MOTTO:

„Nu te uita în urmă, ci privește cu curaj tot ce ți-a hărăzit soarta. Mergi
înainte cu bucurie, adună-ți toate puterile pentru a alege binele din tot ce vei avea
de înfruntat.”
Rabindranath Tagore

ARGUMENT

Ovarul este un organ cu embriologie și steroidogeneză complexă, care mereu este în

schimbare, suferind modificări structurale mai mult decât oricare alt organ. În ciuda
dimensiunilor reduse este un organ care solicită atenția mai multor specialități ca ginecologie,
endocrinologie și anatomie patologică.
Chisturile ovariene sunt nişte “sǎculeţi” mici care se pot observa ȋn ovar sau pe suprafaţa
acestuia. Pot fi unici sau multipli, uni sau bilaterali.
În marea majoritate a cazurilor aceste chisturi ovariene apar datoritǎ proceselor fizilogice
ale ovulaţiei: foliculul ovarian fie nu ovuleazǎ, fie corpul galben devine chist.
La sfârşitul stagiului de practicǎ a ultimului an, am reȋntâlnit o cunoştinţǎ mai veche care
suferea de aceastǎ afecţiune. La momentul acela nu eram foarte informatǎ despre aceastǎ boalǎ şi
asta mi-a “stârnit” curiozitatea.
Motivaţia alegerii acestei teme este aceea că am vrut sa-mi însuşesc bazele acestui
subiect şi în urma acestui proiect, să rămân cu nişte idei principale despre această afecţiune
pentru a putea da sfaturi şi a ȋndruma femeile care au nevoie.

1
 CAPITOLUL 1 - ÎNGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE
ACORDATE PACIENTELOR CU CHIST OVARIAN

1.1. APARATUL GENITAL FEMININ: NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI

FIZIOLOGIE

1. APARATUL GENITAL FEMININ : noţiuni de anatomie şi fiziologie;

Aparatul genital feminin este format din :
• Organe genitale externe: - vulva;
- glanda mamară;
• Organe genitale interne: - ovar;
- trompe;
- uter;
- vagin;

VULVA
În ansamblu, vulva are forma unei fante, alungite în sens sagital. Ea cuprinde totalitatea
organelor externe feminine. (Fig.1)

Fig. 1
Labiile mari sunt două pliuri cutanate având ambele feţe acoperite de tegument.
Faţa externă prezintă peri şi glande sebacee mari, iar în faţa internă vine în raport cu
labiile mici. (Fig.2)
Labiile mari se unesc anterior spre simfiza pubiană, formând comisura anterioară, situate
sub muntele pubian (Venus). Posterior se unesc prin comisura posterioară situate la mică distanţă
de anus. (Fig. 2)

2
 Labiile mici sau nimfele sunt două pliuri cutaneo-mucoase, prezentând o faţa externă
acoperită de tegumente şi aflată în raport cu labia mare şi o faţă internă mucoasă, în raport cu
labia mica opusă.
Anterior înainte de a se uni, labiile mici se dublează în două pliuri:
- unul trece anterior de clitoris şi formează cu cel de partea opusă prepuţul sau capisonul
clitoridian;
- celălalt trece posterior cu clitorisul şi formează cu cel de partea opusă frâul clitoridian;
Posterior de clitoris , sub frâul clitoridian, se deschide orificiul sau meantul extern al uretrei.
Vestibulul vaginal este spaţiul cuprins între labiile mici şi conţine orificiul extern al
uretrei si orificiul vaginal obstruat de lumen la virgine.

Fig. 2
Aparatul erectil al vulvei este format din:
• Clitoris : organ erectil, nepereche, care poate fi omologat cu penisul; este format din 2 corpi
cavenoşi care se întind în faţa interna a ramurii ischio-pubiene formând corpul clistorisului şi se
termină cu o extermitate proeminentă = glandul clitoridian: la acest nivel de află glande sebacee;
(Fig.2)
• Bulbii vaginali : sunt formaţiuni erectile , analogi corpului spongios al penisului, situaţi de
o parte şi de alta în imediata vecinătate a orificiului vaginal. Ei se unesc cu cei de partea opusă şi
cu clitorisul , descriind o potcoavă deschisă posterior.
Lateral de bulbii vaginali se află muschiul bulbo-cavenos.

3
Glandele vulvei sunt:
- glande vestibulare mici, situate pe faţa interna a labiilor mici , care secreta mucus;
- glande vestibulare mari sau glande Bartholin , dreapta sau stanga, situate de o parte şi de
alta a vestibulului vaginal în porţiunea posterioară a acestuia şi in grosimea labiilor mari.
Lateral vin în raport cu bulbii vaginali şi muschiul bulbo-cavenos , iar medial cu mucoasa
vaginului. Canalul excretor al acestor glande se deschide între labiile mici si himen.
Are rol de a lubrefia vaginul în timpul actului sexual, secretând un lichid vâscos şi dens. Infecţia
acestor glande se numeste bartolinita.

GLANDA MAMARĂ= MAMELA

Glanda mamară aparţine exclusiv mamiferelor şi are rol de a secreta lapte, substanţă
nutritivă necesară creşterii copilului. Evoluţia glandei mamare este în stransa legatură cu evoluţia
ovarului şi dezvoltarea ei constituind unul din caracterele sexuale secundare feminine. (Fig.3)
Glanda mamară este situată pe peretele toracic într-o regiune numită, regiunea mamară,
cuprinsă între coastele III-IV. Este separată de torace prin şanţul submamar.
Consistenţa ei este renitentă sau moale, în funcţie de vârstă. Volumul este redus
prepubertar, după care creşte brusc, iar la menopauză se reduce din nou. În porţiunea sa mijlocie,
glanda mamară prezintă areola şi mamelonul.

Fig. 3

4
 Glanda mamară este formată din 12-20 de lobi, separaţi prin septuri conjunctive.
Lobii se divid în lobuli iar ultimile diviziuni se deschid în acinii glandulari care secretă
lapte.

OVARUL
Ovarele sunt organe pereche situate pe părţile laterale ale cavităţii pelvine , înaintea
rectului şi înapoia ligamentelor largi şi a trompei. (Fig.4)
Ovarul are forma ovoidală , cu dimensiuni variabile în funcţie de vârsta femeii şi de
anumite stări fiziologice în care ea se găseşte.
Ovarul prezintă două feţe: una superioară, care este în raport cu trompa şi ansele
intestinale şi alta inferioară, care este în raport cu colonul sigmoid şi rectul.
Vascularizaţia ovarului este dată de artera ovariană , ram si aorta abdominală, care prin
ligamentul lombo-ovarian ajunge la ovar. Ea se anastomozează cu un ram din artera uterine
(artera tubară externă) iar din această anastomoză rezultă o arcadă din care pornesc 10-12 ramuri
arteriale către hilul ovarului, artere care sunt sinuase, spiralate şi care dau naştere reţelei
perifoliculare sau intratecale, reţea numită intrafoliculară.
La naştere, foliculii ovarieni sunt în număr de 200000- 400000 în ambele ovare. Dintre
aceştia, ajung maturi doar 300-400, restul involuează.
Din foliculul primordial care este reprezentat de un ovocit înconjurat de un epiteliu turtit,
se formează foliculul primar din care rezultă foliculul secundar sau cavitar, iar dintre acesta
rezultă foliculul terţiar sau matur.
Foliculul matur prezintă o cavitate ce conţine lichid folicular şi un ovocit aşezat excentric
şi fixat printr-un pedicul de membrana granuloasă. Ovocitul din foliculul matur este diploid şi
suferă prima diviziune de maturare din care ovocitul secundar este haploid.
În momentul ovulaţiei acest ovocit II este expulzat la suprafaţa ovarului. După ovulaţie,
foliculul matur se transformă în corp galben ( o glandă endocrină temporală sau de timp mai
îndelungat, dacă ovulul este fecundat). Dacă ovulul nu a fost fecundat, corpul galben învoluează
şi se transformă în corp alb.

5
TROMPELE UTERINE
Trompele uterine sunt două canale musculo-membranoase, având o lungime de circa 10
cm. Sunt situate în partea superioară a ligamentului larg şi se întind de la unghiul lateral al
uterului ( cornul uterin) până la ovar. ( Fig.4)
Trompelor uterine li se mai descriu următoarele porţiuni:
• Uterină : este situată în peretele uterin , în care se deschid prin ostiul uterin;
• Istmică: cuprinsă între ligamentul rotund şi ligamentul propriu al ovarului; este îngustă;
• Ampulară : mai dilatată, care înconjoara ovarul;
• Înfundibulară : de forma unei pâlnii prevăzută cu franjuri= fimbrii care reprezintă
mucoasa; porţiunea înfundibulară reprezintă orificiul abdominal al trompei şi asigură
comunicarea cavităţii peritoneale cu exteriorul.
Trompele sunt în raport cu:
• Colonul sigmoid;
• Ansele intestinului subţire;
Structura trompelor uterine:
- seroasă peritoneală, reprezentată de mezosalpinx şi ţesut conjunctiv lax cu vase şi nervi;
- tunica musculară, formată din fibre musculare netede, dispuse longitudinal extern şi intern;
- tunica mucoasă, puternic cutanată, formată dintr-un epiteliu cilindric unistratificat prevăzut
cu cili şi celule secretoare mucoase.
Vascularizaţia şi inervaţia trompelor uterine:
• Arterele provin din artera ovariană şi artera uterină;
• Venele sunt satelite arterelor;
• Limfaticele drenează în ganglionii: lombari, latero-aortici;
• Nervii provin din plexul : ovarian, uterin;
• Nervi mezenterici;

