1 Capitolul 0: Sistemul adaptiv complex în economie

Grile

1. Printre proprietăţile sistemelor adaptive complexe nu sunt cuprinse:

a. Conectivitatea şi interdependenţa
b. Funcţionarea departe de echilibru
c. Auto-organizarea
d. Creşterea uniformă

2. Co-evoluţia este:
a. Schimbare evolutivă reciprocă între sisteme sau specii interactive
b. O creştere nediferenţiată a subsistemelor unui sistem adaptiv complex
c. O echilibrare a tendinţelor de evoluţie a sistemelor dintr-un mediu înconjurător
d. O modalitate de funcţionare a sistemelor haotice

3. În sistemele cu structură disipativă apare tendinţa de a avea soluţii alternative care se numesc:
a. Conexiuni
b. Peisaje fitness
c. Bifurcaţii
d. Nici una dintre cele de mai sus

4. Care din variante nu pot fi încadrate principiilor care stau la baza definirii unui sistem adaptiv complex, în
opinia lui Kevin Dooley ?
a. Istoria lor este ireversibilă
b. Varietate, interacţiune şi selecţie
c. Ordinea şi controlul în astfel de sisteme sunt proprietăţi emergente şi nu predeterminate
d. Viitor incert

5. Care din variante nu pot fi încadrate principiilor care stau la baza definirii unui sistem adaptiv complex, în
opinia lui Simon A. Levin?
a. Viitor incert
b. Diversitatea şi individualitatea componentelor
c. Interacţiuni localizate între aceste componente
d. Mecanism de adaptare

6. Care dintre următorii savanți nu a contribuit la definirea sistemului adaptiv complex?

a. Leigh Tesfatsion
b. Linda Zimmerman
c. Gottfried Liebnitz
d. Robert Axelrod

7. Ideea fundamentală a sistemelor adaptive complexe după Robert Axelrod şi Michael Cohen constă în:
a. Agenţii întreprind o operaţie de selecţie a acestor strategii pentru a se adapta mai bine la mediu
b. Agenţii își dezvoltă propriile lor reguli ale jocului pentru a efectua şi controla tranzacţiile ce au loc între
ei
c. In economiile de piaţă, nu se pot anula tranzacţiile deja efectuate
d. Agenţii vor reacţiona în mod diferit la stimulii aplicaţi de către alţi agenţi sau de mediul înconjurător

8. Care din variante nu pot fi încadrate principiilor care stau la baza definirii unui sistem adaptiv complex, în
opinia lui Garry Flake?
a. Selecţia celei mai bune strategii
b. Sistemul este compus din unităţi interdependente
c. Sistemul are proprietăţi emergente
2 Capitolul 0: Sistemul adaptiv complex în economie

d. Nici o variantă corectă

9. Definiția dată sistemului adaptiv complex de către Paul Plsek, Curt Lindberg şi Brenda Zimmerman este
următoarea:
a. Un sistem adaptiv complex este un sistem complex care include unităţi planificatoare, deci unităţi care
sunt orientate către atingerea unor scopuri care încearcă să exercite un anumit grad de control asupra
mediului său înconjurător pentru a facilita atingerea acestor scopuri.
b. Un Sistem Adaptiv Complex este un sistem compus din agenţi individuali, care au libertatea de a
acţiona în moduri care nu sunt total predictibile şi ale căror acţiuni sunt interconectate, astfel încât
acţiunile unui agent schimbă contextul pentru alţi agenţi.
c. Un sistem adaptiv complex este un sistem complex care include unităţi reactive, deci unităţi capabile să
prezinte sistematic răspunsuri diferite ca reacţie la condiţiile de mediu schimbate.
d. Un sistem adaptiv complex este un sistem complex care include unităţi orientate către un scop, deci
unităţi care sunt reactive şi care orientează cel puţin unele dintre reacţiile lor către atingerea scopurilor

10. Un sistem adaptiv complex nu are un comportament caracterizat de:

a. Emergență
b. Predictibilitate
c. Auto-organizare
d. Noutate

11. Care dintre următoarele variante nu reprezintă o caracteristică a CAS-ului în viziunea lui Eve Mitleton-
Kelly?
a. Co-evoluţia
b. Istoricitatea
c. Diversitatea componentelor
d. Funcţionarea departe-de-echilibru

12. Care dintre următoarele variante nu reprezintă o caracteristică a CAS-ului în viziunea lui Eve Mitleton-
Kelly?
a. Explorarea spaţiului imposibilităţilor
b. Feedbackul
c. Auto – organizarea
d. Emergenţa

13. Care dintre următoarele variante nu reprezintă o caracteristică a CAS-ului în viziunea lui Eve Mitleton-
Kelly?
a. Conectivitate
b. Interdependenţa
c. Feedbackul
d. Interacţiunile

14. Care dintre următoarele variante nu reprezintă o caracteristică a CAS-ului?

a. Sistemele sunt compuse din agenţi compuși
b. Agenţii au interpretări şi desfăşoară acţiuni bazate pe propriile lor modele mentale
c. Agenţii pot avea, fiecare, propriul său model mental sau îl pot împărtăşi cu ceilalţi agenţi
d. Modelele mentale se pot schimba; drept urmare, învăţarea, adaptarea şi co-evoluţia sunt posibile în
aceste sisteme.

