Seruri și imunoglobuline

Dr. Adrian Matei

Medic specialist epidemiologie
 Imunitatea
Cum apare?

•Natural
−Activ: infecție sau boală
−Pasiv: transfer de la mamă la făt (transplacentar, alaptare)

Sau

•Artificial
−Activ: administrare de vaccinuri (Ag)
−Pasiv: administrare de produse care contin anticorpi de origine umană sau
animală (seruri, imunoglobuline, Ac monoclonali)
 Definiții
Imunoprofilaxia: masură colectivă sau individuală
de prevenire a bolilor infecțioase prin imunizarea
populației receptive
Imunizarea: procesul de inducere activă sau de
conferire artificială a imunitații prin administrarea
de produse imunobiologice.
• Imunizarea pasivă: transferarea temporară de
imunitate prin administrarea de Ac preformați (Ig
totale, Ig specifice și seruri specifice-antitoxine)
• Imunizarea activă: inducerea producției de Ac
și/sau alt răspuns imun (vaccin sau anatoxină)
Imunitatea de grup sau colectiva

-reprezinta imunitatea majorității

membrilor unei comunitați

-distribuție uniforma a imunității

indivizilor din comunitate

-eficacitate direct proportională cu

procentul persoanelor imune

-depinde de acoperirea vaccinala și

seroprevalență

-protejează persoanele care nu pot

fi imunizate (copii, gravide,
imunocompromiși)
 Produse biologice
• Serurile specifice (antitoxine): soluții de Ac
care se obțin din serul animalelor imunizate cu
Ag specifice
• Imunoglobulinele: soluții de Ac proveniți din
plasmă umană, obținuți prin fracționarea la
rece cu etanol (metoda Cohn)
• Vaccinurile: preparate biologice cu proprietăți
antigenice, care declanșează răspunsul imun
 Seruri – Clasificare
• Seruri antitoxice:
- ser antidifteric, antitetanic, antibotulinic
• Seruri antivirale:
–ser antirabic
• Seruri antiveninoase:
–ser antiviperin
• Seruri antibacteriene:
–ser antistreptococic
• Seruri mixte (antitoxice si antibacteriene):
–ser antigangrenos, anticarbunos
 Seruri
Indicatii:
•Profilaxie: tetanos, rabie
•Tratament: tetanos, difeterie, botulism, antrax, toxiinfectie
gangrenoasă
Cale de administrare:
•Intramuscular, la nivelul deltoidului sau cvadricepsului
Pastrare: temperatura de 4-8 ⁰C
Doza:
•Variabila, in functie de greutate, vârstă, forma clinică de boală,
scop (profilactic sau terapeutic).
 Avantaje/Limite
Avantaje:
•Protectie rapidă
•Cost redus
Limite:
•Protectie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
•Neutralizează doar toxinele sau virusurile
circulante, nu și pe cele fixate în celule
•Risc crescut de reacții adverse
 Reacții serice
Tulburări variabile ca manifestare și intensitate datorate:
•Proteinelor străine speciei umane ce se comportă ca alergene,
determinând fenomene de sensibilizare

Intensitatea depinde de:

•Reactivitatea organismului
•Existența sensibilizării anterioare
Riscul este mai mare la a doua administrare!
 Reacții serice imediate
Reactie generală nespecifică:
•Apare în prima oră de la administrare
•Manifestări: febră, frison, agitație, durere, căldură la locul administrării
•Evoluție favorabilă după comprese locale și antitermice

Socul anafilactic:
•Apare imediat după administrare, mai frecvent la persoane cu teren atopic
sau sensibilizate în urma unei administrări anterioare de ser
•Manifestări: erupții urticariene, edem glotic, dispnee, cianoză, insuficiență
respiratorie si semne de soc (puls filiform, hipotensiune)
•Intervenție de urgență: garou la radacina membrului unde s-a administrat,
adrenalină, antihistaminice, hemisuccinat de hidrocortizon
 Reacții serice tardive
Locale – Fenomen Arthus:
•Apare la 4 – 5 zile de la administrare
•Manifestări: reacție inflamatorie locală, evoluție spre necroză și
gangrenă (complexe imune circulante)

