2018- sem 1

1. Adrenalina exercita prin efect asupra receptorilor α2, stimularea:

a. glicogenolizei
b. glucogenezei
c. eliberarii de glucagon pag 16
d. eliberarii de insulina
e. lipolizei in tesuturile adipoase
2. Limitarea fluxului sangvin la nivelul locului de injectare al solutiilor anestezice cu adrenalina
este rezultatul:
a. constrictiei arteriolare
b. constrictiei sfincterelor precapilare pag 16
c. spasmului alveolar
d. inhibarii receptorilor din peretii arteriolelor
e. stimularii receptorilor din peretii capilarelor
3. Peak ul plasmatic de articaina dupa anestezia la nivelul partilor moi orale apare la:
a. 3 minute de la injectare
b. 5 minute de la injectare
c. 10 minute de la injectare
d.30 minute de la injectare pag 13
e. 50 minute de la injectare
4. Eliminarea din organism a articainei se produce in urmatorul interval de timp:
a. 2-3 ore
b.3-6 ore
c.6-12 ore
d.12-24 ore pag 13
e. 24-48 ore
5. Articaina este contraindicata la pacinetii cu :
a. deficit de monoaminoxidaza
b. tulburari de ritm cardiac
c. deificit de colinesteraza pag 13
d. porfirie acuta nerecurenta
e. epileptici in tratament
6. Protoxidul reduce activitatea neuronilor responsabili de inhibarea la nivel SNC a secretiei de:
a. canabionoide
b. encefaline
c. endorfine pag 54
d. dopaina
e. serotonina
7. Dintre contraindicatiile relative ala analgeziei si sedaii constiente inhalatorii fac parte:
a. pneumoniile
b. bronsitele pag 57
c. anginele
d. faringitele
e. laringitele

8. Este necesara aplicarea unui protocol specific in cazul pacientilor care urmeaza un tratament
anticoagulant cu:
 a. Aspenter
b. Clopidogrel
c. Tromboass
d. Marcumar pag 66
e. Brilique
9. Abordul in cadrul extractiei cu elevatorul drept este:
a. dinspre palatinal
b. palatinal si vestibular
c. intotdeauna vestibular pag80
d. dinspre lingual, la nevoie, in cazul dinstiilor lingualizati
e. in functie de pozitia dintelui ce necesita extractia
10. Severitatea trismusului post-extractional evolueaza de obicei in paralel cu :
a. tumefactia
b. febra
c.hematomul
d.edemul pag 98
e. cheagul
11. In hemoragia tardiva, sangerarea:
a. se declanseaza la cateva zile de la extractive pag 98
b.se declanseaza in maximum 24 ore de la extractie
c. se declanseaza in 2-3 ore de la extractie
d. continua peste perioada normala de formarea cheagului si nu exista tendianta de oprire
spontana
e. se opreste imediat postextractional dar reapare la 5-6 ore de la extractive
12. In alveolita uscata:
a. lipsesc semnele generale de infectie sistemica pag 100
b. palparea deceleaza peretii osteitei
c. simptomatologia dureroasa debuteaza la maximum 24 ore postextractional
d.apare limfodenita
e. primlele semen de vindecare apar la 5-7 zile de la debutul simptomatologiei dureroase
13. Traversarea membrane perivenoase axonale de catre anestezicul local este favorizata de:
a. componenta anionica B+
b.componenta cationica H+
c. componenta cationica B-
d.componenta anionica H+ pag 6
e. componenta anionica H+
14. Gingivo-stomatita odontiazica este caracterizata prin prezenta ulceratiilor la nivelul:
a. mucoasei jugale pag 144
b. gingiva mucoasei alveolare
c.fibromucoasei palatinale
d.valului palatin
e. limbii
