoapelor sau logicii
umane, din care cele mai frecvente sunt reapariţia bolii
anterioare, în ciuda oricăror intervenţii genetice calificate,
făcută de om pe ADN-ul nuclear celular.
Ce ar trebui să facem în aceste condiţii?
Cui trebuie să acordăm cele 20 procente de încredere,
stabilite prin cele mai moderne metode ştiinţifice, necesare
atingerii satisfacţiei noastre depline, numită înţelepciune
umană? Omului sau lui Dumnezeu?
Nu ştiu dacă ştiaţi, dar aţi văzut recent un astfel de
exemplu aplicat la impunerea ultimului tip de vaccin, WHO şi
WTO (organizaţiile mondiale de sănătate şi de comerţ) şi-au
dat mâna şi au hotărât la unison să impună ca nimeni în lumea
asta, fie femeie sau bărbat, să nu mai consume cumva sănătate
tradiţională, cu plante şi duh uman, sau, şi mai rău, sănătate cu
Duh Sfânt, dacă aceste proceduri, care de fapt se aplicau de
regulă când nu mai era nimic de făcut pe baza procedurilor
ştiinţifice şi mai reparau şi ele ce puteau, fie tradiţional cu
puterea omului dată de Domnul (Matei 12.21 – “În numele Lui
vor nădăjdui neamurile.”), fie cu voia Domnului (Ieşirea 33.19
- “Eu Mă îndur de cine vreau să Mă îndur, şi am milă de cine
vreau să am milă"), nu sunt omologate de cele două celebre
organizaţii mondiale. Au apărut, pe ici pe colo, câteva
scâncete, prin care, cei care aplică astfel de proceduri, încearcă
319
să spună că lor le este aproape imposibil să-L demonstreze pe
Dumnezeu, prin proceduri umane.
De ce se tem popoarele de Dumnezeu?
Repet. Raţiunea lor e simplă!
Dumnezeu nu se supune voinţei omului!
Nu vom intra în acest subiect, despre care însuşi
Dumnezeu a spus că va veni o vreme când popoarele Îl vor
batjocori şi-L vor alunga (vezi Biblia).
Lăsăm subiectul pe seama specialiştilor!
Noi vom vorbi despre ce este palpabil: criza raţiunii pur
umane. În acest context, în data de 27 ianuarie 2010,
Preşedintele SUA, Barak Obama, anunţă îngheţarea fondurilor
destinate cercetării ştiinţifice pe o perioadă de trei ani.
Cum pulsul mişcării economice mondiale se stabileşte
la Washington, oamenii de ştiinţă se tem că domeniile şi
direcţiile stabilite de ei pentru asigurarea progresului social vor
stagna, iar în cazul apariţiei şi extinderii unor fenomene
incomplet cunoscute de lumea medicală, acestea nu vor mai
putea fi stăvilite, nici la ei şi nici în lume. America, visul
mereu viu al emigranţilor din toate colţurile lumii!
Acum cinci ani, mai precis în anul 2006, pe vremea
asta, am fost în America, pentru a boteza primul copil al finilor
noştri, Şerban şi Mioara Miu, prinşi de “goana după aur”. Ei
locuiesc în nord, mai precis în Detroit, fieful american al
industriei de automobile. El este inginer, un foarte bun
specialist care lucrează la o companie de roboţi destinaţi
industriei, medicinei, parcurilor de distracţii, etc. După o scurtă
perioadă de şedere acolo, fac observaţia că şi pe programele lor
de televiziune apar foarte multe reclame.
Finul îmi răspunde simplu: “50% din reclame ne
îndeamnă să mâncăm, pentru a ne îngrăşa ca porcii, iar 50%
ne îndrumă spre cabinetele medicale şi spre farmacii unde
găsim tratamente de tot felul, pentru slăbit, pentru indigestii
alimentare, etc. Aceste produse şi servicii sunt prezentate de
diverse gorile bine întreţinute, idolii noştri de azi, pentru a ne
320
da încredere în utilizarea lor. S-au schimbat vremurile! Nu
mai suntem ca pe vremea romanilor, care mergeau la
vomitoriu! Acum voma rămâne în noi şi este tratată prin
chimie, asemănător toaletelor ecologice.”
Plec în sudul Americii la familia Dan şi Ileana Boeriu,
sora lui Şerban. Dan este informatician şi era lucrător la cea
mai mare bancă din California, a doua ca mărime din America,
chiar la sediul ei din San Francisco, în mijlocul nisipurilor de
aur, unde şi din care s-au conceput primele componente
electronice destinate ca suport al creaţiei “duhului fiarelor”,
tranzistoarele cu siliciu. Amândoi, şi el şi cumnatul lui din
nord, şi-au cumpărat case, dar aproape cu bani ghiaţă, după o
perioadă de strânsoare din viaţa lor. Şi de la el am reţinut
câteva expresii, pe care le-a rostit după unele observaţii ale
mele, expresii care mi-au rămas întipărite în minte.
Una din ele sună cam aşa: “Legislaţia din America este
astfel făcută încât să-i oblige pe comercianţi să nu-şi streseze
cumpărătorii, care, nemulţumiţi fiind de produse, de servicii
sau de simpla lor alegere hazardată, s-ar închide în ei şi nu ar
mai consuma; dacă ceva nu-ţi place, primeşti banii înapoi şi te
duci cu ei la altceva care te încântă din nou sau mai mult
decât lucrul anterior; cu siguranţă te vei duce, deoarece şti că
poţi să-ţi iei şi de acolo banii înapoi; nici nu trebuie să
gândeşti pe ce dai banii, căci are grijă societatea de plăcerile
tale; sunt legi asemănătoare protejării naturii, ca nu cumva să
streseze bizonul american şi să-l determine pe acesta să plece
cu banii din America.”
O altă remarcă celebră, a cărei reacţie s-a văzut în timp,
a fost următoarea, prin care de fapt mi-a transmis observaţia
făcută de şeful lui de la bancă, american de origine, cel puţin
prin naştere: “Şti Dane pe ce se bazează sistemul bancar
american? Se bazează pe economiile primei generaţii de
emigranţi, ca voi, care ţin banii în bănci pentru a lăsa ceva
generaţiilor care vin după ei.”
321
Şi când te gândeşti că sloganul WHO vine de la un
vechi proverb american, care sună cam aşa: “Noi nu am
moştenit pământul de la strămoşi, ci l-am împrumutat de la
copiii noştri.” Acum au ajuns să împrumute şi bani de la copiii
lor, nu numai pământul! Câtă ipocrizie în America sloganului
pus pe dolar, “In God We Trust”! Au uitat total de vorbele lui
Iisus Hristos! (Matei 22.21)
Uite că şi eu, prins de frumuseţile butaforice ale
oraşelor americane şi luat cu vorba, am uitat că America este
condusă de cei care l-au răstignit pe Iisus Hristos. Criza plutea
pe valurile celor două oceane care înconjoară America, dar eu
m-am întors în România pe calea aerului, astfel încât nu am
simţit briza oceanelor, mai ales că a trebuit să străpung “cuşca
Faraday” a nisipurilor de aur californiene.
Ce găsesc acasă?
Un bun prieten, Alexandru Aron, şi el capitalist ca şi
mine, proprietar 100% al unei mici companii destinată
fabricării unor produse industriale, şi-a închis mica făbricuţă în
care lucrau vreo patruzeci de salariaţi.
L-am întrebat, nedumerit, de ce a închis-o şi mi-a
răspuns că nu mai făcea faţă controalelor diverselor organisme
administrative destinate protecţiei mediului şi a
consumatorului şi nici taxelor în continuă creştere, stabilite
tocmai pentru a susţine aceste organisme centrale, organisme
care permit cu ochii închişi pătrunderea pe piaţă a unor
produse concurenţiale, de proastă calitate, fabricate în Asia sau
oriunde în lume, în vapoarele călătoare pe valurile crizei.
Acum simt şi eu criza pe propria-mi piele!
După declanşarea crizei, pornită din America, am tras
şi eu o concluzie: “Slăbiciunile Evei mitocondriale ale
cetăţenilor americani, mai vechi decât prima generaţie sosită
acolo, au întrecut cantitativ cerebralul generaţiilor noi
emigrante, astfel încât plăcerea a învins raţiunea sau, cu alte
cuvinte, cantitatea mofturilor animalice a învins calitatea
raţiunii umane. Acum mofturile americane au sosit
322
nestingherite, pe teritoriul vechii Dacii, prin axa, bine sesizată
de preşedintele nostru, Traian Băsescu, Washington – Londra
(Paris) - Bucureşti.”