Generale – Boala serului:

•Apare la 6 – 12 zile de la administrare
•Manifestări: subferilitate, erupții urticariene, edem facial, edem
glotic, artralgii, nevrite periferice (complexe imune depuse în
pereții vaselor mici)
•Tratament: antihistaminice, în formele severe preparate
cortizonice
 Testarea sensibilității
Reguli de administrare:
•NUMAI în condiții de spitalizare
•După testarea sensibilității față de ser
•Sub protecția unei doze de antihistaminic
•Trusă antișoc alergic pregătită
•Anamneză:
−Teren alergic (urticarie, astm, alergii alimentare, rinite)
−Administrari de seruri în antecedente (Ac antiser)
 Teste de sensibilitate
Conjunctival:
•O picătură de ser diluat 1/100 în sacul conjunctival – POZITIV dacă după 30
minute apare congestie conjunctivală
•Nu se practică la copii sau persoane cu afecțiuni oculare

Cutanat:
•Se depune o picătură de ser diluat 1/10 sau 1/100 pe pielea dezinfectată,
apoi se practică scarificări superficiale cu un ac steril – POZITIV dacă după 30
minute apare congestie locală de 2 – 5 mm

Intradermic (utilizat în prezent):

•Se injectează strict intradermic 0,1 ml ser diluat 1/100 sau 1/1000 – POZITIV
dacă după 30 minute apare congestie locală de 2 – 5 mm – 10 mm, eventual
însoțită de edem
 Desensibilizare
Schema minimă:
•Dacă testele sunt negative
•Se injectează subcutanat 0,25 ml ser diluat 1/10 și se așteaptă
30 minute
•Dacă nu apare nici o reacție locală sau generală se injectează
subcutanat 0,25 ml ser nediluat și se asteaptă 30 de minute
•Dacă nu apare nici o reacție locală sau generală se injectează
subcutanat 1 ml ser nediluat și se asteaptă 30 de minute
−dacă nu apare nici o reacție locală sau generală se injectează restul cantității
intramuscular
−dacă apare o reacție locală sau generală după una dintre administrări, se
trece la schema de desensibilizare treptata
 Desensibilizare
Schema lentă Besredka:
•Anamneza sugerează risc de reacții de sensibilizare
•Test de sensibilitate pozitiv
•Reacție (locală/generală) apărută în timpul schemei
minime
•Administrarea succesivă la intervale de 30 minute,
subcutanat, a unor doze progresive de ser specific
(începând cu diluția minimă nereactogenă la testare)
până la serul nediluat
 Imunoglobuline – clasificare
• Imunoglobuline totale: conțin Ac de tip IgG, care reflectă
spectrul de infecții și imunizări prin care au trecut persoanele
donatoare.
• Imunoglobulinele specifice: conțin Ac specifici unui
determinant Ag, obținuti de la persoane imunizate anterior
sau trecute prin infecție
Cale de administrare:
• Intramusculară sau intravenoasă
Doza:
• Variabilă, în funcție de greutate
Reacții adverse:
• Rare – reacții locale ușoare la locul de inoculare sau febră
ușoară
 Imunoglobuline
Indicații:
Ig totale
•Profilaxia rujeolei
•Profilaxia hepatitei virale tip A
Ig specifice
•Antihepatită B
•Antirabice
•Antivaricela
•Antitetanice
•Anti-Virus Sincițial Respirator
Rujeola in Romania (28.09.2018):
- 15367 cazuri, din care 59 decese
Profilaxia rujeolei:
•Administrarea în primele 3 – 4 zile după expunere
•Protecție: imediată, durată 3 – 4 luni
•Eficiența protecției dependentă de precocitatea
administrării
•Indicații:
−Contacților din focar
−Subiecți receptivi sub vârsta vaccinării
−Persoane cu contraindicații de vaccinare antirujeolică: femei
însărcinate, alergii, imunodepresii
Profilaxia hepatiei virale tip A:
•Administrare: primele 7-14 zile după expunere
•Protecție: 3 – 5 luni
•Indicații:
−Copii expuși la VHA cu vârstă < 1 an
−Contacții cazului de hepatită A
−Persoane expuse cu contraindicație la vaccin
−Persoane care călătoresc
 Imunoglobuline specifice
Antihepatită B
•Profilaxia hepatitei B la nou-nascutul din mame
purtătoare de VHB (administrate în primele 12-24 de
ore de la naștere împreună cu prima doza de vaccin
hepatitic B)
•Postexpunere:
−Expuneri accidentale la sânge, produse patologice –
administrare în primele 72 ore
−Contact sexual neprotejat cu o persoană sigur
infectată cu VHB – primele 14 zile
 Imunoglobuline specifice
Antirabice:
•Administrare: postexpunere, la persoane cu mușcături cu potențial rabigen,
în primele 24 – 72 ore; ½ de doza prin infiltrare în jurul plăgii, iar restul
intramuscular
•Nu se amestecă în aceeași seringă cu vaccinul
•Protecție: 21 zile