15. Pericoronita caninului superior inclus poate evolua spre urmatoarea complicatie septica:
a. abces de loja submandibulara
b. abces submentonier
c. abces peribazilar
d. rinite suppurate pag 160
e. abcesul limbii
16. Cicatricile patologice in cazul lamboului semilunar poate rezulta prin:
a. modificarea insertiei gingivale marginale
b.delabrarea lamboului
c.extinderea inciziei prin crearea unui acces suplimentar
d.incizia care intersecteaza eminentele radiculare pag 177
e. realizarea incizie prea aproape de marginea gingivala libera
17. In clasificarea incluziei molarului 3 inferior in functie de natura tesutului acoperitor, molarul
inclus submucos,, este echivalenta cu:
a. incluzia osoasa totala
b. incluzia osoasa partiala
c. incluzia mucosa totala
d. incluzia mucoasa partiala
e. incluzia in tesut moale pag 136
18. Grefa osoasa recoltata din simfiza mentoniera are urmatoarea particularitate:
a. risc estetic radical
b. risc estetic redus
c.dehiscenta rar intalnita
d.acces operator satisfacator
e. morfologia corticala pag 228
19. Caracteristica anestezicelor locale de tip amide este:
a. legatura amidica mult mai stabila decat cea esterica pag 5
b. sterilizarea cu dificultate
c. hidroliza usoara in plasma
d. metabolizarea hepatica si eliminarea unei cantitati mari de anestezic ca atare
e. nu suporta schimbarile de pH
20. Cantitatea de anestezic disponibila si care poate difuza in tesutul nervos este redusa prin
legarea substantei de:
a. epitelii
b. celulele gliale
c. tesutul osos
d. grasime pag 6
e. peretii vasculari
21. Cauza cea mai frecventa de difuzare pe cale submucoasa a unei supuratii perimaxilare este
reprezentata de:
a. procesele patologice periapicale
b. infectiile faring amigdaliene
c. parodontopatiile marginale profunde pag 242
d. punctiile anestezice septice
e. tumorile osoase beligne
22. Rata si/sau beneficiu pentru noreadrenalina comparative cu adrenalina este:
a. de 3 ori mai mare
b. de 2 ori mai mica
c. de 6 ori mai mare
d. de 6 ore mai mica
e. de 9 ori mai mare pag 16

23. Urmatorul factor general poate determina tulburari in mecanismul hemostazei:

a. epilepsia
 b. lezarea unor vase
c.vasodilatatia secundara in cazul anesteziilor plexale in care se foloseste vasoconstrictor
d. afectiiuni ale sistemului endocrine pag 99
e. fracturarea osului alveloar
24. Evolutia nefavorabila a abcesului palatinal este marcata de extinderea supuratiei spre:
a. valul palatin pag 248
b. fosa nasala
c. sinusul maxilar
d. bolta palatina
e. spatial vestibular
25. Pastrarea mentinatorului de spatiu dupa extractia dintiilor temporari se face:
a. pana cand dintele a erupt 2/3 din lungimea sa, iar radacina este formata in intregime
b. pana cand coroana dintelui permanent ajuns submucos, iar radacina este formata 2/3 din
lungimea ei pag 91
c. pana cand coroaana dintelui permanent a ajuns la nivelul planului de ocluzie
d. timp de 1 an
e. In functie de dezvoltarea psihosomatica
26. Care sunt nervii care pot fi anesteziati prin “imbibitie”?
a. Nervul alveolar inferior in canalul mandibular
b. Nervii alveolari supero-posteriori la tuberozitate
c. Nervul infraorbital la iesirea din gaura infraorbitala
d. Nervul lingual in santul mandibulo-lingual, in dreptul molarului de minte pag 19