6
UTERUL
Este un organ musculo-cavitar, nepereche de forma unui trunchi de con cu baza mare
superior şi baza mică înglobată în porţiunea superioară a vaginului. ( Fig.4)
Uterul are trei porţiuni:
• Corp uterin, este porţiunea mai lată;
• Istmul uterin, porţiunea dintre corp si col;
• Colul uterin, porţiunea inferioară mai strâmtă, lungă de circa 3 cm, cilindric şi care se
învaginează în extremitatea superioară a vaginului; datorită inserţiei vaginului, colul uterin
prezintă un segment supravaginal şi unul intravaginal.
În interiorul uterului se află cavitatea uterină, mai largă la nivelul corpului uterin, care se
îngustează progresiv spre col unde formează canalul cervical.
Canalul cervical se întinde între orificiul intern al uterului şi orificiul uterin extern.
Orificiul extern al colului are forma diferită la virgine, nulipare sau multipare: la virgine
şi nulipare este închis, iar la multipare este intredeschis.
În timpul sarcinii dimensiunile cresc, uterul devenind organ abdominal. Axul longitudinal
al colulului şi al vaginului descriu în mod normal un unghi deschis anterior = unghi de versiune
90-100 grade.
Modificarea raportului dintre corp şi colul uterin conduce la:
• Retroversie, uter deviat posterior;
• Antroversie, uter deviat anterior;
• Lateroversie, uter deviat lateral;
Uterul este alcătuit din trei tunici:
• Tunica seroasă sau perimetru, reprezentată de peritoneu sub care se află ţesut conjunctiv
lax;
• Tunica musculară sau miometru, este formată din fibre musculare dispuse radial, spiralat
şi longitudinal; această dispoziţie permite uterului să se destindă în timpul sarcinii şi totodată să
exercite contracţii ritmice, puternice, necesare expluziei fătului;
Fibrele musculare învelesc vasele de sânge ( arterele şi venele ) în timp ce arterele îşi păstrează
pereţii normali, venele i-au pierdut, astfel încat sângerarea uterină nu poate fi oprită decât prin
contracţii uterine.
• Tunica mucoasă sau endometru, este diferită la nivelul corpului uterin:
- endometru înveleşte corpul uterin şi este format dintr-un epiteliu cilindric ciliat cu numeroase
glande .

7
- endocolul înveleşte colul uterin şi este format dintr-un epiteliu prismatic cu puţine glande, dar
mai dezvoltate.
Vascularizaţia uterului este asigurată de artera uterină, ramură a arterei iliace interne.
Inervaţia uterului este dată de ramuri din plexul utero-vaginal şi ovarian.

VAGINUL
Este organul feminin al copulaţiei. Este un canal cilindric, musculo-membranos,
extensibil şi elastic, de aproximativ 8 cm lungime la femeia adultă. Prezintă doi pereţi unul
anterior şi unul posterior care vin în contact unul cu celălalt. Peretele posterior este mai lung
decât cel anterior. Vaginul se întinde de-a lungul diafragmei pelvine , formând cu orizontala un
unghi de 60 de grade. (Fig.4)
Extremitatea inferioară = orificiul vaginal se deschide în vestibulul vaginal şi este
acoperit parţial de o membrană = himen. Extremitatea superioară se inseră pe colul uterin,
formând fundul de sac vaginal.
Fundul de sac posterior este acoperit de peritoneul recto-uterin şi formează fundul de sac
Douglas, locul unde se pot puncţiona eventualele colecţii peritoneale.
Raporturi:
• Anterior: vezica urinară şi uretra;
• Posterior: rectul;
• Superior: uterul;
• Inferior: perineul;

Structura:
• Tunica externă, formată din ţesut conjuctiv elastic ;
• Tunica medie, formată din fibre musculare netede dispuse în reţea, cu un strat circular intern
şi unul longitudinal extern;
• Tunica internă, formată dintr-un epiteliu stratificat pavimentos; mucoasa prezintă atât
peretele anterior cât şi pe cel posterior, nişte creste transversale care predomină în axul lung al
vaginului formând columnele vaginale;

8
Fig. 4

9
1.2. DEFINITIE
Chistul ovarian este o leziune distrofică datorată unei stimulări excesive cu hormoni
hipofizari cât şi a unor tulburări vasculare.
Chistul ovarian este o colecţie de lichid şi semi-lichid de ovar şi reprezintă o funcţionare
anormala a ovarului. Chistul ovarian este destul de des întalnit, mai ales la femeile care au un
ciclu menstrual ovulatoriu. Anexe Fig. 7

1.2.1. CLASIFICARE:
A. Chisturi ovariene funcţionale:
- chisturi luteinice şi foliculare; Anexe Fig. 8
- ovare polichistice (Sindrom Stein-Leventhal); Anexe Fig. 9

B. Tumori ovariene mezoteliale şi stromale:

a. Tumori mezoteliale (primar epiteliale):
- chist seros;
- chist mucoid;
- chist endometrioid.;
b. Tumori mezoteliale (primar stromale):
- fibroadenom;
- chistadenofibrom;
- tumoră Brenner;
- tumoră cu celule granuloase;
- tumoră cu celule Sertoli-Leydig;
c. Tumori stromale:
- fibrom;
- fibromiom;
- fibrotecom;
- tecom;

10
C. Tumori ovariene cu celule germinative:
- disgerminom;
- teratom;

1.2.2. ETIOLOGIE
Chisturi dermoide: sunt mai puţin frecvente , au sediul mai ales în partea dreaptă, sunt
mai mici de volum, adesea uniloculare, de consistentă păstoasă, cu parti dure. Conţinutul lor este
o pastă sebacee cu un lichid uleios galben – cenuşiu.
Peretele chistului dermoid este gros. În interiorul chistului, pe peretele lui se găseşte o
proeminenţă, papila chistului dermoid, la nivelul acestei papile se găsesc formaţiuni reprezentând
cele trei foiţe blastodermice din dezvoltarea embrionară.
Patogenia chistului dermoid: este explicată prin dezvoltarea tardivă a unei celule
blastometrice primitive, care a fost inclusă, din cauze necunoscute, aproape de iminenţa
germinitivă.
Chisturi mucoide: sunt cu mult mai frecvente decât chisturile dermoide; ele sunt cele mai
multe ori unilateral, de volum ce variază de la cativa cm cubi până la 10 litri, când destind
considerabil abdomenul. Forma lor este sferică sau boşelată. Culoarea este obişnuit sidefic,
conţinutul este un lichid mucos, filant, putând lua câteodată chiar un aspect gelatinos.
Histologic , peretele chistului este format din două straturi:
• un strat extern, fibros, format din ţesut conjunctivo-elastic, cu vase sanguine şi limfatice
care prezintă câteodată un înveliş epitelial plat.
• un strat intern epitelial, format din celule calciforme sau cilindrice, ciliate sau neciliate,
cateodata atipice.
Originea chistului mucoidal de ovar este o incluzie de celule endometrice la acest nivel.
Chisturile seroase: sunt uni sau multiloculare, cu peretele subţire şi conţinut lichidian
incolor sau citrin , rareori brun. Volumul lor este varibil de la câţiva cm la zeci de litri.
Peretele chistului seros este format dintr-un strat fibro-elastic extern şi unul striat intern
epitelial. Stratul intern este un epiteliul unistratificat, de obicei ciliat şi nesecretat.
Vegetaţiile sunt destul de rare. Histogeneza lor provine din epiteliul excretor wolffian a
căror resturi se găsesc mai ales sub corticală la nivelul hilului ovarian.
Chisturi seroase şi mucoide pot forma în anumite condiţii vegetaţii papilomatoase fie în
interior fie în afara lor, când se transformă in chisturi vegetante.
Chisturi foliculare: sunt de dimensiuni mici (nu depăsesc mărimea unui ou de găină) cu
conţinut lichidian, bogat în foliculinǎ. Anexe Fig. 8

11
 Bolnava prezintă hemoragii prelungite, fără dureri instalate după o perioadă relativă de
întarziere a menstruaţiei, endometru este hipertrofiat glandulo-chistic.
Chisturi luteinice: nu se pot deosebi de cele foliculare decat microscopic ( în chistul
folicular peretele este alcătuit dintr-un strat de celule granulare, dedublat de celule tecale; în
chistul luteinic se găsesc celule luteinice ).
Endometrioamele ovarului: sunt rare, conţinutul lor este hematic;

1.2.3. EVOLUŢIA CHISTURILOR OVARIENE

Chisturile ovariene au o evolutie lentă. Trecerea de la un stadiu pelvian la stadiul abdominal
se face în mulţi ani. Când nu survin complicaţii, chistul ovarian poate să ajungă să influenţeze
starea generală.

