2019

Arhitecturi ale sistemelor

inteligente pentru transporturi, la
nivel regional si national.

Gindac Elena Roxana

[Nume companie]
15.01.2019
Cuprins
1. NOTIUNI GENERALE.....................................................................................................................2
2. DE CE ESTE NECESARA O ARHITECTURA ITS........................................................................3
3. BENEFICIILE UNEI ARHITECTURI ITS......................................................................................3
4. Din ce este compusa o Arhitectura ITS?............................................................................................4
5 ARHITECTURA NATIONALA ITS.................................................................................................4
5.1 NARITS..........................................................................................................................................5
5.2. FRAME............................................................................................................................................6
5.3. Dezvoltarea arhitecturii fizice.........................................................................................................7
1. NOTIUNI GENERALE
Din defmitiile date sistemelor inteligente de transport se poate observa faptul ca pentru
realizarea functiilor cerate acestor sisteme este necesara integrarea unor sisteme de natura
diferita intr-un sistem unic. Sistemele Inteligente de Transport sunt sisteme integrate, de
complexitate ridicata, acest fapt implicand o abordare specifica in proiectarea si dezvoltarea
acestora.
Complexitatea Sistemelor Inteligente de Transport genereaza nevoia definirii s.i
realizarii unei Arhitecturi ITS.Complexitatea sistemelor ITS poate fi privita din puncte
diferite de vedere:
 Sistemele ITS sunt sisteme integrate (si sisteme mari, cu numar mare de subsisteme si
componente). Astfel incat, sistemul integrat, ca intreg, trebuie sa reprezinte mai mult
decat suma elementelor componente;
 exista multe relatii de cooperare intre numerosii participanti la astfel de sisteme (prin
participant intele-gandu-se acea entitate economica, persoana fizica sau juridica, care
doreste dezvoltarea de astfel de sisteme - autoritati locale, operatori de infrastructura,
care efectiv dezvolta sisteme ITS – furnizori de componente, furnizori de elemente
de infrastructura, care utilizeaza Sistemele Inteligente de Transport - calatori,
transpor-tatori de marfa si care reglementeaza domeniul ITS - guvernamentale,
Uniunea Europeana);
 interese comerciale de natura diferita: servicii publice si servicii comerciale;
 existenta activitatilor multidisciplinare: software, electronica, inginerie de trafic,
comunicatii, tehnologia informatiei etc;
 implicarea diversilor producatori/tehnologii la construirea sistemelor integrate.
Toate aceste aspecte prezentate mai sus fac aproape imposibila proiectarea si dezvoltarea
sistemelor inteligente de transport fara defmirea unei Arhitecturi ITS. Aceasta arhitectura
trebuie sa asigure pe langa defmirea specificatiilor privind comunicarea intre subsistemele
componente ITS si o conceptie comuna asupra acestor subsisteme, fara de care nu se poate
vorbi de o integrare consistenta a sistemului care le confine.
Obiectivele defmirii si dezvoltarii Arhitecturii Sistemelor Inteligente de Transport pot fi
grupate in doua mari categorii:
 sa faciliteze intelegerea atat a problemei cat si a solutiilor sale:
o sa fie capabila sa prezinte intregul (sistemul inteligent de transport);
o sa satisfaca aspiratiile participantilor la dezvoltarea de astfel de sisteme;
 sa furnizeze o baza stabila de proiectare si dezvoltare pentru sistemele ITS, pentru
satisfacerea aspiratiilor celor implicati in dezvoltarea unor astfel de sisteme.
Avand in vedere aceste obiective, arhitectura ITS poate fi definita ca fiind un cadru de
nivel care descrie sistemul integrat ca intreg si ofera intelegerea solutiilor pe care sistemul
le poate oferi, prin intermediul functiilor si componentelor sale.
Arhitectura ITS se construieste pe baza aspiratiilor participantilor (respectiv a nevoilor
utilizatorilor) la dezvoltarea sistemelor ITS si este utilizata la:
 defmirea elementelor organizational;
 intocmirea programelor de derulare a implementarii sistemelor inteligente de
transport;
 definirea specificatiilor infrastructurii si componentelor sistemelor;
 realizarea analizei riscului dezvoltarii unor astfel de sisteme;
 realizarea analizei cost/beneficiu.
2. DE CE ESTE NECESARA O ARHITECTURA ITS