e. Nervul incisive in apropierea gaurii mentoniere
27. De ce se presupune ca anestezia plexala este mai eficienta la copii si tineri?
a. Au metabolismul mai activ
b. Au corticala mai subtire si canalele haversiene mai mari pag 21
c. Mucoasa si periostul sunt mai bine vascularizate
d. Au masa corporala mai mica
e. Infiltrarea anestezicului poate fi facuta mai rapid
28. Profunzimea la care se patrunde cu acul in anestezia la tuberozitate:
a. 0,5 cm
b. 2 – 2,5 cm pag 25
c. 1,5 – 2 cm
d. 6 – 8 mm
e. Imediat submucos, la 2-3 mm
29. Prin procedeul de anestezie Veisbrem, se pot anestezia simultan urmatorii nervi:
a. Nervul alveolar inferior, nervul lingual, nervul bucal si nervul auriculotemporal
b. Nervul lingual si nervul alveolar inferior
c. Nervul mentonier, nervul lingual si nervul supero-anterior
d. Nervul alveolar inferior, nervul bucal, nervul lingual pag 30
e. Plexul dentar inferior, nervul lingual si nervul mentonier
30. La care din urmatorii dinti se pot aplica si miscari de rotatie in extractia dentara cu clestele:
a. Premolar mandibular
b. Molar superior de minte pag 77
 c. Incisivii inferiori
d. Premolarul 1 superior
e. Incisivul lateral mandibular
31. Ce tehnica se practica in cazul extractiei dintilor temporar, daca la examenul radiologic se
constata ca radacinile molarilor temporari sunt atasati de coroana premolarilor permanenti:
a. Extractia prin alveolotomie
b. Extractia-rezectie(Witzel)
c. Extractia cu separatia radacinilor pag 90
d. Extractia pe cale alveolara inalta(Wassmundt)
e. Extractia cu clestele de radacini
32. Din punct de vedere microbiologic germenii care determina pericoronarita sunt specii de:
a. Coci aerobi gramnegativi
b. Coci anaerobi gramnegativi pag 141 + coci aerobi gram+
c. Coci anaerobi grampozitivi
d. Treponeme
e. Actinomicete
33. Incizia „plic” practicata pentru odontectomia molarului de minte inferior inclus:
a. Porneste de la papila gingivala distala molarului de 12 ani inferior
b. Porneste de la papila gingivala meziala a molarului de 12 ani inferior
c. Porneste de la papila gingivala distala a molarului de 6 ani inferior
d. Porneste de la papila gingivala meziala a molarului de 6 ani inferior pag 148
e. Continua pana la unghiul meziovestibular al molarului de 12 ani
34. Cel mai frecvent criteriu de clasificare a sistemelor de incluzie este:
a. Embriologie
b. Clinic
c. Radiologic
d. Tomografic
e. neurologic
35. In cazul pericoronaritei molarului trei inferior, procesul septic se poate propaga direct la os:
a. In urma unor infectii hematogene
b. In cazul bolilor eruptive
c. Prin ligamentele alveolo-dentare
d. Prin sacul pericoronar pag 141
e. Periostal
36. Gingivo-stomatita odontiazica se poate modifica sub forma:
a. Eritematoasa
b. Muco-membranoasa
c. Pseudo-membranoasa
d. Ulcero-lacunara
e. Ulcero-membranoasa pag 144
37. Incizia directa in cazul in care molarul de minte inferior este inclus intraosos profund este
urmatoarea:
 a. Incizia „plic”
b. Incizia „in baioneta”
c. Incizia „in T”
d. Incizia cu decolarea unui lambou „cu trei laturi” pag 148
e. Incizia in „L”
38. Urmatorul factor de dificultate pentru odontectomia molarilor de minte superiori poate
determina uneori pierderi osoase importante:
a. Incluzia osoasa totala
b. Incluzia osoasa partiala
c. Densitatea osului