Din raţiune pură, am închis şi eu una din firme, cea
destinată fabricării unor mici aparate electrice, care nu a mai
avut activitate din 2007, imediat după intrarea în Europa sau
mai precis după deschiderea largă a pieţei de desfacere din
România, deoarece fiscul mă obligă să plătesc un “impozit
forfaitaire” pe profitul inactivităţii mele (!!!???).
Acum în 2011, mă bate gândul să o închid şi pe a doua,
cea destinată serviciilor, deoarece administratorii acestei ţări
îmi impun să plătesc minim un impozit pe profitul anticipat,
comparat cu cel de anul trecut, dar indexat cu rata inflaţiei
(cum dracu au calculat ei inflaţie în timp de criză, că eu nu-mi
dau seama?), chiar dacă serviciile mele sunt treptat preluate
de companiile străine, venite în România prin “ingineriile
financiare” ale băieţilor deştepţi care sunt acum administratorii
acestei ţări şi buni parteneri de afaceri ai mândrilor europeni,
acaparatori din tată-n fiu.
O, dulce Românie, protejată de legi făcute pentru a-i
proteja pe reprezentanţii viciilor noastre nerostite!
Nici moartea nu ne scapă de ei! Guvernanţii noştri ne
pun să plătim taxe şi dacă suntem în coşciug!
Vorbesc aici de moartea micului capital privat, 100%
românesc, nu de capitalurile româneşti din conturile externe,
depuse de vicioşii noştri în paradisurile fiscale ale Europei,
pentru a se putea distra liniştiţi în paradisurile mondiale ale
distracţiilor diabolice.
Spune-mi şi mie Moşule, te rog, cum a găsit Cocoşul
tău Punguţa cu doi bani? (nu am făcut nici o referire la doamna
Udrea, ci mă refer la povestea noastră tradiţională)
A, uite că mi-a picat fisa! Noroc cu cibernetica asta, cu
dreptul virtual pe care mi-l dă ea ca să fac analogii între
poveşti şi lumea politică de azi şi cu tehnica asta de decupare
323
electronică a unei imagini dintr-o poveste, care se brodeşte al
dracului de bine în lumea reală! Dezvoltarea prin fonduri UE!
Uite c-am găsit şi boierul, şi punguţa cu euroi!
Ecoul universului consumului uman, dezvoltat prin cele
mai moderne ogoare de păscut bunătăţi, Mall-urile, se simte în
această tendinţă de mondializare totală şi eu, ca un visător, mă
duc cu gândul la începuturile revoluţiei burgheze din Europa.
După revoluţia burgheză din Franţa, în anii începutului
de secol 19, un tânăr filozof francez, pe nume Alexis de
Tocqueville (1805-1859), a fost trimis în America de noul
guvern francez să studieze pulsul economiei americane, bazată
pe “principiul suveranităţii poporului”.
Reflectând asupra democraţiei americane, el publică
două studii socio-economico-politice, “Despre democraţie în
America”(1835-1840) şi "Vechiul regim şi revoluţia” (1856),
în care demonstrează că dezvoltarea Americii este “rezultatul
unui complex cauzal al influenţei de moravuri, de legi care să
protejeze moravurile şi de aşezarea geografică favorabilă”.
Vă las să trageţi singuri concluziile acestui studiu de
marketing, efectuat acum aproape două sute de ani.
Dacă privim în istorie, vedem migraţia fizică a
popoarelor venite din Est către Vest, de la limitele impuse de
religii către civilizaţia liberă, şi migraţia reală a moravurilor
venite din Vest către Est, de la mândra civilizaţie, liberă la
moravuri, către tradiţionalismul religios conservator.
“Ce a scos din voi Apusul, când nimic nu e de scos?”,
se întreba retoric Eminescu, după revoluţia burgheză din
România.
Cred că vedeţi şi voi jungla în care trăim şi în care
fiecare este preocupat de a-şi crea un avantaj pentru propria
evoluţie şi bunăstare, asemeni principiului de bază al teoriei lui
Darvin, principiul speculaţiei oportuni-tăţilor în interes
propriu, fără a ţine cont de consecinţele negative aduse
mediului sau de faptul că l-ar putea afecta pe semenul său,
omul.
324
 Cât o să ne mai comportăm asemeni animalelor
simbolizate astrologic, care au evoluat pe baza celebrei teorii a
lui Darwin, şi continuă şi acum să modeleze caracterele Fragment din poezia “Creaţia Evolutivă”
umane?
De aceea spunem noi, utilizând limbajul din genomica "Dar te trezeşti, aşa e scris,
nucleară, că este cazul ca duhul divin, introdus de Dumnezeu O să priveşti adânc în Glasul
prin coasta omului, în Adam mtDNA, să se trezească din Celui ce n-are compromis
somnul adânc în care l-a aruncat Dumnezeu pentru a-i permite Şi-ţi corectează pasul.
“Evei organice”, Eve mtDNA, să evolueze “pământean”,
conform Teoriei Evoluţiei, corect emisă de Charles Darwin! Prin El, în timp, o să renaşti
Dar povestea asta, cu Adam şi Eva, o găsim şi în A Sale patru vânturi,
Biblie, un pic mai camuflată. Prin tot ceea ce-acuma “Paşti”
Bastionul creştinismului, Ortodoxia română, stă Din amplele Lui gânduri.
neclintit la locul lui, de două mii de ani.
El a rezistat tuturor presiunilor, ispitelor şi crizelor Acolo o să vezi de toate,
provocate de lăcomia popoarelor deoarece a acordat tot timpul Prin ştiinţă vezi ca şi profeţii,
încredere lui Dumnezeu. Ce ne-au transmis, umil, bucate
Cu siguranţă va rezista şi acum, cel puţin o mie de ani! Din “Trupu-i” frânt în lecţii."

Noi rămânem în continuare adepţii rezolvării Alexandru Boris, 23 iulie 2009

problemelor omenirii prin simţire, ştiinţă şi credinţă, calităţi
care ne deosebesc substanţial pe noi oamenii de animalele pe
care ni le-a lăsat Dumnezeu în grijă.

Dumnezeu să ne lumineze să cunoaştem înţelepciunea

Lui prin înţelepciune!

325 326
 18. Războiul hazardului planetar
Motto: "Vă rătăciţi neştiind Scripturile, nici puterea
lui Dumnezeu." (Matei 22.29)
(articol prezent pe site-ul cititor de proză)
De unde poţi să transmiţi raţional informaţii către
creierul unui om, pentru a nu se "rătăci", dacă nu din integrala
cunoaşterii umanităţii, indiferent că omul a fost anterior
informat neuronal, prin directa procesare a materiei, sau a fost
împuns în coastă, prin alte căi aparent necunoscute?!
Programul simpozionului Science and Ortodoxy
Bucureşti-Constanţa, 22-26 octombrie 2005, a început cu
discursul "Science et religion ou sur les trois pauvres choses
inséparables", al academicianului Eugen Simion, Preşedintele
Academiei Române la acea dată, prin care a declarat că cele
două domenii ale cunoaşterii umane "sunt legate precum focul
şi apa", întrebându-se în final "dacă religiile aduc sau nu acel
plus de informaţie pe care ştiinţa nu-l poate obţine raţional".
Programul simpozionului de biofizică BES Sibiu, 10-
14 mai 2009, a început cu referatul “Hybridization of brain
tissue with semiconductor chips” al cercetătorului german
Peter Fromherz, de la "Department of Membrane and
Neurophysics, Max-Planck-Institute for Biochemistry,
Martinsried (Planegg-Munich), Germany, arătând lumii că
programul european FP7 de cercetare dincolo de limitele
cunoaşterii obiective este pe cale să elibereze mintea umană de
cercetarea materială, asigurându-i pe căi nevăzute, dar
cunoscute, informaţia de care are nevoie la momentul necesar,
alimentând-o, după priorităţi, asemeni unui automobil conectat
la pompă. Ultima noutate în materie de război este implantul
cip-urilor (de dimensiunea unui bob de orez, fiind ceva mai
mare decât dimensiunea "unui grăunte de muştar") în creierele
soldaţilor americani, ce se va realiza în următorii 3-4 ani cu
spijinul cercetătorilor de la Universitatea Cornell din New
327
York! Nu ştiu care dintre noi, aflat pe front într-o situaţie
critică, nu ar avea nevoie de un plus de informaţie, indiferent
că aceasta ar veni de la Duhul Omului, pe căi nevăzute, dar
cunoscute, sau de la Duhul Sfânt, pe căi nevăzute şi
necunoscute acum.