15. Care dintre următoarele variante nu reprezintă o caracteristică a CAS-ului?

a. Interacţiunile dintre agenţi şi dintre sisteme sunt încorporate altor sisteme
b. Comportamentul sistemului în ansamblul său nu emerge din interacţiunile dintre agenţi
c. Acţiunile unui agent schimbă contextul altor agenţi
3 Capitolul 0: Sistemul adaptiv complex în economie

d. Sistemul poate învăţa noi comportamente

16. Care dintre următoarele variante nu reprezintă o caracteristică a CAS-ului?

a. Sistemul este liniar; adică mici modificări pot conduce la schimbări majore în sistem
b. Comportamentul sistemului este, în general, impredictibil la nivel de detaliu
c. Predicţiile pe termen scurt asupra comportamentului sistemului sunt, uneori, posibile
d. Ordinea este o proprietate inerentă sistemului şi nu trebuie impusă din afară

17. Care dintre următoarele variante nu reprezintă o caracteristică a CAS-ului?

a. Creativitatea şi noutatea emerg din comportamentul de ansamblu al sistemului
b. Sistemele sunt capabile de auto-organizare
c. Sistemul este liniar; adică mici modificări pot conduce la schimbări majore în sistem
d. Agenţii au interpretări şi desfăşoară acţiuni bazate pe propriile lor modele mentale

18. Caracteristica definitorie a conectivităţii din cadrul unui CAS este:

a. Multidimensionalitatea
b. Capabilitatea de a se adapta şi evolua, realizând o nouă ordine şi coerenţă
c. Că o decizie sau acţiune ale unui individ poate afecta alţi indivizi şi sisteme
d. Că interacţiunile şi interdependenţele se formează între componente care se află pe nivele diferite

19. Co-evoluția reprezintă:

a. Fiecare specie interacţionează cu o anumită submulţime din numărul total de specii existente în mediul
său înconjurător, deci sistemul are o anumită structură extinsă de tip reţea
b. Modalităţile prin care sistemele deschise schimbă energie, materie sau informaţie cu mediile lor şi care
atunci când sunt împinse, departe–de–echilibru
c. Faptul că un domeniu sau entitate se schimbă în context cu altele
d. Mecanismul de bază în formarea în cadrul sistemului adaptiv complex, a condiţiilor de desfăşurare a
proceselor adaptive şi de selecție

20. Care este rolul feedback-ului pozitiv?

a. Formează în cadrul sistemului adaptiv complex, condiţiile de desfăşurare a proceselor adaptive şi de
selecţie
b. Determină schimbări în sistem
c. Rol de echilibrare, amortizare şi stabilirea a sistemului
d. Schimbă acţiuni şi comportamente potenţiale

21. Care este rolul feedback-ului negativ?

a. Formează în cadrul sistemului adaptiv complex, condiţiile de desfăşurare a proceselor adaptive şi de
selecţie
b. Determină schimbări în sistem
c. Rol de echilibrare, amortizare şi stabilirea a sistemului
d. Schimbă acţiuni şi comportamente potenţiale

22. Posibilitatea ca un sistem să aibă mai multe puncte de echilibru este dată de:
a. Emergență
b. Funcționarea departe de echilibru
c. Interdependență
d. Structurile disipative

23. Emergența în concepția lui Francesco Varela reprezintă:

a. Tranziţia de la regulile locale către principiile globale sau stările generale care însoţesc întreaga mulţime
de agenţi
4 Capitolul 0: Sistemul adaptiv complex în economie

b. Un sistem este perturbat suficient de mult de la normele stabilite sau de la modalităţile obişnuite de
lucru sau odihnă
c. Mecanismul de bază în formarea în cadrul sistemului adaptiv complex, a condiţiilor de desfăşurare a
proceselor adaptive şi de selecţie
d. Explorare a ceva care este denumit ,,posibilul adiacent”

24. Christopher Langton denumeşte mulţimea de circumstanţe în care apare emergenţa creativă:
a. Haos
b. Limita haosului
c. Evoluție
d. Co-evoluție

25. Care persoană definește CAS-ul utilizând 10 caracteristici generice?

a. Eve Mitleton-Kelly
b. Claude Bernard
c. Stuart Kauffman
d. Alfred Whitehead

26. Funcţia de măsura în care contribuţia la fitness adusă de un individ depinde de alţi indivizi se numește:
a. Interacţiuni epistatice
b. Bucle feedback
c. Haos
d. Cooperare

27. Când întâlnim co-evoluție exogenă?

a. Când se aplică indivizii şi grupurile din cadrul unei organizaţii
b. Când organizaţia interacţionează cu alte ecosisteme
c. Când există interacţiuni şi relaţii intricate şi încrucişate şi de influenţe multidirecţionale, atât directe cât
şi mediate
d. Când sistemele deschise schimbă energie, materie sau informaţie cu mediile lor

28. Care dintre următorii cercetători au afirmat că: ,,structura unui ecosistem determină co-evoluţia”?
a. Stuart Kauffman
b. Walter Bradford Cannon
c. Francesco Varela
d. Keyneth Arrow

29. Ilya Prigogine a dat o interpretarea nouă pentru:

a. Forța centrifugă
b. Legea a II-a a termodinamicii
c. Lucru mecanic
d. Putere

30. O bifurcaţie poate conduce la:

a. Singură traiectorile posibilă
b. Drum închis
c. Mai multe traiectorii posibile
d. Dinamică

31. Exapotarea reprezintă:

a. Introducerea unei noi funcţii pentru o parte a unei entităţi existente
b. Riscul de a obţine o singură strategie prea târziu, care poate să nu fie chiar cea mai bună
c. Mecanisme endogene care mijlocesc explorarea posibilului adiacent
5 Capitolul 0: Sistemul adaptiv complex în economie

d. Mecanismul de bază în formarea în cadrul sistemului adaptiv complex, a condiţiilor de desfăşurare a

proceselor adaptive şi de selecţie

32. Când întâlnim co-evoluție endogenă?

a. Când se aplică indivizii şi grupurile din cadrul unei organizaţii
b. Când organizaţia interacţionează cu alte ecosisteme
c. Când există interacţiuni şi relaţii intricate şi încrucişate şi de influenţe multidirecţionale, atât directe cât
şi mediate
d. Când sistemele deschise schimbă energie, materie sau informaţie cu mediile lor

33. Care dintre următorii savanți denumește ,,limita haosului”?

a. Christopher Langton
b. Nicolai Hartmann
c. Stuart Kauffman
d. Henry Poincare
1 Capitolul 1: Întreprinderea ca Sistem Adaptiv Complex