Ca si alte sisteme de complexitate ridicata, integrarea aplicatiilor ITS necesita un

cadru strategic ca baza pentru alegerile privind proiectarea si utilizarea efectiva a acestora, cat
si pentru deciziile de investitii. Un astfel de cadru este numit in general Arhitectura
Sistemului.
O arhitectura pentru un Sistem Inteligent de Transport va necesita acoperirea
aspectelor tehnice, si in plus a elementelor organizationale, legale si comerciale.
Arhitecturile ITS pot fi create la nivel national, regional sau la nivelul unui oras
precum si legate de sectoare sau servicii specifice.
Acestea ajuta la utilizarea efectiva a ITS, in sensul ca:
 Pot fi planificate intr-un mod logic;
 Se integreaza cu succes cu alte sisteme;
 Ating nivelurile de performanta dorite;
 Au comportamentul dorit;
 Sunt simplu de condus;
 Sunt simplu de intretinut;
 Sunt simplu de extins;
 Satisfac asteptarile utilizatorilor.
Abilitatea de integrare a sistemelor creste mult potentialul acestora.
In conformitate cu Arhitectura Cadru Europeana ITS nu numai ca aplicatiile vor lucra
impreuna, dar acestea vor putea fi facute interoperabile la nivel european, un element cu o
importanta ridicata.
Interoperabilitatea include aspecte tehnice, operationale si organizationale si implica
functionarea armonioasa si complementara a intregului sistem.

3. BENEFICIILE UNEI ARHITECTURI ITS

O arhitectura ITS este importanta din mai multe motive:

 Asigura o piata deschisa pentru servicii si echipamente, deoarece exista interfete
"standard" intre componente; o piata deschisa permite existenta economiilor de scala
in productie si distributie, acestea reducand preturile produselor si serviciilor;
 Asigura informatii compatibile furnizate utilizatorilor finali;
 Asigura investitiile in ITS odata cu asigurarea compatibilitatii ;
 Asigura interoperabilitatea intre componente, chiar atunci cand acestea sunt fabricate
de producatori diferiti, care este de asemenea favorabila IMM-urilor;
 Permite un nivel adecvat de independenta tehnologica si permite incorporarea usoara
a noilor tehnologii;
 Furnizeaza baza pentru intelegerea scopului si functiilor ITS evitand astfel conceptiile
conflictuale;
 O arhitectura ITS furnizeaza un mecanism sistematic pentru determinarea obiectivelor
si cerintelor tuturor celor implicati - autoritati publice, operatori de transport,
producatori ITS sau utilizatori finali. Din acest motive faciliteaza discutiile clare
dintre acestia si asigura un sprijin valoros decidentilor.
4. Din ce este compusa o Arhitectura ITS?

Una din cele mai importante componente ale Arhitecturii ITS este lista Aspiratiilor
Actorilor. Acestea constau din obiective si cerinte de nivel inalt ale tuturor celor implicati in
dezvoltarea ITS, ex. Utilizatori, operatori si furnizori, ce se regasesc sub termenul de "Actori
ITS".
Aceste aspiratii sunt apoi convertite in simple declaratii ce sunt numite Nevoile
Utilizatorilor, ce sunt prezentate intr-o forma similara aspiratiilor. In plus, o Arhitectura ITS
include, uzual, urmatoarele:
 Imagine generala sau (Model Conceptual) - o diagrama de nivel inalt ce prezinta
intregul sistem si arata cum lucreaza acesta.
 Arhitectura (sau Punct de vedere) Functionala (sau Logica) - o serie de diagrame si
specificatii ce prezinta functiile sau procesele necesare satisfacerii Nevoilor
Utilizatorilor.
 Arhitectura (sau Punct de vedere) fizica - o serie de diagrame si specificatii pentru
componentele fizice si amplasamentele lor pentru o dezvoltare specifica.
 Arhitectura (sau Punct de vedere) de comunicatii - o analiza a cerintelor de
comunicatii a legaturilor necesare intre amplasamentele descrise in arhitectura fizica.
Alte Puncte de Vedere ce pot fi incluse sunt cel Organizational, care descrie legaturile de
afaceri intre organizatiile implicate si cel Informational ce furnizeaza modele pentru seturile
principale de date.