1.2.4. COMPLICAŢIILE CHISTURILOR OVARIENE:

- torsiunea pediculului chistului, care se obicei este dramatic; ea se caracterizează printr-o
durere bruscă, care se poate asocia cu o stare de şoc, puls mic, dispnee, faţă palidă şi tendinţa
sincopală; chistul suferă o mărire bruscă de volum.
- ruptura chisturilor de ovar, este o complicaţie rară; ea poate fi spontană sau consecutivă unui
traumatism; tabloul clinic al rupturii chistului este de obicei dramatic ( durere violentă, greaţă,
vărsături, accelerarea pulsului, paloare şi hipotensiune ).
La tuşeu, palpare, chistul este de volum scăzut, uneori dispărut. Hemoragia intrachistică se
produce de obicei secundar unui traumatism, torsiuni sau puncţii. Se manifestă prin mărirea de
volum a chistului, mărirea consistenţei lui şi chiar prin simptome de hemoragie internă.
- infecţii ale chistului: lichidul chistului este aseptic; el se poate infecta prin puncţii, torsiuni,
rupturi şi îndeseobi prin aderente cu organele cu conţinut septic;
- cancerizarea chistului: clinic, cancerizarea se manifestă prin creşterea rapidă de volum a
chistului care devine neregulat şi imobil, prin apariţia unei ascite, puncţia chistului punând în
evidenţă lichid hemoragic.

12
 1.3. MANIFESTĂRI ŞI PROBLEME DE DEPENDENŢĂ

Manifestări de dependenţă:
• metroragie;
• dismenoree;
• polakiurie;
• tahipnee;
• tahicardie;
• facies crispat;
• insomnie;
• nelinişte;
• inapetenţă;
• balonare;
• poziţie neadecvată (chircită);

Probleme de dependenţă:
• Tulburări menstruale;
• Eliminare urinară insuficientă cantitativ şi calitativ;
• Durere;
• Alimentaţie inadecvată;
• Postură neadecvată;
• Dificultatea de a se odihni;
• Cunoştinte insuficiente;
• Alterarea confortului psihic – anxietate;
• Alterarea eliminărilor intestinale – constipaţie;
• Alterarea tegumentelor şi mucoaselor;

13
 1.2. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE
INVESTIGAŢIE

Participarea la diferite acte de investigaţie reprezintă participarea activă a asistentei medicale

la examenul clinic al bolnavei efectuat de către medic, recoltarea diferitelor produse biologice
pentru examene de laborator.
Examinarea pacientei reprezintă o etapă importantă în îngrijirile medicale ce i se acordă şi
necesită câstigarea încrederii, respectarea intimităţii. Asistenta participă la examinare, pregateşte
şi ajută pacienta, pregateşte materialele necesare, culege propriile informaţii.

Pregatire generală
Asistenta medicală, printr-o observaţie clinică justă şi susţinută asupra pacientei, are obligaţia:
- să observe şi să consemneze aspectul general al pacientei, înalţimea şi greutatea sa, vârsta
aparentă şi reală, aspectul pielii, ţinuta, faciesul, mersul, starea psihică;
- să urmarească, atent şi sistematic, necesităţile pacientei şi manifestările de dependenţă
generate de nesatisfacerea nevoilor, ca să poată stabili obiective evaluabile pentru o îngrijire
pertinentă şi de calitate;
- să ia cunoştinţă de situaţia globală în care se află pacienta şi într-o manieră selectivă, să
remarce detaliile importante, schimbările care apar în evoluţia ei şi utile pentru explorarea
preoperatorie;
- să culeagă date din diverse surse: foaia de observaţie, foaia de temperatura, familia
pacientei, ceilalţi membrii ai echipei de îngrijire, însa principala sursă rămâne pacienta.
Culegerea datelor să se facă cu atenţie şi minuţiozitate, pentru a nu scăpa problemele importante
şi pentru a se face o evaluare corectă a lor;
- toate datele privind starea generală a pacientei şi evoluţia bolii acesteia se notează
permanent în F.O. şi planul de îngrijire, pentru a obţine un tablou clinic exact, care va fi
valorificat de echipa de îngrijire şi va fi baza unui nursing de calitate;

Examenul clinic general

Se observă:
- culoarea tegumentelor: paloare în anemii, galben ca paiul (posibil cancer).
- aspectul general: conformaţie, repartizarea ţesutului adipos, eventuale localizări
caracteristice, înalţimea, repartizarea pilozităţii.

14
Examenul abdomenului
- la inspecţie se poate evidenţia o creştere anormală de volum datorită unor tumori,
prezenţa circulaţiei colaterale, leziuni de grataj;
- la palpare, făcută cu blandeţe, cu mâna încălzită se poate evidenţia existenţa unei
tumori;

Examenul genital
Pacienta goleşte vezica urinară şi este aşezată într-o poziţie comodă care să asigure relaxarea
(poziţie ginecologică). Fig. 5

Fig.5
La inspecţia vulvei se observă conformaţia labiilor, anomalii, inflamaţii (bartholinite),
rupturi de perineu.
La examenul cu valvele ( Fig.6) se permite observarea cavităţii vaginale a colului uterin,
prelevarea de secreţii vaginale din canalul cervical.

Fig. 6

15
Tactul vaginal: combinat cu palparea abdominală, efectuat în poziţie ginecologică, oferă
informaţii despre vagin, col, corp uterin şi anexe. Poate fi însoţit de anumite reacţii din partea
femeii determinate în principal de durere.

Investigaţii paraclinice
1. Religrafia gazoasă: are meritul că poate stabili dacă tumoarea este anexiată când la
examenul clinic nu se poate simţi şantul de delimitare şi uterul.
2. Celioscopia: este o endoscopie a cavităţii pelvine după instituirea pneumoperitoneului;
permite puncţia unor formaţiuni chistice ovariene, localizarea sediului obstrucţiei tubare,
precizarea cauzelor unor dureri pelvine. Poate evita o laparotomie. Examenul citologic al
lichidului extras prin puncţie intracelioscopică din tumorile chistice ovariene este o metodă
sigură de diagnostic.
3. Ecografia transabdominală: este importantă pentru diagnostic deoarece furnizează date
multiple şi utile. Se poate stabili originea tumorii ( ompara, anexială, intestinală,
gastrointestinală). Examenul ecografic furnizează date şi asupra dimensiunilor şi conţinutului
tumorii.
4. Ecografia endovaginală: în comparaţie cu ecografia transabdominală, ecografia
endovaginală furnizează un plus de informaţii privind arhitectura internă şi originea chisturilor.

Diagnostic clinic
Diagnosticul de tumoare chistică de ovar se poate pune relativ uşor pe baza simptomelor
enumerate.
Uneori sunt cazuri în care e greu de precizat dacă chistul ţine de uter sau de anexe:
• mobilizarea provocată a tumorii spre epigastru nu se transmite colului uter când tumoarea
ţine de anexă;
• existenţa între tumoare şi uter a şanţului de delimitare indică faptul că tumora ţine de anexe;
explorarea uterului prin histerometrie si histerosalpingografie arată în cazurile de chist ovarian
cavitatea uterină turtită, uterul deplasat, trompele alungite pe conturul tumorii.

Diagnostic diferential
Chistul ovarian trebuie diferenţiat de sarcină uterină, sarcină extrauterină, tumorile
chistice de epiplon şi mezenter, rinichiul ectopic, etc.

16
 1.5. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENŢII
AUTONOME SI DELEGATE

Rolul asistentei medicale în îngrijirea bolnavei cu chist ovarian este structurat pe

asigurarea condiţiilor de spitalizare: salon încălzit, evitarea frigului şi a umezelii, asigurarea
repausului la pat, educaţia sanitară făcută bolnavei, de a renunţa la obiceiurile nesănătoase, de a
sta în repaus până la dispariţia durerilor, supravegherea bolnavei în ceea ce priveşte respectarea
odihnei, administrarea tratamentului indicat de medic.

Intervenţii autonome
Internarea în spital constituie un eveniment important în viaţa bolnavei, ea se desparte de
mediul său obişnuit; este în stare de infirmitate sau semiinfirmitate; este nevoită să recurgă la
ajutorul oamenilor străini.
Asigurarea odihnei este una din principalele metode de îngrijire a bolnavelor. Repausul
crează condiţii favorabile organismului pentru a-şi concentra eforturile la procesul de vindecare.
Patul trebuie să fie comod, de dimensiuni potrivite. Atât patul cât şi accesoriile lui se vor păstra
în condiţii de perfectă curăţenie.
Asistenta are în vedere asigurarea unei poziţii comode pacientei cu chist ovarian şi
anume: în decubit dorsal cu genunchii flectaţi, asigurându-se astfel relaxarea musculaturii
abdominale. Schimbarea poziţiei la interval de maxim 2 ore este un aspect important în
prevenirea escarelor.
Pentru evitarea anxietăţii, asistenta stimulează încrederea pacientei în forţele proprii, îi
explică importanţa şi necesitatea tuturor intervenţiilor şi investigaţiilor în ceea ce priveşte boala
şi evoluţia acesteia. Legat de starea depresivă a pacientei, asistenta limitează atenţia acordată
gândurilor triste, arată calm, căldură, pentru a fi în acord cu sentimentele pacientei.

Intervenţii delegate
Examenele de laborator exprimă prin metode obiective modificările survenite în
morfologia şi biochimia organismului, din acest motiv ele constituie un ajutor preţios pentru
stabilirea diagnosticului, instituirea tratamentului şi urmărirea evoluţiei bolii.
La indicaţia medicului, asistenta medicală:
- pregǎteşte materialele necesare;
- recoltează sânge pentru examene de laborator;
- recoltează urină pentru urocultură;
- administreazǎ pacientei tratamentul prescris:Metenamin, Algocalmin, Aspirină, Indometacin,
Fenobarbital, Glucoză, Sol Ringer.
- observă, măsoară şi notează: tensiunea arterială, pulsul, respiraţia, temperatura, diureza,
scaunul;
- însoţeşte pacienta la investigaţii paraclinice.

