Tema5: Integrarea ec şi
incidenţele ei asupra comerţ
internaţ.
I) Forme de integrare ec
Integrare ec- o formă
specifică de manifestare a
procesului de adîncire a
interdep ec între Ţ pe plan
regional ţi interregional.
Integrarea ec/trăsături specif
*subiectele integrării ec sunt
numai Ţ
*pînă la integr ec Ţ au dif alte
forme de relaţ ec
externe(coop, comerţ)
4 forme de integr ec:
1-Zona de liber schimb
Ţ membre înlătură barierele
comerciale dar fiecare le
păstrează în modul său p/u Ţ
nemembre
2-Uniunea Vamală
Ţ membre nu numai înlătură
toate restricţiile în comerţ
între ele dar stabilesc un tarif
vamal comun cu Ţ terţe
3-Piaţa Comună
Ţ membre de rînd cu comerţ
liber cu mărfuri înlătură
barierele în calea factorilor de
producţie
4-Uniunea Ec Monetară
Ţ creează o piaţă unică prin
unificarea pol ec, com,
fiscale, legislat, inclusiv şi
introduce o monedă unică.
II) Incidenţele integrării în
UE asupra comerţ internaţ
P/u crearea Uniunii vamale
se prevedea:
1-înlăturarea completă dar
treptată a taxelor de imp şi
exp în relaţ comerciale între
Ţ semnatare
2-Înlăturarea completă dar
treptată a restricţiilor
cantitative şi a cotelor bariere
tarifare din calea comerţ
reciproc a Ţ membre
3-Instituirea unui regim fiscal
comun în comunitatea ec Eur
4-Instit unei pol com comune
faţă de terţi
Pol comer comună/trăaături:
Apare în dep de 3 categ de Ţ
1-Ţ dezv
2-Ţ în curs de dezv membre
GAT actual OMC
3-Celelalte Ţ
Printre cele mai imp scopuri
realiz se pot desemna
creşterea suficientă a vamale ale Ţ
producerii UE în comerţ
internaţ. P/u a evedinţia rolul
EU în com internaţ e nevoie
să explice urm noţ:
Comerţ intracomunitar-
Fluxul de imp şi exp numai
între Ţ membre UE
Comerţ extracomunitar-
Fluxurile de imp, exp numai
cu Ţ nemembre ale UE
Comerţ exterior ale Ţ UE-
suma comerţurilor intra şi
extra comunitare
Tema6: Politica comercială
şi vamală
Pol comercială-o parte
componentă a pol ec a unei Ţ
care vizează sfera relaţ ec
externe ale acesteia şi include
totalit reglementărilor
adoptate de către stat în
scopul promovării sau
restîngerii schimburilor com
externe şi a protejării ec naţ
de concurenţă străină
3 categ de instrumente:
1-Tarifare, 2-Netarifare, 3-
Promoţionale şi de stimulare
Pol vamală-o componentă a
pol com a unui stat şi
cuprinde totalit dispoziţiilor
legale cu privire la intrarea şi
ieşirea în din Ţ a mărfurilor
Pol vamală- 3funcţii:
1-Fiscală, 2-Protecţionistă, 3-
De negociere
Taxe vamale- impozite
indirecte percepute de stat
asupra mărf ce trec graniţele
Taxe vamale- 4 categorii:
1-Obiectul impunerii: de imp,
de exp, de tranzit
2-Modul de percepere:
specificate, ad valorem, mixte
3- Scopul impunerii:
protecţionist, fiscal
4-Modul de fixare de cărte
stat: autonome, convenţionale
sau contractuale,
preferenţiale, de răspuns
Tarif vamal- un catalo ce
cuprinde nomenclatorul prod
supuse impunerii vamale şi
taxelor vamale percepute
asupra fiecărui prod sau gr de
prod
Teritoriul vamal- un terit pe
care se aplică un anumit
regim vamal şi o anumită
legislaţie vamală.
Tema7: Politica comercială
netarifară
Pol comercială netarifară-un
complex de reglementări care
limit sau deform fluxul
internaţ de bunuri în scopul
protejării pieţii domestice şi,
sau echilibrarea balanţei de
plăţi externe
Barierele netarifare 5 categ:
1-obstacole care implică o
limitare cantitativă directă a
importurilor
2-Obstacole care implică
limitarea imp prin
mecanismul preţ unitar
3-Obstacole care decurg din
formalităţi vamale şi adm
privind imp
4-Obstacole care decurg din
participarea statului la activit
comerciale
5-Obstacole care decurg din
standardele aplicate
produselor imp.