d. Relatia molarului de minte cu sinusul maxilar
e. Relatia molaruluide minte cu molarul doi pag 155
39. Printre contraindicatiile germectomiei molarului de minte se afla:
a. Premolarul unu pierdut precoce pag 157
b. Anodontia premolarului unu
c. Reincluzia molarului doi
d. Anodontii multiple
e. Anodontia incisivului lateral
40. Reculul posterior al ramului ascendent mandibular perimite orientarea mugurilor molari in
pozitie:
a. Verticala pag 125
b. Oblica in jos
c. Oblica inapoi
d. Oblica inauntru
e. Orizontala
41. Pentru anestezia la gaura mentoniera punctia se face:
a. In mucoasa mobila, in dreptul axului vertical al premolarului unu
b. In mucoasa mobila, in dreptul radacinii meziale a primului molar pag 32
c. In mucoasa mobila, la 2 cm inapoia comisurii orale
d. In vestibului bucal in dreptul caninului inferior
e. Perpendicular pe planul osos, in dreptul apexului premolarului 2 inferior
42. Care este teritoriul insensibilizat dupa anestezia nervului nazopalatin la gaura incisiva:
a. Dintii incisivi central si lateral
b. Mucoasa palatina de la nivelul liniei mediene pana la caninul de partea respectiva pag 25
c. Fibromucoasa palatina posterioara(distal de canin)
d. Fibromucoasa palatina de la nivelul liniei mediene
e. Fibromucoasa vestibulara, periostul, procesul alveolar si dintii din dreptul caurii incisive
43. In cazul administrarii lidocainei 2% cu adrenalina 1:80.000, un semn precoce de
neurotoxicitate este reprezentat de :
a. Greata pag 10
b. Anorexie
c. Acufene
 d. Letargia
e. Stari depresive
44. Reprezinta un semn clinic pentru nivel plasmatic ridicat la lidocaina:
a. Fotofobia
b. Diplopia
c. Ameteala
d. Somnolenta pag 10
e. Convulsiile
45. In cazul dozelor foarte mari de mepivacaina poate sa apara:
a. Greata
b. Dezorientare pag 12
c. Logoree
d. Agitatie
e. Nervozitate
46. In cazul aparitiei de convulsii dupa injectarea de mepivacaina, se administreaza:
a. Fenitoin
b. Valproat de sodiu
c. Diazepam pag 12
d. Manitol
e. Thiopental
47. Adrenalina deriva din :
a. Triptamina
b. Tiramina
c. Feniletiamina
d. Fenilalanina si tiroxina - pag 15
e. Histidina
48. Rezectia modelanta a apofizelor genii hipertrofice presupune:
a. realizarea unie incizii intraforaminare vestibulare
b.dezinsertia m milohioidian
c.indepartarea apofizelor genii cu instrumentar rotativ
d.regularizarea suprafetei osoase cu instrumentar rotativ
e. repozitionare inferioara a planseului bucal pag 216
49. Relaxarea uterului inaintea ciclului menstrual sub actiunea adrenalinei este consecinta
actiunii pe receptorii:
a. α1
b. α2
c. β1
d. β2 pag 16
e. β3
50. Aparitia convulsiilor tonico ionice se gaseste atunci cand xilina depaseste o concentratie in
circulatia cerebrala de:
a. 2 micrograme/ ml
b. 7 micrograme/ ml Pag 49
c. 5 micrograme/ ml
d. 4 micrograme/ ml
e. 3 micrograme/ ml
51. Pentru evitarea aparitie descuamarilor epitaliale, anestezicul topic este indicat de a fi aplicat
in contact cu mucoasa timp:
a. 4-5 minute
b. 4-5 secunde
c. 1-2 minute pag 39
d. 3 minute
e. 6 minute
52. Concentratia protoxidului de azot necesara pentru a produce amnezia este de :
a. 35%
b. 40-45%
c. 50-75% pag 54
d. 75-90%
e. 60-80%
53. Nervul infraorbital poate fi lezat cand se incizeaza un abces vestibular care a avut ca punct
de plecare:
a. primul premolar superior