Ce s-ar putea întâmpla dacă adversarul va cuceri
sateliţii prin care se transmit informaţii?
Cu siguranţă armata americană se va arunca în mare,
cum a făcut "turma de porci".
Credinţa omului de ştiinţă că va putea atinge
cunoaşterea totală fără Dumnezeu este acum atât de mare încât
acesta nici nu-şi dă seama că a intrat pe "Calea Domnească" a
Creaţiei, luminată divin, dar că el merge luminat artificial în
sens invers, spre întuneric, şi că există riscul, datorat
hazardului şi relativităţii raţionamentului uman dispersat în mii
de direcţii, ca să-şi termine energia din lămpaşele Duhului
Omului şi să nu mai vadă ieşirea din minele în care a intrat
"împuns organic prin mitocondriile celulare ale Evei" (vezi al
doilea curcubeu din poza de pe copertă, un legământ al omului
cu omul, un fel de Carta Drepturilor Omului, aflat în antifază
cu curcubeul original, legământul lui Dumnezu cu omul - vezi
Geneza 9.12-13). Trecerea cu rapiditate de la metoda
certitudinii lui Leibnitz, prin inventarea unor lucruri noi, la
teoria unificării câmpurilor, nefinalizată de Einstein, prin
unirea sincronă a sistemelor energetice individuale (hidro,
termo, nucleare şi, mai nou, bio-celulare), la pupitrul LMSC
(Learning Management System Control) al comunicaţiilor
spaţiale prin sateliţi şi la unificarea sistemelor bio-magnetice
armonice, este acum o joacă de copii, prin simularea virtuală a
câmpurilor potenţiale.
4.01.2011-ora 11°°.
Este marţi! Este lună nouă! Este eclipsă de soare!
"Luceafărul" este aprins dimineaţa (Venus, planeta
iubirii, se află în Săgetător pentru "a nu mai ascunde faţă de
prieteni sentimentele nevăzute"), luminând divin, ca un blitz,
328
căile "Cronicarului" (Mercur, planeta comunicaţiilor, aflat în
Scorpion, unde pentru "a merge direct la ţintă trebuie să
găsească răspuns la orice problemă ridicată de fascinaţia
misterelor"), amândouă mergând direct, nu retrograd, în alaiul
împreunării Lunii cu Soarele, acest remariaj divin lunar la care
participă acum, drept trenă armonică şi elevatoare, Energia
divină (Pluto, planeta transformării, se află în Capricorn pentru
"a face presiuni în vederea creşterii seminţelor creaţiei, aduse
la începuturi de cele patru vânturi divine" - vezi Daniel 7.4) şi
Capul Dragonului (Nodul Lunar Ascendent, aflat în Capricorn,
de unde " vine experienţa vitală, prin copiii născuţi, nu făcuţi,
producători de proteină informaţională").
Alaiul ceresc se îndreaptă tacticos spre Vărsător, având
în frunte Forţa&Pasiunea cerească (Marte, planeta războiului,
se află în Capricorn pentru "a-şi desăvârşi, prin dreptate,
întreaga potenţă de însămânţare a minţii şi a spiritului cu
lumină divină"), unde peste o lună îl aşteaptă furcile caudine
ale ispititoarelor iluzii, plantate pe traseu de Patronul Apelor
(Neptun, planeta iluziilor gentile, aflat în umanitarul Vărsător
pentru "a determina schimbări sociale majore") şi aflate sub
lupa necruţătorului Centaur (Chiron, planeta înţelepciunii prin
analiza reacţiei inverse, aflat în perversul Vărsător pentru a
determina "eliberarea spontană a spiritului universal intrat în
conflict cu aspiraţiile materiale şi spargerea uterului ceresc în
care se află gestanta creativitate umană", asemănător unei
reacţii nucleare în lanţ), iar, dacă scapă nevătămat, Pruncul
spiritual va ajunge, la începutul primăverii, să înceapă, din
Berbec, un nou periplu zodiacal, dar nu înainte de a se energiza
cu razele beneficului Gardian al Minţii (Jupiter, planeta
norocului, aflat în Berbec pentru a impulsiona cu fermitate
"creşterea sinelui pe baza cunoaşterii adevărului despre sine")
şi ale Originalului Inventator (Uranus, planeta revoluţiei, aflat
în asertivul Berbec pentru a "conduce la exprimarea spirituală
armonică, împotriva conformismului, neconform vieţii, impus
de viciosul uter protector al societăţii de consum"). Prezenţa
329
lui Lilith în Peşti (Luna Neagră, simbolul reacţiei inverse
negative), determină "plata facturii reacţiei inverse la izolare
şi la secretomanie". Avertismentele Judecătorului (Saturn,
planeta integralei cunoaşterii se află în Balanţă pentru "a
sparge structurile existente bazate pe specularea
oportunităţilor create prin lipsa de informare şi pentru a
cântări cum se cuvine cuvântul omului în raport cu cuvântul
Domnului, atât de necesar naşterii Fiului Omului cu nucleu
divin"), aflat în opoziţie, pe cealaltă parte a cerului, par a avea
acum amplificarea necesară pentru a fi auzite de popoare, fără
a fi distorsionate şi denaturate. Datorită eclipsei de soare, cel
mai puternic luminator material ceresc, se crează o "gaură
albă astrologică" (asemeni unei foi albe dintr-o carte) ce
eliberează lumea de influenţa astrală, pe durata unei fante de
întuneric material.
În perioada acestei fante, tradiţia eclipsează noul!
În ansamblu astrele sunt favorabile Forţelor Binelui
venite din negura creaţiei! Sunt îndeplinite toate condiţiile
tradiţionale favorabile, necesare şi suficiente declanşării unui
război de calitate! Acest alai ceresc are toate şansele de reuşită,
asemeni lui Ulise în periplul său.
"Ridicatu-s-au regii pământului şi căpeteniile s-au
adunat laolaltă împotriva Domnului şi împotriva Unsului Lui."
(Fapte 4.26). Armatele sunt pregătite! Războiul hazardului
planetar poate începe!
Va fi Dumnezeu alături de noi, pământenii creştini
ortodocşi, aşa cum a fost alături de evrei când i-a scos din
robie cu ajutorul oştilor cereşti?
"Eu Mă îndur de cine vreau să Mă îndur şi am milă de
cine vreau să am milă" (Exodul 33.19).
Conform acestor vorbe, am putea spune da, dar asta se
va petrece dacă şi numai dacă şi noi, asemeni evreilor şi
astrelor, mergem după voia Lui, ghidaţi cu ajutorul bio-GPS-
ului din coastă!
330
 Cine va câştiga? Cei care, vânzând moravuri, se plâng
acum de faptul că descoperirile ştiinţifice, care spun că
moravurile scad media de viaţă a omului, le scad lor profiturile
sau cei care-şi pun, prin tradiţii, frâu instinctelor organice,
reducând din start profitul obţinut din moravuri?
Conform celebrului principiu al incertitudinii,
neîndurătorul rege al mecanicii cuantice, şansele ar trebui să
fie egale: "fifty-fifty". Indiferent de cine va fi învingător, la
încheierea acestui război hazardul va dispărea!
Dar, dracu ştie?
Dumnezeu ştie cine va fi învingător şi cum va dispare
hazardul! În timp ce omul reduce hazardul plantând cip-uri în
creier, pentru a informa omul după legile stabilite de el şi
pentru a-l acapara total, Dumnezeu "ne împunge în coastă" să
ne eliberăm din lanţuri ("lovind pe Petru în coastă, îngerul l-a
deşteptat" - Fapte 12.7).
Acest război informaţional a început de când sunt
popoarele, fiecare om intrând pe front atunci când i se trezeşte
conştiinţa şi acţionând aşa cum îi dictează conştiinţa proprie.
Noi am intrat în acest război informaţional înarmaţi
fiind cu principiile managementului cunoaşterii şi calităţii
totale, conform cărora nicio informaţie nu trebuie neglijată.
Acest principiu este o adevărată strategie de război, deoarece
spionul nostru din coastă lucrează nevăzut-necunoscut.
În acest război eu nu am drept aliaţi "creierelor
românilor", remodelate ştiinţific prin procesul NLP (Neuro
Lingvistic Program) şi temătoare de a-L cunoaşte raţional pe
Creator, ci sufletele acelor români ce stau cu ochii pe bolta
cupolei Bisericii Ortodoxe Române, acestea simţind că de
acolo vine desăvârşirea "viei acesteia" şi confirmând astfel
faptul că românul merge mai degrabă inconştient să-L caute pe
Dumnezeu, decât să meargă raţional la neuropsihiatru,
protejând cerul României, prin simpla lui credinţă naivă într-un
Dumnezeu nevăzut-necunoscut, de "ceasul ispitei ce va să vină
peste toată lumea, ca să încerce pe cei ce locuiesc pe pământ.