5 ARHITECTURA NATIONALA ITS

Obiectivele definirii si dezvoltarii Arhitecturii Sistemelor Inteligente de Transport

pot fi grupate in doua mari categorii:
 Sa faciliteze intelegerea atat a problemei cat si a solutiilor sale (sa fie capabila sa
prezinte intregul - sistemul inteligent de transport - ca fiind mai mult decat
suma partilor componente; sa satisfaca aspiratiile participantilor la dezvoltarea de
astfel de sisteme);
 Sa furnizeze o baza stabila de proiectare si dezvoltare pentru sistemele ITS, care sa
poata fi realizata si care sa poata sa lucreze pentru satisfacerea aspiratiilor celor
implicati in dezvoltarea unor astfel de sisteme.
Avand in vedere aceste obiective, arhitectura sistemului ITS poate fi definita ca fiind un
cadru de nivel inalt (sau conceptie de nivel inalt) care descrie sistemul integrat ca intreg
si permite intelegerea solutiilor pe care sistemul le poate oferi, prin intermediul functiilor si
componentelor sale, problemelor generate de catre aspiratiile participantilor la
dezvoltarea sistemelor ITS.
Astfel, Arhitectura ITS descrie minimul necesar pentru ca un astfel de sistem sa aiba
functionalitatea ceruta si nu maximul posibil.
Arhitectura ITS defineste diferite puncte de vedere asupra unui sistem (aceste puncte
de vedere au fost denumite initial arhitecturi, ca de exemplu: arhitectura functionala,
arhitectura fizica etc., dar pentru evitarea confuziilor s-a recurs la denumirea de 'punct de
vedere' ca parte componenta a arhitecturii). Acestea sunt in mod uzual urmatoarele:
- un model general (de referinta, conceptual) - care descrie modul in care lucreaza un
anumit sistem/subsistem - un exemplu de astfel de model il reprezinta modelul
transportului de bunuri (model dezvoltat in proiectul KAREN);
- un punct de vedere functional (sau logic) - descrie procesele cerute sistemului sau
functiile acestuia;
- un punct de vedere fizic - care descrie punctele in care sunt localizate procesele (sau
functiile), respectiv entitatile fizice care ofera acele functii;
- un punct de vedere comunicational – care descrie legaturile intre entitatile fizice in
care sunt localizate procesele (sau functiile);
- un punct de vedere organizational - care descrie responsabilitatile partilor
implicate in dezvoltarea ITS asupra bunei functionari a s istemului, s u b
s is temelor sau componentelor.
Arhitectura ITS se construieste pe baza aspiratiilor participantilor (respectiv a
nevoilor utlizatorilor) la dezvoltarea sistemelor ITS si este utilizata la: definirea
elementelor organizationale, intocmirea programelor de derulare a implementarii
Sistemelor Inteligente de Transport, definirea specificatiilor infrastructurii si
componentelor sistemelor, realizarea analizei riscului dezvoltarii unor astfel de sisteme,
realizarea analizei cost/beneficiu (aceste ultime doua aplicatii ale arhitecturii ITS sunt
hotaratoare in alegerea solutiilor tehnice de implementare a sistemelor ITS).