b. al doliea premolar superior
c. caninul superior pag 247
d. primul molar superior
e. incisivul lateral superior
54. Testarea sensibilitatii la lidocaina are o valoare discutabila in urmatoarea situatie:
a.instilarea in sacul conjunctival
b. administrarea subcutanata pag 10
c. determinarea imunoglobinelor
d. injectarea intramusculara
e.testul de transformare blastica a limfocitelor
55. Dupa extractia dentara, edemul postoperator poate dura:
a.2-3 zile
b. 3-6 zile pag 91
c. 6-7 zile
d. 7-10 zile
e.10-14 zile
56. Dintre factorii scheletali de dezvoltare corela cu spatiu retromolar deficitar face parte(dupa
Bjork):
a.directia orizonatala de crestere a unghiului mandibular
b.directia vertical de crestere a unghiului mandibular
c. directia meziala de eruptive a dintiilor
d. deficitul de crestere in lungime a mandibulei pag 127
e.deficitul de crestere in inaltime a mandibulei
57. Pentru plastia modelanta a torusului palatin se recomanda incizia:
a.in ,,H,, inversat pag 219
b. in felie de pepene
c. elipsoidala
d. paramediana
e.incizie mediana si o contraincizie perpendicular posterioara
58. Plastia santului pelvlingual este indicate atunci cand osul alveolar are o inaltime de cel
putin:
a.5 mm
 b. 8 mm
c. 10 mm
d. 12 mm
e.15 mm pag 209
59. In cazul fracturarii radacinii dintelui temporar in timpul extractiei, atitudinea corecta este
urmatoarea:
a. radacin se indeparteaza atent,fara a se veni in contact cu mugurele dintelui permanent pag
90
b. resturile radiculare pot fi lasate in alveola, pentru ca se autoindeprteaza
c. resturile radiculare se indeprteaza obligatoriu prin alveolotomie cu rezev=ctia totala a tablei
vestibulare, pentru ca pot determina supuratii
d. resturile pot fi laset in alveolo doar daca se blocheaza intre coroana dintelui permanent si
peretii alveolari
e. radacina se indeparteaza in bloc cu mugurele dintelui permanent
60. Care din urmatoarele tulburari asociate incluziei dentare sunt mai frecvente in incluzia
caninilor si premolarilor inferiori:
a. Complicatii septice
b. Dificultate in protezarea edentatiilor
c. Incongruenta dentoalveolara
d. Fenomene nevralgiforme pe traiectul nervului alveolar inferior pag 166
e. Tulburari trofice
61. Supuratiile spatiului vestibular pot eroda corticala osoasa:
a. sub insertia m mental la mandibular in zona anterioara
b. sub insertia m buccinator la mandibula in zona posterioara
c. sub insertia m buccinators la maxilar in zona posterioara pag 247
d. deasupra m ridicator al buzei si aripii nasului la maxilar in zona frontal
e. deasupra insertiei m buccinators la maxilar in zona posterioara
62. Care din urmatoarele semne clinice caracterizeaza flegmonul:
a. Infiltrat pastos, moderat dureros
b. Tumefactie masiva, dura cu crepitatii gazoase pag 245
c. Tumefactie dureroasa
d. Tegumente congestionate, lucioase
e. La palpare se percepe fluctuenta
63. Care din urmatoarele semne generale caracterizeaza sindromul toxico-septic:
a. Tahipnee
b. Hipertensiune arteriala
c. Poliurie
d. Vasodilatatie periferica
e. Polialie
64. Antibioterapia sustinuta conform antibiogramei este indicata in urmatoarele conditii:
a. Pacienti tineri, copii
b. Supuratii in spatii fasciale primare
c. Pacienti necooperanti
 d. Pacienti in varsta, imunocompromisi sau cu afectiuni sistemice pag 246
e. Adenite congestive