331
Vin curând; ţine ce ai, ca nimeni să nu ia cununa ta."
(Apocalipsa 3.10-11).
Nu e nici un hazard în aranjarea cifrelor acestui verset,
anii 10-11, mileniul trei (vezi informaţia transmisă de Iisus
Hristos: "dărâmaţi templul acesta şi în trei zile îl voi ridica" -
Ioan 2.19), sau vorba "cadavrului din debara" (Eminescu în
viziunea unui confrate aflat la Cultură):
"Trecu o zi, trecură trei
Şi iarăşi, noaptea, vine
Luceafărul deasupra ei
Cu razele-i senine....
Da, mă voi naşte din păcat,
Primind o altă lege;....
Şi pentru cine vrei să mori?
Întoarce-te, te-ndreaptă
Spre-acel pământ rătăcitor
Şi vezi ce te aşteaptă."
.................................
Nu uitaţi că ispitele, ca şi astrele, sunt pentru popoare,
nu şi pentru fiii lui Dumnezeu, deoarece influenţa lor se
manifestă la nivelul sufletului organic, administrat de celebrele
mitocondrii maternale Eve mtDNA, singura informaţie care se
reîncarnează în creaţie (vezi religiile asiatice).
„De aţi avea credinţă cât un grăunte de muştar, aţi zice
acestui sicomor: dezrădăcinează-te şi te sădeşte în mare, şi vă
va asculta." (Luca 17.6), astfel încât Adam mtDNA (un
ansamblu cilindric de 7x3 microni, format din 9 inele
mitocondriale, mult mai mic decât "un grăunte de muştar") nu
poate fi influenţat de cele lumeşti, ci doar adormit cu bună
ştiinţă de farmecele Evei mitocondriale, prin, deja celebrul,
neocortex. Dar cineva pe planetă şi-a propus să creeze "o altă
lege", credinţa într-un "bob de orez electronic" plantat în
creier, astfel încât acest război virtual va avea loc cu siguranţă
şi în lumea reală.
332
 Acum când lumea face bilanţul anului care a trecut,
menţinând o atmosferă concurenţială prin stabilirea unor
clasamente şi nu explorativă de cooperare, eu vă propun spre
analiză un bilanţ al actvităţii mele războinice din ultimii patru
ani, transpus într-o ciornă a viitoarei mele cărţi, ce marchează,
prin câteva jaloane pe care eu le-am considerat importante,
trasabilitatea unei frânturi din procesul meu de modelare a
sufletului organic (38% EQ - prin Eve mtDNA), a creierului
(32% IQ) şi a sufletului divin (30% CQ - prin Adam mtDNA).
Apropo de clasamente, un site de ştiinţă american a
clasat pe locul unu ştirea conform căreia "pornografia salvează
omenirea" (http://www.the-scientist.com/article/display/57169/),
clasament stabilit pe baza studiilor cercetătorilor contemporani
cu noi, dar şi cu Dumnezeu (vezi Lucian Blaga, Cântec pentru
anul 2000). Acest articol mi-a adus aminte de refrenul unui
cântec de drumeţie pe care-l cântam în studenţie, "labagismul
şi curismul întăreşte organismul", care mie îmi par a fi mai
degrabă factorii scăderii criminalităţii sexuale, pomenită în
articol. Eu voi încheia acest mesaj tot cu un cântec, folosit
drept imn al acestui război informaţional:
"Pe Metalul îl iubim,
Fiindcă altceva nu ştim,
Căci Dorel a luat lumina
Dând cu ghiara ca găina!
A lovit îndemânatec
După ce-a băut jeratec
Dintr-o sticlă din plastic,
Cu-n urs alb, născut în frig!"
(adaptat după reclamele moderne)
Refren (fără adaptări - Ada Milea):
"Leagăn dulce de oţel,
M-aş legăna eu, dar mă leagănă el.
Să spui la posteritate
Să ne ducă legănatul mai departe!"
..................................
333
Astăzi, de Bobotează, într-o pauză de cafea, eu, nefiind
un băutor de cafea, am răsfoit un "Business Review" şi am
reţinut două sloganuri comerciale:
- 1. "Big people share big experiences!"
- 2. "The world is divided between people who wait
and people who have energy!"
Eu am tradus aceste sloganuri de afaceri, cu mintea
mea de acum, astfel:
1. "În dar aţi luat, în dar să daţi!" (Matei 10.8)
2. Lumea este divizată în:
- coada dragonului - oameni care aşteaptă salivând;
- trupul dragonului - oameni care-şi consumă energia în
folosul tuturor;
- capul dragonului - oameni care sug energia trupului prin
intermediul paradisurilor fiscale şi care-şi consumă
energia în paradisurile turistice.
Clopotul lui Gauss (Karl Friedrich Gauss, 1777-1855,
matematician german), acest dragon, melc sau dinozaur, aflat
într-o mişcare evolutivă, este o funcţie matematică a
distribuţiei şi a evoluţiei unui eveniment, care poate fi cu
uşurinţă extrapolată la trasabilitatea destinului uman sau, cum
este ea numită la modul general, consumul existenţei.
Dumnezeu ne-a lăsat să descifrăm evoluţia dinozaurilor
şi să o extrapolăm analizei trasabilităţii noastre.
Dacă trupurile celor care au trăit până acum din rodul
muncii lor sunt acum apăsate şi târâte în mocirla "mâncatului,
sfărâmatului şi călcatului în picioare" (Daniel 7.7), nu trebuie
să ne întristeze "strâmtoarea care n-a mai fost de când sunt
popoarele" (Daniel 12.1) deoarece "vor lua sfârşit toate
acestea când se va isprăvi de sfărâmat puterea poporului
celui sfânt" (Daniel 12.7).
Trecând de la general la individual, conform acestei
funcţii matematice, o viaţă personală are două porţi, intrare şi
ieşire, "căci toţi se nasc spre a muri şi mor spre a se naşte"
(Eminescu, Luceafărul).
334
 „Amândouă porţile lumii stau deschise”, a scris de
curând Boris Marian Mehr în "Disperarea". Mihail Eminescu a
scris acum mai bine de un secol (Fragmentarium): “Oamenii
învăţaţi dar fără talent propriu, adică purtători ai ştiinţei
moarte [un fel de „erezii ştiinţifice”], mi-i închipuiesc ca o
sală întunecată cu o uşă de intrare şi una de ieşire. Ideile
streine intră printr-o uşă, trec prin întunericul sălii, şi ies prin
cealaltă, indiferente, singure şi reci… Capul unui om de talent
[chiar dacă tratează acum „disperarea” sau poate tocmai de
aceea] este ca o sală iluminată, cu pereţi şi oglinzi. De afară
vin ideile, întradevăr reci şi indiferente dar ce societate, ce
petrecere găsesc!” - (parantezele au fost puse ca răspuns la
articolul Disperarea şi îmi aparţin). Emil Cioran scria în
"Presentimentul nebuniei - Pe culmile disperării":
"Deşi doresc infinit extaze luminoase, n-aş vrea nici de
acestea , căci ele sunt urmate de depresiuni."
De ce aş dori eu extaze luminoase, dacă cei care
conduc lumea sunt în depresiunea paradisului?
Deoarece de la extazul consumului (EQ maxim) ne
îndreptăm către agonia raţiunii pure (-IQ), pe care o vom
îndrepta în folosul umanităţii numai prin înţelepciune şi nu
sfărâma, deoarece ne-am distruge singuri capul...
335
De ce sunt mesajele mele considerate periculoase de
către oamenii de ştiinţă?
Expun mesajul de mai jos nu ca pe o plângere
împotriva unor oameni, ci ca pe un SOS adresat umanităţii,
transmis în oceanul planetar prin intermediul acestor două
siteuri literare care mi-au permis să-mi descarc bagajul
neuronal plin cu altfel de informaţii decât cele expuse cu
precădere aici, aşa cum marea accepta, în trecut, sticlele cu
mesajele naufragiaţilor.
După ce an de an am încercat, începând din 2007, să
trezesc interesul lumii ştiinţifice cu rezultatele cercetărilor
mele din domeniul bio-fizicii, anul trecut am transmis un
rezumat original organizatorilor conferinţei "Ştiinţă şi
Societate" San Diego, respins elegant, iar anul acesta, mai
precis de Bobotează, am testat vigilenţa site-ului american
"TheScientist" la altfel de mesaje decât cele dorite a fi
publicate de către administratorii de astăzi ai ştiinţei vieţii.