Antivaricelă:
•Administrare: instramuscular
Indicații:
•La persoane imunodeprimate
•Femei însărcinate expuse
•Nou-născuți din mame care au prezentat semne, simptome de varicela cu 5
zile înainte de naștere sau în primele 2 zile după naștere
•Nou-născuți expuși, ai căror mame nu sunt vaccinate
 Imunoglobuline specifice
Antitetanice
•Plăgi cu risc tetanigen crescut, cu vechime mai mare de 12 ore

Anti-Virus Sincițial Respirator

•Administrare: intramuscular
•Durata protectiei: 1 lună, repetare lunară în sezonul de
circulație a VSR (octombrie-martie)
•Născuții prematur
•Copii cu boli pulmonare sau cardiace cronice
•Copii cu imunodeficiențe
Vaccinuri – Generalități
 Definiție, Caracteristici
• Vaccinarea – manevra prin care se
administreaza un vaccin
Caracteristici vaccin:
• Eficace: să inducă un răspuns imun protector,
a cărui memorie să se pastreze în timp
• Sigur: să fie lipsit de efecte secundare (reacții
adverse) majore
 Indicatiile vaccinarii
1.Vaccinarea de rutina
– Programul national de imunizare
2.Vaccinarea selectiva
– în diverse situații epidemiologice
– la grupuri populationale cu risc crescut de
îmbolnăvire
3.Vaccinarea optionala
– la indicatie / cerere, contracost
 Principii de administrare
Răspunsul optim la vaccinare se obtine
respectând:
•Vârsta
•Intervalele recomandate
 Principii de administrare
• Intreruperea schemei de vaccinare nu impune
reluarea întregii serii de administrare sau
administrarea unor doze suplimentare.
• Intervalul mai lung între doze nu reduce concentrația
finală de Ac, dar protecția optimă se obține după ce
se administrează numărul total de doze recomandate
• Un interval mai scurt între dozele de vaccin poate
influența răspunsul imun cu scăderea nivelului de
protecție.
 Calea de administrare
• Recomandată de producător. Administrarea în alt loc
poate determina o scădere a eficacității vaccinului
sau poate crește riscul de reacții adverse.
• Căi de administrare:
‒ Oral (VPO, holeric, rotavirus, etc.)
‒ Intradermic (BCG)
‒ Subcutantat (rujeolic, ROR)
‒ Intramuscular (VPI, Hep B, Hep A, HPV, DTPa, dT, etc.)
• Vaccinurile nu se administrează niciodată intravenos!
Tehnica de administrare
 Beneficiile vaccinării
Beneficii la nivel de individ
•protecţie faţă de boala manifestă clinic
•prevenirea complicaţiilor
•prevenirea decesului

Beneficii la nivel de societate

•asigurarea imunităţii de grup
•prevenirea epidemiilor
•scăderea costurilor de îngrijire
Vă mulțumesc!