65. Blocarea conducerii nervoase determinata de anestezicul local, intereseaza mai usor:
a. Fibrele nervoase mielinizate
b. Fibrele nervoase cu diametrul mare
c. Fibrele nervoase deloc sau putin mielinizate pag 4
d. Fibrele nervoase cu axonii lungi
e. Fibrele nervoase cu frecventa de descarcare scazuta
66. Anestezia intraligamentara este indicata in urmatoarea situatie:
a. extractia dintiilor temporari
b. extractia dentara la pacientii cu risc hemoragic pag 22
c. extracta dentara la pacientii cu inflamatii locale la locul de punctie
d. extracta molarilor de minte inclusi
e.interventii chirurgicale ale partilor moi
67. In cazul leziunilor nervoase, produse in timpul extractiei dentare, este corecta urmatoarea
afirmatie:
a. Recuperarea functionala buna pentru nervul mentonier, se datoreaza pozitiei sale in
interiorul unui canal osos
b. Tulburarile aparute pe traiectul nervului alveolar inferior se remit spontan pentru 98% din
pacienti
c. In general, recuperarea functionala a nervului alveolar inferior, apare la 6-9 luni pag 97
d. Recuperarea spontana, in cazul tulburarilor aparute pe traiectul nervului alveolar inferior ,
se produce cu o probabilitate mai mare dupa 2 ani
e. In general, recuperarea functionala a nervului alveolar inferior, apare la 3-5 luni
68. Daca se apreciaza un risc crescut de fractura a procesului alveolar, se va recurge de la
inceput la:
a. Separarea radacinilor
b. Extractie doar cu elevatorul
c. Tehnica DEAN
d. Alveolotomie pag 94
e. Extractive alveoloplastica intraseptala
69. Levonordefrinul se regaseste uneori ca adjuvant pentru produsele anestezice pe baza de :
a. Lidocaina
b. Articaina
c. Mepivacaina pag 17
d. Prilocaina
e. Procaine
70. Printre efectele sistemice ale adrenalinei din anestezicele locale este urmatorul:
a. Hipotensiune arterial
b. Hipertensiune arterial diastolica
c. Reflex compensator vagal
d. Bradicardie
 e. Tahicardie pag 16
71. Se recomanda administrarea cu precautie a atricainei in asociere cu :
a. Clonidina
b. Metildopa
c. Nitroglicerina
d. Guanetidina pag 14
e. Salicilati
72. Cumularea reactiuilor adverse este posibila daca se administreaza concomitent
mepivacaina cu :
a. Chinidina
b. Procainamida
c. Ajmalina
d. Aprindina pag 12
e. Disopiramida
73. Sutura lamboului utilizat in alveolotomie se incepe la nivelul:
a. Papilelor dentare
b. Unghiurilor lamboului pag 90
c. Inciziei de descarcare distale
d. Inciziei de descarcare meziale
e. Mucoasei din dreptul alveoloei
74. Etapa inflamatorie din vindecare plagii postextractionale consta in aparitia urmatoarelor
celule:
a. Odontoblaste
b. Osteoblaste
c. Fibroblaste pag 91
d. Osteoclaste
e. Osteocite
75. Postextractional, osteoclastele se acumuleaza de-a lungul corticalei osoase:
a. Dupa 24 ore
b. In primele 3-6 zile
c. In primele 6-7 zile pag 91
d. In saptamana a 2-a
e. La 4-6 saptamani
76. Postextractional, epitelizarea este completa:
a. In saptamana a 2-a
b. Dupa 2 saptamani
c. Dupa 4 saptamani pag 91
d. Dupa 6 saptamani
e. Dupa 8 saptamani
77. Postextractional, lamina dura nu mai este vizibila radiologic:
a. Dupa 2 saptamani de la extractie
b. Dupa 3 spaptamani de la extractie
 c. Dupa 4 saptamani de la extractie
d. Dupa 4-6 saptamani de la extractie pag 92
e. Dupa 6-8 saptamani
78. In saptamana a 2-a postextractional se observa:
a. Depunere de tesut trabecular nou pe fundul alveolei
b. Resorbtie completa a corticalei osoase
c. Depunere de tesut osteoid de-a lungul osului alveolar pag 91
d. Producerea unei cantitati minime de tesut de granulatie
e. Epiteliul ajunge la acelasi nivel cu mucosa fixa adiacenta
79. Dupa Haaviko, angulatia initiala a molarului de minte in raport cu planul e ocluzie este
favorabila eruptiei daca are o valoare mai mica de :
a. 10°
b. 20°
c. 30°
d. 40°
e. 50° pag 127
80. Elementul principal favorizant in aparitia accidentelor si complicatiilor septice ale incluziei
molarului de minte inferior este:
a. Existent spatiului pericoronar
b. Morfologia molarului inclus
c. Capusonul de mucoasa pag 131
d. Topografia locului de eruptive
e. Grefarea procesului septic de la molarul de 12 ani
81. Incluzia molarului de minte inferior Clasa a –II-a (dupa Pell si Gregory) se refera la
urmatoarea situatie:
a. Diametrul mezio-distal al coroanei este complet liber fata de marginea anterioara a ramului
mandibular
b. Treimea distala a coroanei este acoperita de marginea anterioara a ramului mandibular
c. Diametrul vestibule-lingual al coroaneieste complet liber fata de marginea anterioara a
ramului mandibular
d. Jumatatea distala a coroanei este acoperita de marginea anterioara a ramului mandiubular
pag 133
e. Coroana molarului inclus este total acoperita de ramul mandibular
82. Molarul de minte inferior poate agrava patologia ortodontica prin:
a. Incongruenta dento-alveolara cu spatiere in regiunea frontalilor superiori
b. Deplasari dentare cu inclinatie linguala
c. Blocarea evolutiei molarului de 6 ani
d. Recidiva proalveolodontiilor
e. Malocluzii asociate incongruentei dento-alveolare pag 144
83. Doza maxima de mepivacaina pentru o administrare,la pacientii adulti, normoponderali,
fara afectiuni generale asociate, este de:
a. 200 mg
 b. 400mg pag 11
c. 500mg
d. 800mg
e. 1000mg
84. Componenta cationica a anestezicelor locale prezinta urmatoarea caracteristica:
a. Confera substantelor anestezice locale caracterul lipofil
b. Face posibila traversarea membranei perinervoase axonale
c. Blocheaza transmiterea sinaptica neuronala pag 6
d. Favorizeaza puterea anestezica a substantei
e. Realizeaza mediul alcalin
85. Doza maxima de lidocaina fara adrenalina este de:
a. 3 mg/kg-corp
b. 3,5 mg/kg-corp
c. 4 mg/kg-corp
d. 4,5 mg/kg-corp pag 9
e. 7mg/kg-corp
86. Efectul vasoconstrictor al adrenalinei asociat lidocainei poate fi redus de:
a. Barbiturice
b. Butirofenone pag 10
c. Antidepresive triciclice
d. Antidepresive IMAO
e. Inhibitori ai enzimei de conversie
87. Amestecul de 20% N2O + 80% O2 produce un efect analgetic echivalent cu administrarea a :
a. 1-5 mg morfina
b. 5-10 mg morfina
c. 10-15 mg morfina pag 54
d. 15-25 mg morfina
e. 20-25 mg morfina
88. Procentajul de protoxid trebuie sporit in cursul inhalosedarii cu:
a. 5 % in fiecare minut
b. 10 % in fiecare minut pag 58
c. 20% in fiecare minut
d. 25% in fiecare minut
e. 50% in fiecare minut
89. La un pacient care necesita radioterapie la nivelul extremitatii cefalice se impune:
a. Practicarea extractiilor dentare inainte cu 7-10 zile de inceperea radioterapiei
b. Temporizarea extractiei dintilor care prezinta un risc de aparitie a unei patologii dento-
parodontale