Grile

1. Ce reprezintă emergenţa în cazul întreprinderilor?

a. Toate întreprinderile există în cadrul mediului lor înconjurător şi ele sunt părţi ale acestui mediu
b. Cu cât mai mare este varietatea unei întreprinderi cu atât ea este mai puternică
c. Agenţii din întreprinderi interacţionează într-un mod aleator mai degrabă decât să fie planificaţi şi
controlaţi
d. Întreprinderile funcţionează după reguli simple

2. Ce reprezintă co-evoluţia în cazul întreprinderilor?

a. Toate întreprinderile există în cadrul mediului lor înconjurător şi ele sunt părţi ale acestui mediu
b. Cu cât mai mare este varietatea unei întreprinderi cu atât ea este mai puternică
c. Agenţii din întreprinderi interacţionează într-un mod aleator mai degrabă decât să fie planificaţi şi
controlaţi
d. Întreprinderile fucţionează după reguli simple

3. Ce reprezintă varietatea necesară?

a. Toate întreprinderile există în cadrul mediului lor înconjurător şi ele sunt părţi ale acestui mediu
b. Cu cât mai mare este varietatea unei întreprinderi cu atât ea este mai puternică
c. Agenţii din întreprinderi interacţionează într-un mod aleator mai degrabă decât să fie planificaţi şi
controlaţi
d. Întreprinderile funcţionează după reguli simple

4. Ce reprezintă suboptimalitatea?
a. Întreprindere nu trebuie să fie perfectă pentru a prospera în cadrul mediului său înconjurător
b. Relaţiile dintre agenţi sunt mai importante decât agenţii înşişi
c. Modificări mici ale condiţiilor iniţiale ale întreprinderii pot avea efecte semnificative după ce ele trec
printr-un proces emergent cum ar fi un efect feedback
d. Nu există o ierarhice de comandă şi control într-un CAS

5. Care dintre sistemele următoare reprezintă un CAS?

a. Firma
b. Piaţa de capital
c. Banca comercială
d. Toate variantele de mai sus

6. Care dintre variantele următoare nu reprezintă un CAS?

a. Economia naţională
b. Piaţa de capital
c. Roiurile de albine
d. Clădirile rezidenţiale

7. Între activităţile Subsistemului raporturilor cu piaţa nu se regăseşte:

a. Culegea de informaţii privind cererea pieţei
b. Determinarea nivelului probabil al cererii viitoare
c. Asigurarea mai multor posibilităţi de producţie şi analizarea regulată a eficienţei tehnologiei folosite
d. Livrarea produselor realizate către piaţa bunurilor şi serviciilor

8. Între activităţile Subsistemului asigurării cu factori de producţie nu se regăseşte:

a. Culegea de informaţii privind cererea pieţei şi transmiterea informaţiilor către subsistemul de producţie
b. Studierea pieţei factorilor de producţie, pentru cunoaşterea disponibilului de factori şi a preţului acestora
c. Obţinerea factorilor de producţie şi sincronizarea acestora în timp şi spaţiu cu activitatea de producţie
2 Capitolul 1: Întreprinderea ca Sistem Adaptiv Complex

d. Obţinerea fondurilor pentru procurarea cantităţilor de factori de producţie necesare desfăşurării

producţiei

9. Între activităţile Subsistemului financiar nu se regăseşte:

a. Asigurarea resurselor financiare necesare firmei în diferite etape ale activităţii sale
b. Asigurarea legăturii firmei cu piaţa bunurilor şi serviciilor
c. Gestionarea resurselor financiare ale firmei pe parcursul activităţii sale
d. Onorarea obligaţiilor firmei către acţionari şi către stat

10. Printre reţelele complexe de la nivelul întreprinderii se regăsesc:

a. Reţeaua acţionarilor
b. Reţeaua tranzacţiilor
c. Reţeaua de producţie
d. Toate variantele de mai sus

11. Modelul de Sistem Viabil a fost dezvoltat de:

a. Robert Axelrod şi Michael Cohen
b. Stuart Kauffman
c. Stafford Beer
d. Ilya Prigogine

12. Printre scopurile principale ale Modelului Sistemului Viabil se numără:

a. Analiza şi diagnosticarea diferitelor mecanisme structurale care se formează la nivelul întreprinderilor
în vederea obţinerii unor platforme de dezvoltare a acestora
b. Studierea modului în care întreprinderea potenţează oamenii, permiţându-le să rezolve autonom diferite
probleme
c. Dezvoltarea capacităţii de a răspunde adecvat unor evenimente neaşteptate şi a se adapta la mediul
înconjurător schimbător
d. Toate variantele de mai sus

13. Esenţa Modelului Sistemului Viabil este:

a. Echilibrul
b. Mediul
c. Metasistemul
d. Întreprinderea

14. Elementele de bază ale Modelului Sistemului Viabil sunt:

a. Funcţionarea
b. Metasistemul
c. Mediul
d. Toate variantele de mai sus

15. Ce reprezintă „Întreprinderea total integrată”?

a. O întreprindere care are ca nucleu un sistem ERP sau aplicaţii software care realizează funcţii
financiare, de planificare a producţiei şi de management al resurselor umane
b. O întreprindere care ia în considerare întregul ciclu de viaţă al produsului, începând cu planificarea şi
terminând cu livrarea către clientul final
c. O reţea co-evolutivă ale cărei noduri sunt formate din diferite aplicaţii interne (logistice, planificarea şi
programarea producţiei etc) dar şi extinse (managementul lanţului ofertei, managementul relaţiilor cu
clienţii etc) între care se formează multiple legături
d. O întreprindere care utilizează tehnologii bazate pe Internet, printre care cloud computing

16. Ce reprezintă „Întreprinderea agilă”?

3 Capitolul 1: Întreprinderea ca Sistem Adaptiv Complex

a. O întreprindere care are ca nucleu un sistem ERP sau aplicaţii software care realizează funcţii
financiare, de planificare a producţiei şi de management al resurselor umane
b. O întreprindere care ia în considerare întregul ciclu de viaţă al produsului, începând cu planificarea şi
terminând cu livrarea către clientul final
c. O reţea co-evolutivă ale cărei noduri sunt formate din diferite aplicaţii interne (logistice, planificarea şi
programarea producţiei etc) dar şi extinse (managementul lanţului ofertei, managementul relaţiilor cu
clienţii etc) între care se formează multiple legături
d. O întreprindere care utilizează tehnologii bazate pe Internet, printre care cloud computing