Este cunoscut faptul că toate forumurile şi blogurile din
lume sunt adevărate "brain-storming"-uri, prin intermediul
cărora se pot extrage informaţii complet necunoscute de către
marea majoritate a oamenilor şi utilizate în diverse scopuri.
După anumite perioade, administratorii acestor site-uri, de
regulă ziarişti profesionişti, publică anumite cărţi având ca
subiecte temele abordate anterior de ei.
După ce anul trecut au fost prezentate descoperiri
importante în domeniul deplasării atmosferice a "microbilor
inteligenţi", la început de an, pe acest site de ştiinţă au apărut
câteva articole interesante în legătură cu mutaţiile hazardate
cromozomiale canceroase, cu influenţa activităţilor umane
asupra mediului, din ce în ce mai vizibilă şi mai miraculoasă
acum, cu formarea naturală a unor organisme complexe
plecând de la mono-celulă şi despre cum ar putea ştiinţa
studiului muzicii să analizeze cântecele păsărilor. Mie îmi este
cunoscut faptul că bio-fizica este la începuturi, analiza
funcţionării organizmelor vii fiind axată în prezent doar pe bio-
336
chimie, un domeniu vizibil la microscop şi mai uşor de
controlat prin medicamente. În cadrul populaţiilor asiatice,
adepte ale marilor religii budistă şi hindusă, s-au dezvoltat de-a
lungul timpului ritualuri şi practici medicale bazate pe
incantaţii, pe acupunctură şi pe tehnici, aparent nevinovate, de
transmitere a cuvintelor în văzduh.
Nu sunt eu primul om din lume care analizează astfel
de tehnici bazate pe bio-radiaţia organismelor vii, dar, din
analiza literaturii de specialitate, eu sunt primul om din lume
care privesc mitocondriile drept bio-echipamente radiante.
Din acest motiv, în anul 2009 mi-am deschis propria
editură prin intermediul căreia am înregistrat în mod legal
aceste informaţii.
Bio-fizica este un domeniu al undelor electromagnetice
nevăzute, unde ce pot fi purtătoare de informaţii şi, asemeni
unui porumbel voiajor, ele pot transmite mesajele dorite către
persoanele dorite, de multe ori cu sau fără voia acestora.
Telepatia este forma de acceptare a comunicaţiei fără
fir între doi parteneri şi are rezultate controversate în ceea ce
priveşte repetabilitatea şi calitatea informaţiei transmisă şi
recepţionată. Cei care sunt apropiaţi de vârsta mea îşi aduc
aminte de clasicele galene, prin intermediul cărora omul putea
capta informaţii nevăzute, dar prezente în jurul nostru.
Astrologia, prezentă acum pe toate canalele mass-
media, se bazează pe bio-câmpuri. Albert Einstein a fost
primul om din lume care şi-a propus să analizeze posibilitatea
unificării acestor unde nevăzute, emiţând Teoria Unificării
Câmpurilor, dar pe care nu a finalizat-o.
Explozia tehnicii comunicaţiilor prin intermediul
sateliţilor plantaţi pe cer, aduce oarecum cu astrologia, cu
singura deosebire că influenţa astrală este considerată de
necombătut. În prezent, constatăm, oarecum cu stupoare, că
tineretul, dar nu numai, se lasă modelat de informaţiile purtate
de undele invizibile către echipamentele moderne de receptare
a lor, aparate radio, televizoare, calculatoare, telefoane mobile.
337
Biblia ne spune că astrele sunt pentru popoare nu şi
pentru fii lui Dumnezeu. Eu spun, bazându-mă pe analize
raţionale şi pe fapte, că modelarea omului nou prin intermediul
undelor invizibile, inclusiv astrologia şi practicile magiei albă
sau neagră, este posibilă numai şi numai datorită pierderii
credinţei în Dumnezeu.
Revin la "TheScientist" şi la faptul că am fost surprins
în mod plăcut de faptul că anul acesta, chiar dacă mesajele
mele nu au fost publicate, a apărut un domn, pe nume Gil
Lawton, care răspunde cu precădere la mesajele mele neexpuse
pe site, dar nu cu precizia laserului, ci cu mirifica
îmbrobodeală a filozofiei, clasică omului cultivat, dar
batjocoritor al credinţei în Dumnezeu. Pentru curioşi, redau
mai jos adresele site-urilor şi mesajele mele, adresate lor dar
neexpuse acolo, din motive aparent necunoscute (la o sesizare
a mea, făcută anul trecut, mi-au răspuns că aceste erori sunt
produse de aparatura de recepţie ???!!!):
1. Normal today, cancer tomorrow
- http://www.the-scientist.com/news/display/57907/
Mitochondria influence?!
- by Alexandru Cosciug - [posted 2011-01-06]
I do not think that God is loosing the time to kill the
people! Have the scientists ever thought that the cell
disorientation can be provoked, wireless, by the information
contained in Eve mtDNA (existent in cell) and in Adam
mtDNA (existent only in xiphoid process)? The wireless bio-
communication process looks like ionizing radiation. That is
why, sometimes, the radiation used to destroyed cancer cell
provoke cancer cell.
2. Human Effects
- http://www.the-scientist.com/article/display/57887/
Biosphere feedback
- by Alexandru Cosciug - [posted 2011-01-06]
I know that the animals and the plants used for people
food is genetic modified 85%. The genetic modification means
338
that man eliminated the paternal mitochondrial DNA. In this
case, they have restricted the natural feedback only functioned
by Eve mtDNA influence.
The answer to the question is: when the men give peace
to Adam mtDNA the biosphere will be fixed.
3. From Simple To Complex
- http://www.the-scientist.com/article/display/57883/
The management of the evolve creation
- by Alexandru Cosciug - [posted 2011-01-06]
If we look in Daniel 7.4 (the beast was lifted up and
made to stand like a man, and than the human mind was given
to it) and in Paul, 1 Corinthians 15.45-47 (the first Adam,
made of earth, came from the earth; the second Adam came
from the heaven), we see that the Bible confirmed the
evolution. I suppose that God, to create the perfect bio-system,
leave it alone to naturally evolve and made correction only if it
is necessary, according to the evolution analyse trend, like the
modern manager. In conformity with panspermia theory,
Adam mtDNA, existed in xiphoid process (man's rib - Genesis
2.21) and in sperm, have a very important role in the naturally
evolution! The evolution stops because Adam mtDNA is
eliminated in the modified genetic process! Controlling cancer
means controlling marrow via Adam mtDNA (see Paul,
Hebrews 4.12).
Total knowledge management
- by Alexandru Cosciug - [posted 2011-01-08]
As an advocate, Mr. Gil made a very interesting life
philosophy! However, life is the reality, not philosophy; and in
reality the naturally "borne" boys are different from in vitro
"made" boys, because the presence and the missing of Adam
mtDNA in the sperm. Nobody ask the scientists to stop the
research; we, in the name of living people, ask them to be very
carefully with all the life important bio-equipments! They shall
reach the true using all the information because in the total
knowledge management we have the ability to use all the
339
information, like in criminology, without spoiling the
advanced knowledge sample, even if it look crazy at the
beginning. Good luck in your research!
4. What can music theory do for the study of bird
song? - http://www.the-scientist.com/news/display/57914/
The necessary technology does not yet exist
- by Alexandru Cosciug - [posted 2011-01-08]
I consider that the support of life is a free string
connected to the body through bio-translators (maternal
mitochondrial DNA is working as a radiofrequency antenna),
according with my company research over the natural process.
The men shall start to develope this kind of study, based on the
bio-frequency harmony.
Wisdom to know the difference
- by Gil Lawton [posted 2011-01-07 13:25:00]
While I am an admiring fan of any and all "pure"
thinking by the human mind, and those who push away at the
frontiers of what is mistaken by some to be human
"knowledge," I also reserve the right -- as I would propose
ALL thinkers do -- to ask of self and others, "But where is my
present set of opinions wrong?" ....................... Maybe
wisdom to know and admit the difference is just too much for
any human to aspire to and attain.
................... Fără alte comentarii...............................