c. Practicarea extractiilor dentare inainte cu 10-14 zile de inceperea radioterapiei pag67
d. Lasarea plagii postextractionala nesuturata
e. Practicarea extractiilor dentare inainte cu 14-21 zile de inceperea radioterapiei
90. Este permisa practicarea extractiilor dentare la un pacient sub chimioterapie numai atunci
cand leucocitele prezinta o valoare:
a. > 2.000/mmᶟ pag 67
b. > 4.000/ mmᶟ
c. > 8.000/ mmᶟ
d. > 5.000/ mmᶟ
e. < 50.000/ mmᶟ
91. Extractia dentara la pacientii sub corticoterapie impune urmatoarea precautie:
a. Se contraindica realizarea chiuretajului alveolar
b. Administrarea anesteziei cu mare prudenta, in doze mici
c. Masuri de hemostaza riguroasa, din cauza riscului hemoragic foarte crescut
d. Instituirea antibioterapiei postextractionale pag 67
e. Intreruperea administrarii de corticosteroizi
92. Riscul alergen in cazul utilizarii carpulelor cu xilina cu adrenalina 1:80.000 se datoreaza:
a. Latexului
b. Editidinului
c. Parabenilor
d. Sulfitilor pag 10
e. Catecolaminei
93. Alveolotomia poate constitui prima indicatie in extractia unor dinti la care examenul
radiologic a evidentiat prezenta:
a. Resturi radiculare profunde, ramase mult timp intraosos
b. Radacini divergente, care nu permit extractia obisnuita, fara separatie interradiculara
c. Radacini divergente, care nu permit extractia obisnuita, cu separatie interradiculara
d. Radacini cu anchiloza dento-alveolara
e. Radacini cu hipercementoza pag 86 mijloc
94. Incizia de descarcare pentru lamboul triunghiular utilizat in alveolotomie trebuie sa se
plaseze:
a. La nivelul dintelui de extras
b. La nivelul dintelui situat imediat distal de cel extras
c. La 4-6 mm mezial de dintele de extras (in cazul unei creste edentate)
d. La 4-6 mm distal de dintele de extras (in cazul unei creste edentate)
e. La 6-7 mm mezial de dintele de extras (in cazul unei creste edentate) pag 86
95. Trepanarea osoasa in alveolotomia cu rezectie partiala a tabliei vestibulare se realizeaza:
a. La marginea alveolei
b. La nivelul apexului
c. De la marginea alveolei spre apex pag 87
d. Cu pensa ciupitoare de os Gouge
e. Cu instrumentar rotativ (turbina)
96. Orice tip de alveoloplastie trebuie sa tina cont de cunoasterea exacta a :
a. Localizarii insertiilor musculare
b. Calitatii gingivomucoasei
 c. Localizarii podelei fosei nazale
d. Vascularizatiei pag 211
e. Localizarii podelei sinusului maxilar
97. Regularizarea osoasa postextractionala dupa indepartarea dintilor egresati urmareste:
a. Indepartarea excesului de gingivomucoasa
b. Osteotomia corticalei vestibulare
c. Fracturarea corticalei vestibulare
d. Marirea spatiului dintre cele doua creste edentate pag 213
e. Repozitionarea corticalei vestibulare
98. Plastia santului pelvilingual presupune dezinsertia superficiala a :
a. M. Genioglos pag 209
b. M. Geniohiodian
c. M. Milohioidian
d. M. Hioglos
e. M. Faringoglos
99. Pentru reconstructia defectelor mici ale crestei alveolare maxilare, ce cuprind unul sau doi
dinti pe ambele hemiarcade, se recomanda prelevarea grefelor de apozitie de la nivelul:
a. Trigonul retromolar
b. Coastei
c. Tuberozitatii maxilare
d. Ramul mandibular pag 230
e. Crestei iliace
100. Se considera ca timpul minim pentru incorporarea osului grefat este de:
a. 2-3 luni
b. 3-4 luni pag 228
c. 4-6 luni
d. 6-8 luni
e. 8-10 luni