17
 1.6. EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE PRIVIND PREVENIREA BOLII

Sănătatea femeii are o importanţă deosebită pentru îndeplinirea rolului său social.
Educaţia pentru sănătate începe de la vârste foarte tinere şi trebuie adaptată fiecarei etape
fiziologice din viaţa femeii.

Factorii care cresc riscul de apariţie a chistului ovarian funcţional sunt:

- istoric de chist ovarian funcţional;
- administrarea în mod curent de clomiphene citrate, cum sunt Clomidul şi Serophenul, pentru
a produce ovulaţia;
- folosirea de implanturi de levonorgestrel (sistem Norplast) ca anticoncepţionale. Dacă se
folosesc aceste implanturi se recomandă prezentarea la medic şi scoaterea implantului;
- sterilizarea tubară (legarea trompelor) poate creşte riscul de chist ovarian funcţional.

Se recomandă prezentarea urgentă la medic în următoarele situaţii:

- durere pelvină severă apărută brusc, însoţită de greaţă şi vărsături;
- sângerare vaginală abundentă;
- lipotimie bruscă sau slăbiciune;
- ameţeală bruscă însoţită de disconfort abdominal care durează mai mult de 2 ore.
Majoritatea chisturilor ovariene funcţionale sunt inofensive, asimptomatice şi dispar fără
tratament.
Chistul ovarian funcţional nu poate fi prevenit dacă există ovulaţie. Tot ceea ce scade
frecvenţa ovulaţiei, scade riscul de producere a chistului ovarian.
Anticoncepţionalele, sarcina, alăptarea la sân în primele 6 luni previn ovulaţia.
Ovulaţia încetează complet la menopauză.

18
CAPITOLUL 2 - STUDIU DE CAZ
2.1. CULEGEREA DATELOR
Pacienta 1 Pacienta 2 Pacienta 3
Nume şi V.I. M.N. L.A.
prenume
Vârsta 27 20 29
Ocupaţia Agent imobiliar Studentă Casnică
Condiţii Bune Bune Bune
de viaţă şi
muncă
Greutatea 67 kg 56 kg 75 kg
Înălţimea 1.74 m 1.68 m 1.68 m
Grup A II, Rh ( + ) B III , Rh ( - ) 0I , Rh ( + )
sanguin
Motivele - metroragie; - metroragie; -metroragie;
internării - dismenoree; - dismenoree; - polakiurie;
- polakiurie; - durere in fosa iliacă - durere în fosa iliacă
- durere în fosa iliacă dreaptă; stângă;
dreaptă; - balonare; - insomnie;
- constipaţie; - anxietate; - anxietate;
- tahipnee (24r/min); - insomnie; - inapetenţă;
- tahicardie (90b/min); - nelinişte; - poziţie inadecvată;
- anxietate; - inapetenţă;
- inapetenţă; - polakiurie;
- insomnie; - postură indecvată;
Istoricul Pacienta se prezintă ȋn Pacienta se prezintă ȋn Pacienta se prezintă ȋn
bolii secţia Obstetrică- secţia Obstetrică- secţia Obstetrică-
Ginecologie pentru Ginecologie pentru Ginecologie pentru
metroragie,dismenoree metroragie,dismenoree, metroragie, polakiurie,
, polakiurie, durere în durere în fosa iliacă durere în fosa iliacă
fosa iliacă dreaptă, dreaptă, balonare, stângă, insomnie,
constipaţie, tahipnee anxietate, insomnie, anxietate, inapetenţă,
(24r/min), tahicardie nelinişte, inapetenţă, poziţie inadecvată.
(90b/min), anxietate, polakiurie, postură
inapetenţă,insomnie. inadecvată. În urma examenului
În urma examenului În urma examenului ecografic se stabileşte
ecografic de stabileşte ecografic se stabileşte diagnosticul de ovar
diagnosticul de ovar diagnosticul de ovar chistic stâng.
chistic drept. chistic drept.
Diagnosti
cul la Chist ovarian drept. Chist ovarian drept. Chist ovarian stâng.
internare
Data
13.03.2014 22.04.2014 30.05.2014
internării

19
 2.2. ANALIZA NEVOILOR FUNDAMENTALE NESATISFĂCUTE

Pacienta 1 Pacienta 2 Pacienta 3

Nevoia fundamentală Nevoia de a elimina.
nesatisfacută.
Problema de dependenţă. Tulburare menstruală.
Eliminare urinară insuficientă
cantitativ şi calitativ.
Eliminare de fecale inadecvată.
Etiologia. Chist folicular.
Proces inflamator.
Alimentaţie inadecvată.
Manifestări de dependenţă. Metroragie.
Dismenoree.
Polakiurie.
Constipaţie.
Nevoia de a elimina. Nevoia de a elimina.
Scurgeri vaginale neadecvate Scurgeri vaginale neadecvate
cantitativ şi calitativ. cantitativ şi calitativ.
Eliminare urinară insuficientă Eliminare urinară insuficientă
cantitativ şi calitativ. cantitativ şi calitativ.
Eliminare de fecale inadecvată.
Chist folicular. Chist folicular.
Proces inflamator. Proces inflamator.
Alimentaţie inadecvată.
Metroragie. Metroragie.
Dismenoree. Polakiurie.
Polakiurie.
Balonare.

Pacienta 1 Pacienta 2 Pacienta 3

Nevoia fundamentală Nevoia de a bea şi a mânca. Nevoia de a bea şi a mânca. Nevoia de a bea şi a mânca.
nesatisfacută.
Problema de dependenţă. Alimentaţie inadecvată prin Alimentaţie inadecvată prin Alimentaţie inadecvată prin
deficit. deficit. deficit.

Etiologia. Anxietate. Anxietate Anxietate

Durere. Durere. Durere.
Manifestări de dependenţă. Inapetenţă. Inapetenţă. Inapetenţă.
Ingestie de alimente şi lichide ce Ingestie de alimente şi lichide ce Ingestie de alimente şi lichide
nu satisfac nevoile organismului. nu satisfac nevoile ce nu satisfac nevoile
organismului. organismului.

20
 Pacienta 1 Pacienta 2 Pacienta 3
Nevoia fundamentală Nevoia de a se mişca şi a avea o Nevoia de a se mişca şi a avea Nevoia de a se mişca şi a avea
nesatisfacută. bună postură. o bună postură. o bună postură.

Problema de dependenţă. Postură neadecvată. Postură neadecvată. Postură neadecvată.

Etiologia. Durere în fosa iliacă dreaptă. Durere în fosa iliacă dreaptă. Durere în fosa iliacă stângă.

Manifestări de dependenţă. Poziţie chircită. Poziţie chircită. Poziţie chircită.

Pacienta 1 Pacienta 2 Pacienta 3

Nevoia fundamentală Nevoia de a dormi şi a se Nevoia de a dormi şi a se Nevoia de a dormi şi a se odihni.
nesatisfacută. odihni. odihni.
Problema de dependenţă. Dificultate de a se odihni. Dificultate de a se odihni. Dificultate de a se odihni.
Etiologia. Durere. Durere. Durere.
Insomnie. Insomnie. Insomnie.
Manifestări de dependenţă. Somn agitat. Somn agitat. Somn agitat.
Ore de odihnă insuficiente. Ore de odihnă insuficiente. Ore de odihnă insuficiente.

Pacienta 1 Pacienta 2 Pacienta 3

Nevoia fundamentală Nevoia de a învăţa cum să-şi Nevoia de a învăţa cum să-şi Nevoia de a învăţa cum să-şi
nesatisfacută.

21
 păstreze sănătatea. păstreze sănătatea. păstreze sănătatea.

Problema de dependenţă. Cunoştinţe insuficiente. Cunoştinţe insuficiente. Cunoştinţe insuficiente.

Etiologia. Dezinteres în acumulare de Dezinteres în a învăţa. Dezinteres în acumulare de

cunoştinţe. cunoştinţe.

Manifestări de dependenţă. Lipsă de interes de a învăţa. Lipsă de interes de a învăţa. Lipsă de interes de a învăţa.
Neperceperea necesităţii de a
învăţa.

Pacienta 1 Pacienta 2 Pacienta 3

Nevoia fundamentală Nevoia de a evita pericolele. Nevoia de a evita pericolele. Nevoia de a evita pericolele.
nesatisfacută.
Problema de dependenţă. Anxietate. Anxietate. Anxietate.
Etiologia. Durere. Durere. Durere.
Manifestări de dependenţă. Tahicardie. Facies crispat. Facies crispat.
Tahipnee. Insomnie. Insomnie.
Facies crispat.
Insomnie.