5.1 NARITS

Proiectul consta in dezvoltarea unei retele de cercetare in domeniul sistemelor

inteligente de transport care sa elaboreze Arhitectura Nationala Cadru ITS pentru modul de
transport rutier. Pe baza acestei arhitecturi cadru se vor proiecta si dezvolta doua instrumente
software, prin intermediul carora actorii implicati in dezvoltarea sistemelor inteligente de
transport sa poata proiecta si implementa sisteme ITS cu urmatoarele avantaje: sa proiecteze
aceste sisteme intr-o maniera logica, sa le poata integra cu alte sisteme, sa poata fi usor de
gestionat, sa fie usor de intretinut dupa realizare, sa fie usor de extins ulterior si sa satisfaca
cerintele utilizatorilor.
In cadrul etapelor proiectului se va dezvolta un model functional care va fi utilizat
pentru testarea si validarea solutiilor software identificate pentru dezvoltarea componentelor
arhitecturii ITS. Modelul functional va fi utilizat de catre beneficiarii proiectului pentru
exemplificari si dezvoltari ulterioare ale Arhitecturii Cadru si instrumentelor software
asociate.
Se va construi o retea de calculatoare ce va constitui infrastructura primara a retelei de
cercetare in domeniul ITS. Diseminarea rezultatelor proiectului se va face prin intermediul
unui website, cu acces privat, numai pentru membrii retelei, si cu acces public, pentru
eventualii utilizatori ai Arhitecturii Cadru ITS si a instrumentelor software (acestea putand fi
accesate in retea). Coordonatorul proiectului va conduce atat activitatile proiectului cat si
actiunile si activitatile retelei de cercetare. Partenerii proiectului se vor implica in activitatile
de management prin coordonarea unui Modul de Lucru si supervizarea activitatilor aferente
acestuia.
Obiectivele generale ale proiectului sunt elaborarea unor instrumente si retele de
cercetare care sa contribuie la dezvoltarea domeniului sistemelor inteligente de transport. Prin
intermediul proiectului va fi dezvoltat un nucleu de retea de cercetare pentru sistemele
inteligente de transport.
 Obiectivele specifice ale proiectului sunt dezvoltarea unei retele de cercetare in
domeniul sistemelor inteligente de transport (conectata la retelele similare din Europa si de la
nivel mondial), elaborarea Arhitecturii Nationale Cadru ITS, dezvoltarea unui set de
instrumente software care sa ajute la dezvoltarea sistemelor inteligente de transport,
realizarea unui model functional care sa contribuie la dezvoltarea ulterioara a instrumentelor
software si la imbunatatirea arhitecturii ITS.
Arhitectura nationala cadru ITS va fi concretizata printr-o documentatie care va
contine descrierea componentelor acestei arhitecturi precum si o serie de studii : studiu
privind situatia la nivel mondial, european si national in domeniul sistemelor inteligente de
transport si al arhitecturii acestora, lista cerintelor utilizatorilor, arhitectura functionala,
arhitecturile fizica si de comunicatii, arhitecturile organizationala si de securitate, studiu
privind analizele cost/beneficiu si riscuri. Toate aceste studii si materiale elaborate vor fi
utilizate in dezvoltarea a doua instrumente software pentru generarea componentelor
Arhitecturii ITS pentru un sistem specific. Primul instrument software va fi utilizat pentru
dezvoltarea Arhitecturii Functionale a unui sistem ITS (cu o eventuala completare cu
fluxurile informationale aferente acestei arhitecturi), iar celalalt va avea ca scop dezvoltarea
arhitecturii fizice si de comunicatii pentru un sistem inteligent de transport. Un alt obiectiv
care se va concretiza intr-un rezultat masurabil este realizarea unui model functional care va
fi utilizat la testarea si validarea instrumentelor software dezvoltate in cadrul proiectului
precum si revizuirea documentelor care descriu componentele Arhitecturii Cadru.
Efectele si rezultatele dezvoltarii nucleului de reatea de cercetare in domeniul
sistemelor inteligente de transport pot fi masurate prin actiunile ce se vor derula in cadrul
acesteia precum si prin rapoartele de management ce se vor elabora la sfarsitul fiecarei etape
a proiectului.

5.2. FRAME
Pentru identificarea şi definirea fluxurilor informaţionale se va folosi, în cadrul acestei
lucrări, Arhitectura Cadru Europeana (dezvoltata în cadrul proiectului european KAREN şi
ulterior FRAME). Din pachetul de programe sunt utilizate cele doua instrumente ce folosesc
la dezvoltarea unei arhitecturi ( Browse tool şi Selection tool). Instrumentul Browse Tool este
axat numai pe dezvoltarea arhitecturii funcţionale a unui sistem inteligent de transport şi
conţine următoarele elemente fundamentale:
- lista nevoilor utilizatorilor;
- lista ariilor funcţionale;
- funcţiile de nivel înalt şi scăzut ce alcătuiesc ariile funcţionale;
- lista terminalelor ce interfaţează sistemul ITS cu mediul;
- fluxurile de informaţii ce sunt vehiculate între diferitele funcţii ale sistemului.
Cu ajutorul acestui instrument se poate construi foarte uşor arhitectura funcţională a
unui sistem inteligent de transport şi totodată se pot evidenţia fluxurile informaţionale
specifice acestui sistem. Pentru construirea efectivă a arhitecturii funcţionale se va folosi în
continuare cel de-al doilea instrument furnizat de către proiectul FRAME, şi anume
„Selection tool”. Pentru utilizarea acestui instrument a fost realizată o organigramă a
activităţilor derulate. Fereastra prezentată conţine două sub-ferestre şi o serie de butoane. În
subfereastra din stânga se găsesc toate nevoile utilizatorilor care au fost identificate (în
general trebuie ales un spectru larg de astfel de nevoi pentru a se putea acoperi şi dezvoltările
ulterioare), şi care pot fi selectate şi transferate în sub-fereastra din stânga pentru a construi o
listă de nevoi specifică sistemului ce urmează a fi dezvoltat. În momentul selectării uneia din
nevoile generale pentru a fi atribuită sistemului apare în partea inferioară a ferestrei o scurtă
descriere a nevoii sau grupului de nevoi ale utilizatorului. După întocmirea listei de nevoi ale
utilizatorilor, este necesară o transpunere a fiecărei nevoi într-o funcţionalitate pe care
sistemul trebuie sa o deţină. Etapa de definire a funcţiilor sistemului este urmată de
identificarea şi definirea fluxurilor de date sau informaţionale corespunzătoare acestor funcţii.
5 Pentru definirea funcţionalităţii unui sistem trebuie în mod obligatoriu identificate şi
definite toate fluxurile informaţionale ce apar între funcţiile sistemului. Identificarea şi
definirea fluxurilor de date ce apar între funcţiile sistemului conduce la următoare etapă, şi
anume la identificarea componentelor de stocare a acestor date. După ce au fost identificate
toate elementele de stocare a datelor vehiculate între funcţiile sistemului se pot adăuga fluxuri
de date noi ce pot contribui la creşterea gradului de flexibilitate şi extensibilitate a sistemului
(resistematizări şi dezvoltări ulterioare). Interfaţarea sistemului cu mediul sau extern este
realizată prin intermediul unui set de terminale. Acestea sunt conectate la fluxurile de date ale
sistemului şi permit, atât, intrările de date în sistem cât şi ieşirile datelor. Modelul teoretic al
sistemului a fost conceput pentru a satisface o listă mult mai largă de nevoi ale utilizatorilor,
aceasta fiind cauza apariţiei unui număr mult mai mare de terminale.