17. Ce reprezintă „Întreprindereaextinsă”?

a. O întreprindere care are ca nucleu un sistem ERP sau aplicaţii software care realizează funcţii
financiare, de planificare a producţiei şi de management al resurselor umane
b. O întreprindere care ia în considerare întregul ciclu de viaţă al produsului, începând cu planificarea şi
terminând cu livrarea către clientul final
c. O reţea co-evolutivă ale cărei noduri sunt formate din diferite aplicaţii interne (logistice, planificarea şi
programarea producţiei etc) dar şi extinse (managementul lanţului ofertei, managementul relaţiilor cu
clienţii etc) între care se formează multiple legături
d. O întreprindere care utilizează tehnologii bazate pe Internet, printre care cloud computing

18. Întreprinderea virtuală:

a. Utilizează sisteme ERP
b. Este constituită pentru a realiza o misiune şi este desfiinţată după ce o realizează
c. Odată constituită nu mai poate fi desfiinţată
d. Toate variantele de mai sus

19. Printre caracteristicile întreprinderii inteligente nu se regăseşte:

a. Agilitatea
b. Adaptabilitatea
c. Structurile ierarhizate
d. Auto-conştienţa

20. Auto-conştienţa întreprinderii inteligente se referă la:

a. Capacitatea de a se restructura şi auto-organiza
b. Capacitatea de a învăţa şi a se adapta
c. Capacitatea de a-şi ajusta procesele de afaceri
d. Capacitatea de a efectua schimbări structurale majore sau reconfigurări
1 Capitolul 2: Piaţa financiară ca Sistem Adaptiv Complex

Grile

1. Agregarea comportamentelor individuale ale agenţilor economici face ca sistemul pieţei financiare să
acţioneze unitar în:
a. Puncte critice
b. Puncte limită
c. Puncte staţionare
d. Atractori

2. Cercetările lui Benoit Mandelbrot au condus la dezvoltarea:

a. Dinamicii de sistem
b. Geometriei fractale
c. Criticalităţii auto-organizate
d. Reţelelor neuronale

3. Dacă un investitor, profitând de o schimbare neaşteptată de preţ prin vânzarea sau cumpărarea de acţiuni,
obţine câştiguri mai mari decât cele medii se observă efectul unei:
a. Bucle feedback negative
b. Bucle feedback pozitive
c. Bucle feedback mixte
d. Nici o variantă corectă

4. În urma confruntării dintre cererea de bani şi oferta de bani pe piaţa monetară, rezultă un preţ de echilibru al
acestei pieţe, numit:
a. Fluxuri financiare
b. Masa monetară
c. Baza monetară
d. Rata dobânzii

5. În urma confruntării dintre cererea şi oferta de valută internă pe piaţa valutară, rezultă un preţ de echilibru al
acestei pieţe, numit:
a. Rata de schimb
b.
c. Masa monetară
d. Valuta străină
e. Rata dobânzii

6. Care dintre variantele următoare nu reprezintă un subsistem al pieţei financiare?

a. Piaţa monetară
b. Piaţa de capital
c. Piaţa valutară
d. Piaţa bunurilor de consum

7. Procesul privind raporturile guvernului cu piaţa monetară se referă la:

a. Acoperirea deficitului bugetar şi formarea datoriei naţionale
b. Tranzacţionarea activelor financiare pe care le deţin agenţii economici
c. Acoperirea cu bani a tranzacţiilor care au loc între producători şi consumatori pe piaţa bunurilor şi
serviciilor
d. Asigurarea fluenţei schimbului valutar

8. Procesul privind raporturile care se formează între diferiţi agenţi economici se referă la:
a. Acoperirea deficitului bugetar şi formarea datoriei naţionale
2 Capitolul 2: Piaţa financiară ca Sistem Adaptiv Complex

b. Tranzacţionarea activelor financiare pe care le deţin agenţii economici

c. Acoperirea cu bani a tranzacţiilor care au loc între producători şi consumatori pe piaţa bunurilor şi
serviciilor
d. Asigurarea fluenţei schimbului valutar

9. Depozitele se constituie ca urmare a proceselor de:

a. Creditare
b. Economisire
c. Schimb valutar
d. Vânzare-cumpărare

10. Ce reprezintă un contract futures?

a. Contract pe termen limitat, de circa 3 luni, prin care se acceptă realizarea unor tranzacţii valutare la un
curs de schimb stabilit de cele două părţi contractante după scurgerea perioadei prevăzută în contract
b. Contracte pe termen lung, de circa 36 luni, prin care se acceptă realizarea unor tranzacţii valutare la un
curs de schimb stabilit de cele două părţi contractante după scurgerea perioadei prevăzută în contract
c. Contract pe termen nelimitat, prin care se acceptă realizarea unor tranzacţii valutare la un curs de
schimb stabilit de cele două părţi contractante după scurgerea perioadei prevăzută în contract
d. Nici o variantă corectă

11. Fenomenul de turbulenţă este caracterizat prin:

a. Creşterea şi/sau scăderea ratei dobânzii pe piaţa monetară
b. Creşterea şi/sau scăderea ratei de schimb pe piaţa valutară
c. Creşterea şi/sau scăderea preţului acţiunilor pe piaţa de capital, care apar absolut neaşteptat
d. Nici o variantă corectă

12. Ce înseamnă că un sistem este „ireductibil computaţional”?

a. Evoluţia sistemului este impredictibilă
b. Comportamentul sistemului este impredictibil
c. Interacţiunile dintre componentele sistemului sunt impredictibile
d. Nici o variantă corectă