Văzând nevăzutul: "Cel ce ascultă cuvintele lui
Dumnezeu, cel ce are ştiinţă de la Cel Preaînalt şi vede
descoperirile lui Dumnezeu, ca în vis, dar ochii îi sunt
deschişi, îl văd, dar acum încă nu este, îl privesc, dar nu de
aproape." (Numerii 24.16-17)
În ultima perioadă, oamenii de ştiinţă ne bombardează
cu informaţii privitoare la Apariţia şi Evoluţia Pământului şi a
Universului în general, demonstrând teoretic diverse modele
fizico-matematice, care de care mai mult sau mai puţin
plauzibile, dar din ce în ce mai ciudate sau mai alarmiste. De la
340
găurile negre care ne vor înghiţi cu resurse cu tot, la
desprinderea unor pietre de pe centura de asteroizi ce ne vor
lovi fără milă şi până la iminenţii extratereştri avizi de bunurile
existente pe Tera, apar din ce în ce mai multe informaţii care
se contrazic unele pe altele.
Insistenţa în difuzarea unor astfel de informaţii, scoase
mai mult din minte decât din realitatea vizibilă şi plauzibilă, şi
lipsa de coerenţă a acestor teorii, mă determină să mă întreb:
Ce rost au ele şi cui folosesc, dacă noi nu putem face
nimic, iar mesajele biblice sunt eliminate? De cine se apără
irakienii de sunt puşi să cheltuie 30 de miliarde de dolari pe
armament american? Poate fi învins Dumnezeu cu arme de
foc, chimice sau nucleare? De ce nimeni nu vorbeşte insistent
despre dezastrul ecologic produs prin chimizarea agriculturii şi
a hranei animalelor necesare alimentaţiei populaţiei globului şi
prin modificările genetice, dezastru ce a mai avut consecinţe
climatice în America în perioada crizei dintre cele două
războaie mondiale, manifestat sub forma furtunilor de nisip?
Ce rost are să acordăm ţăranului român fonduri
europene ca să nu mai folosească îngrăşeminte chimice, dacă îl
forţăm să cultive seminţe modificate genetic?
Fenomenele reacţiei inverse ale naturii sunt cauzate de
aşazisul suflet al naturii, ce reacţionează total diferit decât s-ar
fi aşteptat cercetătorii, care la drept vorbind nici nu-l iau în
calcul, şi au fost descrise recent de mine, sumar, pe siteul:
http://cititordeproza.ning.com/forum/topics/pamantul-aflat-intro-gaura .
Acest fenomen este descris destul de explicit în Biblie,
dar nu este explicitată tehnologia de funcţionare a reacţiei
inverse, aceasta fiind oarecum codificată: - Matei 15.13:
"Orice răsad pe care nu l-a sădit Tatăl Meu cel ceresc, va fi
smuls din rădăcină".
Acest război de cuvinte dus între om şi Dumnezeu nu
va rămâne fără consecinţe vizibile în lumea materială vizibilă,
dar nici în lumea cerească, invizibilă, motiv care mă face să
consider că vorbele biblice expuse mai sus fac referire şi la
originea şi destinul evoluţiei cuvintelor.
341
Recent, pe un alt site am expus părerile mele referitoare
la extratereştri, priviţi ca principalii atacatori, pe care consider
că ar fi instructiv să le expun şi pe acest site, deoarece
fenomenele ce vor urma vor părea ca fiind produse din cer şi
nicidecum de pe pământ, prin reacţia inversă a viului:
Pot fi consideraţi Dumnezeu şi omul fiinţe extraterestre?
Eu sunt adeptul, ca să nu spun emitentul, deoarece
aceste concepte au mai fost enunţate, chiar dacă sub alte forme
şi prin alţi termeni, al "Teoriei Creaţiei Evolutive Asistată" şi
al "Teoriei Transferului Responsabilităţii Managementului
Creaţiei de la Dumnezeu la Om", teorii fundamentate pe
principiile managementului cunoaşterii şi calităţii totale,
conform căruia nici o informaţie nu trebuie neglijată, la care
am adăugat, pentru a certifica bio-tehnologia transmiterii fără
fir a cuvântului, noul meu concept ştiinţific al funcţionării
mitocondriilor asemeni unor echipamente tehnice de
comunicaţie wireless. Cel puţin din aceste motive, informaţiile
despre extratereştri nu trebuiesc neglijate.
Eu sunt specializat în procesarea informaţiilor prin
intermediul diverselor tipuri de antene, canale şi
microprocesoare tehnice şi biologice, motiv pentru care
consider că fiecare om primeşte şi emite informaţii de la şi în
mediul ambient şi în univers prin trei canale specifice:
neuronal, mitocondrial maternal şi mitocondrial paternal.
Echipamentele moderne de emisie - procesare -
recepţie a informaţiilor, asemănătoare ca structură cu cele
biologice amintite de mine, sunt capabile să capteze semnale
de frecvenţă mare, dar semnalele provenite din spaţiul
extraterestru nu par inteligibile sau omul nu este capabil acum
să înţeleagă logica şi codul lor de descifrare, deoarece ele apar
sub forma unor cuante sau trenuri de impulsuri.
Să ne întoarcem acum 2000 de ani când Iisus Hristos a
vorbit, în faţa unor ucenici, cu Moise şi cu Ilie (schimbarea la
faţă). Venirea acestor fiinţe, dispărute de mult, a fost
intermediată de un nor. Cei care au fost la Disnay-Land au
342
văzut, într-un mediu ceţos, hologramele tridimensionale ale
unor dansatori. Într-o carte a sa (nu-mi aduc aminte titlul),
Heisenberg descrie apariţia în norii aflaţi alături de ei, pe
muntele pe care el se afla cu Niels Bohr, a unor aure pe care,
prin deplasarea lor, a constatat că sunt propriile lor aure
energetice vizibile numai în nori. Acum vedem, prin
intermediul laserului (un fel de rug care nu arde), pe iarba
stadioanelor, stemele echipelor ce se confruntă. Orice este
posibil prin utilizarea laserului în transmiterea informaţiilor,
inclusiv scrierea de cuvinte pe ADN (vezi Pavel - Evrei 4.12).
Caracterul fiinţelor extraterestre
Faptul că noi apreciem acum că extratereştrii, fiinţe
individuale sau diverse forme de manifestare ale tehnologiei de
transmitere a informaţiilor de către Dumnezeu spre om, au
caracteristicile comportamentale ale noastre, dominate de
avariţie şi de instinctul de deposedare a bunurilor altora şi
nicidecum de atitudine nonviolentă, sunt datorate în primul
rând faptului că omul nu şi-a desprins sufletul pământean de
sufletul animalului din care a provenit prin evoluţie (vezi
principiul speculării oportunităţilor în interes propriu fără a
ţine seama de consecinţe, emis de Darwin în teoria evoluţiei
speciilor, dar vezi şi Ecclesiastul 3.19-21, Pavel - 1 Corintieni
15.45-47 şi Daniel 7.4), şi, în al doilea rând, faptului că "omul
nu a cunoscut încă înţelepciunea lui Dumnezeu prin
înţelepciune" (Pavel - 1 Cor. 1.20-21).
Redau cuvintele fostului meu diriginte şi profesor
Eduard Minasian, conţinute în articolul "Armonii matematice
în natură" şi adresate acum patru ani participanţilor la
conferinţa "Dumnezeu, omul şi calitatea vieţii":
"Odată obişnuiţi cu noţiunea de fractal, putem înţelege
că lumea e plină de fractali. Obiecte oricât de diferite, cum ar
fi răspândirea unei păduri la orizont sau sistemul circulator al
unui mamifer pot fi descrise în termeni de geometrie fractală.
Dacă un anumit model al universului ca întreg, numit modelul
inflaţiei externe, este corect, atunci chiar întregul univers
343
poate fi caracterizat printr-o structură fractală. Revenim la
întrebarea de la început: Este Dumnezeu matematician?
Dacă vrem să comunicăm cu civilizaţii inteligente aflate la
distanţe de zeci de mii de ani lumină, tot ce avem de făcut este
să transmitem numărul 1,6180339887….; putem fi siguri că ei
vor înţelege ce vrem să spunem, deoarece nu încape îndoială
că universul le-a impus şi lor aceleaşi criterii matematice.
Dumnezeu este întradevăr matematician !? Nu ştiu dacă El
este matematician, dar matematica este războiul de ţesut la
care Dumnezeu făureşte structura universului. Faptul că
realitatea poate fi descrisă sau aproximată prin expresii
matematice simple, îmi sugerează că natura are matematica în
miezul ei."
Ce vrem să transmitem noi în viitor?
Ce transmitem noi în văzduh?
"Cugetele cele rele, desfrânările, hoţiile, uciderile,
adulterul, lăcomiile, vicleniile, înşelăciunea,
neruşinarea, ochiul pizmaş, hula, trufia, uşurătatea ..."