2.3. PLANIFICAREA ȊNGRIJIRILOR

22
 Pacienta 1
Pacienta să nu mai prezinte
metroragie.
Pacienta să nu mai prezinte
dismenoree.
OBIECTIVE
Pacienta să nu mai prezinte polakiurie.
Pacienta să nu mai prezinte
constipaţie.
Pacienta să nu mai prezinte durere.
Pacienta să nu mai
-asigur pacientei prezintelainsomnie.
repausul pat în
decubit dorsal cu genunchii flectaţi;
-asigur un mediu de protecţie psihică
adecvat stării de boală a pacientei, prin
înlăturarea excitanţilor psihici;
-asigur condiţii de mediu adecvate
(camera izolată, aerisită, temperatură
INTERVENŢII adecvată, semiobscuritate);
-asigur igiena tegumentelor şi a
lejeriei de pat şi de corp ;
-cântăresc zilnic pacienta;
-determin pacienta să ingere o
cantitate suficientă de lichide;
-urmăresc şi notez în foaia de
observaţie consistenţa şi frecvenţa
scaunelor;
-asigur o atmosferă caldă, raspund
prompt şi plină de solicitudine la
chemare;
-încurajez pacienta să-şi exprime
Pacienta 2
Pacienta să nu mai prezinte metroragie.
Pacienta să nu mai prezinte dismenoree.
Pacienta să nu mai prezinte polakiurie.
Pacienta să nu mai prezinte durere.
Pacienta să se alimenteze corespunzator.
Pacienta să nu mai prezinte insomnie.
Pacienta să prezinte o postură adecvată.
Pacienta să nu mai prezinte anxietate.
Pacienta să acumuleze noi cunoştinţe.
-asigur pacientei repausul la pat în
decubit dorsal cu genunchii flectaţi;
-asigur un mediu de protecţie psihică
adecvat stării de boală a pacientei, prin
înlăturarea excitanţilor psihici;
-asigur condiţii de mediu adecvate
(camera izolată, aerisită, temperatură
adecvată, semiobscuritate);
-asigur igiena tegumentelor şi a lejeriei
de pat şi de corp ;
-cântăresc zilnic pacienta;
-determin pacienta să ingere o cantitate
suficientă de lichide;
-urmăresc şi notez în foaia de observaţie
consistenţa şi frecvenţa scaunelor;
-asigur o atmosferă caldă, raspund
prompt şi plină de solicitudine la
chemare;
-încurajez pacienta să-şi exprime
gândurile şi sentimentele în legatură cu
23
Pacienta 3
Pacienta să nu mai prezinte metroragie.
Pacienta să nu mai prezinte polakiurie.
Pacienta să se alimenteze corespunzător.
Pacienta să nu mai prezinte durere.
Pacienta să nu mai prezinte insomnie.
Pacienta să prezinte o postură adecvată.
Pacienta să nu mai prezinte anxietate.
Pacienta să acumuleze noi cunoştinţe.
-asigur pacientei repausul la pat în
decubit dorsal cu genunchii flectaţi;
-asigur un mediu de protecţie psihică
adecvat stării de boală a pacientei, prin
înlăturarea excitanţilor psihici;
-asigur condiţii de mediu adecvate
(camera izolată, aerisită, temperatură
adecvată, semiobscuritate);
-asigur igiena tegumentelor şi a lejeriei
de pat şi de corp ;
-cântăresc zilnic pacienta;
-recoltez urină pentru examene chimice
şi bacteriologice ;
-recoltez sânge pentru examene de
laborator;
-determin pacienta să ingere o cantitate
suficientă de lichide;
-urmăresc şi notez în foaia de observaţie
consistenţa şi frecvenţa scaunelor;
-asigur o atmosferă caldă, raspund
 gândurile şi sentimentele în legatură
cu problema de dependenţă;
-efectuez, la nevoie, clismă
evacuatoare simplă sau uleioasă;
-observ durerea: senzaţie de apăsare şi
tracţiune la nivelul hipogastrului cu
iradiere la nivelul fosei iliace drepte
INTERVENŢII -încurajez şi asigur pacienta că durerea
se va ameliora;
-învăţ pacienta să practice tehnici de
relaxare, exerciţii respiratorii câteva
minute înainte de culcare;
-identific nivelul şi cauza anxietăţii;
-observ şi notez calitatea, orarul
somnului, gradul de satisfacere a
celorlalte nevoi ;
-observ, măsor şi notez în FO
tensiunea arterială, pulsul,
temperatura,respiraţia.
2.4. APLICAREA ÎNGRIJIRILOR
problema de dependenţă;
-efectuez, la nevoie, clismă evacuatoare
simplă sau uleioasă;
-observ durerea: senzaţie de apăsare şi
tracţiune la nivelul hipogastrului cu
iradiere la nivelul fosei iliace drepte
-încurajez şi asigur pacienta că durerea se
va ameliora;
-învăţ pacienta să practice tehnici de
relaxare, exerciţii respiratorii câteva
minute înainte de culcare;
-identific nivelul şi cauza anxietăţii;
-observ şi notez calitatea, orarul
somnului, gradul de satisfacere a
celorlalte nevoi ;
-observ, măsor şi notez în FO tensiunea
arterială, pulsul, temperatura,respiraţia.
24
prompt şi plină de solicitudine la
chemare;
-încurajez pacienta să-şi exprime
gândurile şi sentimentele în legatură cu
problema de dependenţă;
-observ durerea: senzaţie de apăsare şi
tracţiune la nivelul hipogastrului cu
iradiere la nivelul fosei iliace stângi;
-încurajez şi asigur pacienta că durerea
se va ameliora;
-învăţ pacienta să practice tehnici de
relaxare, exerciţii respiratorii câteva
minute înainte de culcare;
-identific nivelul şi cauza anxietăţii;
-observ şi notez calitatea, orarul
somnului, gradul de satisfacere a
celorlalte nevoi ;
-observ, măsor şi notez în FO tensiunea
arterială, pulsul, temperatura,respiraţia.
 Intervenţii
Problema Obiective Evaluare
Autonome Delegate
1.Tulburare Pacienta să nu mai -asigur repausul la pat; -efectuez spălături După 2 zile, pacienta
menstruală. prezinte metroragie -învăţ pacienta tehnici de vaginale cu soluţii nu mai prezintă
în termen de 3 zile. relaxare; antiseptice (după ce s-a metroragie.
-protejez patul cu muşama şi recoltat secreţie vaginală
aleză; pentru examen
-liniştesc pacienta în legătură bacteriologic si
cu problema ei; citologic);
-îi explic scopul intervenţiilor -recoltez sânge pentru
(examen genital, examenul examene de laborator
secreţiei vaginale, examinări -recoltez urină pentru
radiologice); examene chimice şi
Pacienta 1
bacteriologice;
-la indicaţia medicului
administrez:
Algocalmin 2f/zi,
Metenamin 2 cp/zi,
Aspirină 1 tb/zi,
Indometacin 2 sup/zi,
Fenobarbital 1 f/seara
înainte de culcare.

2. Eliminare Pacienta să nu mai -fac zilnic bilanţul hidric, -corectez dezechilibrul După 2 zile pacienta nu
urinară prezinte polakiurie măsurând cu conştiinciozitate hidric, prin hidratarea sau mai prezintă
insuficientă ingestia şi excreţia; reducerea aportului de

25
 cantitativ şi în termen de 2 zile. -asigur igiena corporală
calitativ. riguroasă;
-schimb lenjeria de pat şi de
corp ori de câte ori este nevoie;
-asigur o atmosferă caldă,
raspund prompt şi plină de
solicitudine la chemare;
-încurajez pacienta să-şi
Pacienta 1 exprime gândurile şi
sentimentele în legătură cu
problema de dependenţă;
3. Tulburări de Pacienta să nu mai -determin pacienta să ingere o
tranzit intestinal. prezinte constipaţie cantitate suficientă de lichide;
în termen de 24 ore. -recomand alimente bogate în
reziduuri;
-stabilesc împreună cu
pacienta, un orar regulat de
eliminare în funcţie de
activităţile sale;
-determin pacienta să facă
exerciţii fizice cu regularitate;
-urmăresc şi notez în foaia de
observaţie consistenţa şi
26
lichide şi electroliţi, în polakiurie.
funcţie de ionograma
serica şi urinară;
-corectez dezechilibrul
acido-bazic, în funcţie de
rezerva alcalină, la
indicaţia medicului;
-recoltez urină pentru
examene chimice şi
bacteriologice;
-administrez antiseptic
urinar Metenamin 2cp/zi;
-recoltez sânge pentru:
HGB, Creatinină,
Glucoză, Lipide,
Trigliceride, Uree, WBC,
, HCT, PLT, PCT,VSH;
-administrez în
continuare medicaţia
prescrisă de medic;
-administrez un laxativ După 24 h pacienta nu
Dulcolax 2 tb/zi; mai prezintă
-administrez în constipaţie.
continuare medicaţia
prescrisă de medic.
 frecvenţa scaunelor;
-efectuez, la nevoie, clismă
Pacienta 1 evacuatoare simplă sau
uleioasă.
4. Alimentaţie Pacienta să se -explorez gusturile şi -alimentez pacienta După 2 zile pacienta
inadecvată prin alimenteze obiceiurile alimentare ale parenteral, instituind este echilibrată din
deficit. corespunzător ȋn pacientei; perfuzii cu glucoză 5% şi punct de vedere
termen de 2 zile. -informez pacienta asupra electrolizi; alimentar.
importanţei regimului
alimentar în menţinerea
sănătăţii;
-fac bilanţul lichidelor ingerate
şi eliminate;
-servesc pacienta cu alimente
la o temperatură moderată, la
ore regulate şi prezentate
atrăgător;
îinvăţ pacienta categoriile de
alimente din ghidul alimentar
şi echivalentele cantitative şi
calitative ale principiilor
alimentare, în vederea
înlocuirii unui aliment cu altul;
-asigur un climat cald,
confortabil;