13. Factorii esenţiali care determină volatilitatea sunt:

a. Variabilele fundamentale
b. Informaţia
c. Aşteptările investitorilor
d. Toate variantele de mai sus

14. Printre teoriile care fac referire la legătura dintre informaţie, lichiditatea pieţei şi volatilitate nu se numără:
a. Ipoteza mixului de distribuţii
b. Ipoteza informaţiei secvenţiale
c. Ipoteza dispersiei de distribuţii
d. Modelul volumului informaţional tranzacţionat

15. Ce presupune efectul de levier?

a. Mişcarea preţurilor pe piaţa financiară este negativ corelată cu volatilitatea
b. Mişcarea preţurilor pe piaţa financiară este pozitiv corelată cu volatilitatea
c. Mişcarea preţurilor pe piaţa financiară nu este corelată cu volatilitatea
d. Nici o variantă corectă

16. Printre Ipotezele Pieţelor Eficiente nu se numără:

a. Agenţi raţionali
b. Bifurcaţii
3 Capitolul 2: Piaţa financiară ca Sistem Adaptiv Complex

c. Pieţe eficiente
d. Traiectorii aleatoare

17. Unul din principalele motive de respingere a Ipotezelor Pietelor Eficiente este:
a. Investitorii au încredere mai mare în informaţia pe care o primesc decât în propriile lor prognoze
b. Agenţii reacţionează la o informaţie imediat ce o primesc
c. Investitorii nu sunt întotdeauna adverşi faţă de risc; ei pot să accepte riscul, mai ales atunci când sunt
confruntaţi cu posibilitatea de a pierde dacă nu joacă
d. Există motive să se creadă că investitorii organizaţi în grup sunt mai raţionali decât cei individuali

18. Pieţele fractale au la bază:

a. Statistici Gaussiene
b. Distribuţii de probabilitate normale
c. Statistici non-Gaussiene
d. Nici o variantă corectă

19. Printre Ipotezele Pieţelor Fractale nu se numără:

a. Procesele nestaţionare
b. Economia are memorie pe termen lung
c. Sunt posibile instabilităţi la orice scală
d. Nu există paternuri care se repetă la orice scală

20. Noţiunea de „dinamică adaptivă a echilibrului raţional” se referă la:

a. Interacţiunea dintre diferitele puncte de echilibru ale pieţei
b. Interacţiunea dintre dinamica echilibrului de piaţă şi adaptarea evolutivă a convingerilor agenţilor de pe
această piaţă
c. Adaptarea evolutivă a convingerilor agenţilor de pe piaţă
d. Adaptarea evolutivă a comportamentului agenţilor de pe piaţă
1 Capitolul 3: Banca Comercială ca Sistem Adaptiv Complex

Grile

1.Băncile comerciale sunt conectate în primul rând prin:

a. Informaţii şi date
b. Fluxuri băneşti
c. Fluxuri umane
d. Fluxuri decizionale.

2.Peisajul fitness an băncilor comerciale este determinat de

a. Riscurile bancare
b. Legăturile cu clienţii
c. Piata bancară
d. Banca Centrală.

3. Istoricitatea şi dependenţa băncilor comerciale de traiectorie va influenţa cel maimult

a. Rezultatele economice ale acesateia
b. Condiţiile iniţiale ale activităţii bancare
c. Evoluţia până la momentul actual
d. Deciziile luate în cadrul băncilor.

4. Funcţionarea departe de echilibru a băncilor comerciale este demonstrată de

a. Posibilitatea acestora de adafaliment
b. Stabilitatea pe care o au în funcţionare
c. Existenţa supravegherii bancare de către Banca Centrală
d. Nici una dintre cele de mai sus.

5. Emergenţa băncilor comerciale se manifestă prin

a. Apariţia de noi produse
b. Dezvoltarea de noi metode de a interacţiona cu clienţii
c. Extinderea activităţilor la nivel global
d. Toate cele de mai sus sunt adevărate.

6. Care dintre cele de mai jos nu reprezintă o funcţie a băncii comerciale:

a. Oferă acces la un sistem de plăţi
b. Transformă active
c. Distribuie avuţie
d. Managementul riscurilor.

7. Care dintre cele de mai jos este o funcţie a băncii comerciale:

a. Alocă resurse celor aflaţi în dificultate
b. Transmite informaţii societăţilor comerciale
c. Centralizează rezultatele economice ale clienţilor lor
d. Prelucrează informaţii şi monitorizează clienţii.

8. „Fiat money” desemnează într-un serviciu de plăţi

a. Banii propriu-zişi
b. Orice hârtie de valoare
c. Banii scriptici
d. Banii falsificaţi.

9. Care dintre cele de mai jos nu reprezintă o transformarre de active

a. Transformarea mărimii
2 Capitolul 3: Banca Comercială ca Sistem Adaptiv Complex

b. Transformarea maturitătii
c. Transformarea cantităţii
d. Transformarea calităţii.

10. În activitatea băncilor comerciale nu se manifestă

a. Riscul de creditare
b. Riscul ratei dobânzii
c. Riscul de lichiditate
d. Riscul de ţară.

11. Riscul de creditare în activitatea bancară presupune

a. Neîndeplinirea de către clienţi a obligaţiilor dintr-un contract de creditare
b. Neacordarea de credite clienţilor care prezintă diferite probleme
c. Extinderea reţelei de clienţi peste anumite limite admise
d. Ne izolarea firmelor care au suferit scădrei ale cifrei de afaceri.

12. Riscul de lichiditare se manifestă atunci când

a. Apar pierderi datorită unui credit prea mare acordat
b. Nu există bani necesari efectuării în mod normal a plăţilor
c. Se reduce valoarea activelor deţinute de bancă în rezerva Băncii Centrale
d. Existăo lipsă completă de active lichide în portofoliul băncii.

13. Riscul de rată a dobânzii presupune

a. Diminuarea veniturilor băncii datorită crizei financiare
b. Diminuarea veniturilor băncii datorită fluctuaţiilor ratei de schimb
c. Diminuarea veniturilor băncii datorită fluctuaţiilor ratei dobânzii
d. Diminuarea veniturilor băncii datorită speculaţiilor financiare.