Pe lângă aceste fapte RELE,
omul transmite şi fapte BUNE.
Cine trebuie să le judece şi să separe binele de rău?
Când se va face această judecată?
Atunci când va fi vremea!
- "Învăţătorule, vrem să vedem de la Tine un semn."
(Matei 12.38)
- "Când veţi vedea urâciunea pustiirii ce s-a zis prin
Daniel prorocul..." (Matei 24.15). "Neamul acesta este un
neam viclean; cere semn dar semn nu i se va da decât semnul
prorocului Iona." (Luca 11.29)
Ninive s-a autosalvat prin reîntoarcerea la credinţă!
Ce se va întâmpla cu Pământul?
11 martie 2011
Cutremur de 8,9 pe Richter în Japonia
344
 19. Privatizarea văzduhului
Motto: "Primul lucru care a fost privatizat în România
a fost interesul naţional. România nu este o ţară coruptă, ci
este jefuită. În România sunt 22 milioane de suflete, nu de
cetăţeni, care s-au lămurit care este grija statului pentru ei şi
se uită cu ochii la CER. De România nu mă pot sătura! Restul
... sunt ţări." (Octavian Paler)
Eliberarea României a condus la fenomene ascunse pe
care mintea omului, obişnuit cu "protecţia socială" asigurată în
regimul comunist, nu le putea gândi. Cei care nu au fost
implicaţi în procesele complexe de comerţ şi relaţii
internaţionale nu puteau prevedea cum va arăta România ...
"După 20 de ani". Ei s-au lăsat modelaţi de minţile luminate în
perioada comunistă în spaţiul capitalist. Naivitatea şi credinţa
românului au fost speculate la maxim de cei care s-au instalat
la putere. Societatea românească, "lipsită de existenţa unor
valori morale cu putere mare de convingere a raţiunii umane,
de modele culturale viabile, şi marcată de lupta surdă care se
duce între Ştiinţă şi Biserică, între valorile diferite pe care le
susţin" (Dan D. Tudor - Întrebări fundamentale), s-a deplasat
permanent asemeni unui melc, dar pe un traseu relativ, incert,
nesigur şi hazardat.
Fenomenele socio-economico-politice semnalate acum
130 de ani de către Mihai Eminescu îşi fac din nou apariţia pe
scena vieţii noastre: "De când lumea nu s-a văzut ca un popor
să stea politiceşte sus şi economiceşte jos; amândouă ordinele
de lucruri stau într-o legătură strânsă; civilizaţia economică e
muma celei politice. Dacă în timpul când ni se promitea
domnia virtuţii, cineva ar fi prezis ceea ce are să se întâmple
peste câţiva ani, desigur ar fi fost declarat proroc mincinos. Să
fi zis cineva că cei ce promiteau economii vor spori bugetul
cheltuielilor cu 40%; că cei ce combat funcţionarismul vor
spori numărul posturilor cu sutele; că cei ce sunt pentru
345
independenţa alegătorilor vor face pe funcţionar să atârne
atât de mult de autorităţile supreme încât aceste mii de oameni
să voteze conform comandei din Bucuresti; că se vor da 17
milioane pe drumul de fier Cernavoda - Constanţa, care nu
face nici cinci, şi că patru milioane din preţul de cumpărătură
se va împărţi între membrii Adunărilor; că se va constata cum
că o seamă de judecători şi de administratori în România sunt
tovarăşi de câştig, ca bandiţii de codru. Dacă cineva ar fi
prezis toate acestea lumea ar fi râs de dânsul şi totuşi nu
numai acestea, ci multe altele s-au întâmplat şi se întâmplă
zilnic, fără ca opiniunea publică să se mai poată irita măcar.
Nu există alt izvor de avuţie decât munca, fie actuală, fie
capitalizată, sau sus-tragerea, furtul. Când vedem milionari
făcând avere fără muncă si fără capital nu mai e îndoială că
ceea ce au ei a pierdut cineva. Mita e-n stare să pătrunză
orişiunde în ţara aceasta, pentru mită capetele cele mai de sus
ale administraţiei vând sângele şi averea unei generaţii.
Oameni care au comis crime grave se plimbă pe strade, ocupă
funcţiuni înalte, în loc de a-şi petrece viaţa la puşcărie.
Funcţiunile publice sunt, adesea, în mâinile unor oameni
stricaţi, loviţi de sentinţe judecătoreşti. Acei ce compun grosul
acestei armate de flibustieri politici sunt bugetofagii,
gheşeftarii de toată mâna, care, în schimbul foloaselor lor
individuale, dau conducătorilor lor o supunere mai mult decât
oarbă. Justiţia, subordonată politicii, a devenit o ficţiune. Spre
exemplu: un om e implicat într-o mare afacere pe cât se poate
de scandaloasă, care se denunţă. Acest om este menţinut în
funcţie, dirijază însuşi cercetările făcute contra sa; partidul
ţine morţis a-l reabilita, alegându-l în Senat. Partidele, la noi,
nu sunt partide de principii, ci de interese personale care
calcă făgăduielile făcute naţiei în ajunul alegerilor şi trec,
totuşi, drept reprezentanţi ai voinţei legale şi sincere a ţării.
Cauza acestei organizări stricte e interesul bănesc, nu
comunitatea de idei, organizare egală cu aceea a partidei
ilustre Mafia şi Camorra, care miroase de departe a puşcărie.
346
Ce am zice asemenea de un economist care, departe de-a voi Pentru a asigura protecţia românilor contra efectelor
să deprindă colectivitatea naţională din care face parte, la reacţiei inverse a lipsei de credinţă a popoarelor, noi ne-am
diferitele soiuri de munci productive câte există în lume - ar propus să privatizăm cerul României cu cuvântul lui
face-o să importe totul din străinătate şi să rămâie pururea Dumnezeu, dacă şi numai dacă El ne agreează!
inaptă şi incapabilă de-a produce singură şi bărbăteşte ceea
ce-i trebuie. Rău economist am zice."
Cam în aceeaşi perioadă, în "Despre Dumnezeu şi om",
Lev Tolstoi remarca:
“Scopul principal al civilizaţiei actuale e scăderea
volumului de muncă şi creşterea plăcerilor trândăviei
(civilizaţia iudaică: inactivitatea este o condiţie a raiului), în
timp ce principalul bine al omului în plan material ar trebui să
facă astfel încât munca să devină mai plăcută. Muncitorii, în
general săracii, nu sunt mai buni, ci mai răi decât bogaţii, îi
judecă şi îi invidiază. Pentru asta sunt vrednici de milă mai
mult decât pentru sărăcia lor. Bogaţii sunt întotdeauna mai
imorali decât săracii, profită de munca lor, trăiesc în
trândăvie, şi mai ales pentru asta sunt vrednici de milă. Nu
spun că orânduirea statală e bună sau rea şi că trebuie sau nu
trebuie să faci politică, spun doar că, înainte să se ocupe de
politică, fiecare trebuie să se ocupe de viaţa lui, de sufletul lui,
şi că cele mai înţelepte măsuri politice într-un stat cu 100
milioane de locuitori au mai puţin efect decât îndreptarea
morală şi religioasă a vieţii unui singur om din aceste 100
milioane..”
Cu un secol înainte de trăirea pământeană a lui Iisus
Hristos, Cicero îi îndruma şi îi îndemna pe romani:
"Tezaurul trebuie reaprovizionat, datoria publică
trebuie micşorată, aroganţa funcţionarilor publici trebuie
moderată şi controlată. Oamenii trebuie să înveţe din nou să
muncească în loc să trăiască pe spinarea statului."
..............................................

Templul Divin
prof. Despina Stoica

347 348
 20. Concluzii
Epilog: “Dacă din întâmplare am omis ceva mai mult
sau mai puţin potrivit sau necesar cunoaşterii înţelepciunii lui
Dumnezeu, îmi cer iertare, căci, la om, nimic nu e fără
greşeală.”
Eduard Minasian - Armonii matematice în natură
Când eram mic, bunicii, care aveau un respect deosebit
al ordinii tradiţionale, ne reproşau dacă puneam pâinea cu
"fundu-n sus" pe masă. Singura explicaţie pe care ne-o dădeau,
la întrebările noastre repetate, era:
- "Este păcat !"