5.3. Dezvoltarea arhitecturii fizice

Pasul imediat următor dezvoltării arhitecturii funcţionale a sistemului îl constituie

gruparea funcţiilor identificate în entităţi fizice, sau construirea arhitecturii fizice. Fig.5:
Definirea subsistemelor fizice Fig.6: Gruparea funcţiilor în Subsisteme Fig.7: Fluxuri fizice
de date Pentru gruparea funcţiilor în entităţi fizice este necesară definirea acestor entităţi, ca
subsisteme ale sistemului în cauză (definirea acestor subsisteme se face prin atribuirea unui
nume şi a unei locaţii fizice – amplasament). În figura 6 este prezentată fereastra prin care se
poate observa alocarea funcţiilor către diverse entităţi fizice (subsisteme). Sistemul fizic este
organizat ierarhic în subsisteme care, la rândul lor, sunt compuse din module. În această etapă
sunt alocate diferitelor entităţi fizice şi elementele de stocare a datelor. După alocarea
funcţiilor către diverse entităţi fizice, plasate în diferite locaţii, se definesc module ca părţi
componente ale subsistemului. Subsistemul fiind de fapt o colecţie de module. Identificarea
modulelor componente fiecărui subsistem, precum şi alocarea funcţiilor către subsisteme,
conduce în mod automat la realizarea următoarei etape de alocare a funcţiilor către module.
Odată funcţiile alocate modulelor, fluxurile de date care erau definite între diferitele funcţii
ale sistemului se vor grupa în: fluxuri fizice de date (date vehiculate între diferitele module –
entităţi fizice – ale sistemului, acestea fiind cele ce apar în figura 7) şi fluxuri de date
(vehiculate între funcţiile sistemului). Exemple de fluxuri de date utilizate sunt: • fd.ptd-
messages - Include mesaje aparte scrise sau vocale. 6 • fo.pto-communications - Include
mesaje aparte scrise sau vocale pentru a fi comunicate conducătorilor vehiculelor de transport
urban. • frp-infrastr_status - Include detalii despre staţionările curente ale echipamentelor de
pe parcurs. 5 Concluzii Analizând evoluţia sistemelor inteligente de transport şi modul de
abordare al acestora, se poate spune că ITS este un sistem rezultat din integrarea sistemelor
electronice, de comunicaţii, de prelucrarea şi stocare a informaţiilor şi de control (local şi la
distanţă) cu sistemele de transport (rutier, feroviar, aerian, fluvial şi maritim) în scopul
creşterii eficienţei economice, salvării vieţilor omeneşti, reducerii poluării mediului, reducerii
timpilor de transport şi creşterii confortului călătorilor. Furnizorii de servicii ITS sunt
capabili să ofere informaţii către călători prin intermediul diferitelor canale înainte şi în
timpul călătoriei, (ex. dispozitive la bordul vehiculului, servicii web, panouri de mesaje,
kiosk-uri speciale, telefoane mobile, etc.), oferind suport pentru alegerea celui mai bun mod
şi a celei mai bune rute, dar şi informaţii despre costurile călătoriei. ITS ajută la furnizarea
unui serviciu complet de călătorie: de la planificarea călătoriei şi ghidarea pe o anumită rută
la rezervarea biletelor şi locurilor de parcare. Legăturile cu serviciile turistice oferă servicii
suplimentare, cum ar fi rezervări la hoteluri, informaţii despre locuri de vizitat etc.