27
 5. Alterarea Pacienta să nu mai -învăţ pacienta să aibă -administrez medicaţia După 2 zile, pacienta
ritmului cardiac şi prezinte tahicardie în alimentaţie bogată în fructe, prescrisă de medic: nu mai prezintă
a circulaţiei. termen de 2 zile. zarzavaturi; tahicardie.
-pacienta să reducă grăsimile şi Propranolol 2 tb/zi P: 78 b/min
clorura de sodiu din
alimentaţie;
Pacienta 1 -asigur poziţie antalgică;
-aplic tehnici de favorizare a
circulaţiei: exerciţii active,
pasive, masaje;
-observ, măsor şi notez în FO
pulsul;
-urmăresc efectul
medicamentelor;
6. Dificultatea de a Pacienta să nu mai -asigur condiţii de mediu -administrez tratamentul După 2 zile pacienta nu
se odihni. prezinte insomnie în adecvate (camera aerisită, medicamentos: mai prezintă insomnie.
termen de 2 zile. temperatură adecvată, Algocalmin 2f/zi,
semiobscuritate); Aspirină 1 tb/zi,
-învăţ pacienta să practice Fenobarbital 1 f /seara
tehnici de relaxare, exerciţii
înainte de culcare;
respiratorii câteva minute
înainte de culcare;
-ofer pacientei o cană cu lapte
cald înainte de culcare, o baie
caldă;

-învăţ pacienta care se trezeşte

devreme, să se ridice din pat
câteva minute, să citeasca, să
asculte muzică, apoi să se
culce din nou;

28
 -observ şi notez calitatea,
orarul somnului, gradul de
Pacienta 1 satisfacere a celorlalte nevoi;
-întocmesc un program de
odihnă corespunzător
organismului;
7. Cunoştinţe Pacienta să -explorez nivelul de cunoştinţe Pacienta a acumulat
insuficiente. acumuleze noi al bolnavei privind boala, noi cunoştinţe despre
cunoştinţe. modul de manifestare, boală.
măsurile preventive şi curative,
modul de participare la
intervenţii şi la procesul de
recuperare;
-identific manifestările de
dependenţă, sursele lor de
dificultate, interacţiunile lor cu
alte nevoi;
-stimulez dorinţa de
cunoaştere;
-informez bolnava asupra
propriei responsabilităţi
privind sănătatea;
-verific dacă bolnava a înţeles
Pacienta 1 corect mesajul transmis şi dacă
şi-a însuşit noile cunoştinţe;

8. Anxietate.
Pacienta să nu mai -asigur o atmosferă caldă, După 2 zile pacienta nu
prezinte anxietate în raspund prompt şi plină de mai prezintă anxietate.
2 zile. solicitudine la chemare;
-încurajez pacienta să-şi
exprime găndurile şi

29
 sentimentele în legătură cu
problema de dependenţă;
1. Tulburare Pacienta să nu mai -asigur repausul la pat;
menstruală. prezinte metroragie -învăţ pacienta tehnici de
în termen de 24 h. relaxare;
-protejez patul cu muşama şi
aleză;
-liniştesc pacienta în legătura
cu problema ei;
-îi explic scopul intervenţiilor
(examen genital, examenul
secreţiei vaginale, examinări
radiologice);
Pacienta 2
2. Eliminare Pacienta să nu mai -fac zilnic bilanţul hidric,
urinară prezinte polakiurie măsurând cu conştiinciozitate
insuficientă în termen de 2 zile. ingestia şi excreţia;
-cântăresc zilnic pacienta;
cantitativ şi
-asigur igiena corporală
calitativ. riguroasă;
30
-efectuez spălaturi După 24 h pacienta nu
vaginale cu soluţii mai prezintă
antiseptice; metroragie.
-recoltez sânge pentru:
HGB, Colesterol,
Creatinină, Glucoză,
Lipide, Trigliceride,
Uree, WBC, RBC, HCT,
PLT, PCT,VSH;
-recoltez urină pentru
examene chimice şi
bacteriologice;
-administrez medicaţia
prescrisă de medic:
Algocalmin 2f/zi,
Metenamin 2 cp/zi,
Aspirină 1 tb/zi,
Indometacin 2 sup/zi,
Fenobarbital 1 f /seara
înainte de culcare.
-corectez dezechilibrul După 2 zile pacienta nu
hidric, prin hidratarea sau mai prezintă
reducerea aportului de polakiurie.
lichide şi electroliti, în
funcţie de ionograma
serica şi urinară;
 -servesc pacienta la pat (cand
este cazul) cu urinar şi bazinet;
-schimb lenjeria de pat şi de
corp ori de câte ori este nevoie;
-asigur o atmosfera caldă,
răspund prompt şi plină de
solicitudine la chemare;
-încurajez pacienta să-şi
exprime gandurile şi
sentimentele în legătură cu
problema de dependenţă;
3. Constipaţie. Pacienta să nu mai -determin pacienta să ingere o
prezinte constipaţie cantitate suficientă de lichide;
în termen de 24 h. -recomand alimente bogate în
reziduuri;
-stabilesc, împreună cu
pacienta, un orar regulat de
eliminare în funcţie de
Pacienta 2 activităţile sale;
-determin pacienta să facă
exerciţii fizice cu regularitate.
-urmăresc şi notez în foaia de
observaţie consistenţa şi
frecvenţa scaunelor;
4. Alimentaţie Pacienta să se -explorez gusturile şi
inadecvată prin alimenteze obiceiurile alimentare ale
deficit. corespunzător ȋn pacientei;
-fac bilanţul lichidelor
termen de 2 zile.
ingerate şi eliminate;
-servesc pacienta cu alimente
la o temperatura moderată, la
31
-corectez dezechilibrul
acido-bazic, în funcţie de
rezerva alcalină, la
indicaţia medicului;
-recoltez urina pentru
examene chimice şi
bacteriologice;
-administrez antiseptic
urinar Metenamin 2cp/zi;
-administrez în
continuare medicaţia
prescrisă de medic;
-administrez un laxativ După 24 h pacienta nu
Dulcolax mai prezintă
2 tb/zi; constipaţie.
-administrez în
continuare medicaţia
prescrisă de medic;
-alimentez pacienta După 2 zile pacienta
parenteral, instituid este echilibrată din
perfuzii cu glucoză 5%. punct de vedere
alimentar.
 ore regulate şi prezentate
atrăgător;
-învăţ pacienta categoriile de
alimente din ghidul alimentar
şi echivalentele cantitative şi
calitative ale principiilor
alimentare, în vederea
înlocuirii unui aliment cu altul;
-las pacienta să aleagă
alimentele după gusturile sale,
respectând contraindicaţiile
regimului;
-asigur un climat cald,
confortabil;
5. Postură Pacienta să prezinte -instalez pacienta în pat, După 24 h, pacienta
neadecvată. o postură adecvată ȋn respectând poziţiile anatomice prezintă o postură
termen de 24 h. ale diferitelor segmente ale adecvată.
corpului;
Pacienta 2 -folosesc utilajele auxiliare şi
de confort, pentru menţinerea
poziţiei anatomice;
-schimb poziţia pacientei la
interval de 2 ore;
-verific pielea în regiunile cu
proeminente osoase, o dată cu
schimbarea poziţiei;
-masez punctele de presiune la
fiecare schimbare a poziţiei;
-asigur igiena tegumentelor, a
lejeriei de pat şi de corp;
6. Dificultatea de a Pacienta să nu mai -asigur condiţii de mediu - administrez medicaţia După 48 h, pacienta nu
se odihni. prezinte insomnie în adecvate (cameră aerisită, prescrisă de medic: mai prezintă insomnie.

32
 termen de 48 h. temperatură adecvată, Fenobarbital 1 f/ înainte
semiobscuritate); de culcare.
-învăţ pacienta să practice
tehnici de relaxare, exerciţii
Pacienta 2 respiratorii căteva minute
înainte de culcare;
-ofer pacientei o cană cu lapte
cald înainte de culcare, o baie
caldă;
-observ şi notez calitatea,
orarul somnului, gradul de
satisfacere a celorlalte nevoi;
7. Durere. Pacienta să nu mai -observarea durerii: senzaţie de -la indicaţia medicului După 24 h pacienta nu
prezinte durere în apăsare şi tracţiune la nivelul administrez mai acuză dureri.
termen de 24 h. hipogastrului cu iradiere la Algocalmin 1f/zi
nivelul fosei iliace drepte;
-asigur pacientei repausul la
pat în decubit dorsal cu
genunchii flectaţi ;
-încurajez şi asigur pacienta că
durerea se va ameliora;
-asigur condiţii de mediu
adecvate
(camera izolată, aerisită,
temperatură adecvată,
semiobscuritate);
-încurajez pacienta să
comunice cu cei din jur, să-şi
exprime emoţiile, frica,
nevoile, opiniile;
8. Anxietate. Pacienta să nu mai -asigur o atmosferă caldă, După 2 zile pacienta nu
prezinte anxietate în raspund prompt şi plină de mai prezintă anxietate.