- "Parol? Nu zău? Ce-şti copil?" (I.L.Caragiale)
Fenomene vizibile şi invizibile m-au determinat să tac,
pe net! Pe lângă clasica împungere imperativă din coastă:
- "Să taci!"
primită în vis prin intermediul imaginii unei icoane şi pe care
nu am băgat-o în seamă la prima vedere, apare vizibil pe net un
mesaj, care m-a pus pe gânduri: "Cântările bisericeşti şi
rugăciunile aduc un plus în literatură ca ploaia pe un acoperiş
de tablă." Dar nu m-am oprit imediat, ca un robot, şi am
adăugat pe acel site: ".... deoarece sufletele cititorilor sunt
"înfierate" în noile concepte ştiinţifice, filozofice şi psihologice
(vezi Neuro Lingvistic Program)", după care am luat decizia
să tac şi să nu mai predic în deşert.
Cultura nu este numai artă, tradiţii şi religii.
Ştiinţa completează fără drept de apel acest ansamblu
tradiţional al cunoaşterii umane, cu toate ramurile ei care nu
mai ţin de simţuri şi de libertatea gândirii, ci de ordinea de fapt
a funcţionalităţii vieţii.
Chiar dacă sunt oameni care pun în practică, pe propria
piele sau prin intermediul cobailor inconştienţi, cele mai
trăznite idei, aşteptând să vadă în timp rezultatul reacţiei
349
inverse, omul de ştiinţă adevărat se teme de cele mai multe ori
de a răspândi la scară largă cunoaşterea sa.
Ştiinţa este o adevărată sabie cu două tăişuri, care dacă
încape pe mâini bune va face BINE, dar dacă încape pe mâini
rele va face RĂU! Reţelele neuronale umane, nediscifrate încă,
sunt mult mai complexe decât muşchii pe care-i conduc vizibil.
Introducerea în ele a unor semnale, văzute sau nevăzute,
conduc mintea umană să pună TRUPUL în fapt.
Gândirea raţională a omului modern nu mai vorbeşte de
nici un fel de păcat, preluând raţional controlul minţilor
umane. Aproape nimeni nu mai crede în basme, în păcate şi în
minuni inexplicabile raţional. Nici noi nu credem în fapte
iraţionale. Doar nu mai suntem copii! Singura diferenţă este că
noi credem într-un Dumnezeu raţional, ale cărui fapte sunt
mult mai explicabile ştiinţific decât pretinde omul de ştiinţă că
ar putea cunoaşte prin raţiunea lui, fără raţiunea Lui.
În acest context, vă întrebăm raţional, pe cei care aveţi
curiozitatea să citiţi aceste cuvinte, şi aşteptăm de la umanitate
un răspuns tot raţional:
Se poate, prin clonare, să copiez un ADN ce se află
depozitat într-un os fosilizat? Se poate da viaţă prin utilizarea
acestei informaţii?
Oamenii de ştiintă, credincioşi raţiunii lor, consideră că
acest ADN mitocondrial paternal, Adam mtDNA, dispare din
corpul uman, deoarece ei nu-l mai văd la lucru în perioada de
creştere a embrionului.
Întrebări: Dacă ei spun că dispare din organism,
cine-l readuce în sperma băieţilor "născuţi" natural, dar
nu şi în sperma băieţilor "făcuţi" în vitro? Sfântul Duh?
Răspunde oare Dumnezeu capriciilor oricărui
muritor, echipându-i spermatozoizii cu mitocondrii, atunci
când acesta are pofte?
În continuare, fenomenele spermatogenezei şi
ovogenezei ascund secrete, care nu sunt explicate în totalitate
de către omul de ştiinţă.
350
 Nu este nici un păcat că omul de ştiinţă nu ştie. El nu a
avut la dispoziţie nici măcar un secol de genetică.
Păcatul originar este că geneticianul elimină
moştenirea lui Adam, cuvântul lui Dumnezeu, în timpul
procesului de fertilizare artificială şi că-şi argumentează
acţiunea printr-o logică incompletă, netestată în perioada
necesară acţiunii complete a reacţiei inverse, adică cel puţin o
viaţă de om.
Mai pot eu, un om simplu, nespecialist în genetică, să
mai cred în logica omului de ştiinţă, care nici acum nu şi-a
deschis ochii să vadă propria minune a reacţiei inverse asupra
muncii lui de-o viaţă?
Nu !
Atâta vreme cât omul de ştiinţă nu va
certifica Genetic Geneza,
demonstrând că Eve mtDNA este o copie a lui Adam
mtDNA, preluat din coasta lui Adam, eu voi filtra orice
cuvânt al omului prin
Cuvântul lui Dumnezeu!
Mă rezum la a concluziona: toată creaţia biologică
modificată genetic este lipsită de moştenirea ei cerul, motiv
pentru care cerul nu mai răspunde cerinţei acestei noi vietăţi,
deoarece ea nu comunică în limbajul ceresc.
Deşertificarea zonelor cultivate cu plante modificate
genetic se produce ca urmare a chimizării solului şi a
intoxicării ploilor, deoarece microbii inteligenţi, ce se plimbă
pe cer ca la ei acasă, formează roiuri care pot conduce norii, cu
ploi acide sau plini de alte molime necunoscute, acolo unde
vor muşchii lor, aparent fără o logică raţională.
Reîntoarcerea în natură a sufletelor organice ale tuturor
vietăţilor, aşa cum rezultă din ipoteza reîncarnării propusă de
religiile asiatice, produce reacţia inversă a naturii, care nouă,
oamenilor, ni se pare ilogică deoarece distruge fără
discernământ tot ceea ce întâlneşte în cale.
351
În acest sens mi se pare raţional să privim raţional
cuvintele biblice: Cum este în cer este şi pe pământ!
dar şi reciproca lor: Cum este pe pământ este şi în cer!
Transformarea văzutului în nevăzut şi invers este o
joacă de copii pentru cel ce poate controla câmpul
electromagnetic, această invizibilă tărie numită "cer", pusă şi
de Dumnezeu în creaţie ca să "despartă ape de ape".
Să nu vă mire faptul că "cerul" poate fi doar un ecran
de protecţie al creaţiei divine, un fel de cavitate rezonantă sau
un uter protector, în interiorul căruia corzile libere magnetice,
individuale fiecărei vietăţi, se sincronizează pe afinităţi (vezi
funcţionarea laserului cuantic în cascadă), generând diverse
forme de câmpuri energetice care pot, atunci când se apropie
unul de altul dar cu referinţe diferite, să nu se mai cupleze
armonic, ci să intre în conflict în cer, generând pe pământ
fenomene imprevizibile şi inexplicabile ştiinţific pe baza
raţiunii omului. Să nu vă mire faptul că dincolo de acest ecran
poate fi o imensă gaură neagră, pe care Fiul Omului, în
calitatea lui de viitor extraterestru, să o umple real cu toate
stelele puse de Dumnezeu virtual pe cer, ca pe un ecran 3D,
pentru a-l ispiti să le numească şi să le definească aşa cum a
făcut Adam cu toate plantele şi animalele pământului.
Să nu vă mire faptul că prin evoluţie asistată omul va
deveni asemeni chipului CREATORULUI!
Dar până atunci să lăsăm Creaţia Evolutivă a omului să
atingă apogeul raţiunii şi pe Dumnezeu să intervină şi să
corecteze ceea ce trebuie de corectat, aşa cum numai El ştie şi
poate să o facă!
Să lăsăm cele patru vânturi ale creaţiei, pe care
Dumnezeu le va elibera atunci când va crede El de cuvinţă, să
analizeze multiplele vânturi ale creaţiei umane pentru a le
armoniza!
După aceea omul îşi va revizui propria viziune asupra
logicii şi raţiunii creaţiei divine!
352
 Indiferent ce va face şi ce va zice omul, fie el om de "La zidirea Soarelui, se ştie,
ştiinţă sau teolog, vă propun tuturor să cântăriţi orice cuvânt al Cerul a muncit o veşnicie,
lui, comparându-l cu cuvântul lui Dumnezeu, transmis lumii .....................................
prin adevăraţii profeţi! De avem sau nu dreptate,
Eminescu să ne judece!"
Grigore Vieru, Eminescu

"Cunoaştem pe Cel ce a zis: A Mea este răzbunarea;

Eu voi răsplăti, şi iarăşi: Domnul va judeca pe poporul său."
(Pavel, Evrei 10.30)
"De-oi muri - îşi zice-n sine - al meu nume o să-l poarte
Secolii din gură-n gură şi l-or duce mai departe,
De a pururi, pretudindeni, în ungherul unor crieri
Şi-or găsi, cu al meu nume, adăpost a mele scrieri!"
Mihai Eminescu, Scrisoarea I

353 354
În ciclul
“Dumnezeu, omul şi managementul creaţiei”
au apărut:

355 356
357 358