1)Barierele netarifare care
implică o limit cantitativă a
imp-lor
a)Interdicţiilt de imp- rep mij
radical de protecţie totală sau
parţială pe o perioadă limit
sau nelimit interzicînd imp
unor produse sau grupuri de
produse
b)Contingentele de imp-
plafoane maxime cantitative
sau valorice admise la mp
unor produse sau gr de prod
pe o period det de timp
c)Licenţe de imp- 3 tip:
automete, globale, bilaterale
d)Limitările voluntare- Ţ
singură doreşte sa limit exp,
face demers pu alte Ţ pu limit
imp.
e)Acorduri privind
comercializarea ordonată a
produselor.
2)Barierele netarifare care
implică limit imp-lor prin
mecanismul preţurilor
a)Prelevări variabile la imp-
rep acel surplus la preţ de
imppu a egala preţ de imp cu
cel pe piaţa internă
b)Preţul min şi max la imp
c)Asig fiscale la frontieră:
taxa sapra val adăugate, taxa
în cascadă- un impozit de
consum ce se percepe la
întreaga val a mărfii. taxa de
acciză-impozite ce se percep
la produsele ce constituie
monopolul statului. taxe
portuale, taxe sanitare, taxe
consulare- se acceptă de
consulatul Ţ importatoare cu
sediul în Ţ exp pu diferite
documente.
d)Taxe anidumping şi taxe
compensatorii
e)Depunerile prealabile pu
imp- imp e obligat să acorde
un avans în org vamale cu 6
luni înainte
3)Barierele netarifare care
decurg din formalităţi
vamale şi adm privind imp:
*evaluarea mărfii la vamă,
*doc şi formalit suplimentare
cerute la import
4)Barierele netarifare care
decurg din participarea
statului la activit de comerţ
exterior:
*achiziţii guvernamentale
*comerţ de stat
*monopolul de stat-
produsele ce intră în
monopolul de stat, statul
poate pune plafon pu imp
preţ/cantitate
5)Barierele netarifare care
decurg din standardele
aplicate produselor imp:
*norme sanitare şi
fitosanitare; *norme de
securitate; * norme de
ambalare, marcare, etichetă.
Tema8: Politici comerciale
promoţionaale şi de
stimulare
Pol comercială promoţ-
totalit instrumentelor şi
măsurilor menite să dezv exp
unei Ţ
Instrumrnte utiliz în stimul
exp: 1) Măsuri promoţionale,
2) Măsuri de stimulare
Măsuri promoţionale
Scopul măsurilor promoţ e
îndreptat spre informarea
consumatorilor străini în
vederea cumpărării
produselor Ţ exportatoare
Măsuri promoţionale:
*participarea la tîrguri şi
expoz internaţ, org unor astfel
de manifest pe terit propriu
cu participare internaţ.
*negocierile şi încheierea de
acorduri internaţ comerciale,
de cooperare ec şi alte
convenţii ec.
*reprezentarea comercială în
Ţ participante
*prestarea unor serv de
informare şi orientare a
clienţilor externi consultanţă
şi asistenţă de specialitate
acordate acestuia
*diverse publicităţi externe
Măsuri de stimulare Asigurarea şi garantarea
Instrumentele de stimulare: creditelor de exp:
1) Bugetare Asig pu creditele furnizorilor
2) Fiscale cu scopul acoperirii riscului
3) Financiar-bancare de ibcasare a val mărfurilor
4) Valutare exportate pe creditul
Măsuri bugetare de intermediul instituţiei bancare
stimulare a exp: din Ţ exportatorului
*Subvenţii la export Garantarea- pu creditele
*Primile de export cumpărătorilor de o instituţie
*Alte instrumente bugetare- bancară din Ţ inportatorului
acordarea unor facilităţi către o instituţie bancară către
exportatorilor prin chelt de Ţ exp în cazul cînd
stat în domeniul informaţ, al importatorul devine incapabil
transp, în studierea pieţii să recupereze creditul.
externe şi în participarea la
tîrguri şi expoz internaţ.
Măsuri fiscale de stimulare
a exp:
*Facilităşi fiscale pu mărf
exportate
*Facilit fiscale acordate
exportatorilor
*Facilit vamale la mărfurile
imp pu a fi prelucrate în
vederea exp
Măsuri financiar- bancare
de stimulare a exp:
*Credite de export
*Credite de asistenţă
Măsuri valutare de
stimulare a exp:
*Primele valutare- se acordă
exp-rilor diferenţiat pe tipuri
de exp sau pe yone geograf
pu încurajarea exp. Măsura
constă în convertirea valutară
obţ de la exportator în M naţ
la cursul de schimb m
avantajos decît cel oficial.