14. Dezvoltarea în cadrul băncilor comerciale a funcţiei de prelucrare a informaţiei a fost determinată de
a. Costurile mult mai reduse cu această activitate decât cele ale clienţilor lor
b. Dorinţa de a utiliza informaţia culeasă în diferte afaceri comerciale
c. Dezvoltarea pieţei creditelor şi extinderea geografică a acesteia
d. Concurenţa din partea celorlalte bănci comerciale.

15. Monitorizarea firmelor şi intermediarilor financiari de către băncile comerciale diminuează:

a. Riscul de faliment al băncilor comerciale
b. Segmentul de piaţă deţinut de banca comercială
c. Efectele hazardului moral
d. Efectele selecţiei adverse.

16. Procesul de alocare al capitalului ce are loc la nivelul băncilor face parte din
a.Mecanismul de asigurare a echilibrului economic
b. Mecanismul de selecţie pe baza profitabilităţii
c. Mecanismul de asigurare a resurselor materiale şi energetice
d. Mecanismul de alocare a veniturilor realizate.

17. Împărţirea riscului anumitor proiecte finanţate de bănci se face între

a. Diferite bănci comerciale
b. Diferite companii cliente ale unei bănci comerciale
c.. Diferiţi investitori finanţaţi de banca comercială
d. Diferite state care participă la proiectele respective.
3 Capitolul 3: Banca Comercială ca Sistem Adaptiv Complex

18. Se spune că băncile comerciale sunt

a. Motoare ale creşterii economice
b. Neutre în raport cu riscul
c. Simple depozite ale disponibilităţilor băneşti din economie
d. Nici una dintre cele de mai sus.

19. Numărul de subsisteme ale băncii comerciale este egal cu

a. 7
b. 6
c. 5
d. Variabil

20. Care dintre următoarele subsisteme nu se regăseşteîn cadrul sistemului băncii comerciale
a. Subsistemulmanagementului creditelor
b. Subsistemul managementului resurselor umane
c. Subsistemul managementului depozitelor
d. Subsistemul trezoreriei

21. Care dintre următorele subsisteme face parte din structura sistemului băncii comerciale
a. Subsistemul managementului riscului
b. Subsistemul raporturilor cu piaţa bunurilor şi serviciilor
c. Subsistemul resurselor materiale şi energetice
d. Subsistemul preţurilor şi profitabilităţii

22. Care dintre următoarele nu constituie o piaţă cu care interacţionează banca comercială
a. Piaţa creditelor
b. Piaţa depozitelor
c. Piaţa de capital
d. Piaţa asigurărilor

23. Banca comercială are conexiuni cu alte sisteme din mediul său înconjurător cum ar fi
a. Statul
b. Acţionariatul
c. Alte bănci comerciale
d. Toate cele de mai sus

24. Preţul pe piaţa interbancară este

a. Dobânda la creditele acordate\
b. Dobânda de refinanţare
c. Dobânda la depozitele constituite
d. Media preţurilor de mai sus.

25. Subsistemul managementului creditelor este interconectat cu

a. Piaţa creditelor
b. Piaţa de capital
c. Piaţa interbancară
d. Piaţa depozitelor

26. Cererile de credite reprezintă

a. O intrare in subsistemul managementului creditelor
b. O ieşire din subsistemul managementului creditelor
c. Nu apare în sistemulmanagementului creditelor
d. O legătură dintre sistemul managementului creditelor şi sistemul managementului riscului
4 Capitolul 3: Banca Comercială ca Sistem Adaptiv Complex

27. Preţul pieţei creditelor se umeşte

a. Rata dobânzii la creditele primite
b. Rata dobânzii la creditele acordate
c. Rata dobânzii la depozitele constituite
d. Rata dobânzii de politică monetară

28. Subsistemul managementului depozitelor este interconectat cu

a. Piaţa creditelor
b. Piaţa de capital
c. Piaţa depozitelor
d. Piaţa interbancară

29. Preţul pieţei depozitelor se numeşte

a. rata dobânzii la creditele acordate
b. Rata dobânzii la creditele primite
c. Rata dobânzii de politică monetară
d. Rata dobânzii la depozitele atrase

30. Volumul depozitelor atrase depinde de

a. Dobânzile plătite către cei care formează depozite
b. Cererea de credite înregistrată de bancă
c. Mărimea ratei dobânzii la depozitele atrase
d. Mărimea ratei dobânzii de politică monetară

31. Care dintre următoarele forme de risc apare la nivel bancar

a.Riscul de creditare
b. Riscul de rată a dobânzii
c. Riscul delichiditate
d. Toate cele demai sus

32. Care dintre următoarele forme de risc nu este specifică subsistemului băncii comerciale
a. Riscul de solvabilitate
b. Riscul operaţional
c. Riscul de rată de schimb
d. Riscul de accidente

33. Cum se numeşte banca ce emite reglementări privind măsurile ce trebuie adoptate de bănci pentru reducerea
riscurilor bancare
a.Banca Centrală Europeană
b. Banca Internaţională de Investiţii
c. Banca Reglementărilor Internaţionale
d. Banca Mondială
34. Care dintre următoarele subsisteme ale băncii comerciale nu formeazăobuclă feedback cu subsistemul
managementului riscului
a.Subsistemul asigurării cu fonduri
b. Subsistemul managementului creditelor
c. Subsistemulmanagementului depozitelor
d. Subsistemul trezoreriei

35. Subsistemul asigurării cu fonduri constituie

a. Interfaţa băncii comerciale cu piaţa interbancară
b. Interfaţa băncii cu principalii săi clienţi
c. Interfaţa băncii cu celelalte bănci comerciale
5 Capitolul 3: Banca Comercială ca Sistem Adaptiv Complex

d. Interfaţa băncii comerciale cu statul

36. Preţul pieţei interbancare este denumit

a.Rrata dobânzii la facilitatea de depozit
b. Rata dobânzii la facilitatea de creditare
c. Rata dobânzii de politică monetară
d. Nici una dintre cele demai sus