33
 termen de 2 zile. solicitudine la chemare;
-încurajez pacienta să-şi
exprime gândurile şi
sentimentele în legătură cu
problema de dependenţă;
9. Cunoştinţe Pacienta să -explorez nivelul de cunoştinţe Pacienta a acumulat
insuficiente. acumuleze noi al bolnavei privind boala, noi cunoştinţe despre
cunoştinţe. modul de manifestare, boala.
măsurile preventive şi curative,
modul de participare la
intervenţii şi la procesul de
recuperare;
-identific manifestările de
dependenţă, sursele lor de
dificultate, interacţiunile lor cu
Pacienta 2 alte nevoi;
-stimulez dorinţa de
cunoastere;

1.Tulburare Pacienta să nu mai -asigur repausul la pat;
menstruală. prezinte metroragie, -învăţ pacienta tehnici de
în termen de 3 zile. relaxare;
-protejez patul cu muşama şi
aleză;
-îi explic scopul intervenţiilor
-efectuez spălături După 2 zile pacienta nu
vaginale cu soluţii mai prezintă
antiseptice (după ce s-a metroragie.
recoltat secreţie vaginală
pentru examen
bacteriologic şi

34
 (examen genital, examenul
secreţiei vaginale, examinări
radiologice);
Pacienta 3
2. Eliminare Pacienta să nu mai -fac zilnic bilanţul hidric,
urinară prezinte polakiurie măsurând cu conştiinciozitate
insuficientă în termen de 2 zile. ingestia şi excreţia;
-asigur igiena corporală
cantitativ si
riguroasă;
calitativ. -schimb lenjeria de pat şi de
corp ori de câte ori este nevoie; -corectez dezechilibrul
-asigur o atmosferă caldă,
răspund prompt şi plină de
solicitudine la chemare;
-încurajez pacienta să-şi
exprime gândurile şi
sentimentele în legătura cu
problema de dependenţă;
3. Alimentaţie Pacienta să se -explorez gusturile şi
inadecvată prin alimenteze obiceiurile alimentare ale
deficit. corespunzător în pacientei;
-informez pacienta asupra
termen de 2 zile.
importanţei regimului
alimentar în menţinerea
35
citologic);
-recoltez sânge pentru:
HGB, Colesterol,
Creatinină, Glucoză,
Lipide, Trigliceride,
Uree, WBC, RBC, HCT,
PLT, PCT, VSH;
-la indicaţia medicului
administrez tratamentul
prescris.
-corectez dezechilibrul După 2 zile pacienta nu
hidric, prin hidratarea sau mai prezintă
reducerea aportului de polakiurie.
lichide şi electroliţi, în
funcţie de ionograma
serică şi urinară;
acido-bazic, în funcţie de
rezerva alcalină, la
indicaţia medicului;
-recoltez urină pentru
examene chimice şi
bacteriologice;
-administrez antiseptic
urinar Metenamin 2cp/zi;
-alimentez pacienta După 2 zile pacienta
parenteral, instituid este echilibrată din
perfuzii cu glucoză 5%. punct de vedere
alimentar.
 sănătăţii;
-fac bilanţul lichidelor ingerate
şi eliminate;
-servesc pacienta cu alimente
la o temperatură moderată, la
ore regulate şi prezentate
atrăgător;
-învăţ pacienta categoriile de
Pacienta 3 alimente din ghidul alimentar
şi echivalentele cantitative şi
calitative ale principiilor
alimentare, în vederea
înlocuirii unui aliment cu altul;
-asigur un climat cald,
confortabil;
4. Postură Pacienta să prezinte -instalez pacienta în pat, După 24 h pacienta
neadecvată. o postură adecvată in respectând poziţiile anatomice prezintă o postură
termen de 24 h. ale diferitelor segmente ale adecvată.
corpului;
-folosesc utilajele auxiliare şi
de confort, pentru menţinerea
poziţiei anatomice;
-schimb poziţia pacientei la
interval de 2 ore;
-verific pielea în regiunile cu
proeminente osoase, o dată cu
schimbarea poziţiei;
-masez punctele de presiune la
fiecare schimbare a poziţiei;
-asigur igiena tegumentelor şi
a lejeriei de pat şi de corp;
-învăţ pacienta care este

36
 poziţia adecvată;
5. Dificultatea de a Pacienta să nu mai -asigur condiţii de mediu - administrez medicaţia După 48 h pacienta nu
se odihni. prezinte insomnie în adecvate (camera aerisită, prescrisă de medic: mai prezintă insomnie.
48 h. temperatură adecvată, Fenobarbital 1 f/ înainte
semiobscuritate); de culcare.
-învăţ pacienta să practice
tehnici de relaxare, exerciţii
Pacienta 3 respiratorii câteva minute
înainte de culcare;
-ofer pacientei o cană cu lapte
cald înainte de culcare, o baie
caldă;
-observ şi notez calitatea,
orarul somnului, gradul de
satisfacere a celorlalte nevoi;
6. Durere. Pacienta să nu mai -observarea durerii: senzaţie de -la indicaţia medicului După 24 h pacienta nu
prezinte durere în apăsare şi tracţiune la nivelul administrez mai acuză dureri.
termen de 24 h. hipogastrului cu iradiere la Algocalmin1f/zi
nivelul fosei iliace stângi;
-asigur pacientei repausul la
pat în decubit dorsal cu
genunchii flectaţi ;
-încurajez şi asigur pacienta că
durerea se va ameliora;
-asigur condiţii de mediu
adecvate (camera izolată,
aerisită, temperatură adecvată,
semiobscuritate);
-încurajez pacienta să
comunice cu cei din jur, să-şi
Pacienta 3 exprime emoţiile, frica,
nevoile, opiniile;

37
 7. Anxietate. Pacienta să nu mai -asigur o atmosfera caldă, După 24 h pacienta nu
prezinte anxietate în răspund prompt şi plină de mai prezintă anxietate.
termen de 24 h. solicitudine la chemare;
-încurajez pacienta să-şi
exprime gândurile şi
sentimentele în legătură cu
problema de dependenţă;
8. Cunoştinţe Pacienta să -explorez nivelul de cunoştinţe Pacienta a acumulat
insuficiente. acumuleze noi al bolnavei privind boala, noi cunoştinţe despre
cunoştinţe. modul de manifestare, boala.
măsurile preventive şi curative,
modul de participare la
intervenţii şi la procesul de
recuperare;
-identific manifestările de
dependenţă, sursele lor de
dificultate, interacţiunile lor cu
alte nevoi;
-stimulez dorinţa de
cunoaştere;
-informez bolnava asupra
propriei responsabilităţi
privind sănătatea;
-organizez activităţi educative,
Pacienta 3 folosind metodele de
învătământ cunoscute:
expunerea, conversaţia,
demonstraţia;

38
39
40
2.5. EXAMENE DE LABORATOR

41
 Examen de laborator Mod de recoltare Valoare normală Valoare obţinută
COLESTEROL Puncţie venoasă - Vacutainer roşu 150-240 mg/dL 219 mg/dL
CREATININĂ Punctie venoasă - Vacutainer roşu 0.60-1.10 mg/dL 0.77 mg/dL
GLUCOZĂ Puncţie venoasă - Vacutainer roşu 70-110 mg/dL 102.73 mg/dL
LIPIDE Punctie venoasă - Vacutainer roşu 500-800 mg/dL 730.2 mg/dL
Pacienta 1

TRIGLICERIDE Puncţie venoasă - Vacutainer roşu 40-150 mg/dL 130.69 mg/dL

UREE Puncţie venoasă - Vacutainer roşu 10-50 mg/dL 26.78 mg/dL
WBC Puncţie venoasă - Vacutainer mov 4.5-11.0 x 10ˆ3/uL 6.1 x 10ˆ3/uL
HGB Puncţie venoasă - Vacutainer mov 12.0-16.0 g/dL 12 g/dL
HCT Puncţie venoasă - Vacutainer mov 35.3-45.0 % 39.9 %
PLT Puncţie venoasă - Vacutainer mov 150-450 x 10ˆ3/uL 270 x 10ˆ3/uL
VSH Puncţie venoasă - Vacutainer negru 2-10 mm/h 8 mm/h
UROCULTURĂ Urină - Recipient steril Nu se dezvoltă germeni. Nu s-au dezvoltat germeni.
enta
Paci

COLESTEROL Puncţie venoasă - Vacutainer roşu 150-240 mg/dL 209 mg/dL

2

CREATININĂ Punctie venoasă - Vacutainer roşu 0.60-1.10 mg/dL 0.79 mg/dL

42
 GLUCOZĂ Puncţie venoasă - Vacutainer roşu 70-110 mg/dL 105.83 mg/dL
LIPIDE Punctie venoasă - Vacutainer roşu 500-800 mg/dL 730 mg/dL
TRIGLICERIDE Puncţie venoasă - Vacutainer roşu 730 mg/dL 135.82 mg/dL
UREE Puncţie venoasă - Vacutainer roşu 10-50 mg/dL 26 mg/dL
WBC Puncţie venoasă - Vacutainer mov 4.5-11.0 x 10ˆ3/uL 5.1 x 10ˆ3/uL
HGB Puncţie venoasă - Vacutainer mov 12.0-16.0 g/dL 11.6 g/dL
HCT Puncţie venoasă - Vacutainer mov 35.3-45.0 % 37.9 %
PLT Puncţie venoasă - Vacutainer mov 150-450 x 10ˆ3/uL 285 x 10ˆ3/uL
VSH Puncţie venoasă - Vacutainer negru 2-10 mm/h 9 mm/h
UROCULTURĂ Urină - Recipient steril Nu se dezvoltă germeni. Nu s-au dezvoltat germeni.