*Depreciarea M naţ
Tema9: Conferinţa Mecanismul funcţionării
naţiunilor unite pu comerţ şi *Sesiunea
dezv UNCTAD *Consiliu pu comerţ şi dezv
UNCTAD- organul *Secretariatul permanent,
principal al administrării organe subsediale
generale ONU în domeniul Sesiunea UNCTAD- în
comerţ şi dezv conformit cu statutul său de
A fost creat ca un organ origine UNCTAD s-a întrunit
interguvermnamental în 1964 în 11 sesiuni din 4 în 4 ani
şi are sediul la Geneva Consiliu pu comerţ şi dezv –
UNCTAD e compus din m un org permanent al
mault de 188 de Ţ. conferinţei şi acţionează în
Secretariatul UNCTAD face intervaluş între sesiuni.
parte din secretariatul ONU. Întocmeşte rapoarte pu
conferinţă şi o dare de seamă
Scopurile UNCTAD anuală cu privire la activit sa
*promovarea comerţului pe care le prez adunării
internaţ şi dezv ec a Ţ în curs generale a ONU prin
de dezv intermediul Consiliului ec şi
*introducerea conceptului de social
dezv în pol ec internaţ Comisiile permanente
*promovarea comerţului şi *comisia permanentă pu
cooperării ec între Ţ în curs comerţ cu mărfuri
de dezv *comisia permanentă pu
*acordarea ajut special celor atenuarea sărăciei
m sărace Ţ în curs de dezv *comisia permanentă pu
care nu pot benificia de cooperare ec între Ţ în curs
avantajele comerciale de dezv
necesare dezv ec. *comisia permanentă pu dezv
sectorului de servicii
Alte organe
*comitetul special pu
preferinţe
*grupul înterguvernamental
de experţi în practici
comerciale restrictive
*comisia pu societ transnaţ
*comisia pu ştiinţă şi
tehnologii.
Tema10: teoriile ale
comerţului internaţ
I) teoriile fondate pe
diferenţele internaţionale
de cost.
Teoriia radicală- se bazează
pe un principiu cunoscut ca
principiu avantajelor
comparative. Înaintea lui
Ricardo Smith a produs
teoriia bazată pe avantajele
absolute. Adam Smith
explica schibburile dintre Ţ
prin diferenţe existente între
costurile de producţie,
comparînd costurile absolute
astfel producţiia bunului e m
înaltă decît importarea lui.
Această concepţie e mult m
săracă în comparaţie cu cea
deyvoltată de Ricardo.
Principiile de bază a teoriei
e/e compararea a 2 economii
care în baza factorului muncă
produc 2 bunuri. Interpretarea
acestor costuri comparative
ce se formează ca raport. Se
clarifică atunci cînd reflectăm
asupra implicaţiei lor asupra
unei economii închise.
Noutatea ideei lui Ricardo
constă în aceea că fiecare Ţ
are interes să se specializ în
producerea mărfii p/u care
deţinea avantajul comparativ
şi anume ridicat.
Teoriia Ricardiană ne dă
simultan şi o explicaţie
privitor la str comerţ internaţ
şi o demonstraţie a timp ce consumattorii cu
cîştigurilor rezultate în urma
schimburilor rezultate de la
deschiderea frontierei.
II) Modelul HOS
Denumirea modelului hos
vine din prescurtarea a3
nume de savanţi: Heckscher,
Ohzin, Samuelson.modelul
HOS are 2 caracteristici:
În I fază e vorba de 2
expuneri privind compoziţiia
comerţ internaţ. Pornind de la
un comerţ nou ce se num
Abundenţa relativă a unui
factor de producţie.
A II-a fază: se introduce
mobilitatea factorului de
producţie.
Verificări statistice:
În anii 50 60 modelul Ricardo
a făcut obiectul m multor
teste. Comparativ cu alte
naţiuni SUA pare să dispună
în 1947 de o dotare factorială
în care capitalul e m abundent
decît factorul muncă.
Conform teoriei HOS e de
aşteptat că ex SUA vor fi
alcătuite din bunuri cu o
puternică intensitate în
capitalu, iar imp –factorul
muncă. Rezultatele obţ de
Leontiv arată opusul ex SUA
au raport capital muncă.
Acest rezultat e cunoscut sub
numele „paradoxul Leontiv”
Aşa cum se întîmplă de
modelele realiz de un
producăt de automobile.
Consumatori cu venituri
ridicate cer calit superioară în
venit scăzut sunt interesaţi în
calit inferioară. Astfel încît
specializarea înternaţ se
explică prin niv mediu de
venit/locuitor.