37. Dacă Banca Centrală doreşte ca volumul creditelor acordate în economie să crească
a. Va creşte rata dobânzii de politicămonetară
b. Va scădea rata dobânzii de politică monetară
c. Va menţine constantă rata dobânzii de politică monetară
d. Acestă rată nu influenţează volumul creditelor acordate

38. Subsistemul trezoreriei are o buclă feedback externă cu

a. Piaţa creditelor
b. Piaţa depozitelor
c. Piaţa de capital
d. Piaţa interbancară

39. Subsistemul trezoreriei băncii comerciale trimite către acţionarii băncii

a. Informaţii privind afacerile desfăşurate de bancă
b. Informări privind rezultatele activităţii economice a băncii
c. Informaţii privind cotele deţinute în proprietate de fiecare acţionar
d. Dividende

40. Subsistemul trezoreriei este cel mai mult afectat de

a. Riscul de creditare
b. Riscul operaţional
c. Riscul ratei dobânzii
d. Riscul ratei de schimb
1 Capitolul 4: Economia Naţionalăca Sistem Adaptiv Complex

Grile

1.Reţeaua de conexiuni şi interdependenţe din cadrul economiei naţionale cuprinde

a. Toţi agenţii economici producători
b. Toţi agenţii economici consumatori
c. Fluxurile de orice natură dintre aceştia
d. Toate cele de mai sus

2. Reţeaua Internet din cadrul unei economii naţionale

a. Cuprinde sute de noduri şi milioane de legături dintre acestea
b. Curprinde milioane de noduri şi sute de milioane de legături dintre acestea
c. Cuprinde miliarde de noduri şi sute de miliarde de legături dintre acestea
d. Nici una dintre afirmaţiile de mai sus nu este adevărată

3. Co-evoluţia sistemului eonomiei naţionale are loc

a. Intr-un peisaj fitness care se schimbă permanent
b. Intr-un ecosistem care cuprinde sisteme economice, biologice, tehnologice, sociale
c. Intr-un spaţiu economic închis
d. In legătură cu toate celelalte economii naţionale din lume

4. Funcţionarea departe-de-echilibru a economiei naţionale se face

a. Conform celei de-a doua legi a termodinamicii
b. Conform unei legi a termodinamicii modificată
c. Conform legilor echilibrului economic
d. In funcţie de legile echilibrului biologic

5. Funcţionarea departe-de-echilibru a sistemului economiei naţionale presupune

a. Considerarea acesteia drept sistem deschis
b. Considerarea acesteia drept sistem închis
c. Existenţa unui punct de echilibru iniţial
d. Existenţa unei stări finale cunoscute

6. Entropia în sistemele economice presupune

a. Creşterea cantităţii de ordine din sistem
b. Creşterea cantităţii de dezordine din sistem
c. Creşterea ordinii în unele componente ale sistemului şi a dezordinii din alte componente
d. Atingerea echilibrului termodinamic doar în sistemele închise

7. Comportamentul haotic presupune

a. Atingerea unei stări în care sistemul este complet observabil
b. Atingerea unei stări în care sistemul este complet neobservabil
c. Existenţa unor traiectorii de evoluţie care se intersectează
d. Existenţa unui spaţiu nemărginit de evoluţie a traiectoriilor de evoluţie ale sistemului

8. Auto-organizarea sistemului economiei naţionale se face

a. În jurul unor puncte de ordine
b. Oriunde în spaţiul de stare al sistemului
c. După parcurgerea perioadei de haos
d. Toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
2 Capitolul 4: Economia Naţionalăca Sistem Adaptiv Complex

9. În structura sistemului economiei naţionale există

a. 7 subsisteme
b. 5 subsisteme
c. 6 subsisteme
d. un număr variabil de subsisteme

10. Subsistemul gospodăriilor din cadrul economiei naţionale

a.Cuprinde totalitatea consumatorilor din economie
b. Totalitatea consumatorilor de bunuri finale
c. Totalitatea consumatorilor şi producătorilor de bunuri finale
d. Totalitatea consumatorilor privaţi şi de stat

11. Subsistemul gospodăriilor din cadrul economiei naţionale este conectat cu

a. Piaţa bunurilor şi serviciilor
b. Piaţa factorilor de producţie
c. Piaţa financiară
d. Cu toatecele trei pieţe de mai sus.

12. Între sectorul gospodăriilor şi piaţa bunurilor şi serviciilor se formează o buclă feedback ce determină
a. Mărimea impozitelor şi taxelor plătite cătrestat
b. Mărimea cererii agregate de bunuri şi servicii
c. Mărimeaofertei agregate de bunuri şi servicii
d. Nivelul preţurilor pe piaţa bunurilor şi serviciilor

13. Între sectorul gospodăriilor şi piaţa factorilor de producţie se formează o buclă feedback ce determină
a. Volumul factorilor oferiţi spre închiriere
b. Plăţile totale pentru serviciile factorilor
c. Nivelul salariului minimdin economie
d. Veniturile din dobânzi şi transferuri

14. Între sectorul gospodăriilor şi piaţa financiară se formează o buclă feedback ce determină
a. Impozitele şi taxele plătite
b. Economiile (sau dobânzile plătite) de sectorulprivat
c. Stocul de acţiuni deţinut de sectorul privat
d. Veniturile populaţiei din tranzacţiile financiare

15. Sectorul productiv al economiei semai numeşte

a. Sectorul firmelor
b. Sectorul privat
c. Producător
d. Toate denumirile de mai sus sunt utilizate

16. Activitatea economică principală a sectorului productiv al economiei este

a. Producţia de bunuri şi servicii
b. Producţie de maşini şi unelte destinateproducţiei
c. Producţia de maşini, instalaţii, mijloace de transport şi infrastructura
d. Producţia debunuri intermediare necesare altor procese de producţie

