Cazacu Mihaita Constantin

SPECIALIZARE: Afaceri Internationale

TEMA

01: De ce exista o miscare anti-globalizare?

Mișcarea anti-globalizare, sau mișcarea contra-globalizării, este o mișcare socială critică

împotriva globalizării capitalismului corporatist. Mișcarea este, de asemenea, denumită în mod
obișnuit ca mișcarea de justiție globală, mișcarea pentru globalizarea alternativă, mișcarea anti-
globalistă, mișcarea anti-globalizare corporativă, sau mișcarea împotriva globalizării neo-liberale.

Participanții îşi bazează criticile lor pe o serie de idei legate de globalizare. Ce este comun este faptul
că participanții se opun la ceea ce ei consideră ca fiind corporații mari, multi-naționale, care au
putere politică nereglementată, exercitată prin intermediul acordurilor comerciale și a piețelor
financiare liberalizate. În mod specific, corporaţiile sunt acuzate de încercarea de a maximiza profitul
pe seama condițiilor de securitate a muncii și a standardelor, angajarea forței de muncă și a
standardelor de remunerare, principii de conservare a mediului, precum și a integrității naționale
legislative a autorităţii, independența și suveranitatea.

Q02: Cum ar putea fi oprita degradarea mediului in conditiile continuarii dezvoltarii economice?

În mod similar, structurile de guvernanță, obiceiurile și preferințele de consum bine

înrădăcinate pot fi greu de schimbat. Și totuși, în pofida complexității acestei sarcini, este încă posibil
să ne construim un viitor sustenabil. Aceasta presupune stoparea practicilor actuale, de exemplu prin
reducerea subvențiilor dăunătoare mediului și prin eliminarea treptată, până la interzicere, a
tehnologiilor poluante, sprijinind în același timp alternativele sustenabile și comunitățile afectate de
schimbări. O economie circulară și neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon poate reduce
gradul de solicitare a capitalului natural și poate limita creșterea temperaturilor globale. Schimbarea
direcției în care ne îndreptăm va necesita și o schimbare de obiceiuri și de comportament, de
exemplu a modului în care ne deplasăm și a alimentelor pe care le mâncăm. Avem cunoștințele
necesare pentru a orienta această tranziție spre o sustenabilitate de durată. De asemenea, sprijinul
public pentru schimbare este tot mai puternic. . Rata de reciclare a deșeurilor municipale a crescut.
Din ce în ce mai multe zone terestre și marine sunt protejate. Uniunea Europeană a redus emisiile de
gaze cu efect de seră față de nivelurile înregistrate în 1990. S-au investit miliarde de euro în
îmbunătățirea condițiilor de locuit din orașe și pentru o mobilitate durabilă. Cantitatea de energie
provenită din surse regenerabile a crescut exponențial ș.a.m.d.