COLESTEROL Puncţie venoasă - Vacutainer roşu 150-240 mg/dL 219 mg/dL

CREATININĂ Punctie venoasă - Vacutainer roşu 0.60-1.10 mg/dL 0.87 mg/dL
GLUCOZĂ Puncţie venoasă - Vacutainer roşu 70-110 mg/dL 101.83 mg/dL
LIPIDE Punctie venoasă - Vacutainer roşu 500-800 mg/dL 790.6 mg/dL
Pacienta 3

TRIGLICERIDE Puncţie venoasă - Vacutainer roşu 40-150 mg/dL 120.59 mg/dL

UREE Puncţie venoasă - Vacutainer roşu 10-50 mg/dL 26.88 mg/dL
WBC Puncţie venoasă - Vacutainer mov 4.5-11.0 x 10ˆ3/uL 6.15 x 10ˆ3/uL
HGB Puncţie venoasă - Vacutainer mov 12.0-16.0 g/dL 14 g/dL
HCT Puncţie venoasă - Vacutainer mov 35.3-45.0 % 37.9 %
PLT Puncţie venoasă - Vacutainer mov 150-450 x 10ˆ3/uL 260 x 10ˆ3/uL
VSH Puncţie venoasă - Vacutainer negru 2-10 mm/h 7 mm/h
UROCULTURĂ Urină - Recipient steril Nu se dezvoltă germeni. Nu s-au dezvoltat germeni.

43
 2.6. TRATAMENT

Denumirea Forma de Mod de

Acţiune Doza zilnică
medicamentului prezentare administrare
METENAMIN Capsule 500 mg Antiseptic urinar Per/os 2 cp/zi
ALGOCALMIN Fiole 2 ml Analgezic i.m. 2 f/zi
ASPIRINĂ Tablete Antiinflamator Per/os 1 tb/zi
Pacienta 1

INDOMETACIN Supozitoare Antiinflamator Rectal 2 sup/zi

FENOBARBITAL Fiole 200 mg Sedativ i.m. 1 f/seara inainte de culcare
GLUCOZĂ Flacon 5% Hidratantă i.v. in perfuzie 1000 ml
SOL RINGER Flacon Aport de electroliţi i.v. in perfuzie 1000 ml
DULCOLAX Tablete 5 mg Laxativ oral 2 tb/zi
PROPANOLOL Tablete 40 mg Antiaritmic oral 2 tb/zi
YASMIN Tablete 0,03 mg/3 Contraceptiv oral 1 tb/zi timp de 21 de zile

44
 METENAMIN Capsule 500 mg Antiseptic urinar Per/os 2 cp/zi
ALGOCALMIN Fiole 2 ml Analgezic i.m. 2 f/zi
ASPIRINĂ Tablete Antiinflamator Per/os 1 tb/zi
Pacienta 2
INDOMETACIN Supozitoare Antiinflamator Rectal 2 sup/zi
FENOBARBITAL Fiole 200 mg Sedativ i.m. 1 f/seara inainte de culcare
GLUCOZĂ Flacon 5% Hidratantă i.v. in perfuzie 1000 ml
SOL RINGER Flacon Aport de electroliţi i.v. in perfuzie 1000 ml
DULCOLAX Tablete 5 mg Laxativ oral 2 tb/zi
KARISSA Tablete Contraceptiv oral 1 tb/zi timp de 21 de zile

Denumirea Forma de Acţiune Mod de Doza zilnică

medicamentului prezentare administrare
METENAMIN Capsule 500 mg Antiseptic urinar Per/os 2 cp/zi
ALGOCALMIN Fiole 2 ml Analgezic i.m. 2 f/zi
Pacienta 3

ASPIRINĂ Tablete Antiinflamator Per/os 1 tb/zi

INDOMETACIN Supozitoare Antiinflamator Rectal 2 sup/zi
FENOBARBITAL Fiole 200 mg Sedativ i.m. 1 f/seara inainte de culcare
GLUCOZĂ Flacon 5% Hidratantă i.v. in perfuzie 1000 ml
SOL RINGER Flacon Aport de electroliţi i.v. in perfuzie 1000 ml
LOGEST Tablete Contraceptiv Oral 1 tb/zi timp de 21 de zile

45
 2.7. EXTERNAREA

Data Recomandări la
Starea la externare Bilanţul autonomiei
externării externare
Pacienta se internează pentru Pacienta : Se recomandă:
metroragie, dismenoree, - este echilibratǎ alimentar; -evitarea eforturilor fizice
polakiurie, durere în fosa iliacă - a acumulat noi cunoştinţe; -evitarea frigului
Pacienta 1

dreaptă, constipaţie, tahipnee - prezintă un somn odihnitor cantitativ şi -tratament conform reţetei
16.04.2014 (24r/min), tahicardie (90b/min), calitativ. -control la medicul specialist la
anxietate, inapetenţă, insomnie. Pacienta nu mai prezintă: 10 zile după externare.
Ȋn urma tratamentului şi a - metroragie;
repausului la pat simptomatologia - polakiurie;
se remite, evoluţia este favorabilǎ - constipaţie;
şi se decide externarea. - durere;
Se externeazǎ afebrilǎ,pentru
stare -anxietate;
Pacienta

Pacienta se internează Pacienta : Se recomandă:

25.04.2014 durere în fosa iliacă dreaptă, - este echilibratǎ alimentar; -evitarea eforturilor fizice
2

metroragie,dismenoree, balonare, - a acumulat noi cunoştinţe; -evitarea frigului

anxietate, insomnie, nelinişte, - prezintă un somn odihnitor cantitativ şi -tratament conform reţetei
46
Pacienta
Pacienta se internează pentru
02.06.2014 metroragie, polakiurie, durere în
3 fosa iliacă stângă, insomnie,
anxietate, inapetenţă, poziţie
Pacienta : Se recomandă:
- este echilibratǎ alimentar; -evitarea eforturilor fizice
- a acumulat noi cunoştinţe; -evitarea frigului
- prezintă un somn odihnitor cantitativ şi -tratament conform reţetei
47
CAPITOLUL 3: Concluzii, anexe, bibliografie

3.1. CONCLUZII

Ȋn urma realizării acestui proiect, esenţial de reţinut este faptul că în profesia de asistent medical
trebuie avut în vedere următoarele:

- respectarea ierarhiei şi integrarea în echipa de sănătate;

- respectarea demnităţii şi intimităţii pacientului ;

- respectarea corectă a asepsiei şi antisepsiei pentru prevenirea infecţiilor intraspitaliceşti ;

- respectarea valorilor umane ;

- îndeplinirea cu corectitudine a sarcinilor ce sunt repartizate la nivelul gradului de pregătire ;

- culegerea, analiza şi întocmirea unui plan de îngrijire, sesizând situaţiile de urgenţă,

posibilele complicaţii, precum şi îngrijirile potenţiale ;

- încurajarea pacientei dând explicaţii permise gradului de pregătire;

- aplicarea confortului, securităţii, eficacităţii în activitate;

- respectarea protocoalelor de execuţie a fiecarei tehnici specifice după timpii învăţaţi:

pregătire, execuţie, reorganizare, notare;

- pregătirea şi însoţirea pacientei pentru investigaţii;

- comunicarea continuu cu pacienta: încurajarea cu atenţie şi îndepărtarea neliniştii;

- efectuarea controlului şi aspectului durerii folosind mijloace nefarmacologice (stimulare

cutanată, tehnici de relaxare);

- obiectivitate şi perseverenţă în îndeplinirea tuturor sarcinilor care sunt primite;

- colaborarea permanentă cu pacienta, familia, echipa de îngrijire, sesizând precoce

modificările apărute în evoluţia bolii, precum şi modificările apărute la nivel psihic şi
comportamental al pacientei informând imediat medicul.

48
 3.2 ANEXE

Fig. 7

Fig.8 Chist folicular (Aspect macroscopic)

49
Fig. 9

50
 3.3. BIBLIOGRAFIE

1. DR. GEORGETA TĂRĂBUŢĂ-CORDUN, DR. MARIETA CERNEA , PROF.

DR. ȘERBAN BRĂTIANU- “Tumorile ovarului” Editura Junimea.
2. CRISTEA A. , ACHIM V., FILIPESCU I. :- “Obstetrică şi Ginecologie:
-“Manual pentru şcolile tehnice sanitare’’ Editura Medicală.

3. N. CRIȘAN, D.NANU: “Ginecologie” Ed. Știinţifică şi Tehnică, 1995.

4. LUCREŢIA TITIRICĂ – “Ȋngrijiri speciale acordate pacienţilor de către
asistenţii medicali’’ Editura Viaţa Medicală Românească.

5. LUCREŢIA TITIRICĂ -”Ghid de nursing” Editura Viaţa Medicală

Românească.

6. C. BONUNDEL – ”Manual de medicină internă pentru asistenţi medicali”

Editura Medicală.

7. VIRGINIA HENDERSON – ”Principii de bază a îngrijirii persoanei

sănătoase/ bolnave” Societatea Personalului Sanitar din România.

8. C. PĂUNESCU - ”Medicină internă” Editura Medicală, 1960.

9. C. MOZEȘ - ”Tehnica îngrijirii bolnavului” Editura Medicală, 1978.

10. ACAD. EUGEN PORA – ”Dicţionarul sănătaţii” Editura Albatros, Bucureşti,

1973.

11. GEORGETA BALTĂ, ANTOANETA METAXATOS, AGLAIA KYOVSKI

– ”Tehnici de îngrijire generală a bolnavilor” Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1983.

51