17. Firmele pot produce bunuri şi servicii

a. Destinate consumului individual
b. Destinate consumului productiv (intermediar)
c. Destinate exporturilor
d. Toate cele de mai sus sunt adevărate
3 Capitolul 4: Economia Naţionalăca Sistem Adaptiv Complex

18. Pe piaţa bunurilor şi serviciilor sectorul productiv determină

a. Formarea cererii de bunuri
b. Formarea ofertei de bunuri
c. Formarea preţului de piaţa
d. Formarea echilibrului dintre cerere şi ofertă

19. Sectorul productiv

a. Plăteşte taxe şi primeşte bunuri şi servicii publice
b. Plăteşte taxe şi primeşte transferuri
c. Plăteşte muncitorii şi primeşte impozite şi taxe
d. Plăteşte dobânzi şi primeşte venituri financiare suplimentare

20. Între sectorul productiv şi sectorul gospodăriilor

a.Există un flux material direct
b. Există un flux financiar direct
c. Legătura se stabileşte prin intermediul piaţei bunurilor şi serviciilor
d. Nu există nici o legătură

21. Sectorul public este acel sector aleconomiei care

a. Realizează bunuri publice
b. Contribuie la formarea ofertei de bunuri şi servicii de consumfinal
c. Contribuie la plata impozitelor şi taxelor din economie
d. Nici una dintre cele demai sus nu este adevărată

22. Care dintre următoarele nu sunt bunuri publice

a. Educaţia
b. Sănătatea
c. Apărarea
d. Autostrăzile

23. Pentru aacoperi deficitul bugetar, sectorul guvernamental de regulă

a. Creşte impozitele şi taxele
b. Utilizează împrumuturile internaţionale
c. Utilizează împrumuturile publice
d. utiliează rezerva Băncii Centrale

24. Sectorul guvernamental poate stimula creşterea economică

a. Reducând cheltuielile guvernamentale
b. Crescând cheltuielile guvernamentale
c. Susţinând financiar sectoarele cu cea mai redusă creştere
d. Anulând datoriile înteeprinderilor în stare de faliment

25. Sectorul guvernamental utilizează drept instrument de politică fiscală

a. Bugetul de stat
b. Impozitele şi taxele
c. Ordonanţele de urgenţă
d. Împrumuturile pe piaţa internaţională

26. Neglijarea sectorului extern al economiei conduce la conceptul de

a. Economie deschisă
b. Economie închisă
c. Economie regională
d. Economie locală
4 Capitolul 4: Economia Naţionalăca Sistem Adaptiv Complex

27. Sectorul extern este conectat puternic cu

a. Piaţa bunurilor şi serviciilor
b. Piaţa factorilor de producţie
c. Piaţa financiară
d. Piaţa de capital

28. Crescând exporturile

a. Cererea de factori de producţie va creşte
b. Cererea de factori de producţie nu este influenţată
c. Cererea de factori de producţie va scădea
d. Oferta de factori de producţie va scădea

29. Un excedent al balanţei de plăţi externe presupune

a. Exporturi mai mici de cât importurile
b. Exporturi mai mari decât importurile
c. Investiţii străine mai mari decât exporturile
d. Investiţii străine mai mici decât importurile

30. Pentru a realiza transformarea valutei interne în diferite valute străine sefoloseşte
a. Piaţa obligaţiunilor
b. Piaţa acţiunilor
c. Piaţa valutară
d. Piaţa aurului şimetalelor preţioase

31. Creşterea ratei de schimb a unei valute străine pe piaţa valutară

a. Va accelera exporturile şi va încetini importurile
b. Va încetini exporturile şi va accelera importurile
c. Va accelera atât exporturile cât şi importurile
d. Va încetini atât exporturile cât şi importurile

32. Sectorul financiar al economiei are rolul principal de a

a. Realiza strângerea impozitelor şi taxelor
b. Susţine fluxurile monetare din cadrul economiei naţionale
c. Realiza transferul de fonduri de la sectorele care au un deficit de fonduri către cele care au deficit
d. Controla activitatea tuturor instituţiilor financiare din economie

33. Sectorul economic ce creeazacelmai mare surplus de fonduri este

a. Sectorul productiv
b. Sectorul gospodăriilor
c. Sectorul public
d. Sectorul extern

34. Formele cel mai frecvent utilizate de economisire în cadrul economiei naţionale sunt
a. Constituirea de depozite bancare
b. Cumpărarea de obligaţiuni ale firmelor şi corporaţiilor
c. Cumpărarea de poliţe de asigurare
d. Toate cele de mai sus

35. Piaţa financiară are drept preţ al fondurilor alocate sectoarelor economice
a. Rata de schimb
b. Rata inflaţiei
c. Rata dobânzii
d. rata şomajului
5 Capitolul 4: Economia Naţionalăca Sistem Adaptiv Complex

36. Ciclurile economice cu o perioadă de 50 – 60 de ani de numesc

a. Cicluri Uglar
b. Cicluri Kondratief
c. Cicluri Kitchin
d. Cicluri Kuznetz

37. Ordinea în care apar diferitele faze ale unui ciclu economic este următoarea
a. Boom – recesiune – depresiune – relansare
b. Boom – depresiune – recesiune – relansare
c. Depresiune – relansare – recesiune – boom
d. Recesiune – boom – relansare – depresiune

38. Din datele culese până în prezent în diferite economii dezvoltate s-a stabilit ca
a. Ciclicitatea are drept cauze factori exteriori economiei
b. Ciclicitatea poate fi atenuată şi chiar evitată
c. Ciclicitatea este un fenomen emergent care se regăseşte în toate economiile
d. Ciclicitatea este un fenomen compus dintr-o multitudine de fluctuaţii economice

39. Autorul teoriei ciclurilor economice reale de numeşte

a. Solow
b. Romer
c. Dorfmann
d. Hicks

40. La nivelul economiei naţionale intervin

a. Trei mecanisme de reglare şi autoreglare
b. Patru mecanisme de reglare şi autoreglare
c. Cinci mecanisme de reglare şi autoreglare
d. Şase mecanisme de reglare şi autoreglare.