1.

Indicatori epidemiologici
Indicatorii sunt: extensivi – de greutate specifica, descriu structura
fenomenului
intensivi – indici de frecventa sau de intensitate

Indicatorii intensivi - indici de frecventa sau de intensitate

1. Incidenta – numarul de cazuri noi de cancer intr-o perioada de timp, intr-
o comunitate, intr-o tara raportat la 100.000 de locuitori
2. Prevalenta – numarul de cazuri noi si vechi de cancer care exista la un
moment dat intr-o populatie, raportat la 100.000 de locuitori
3. Mortalitatea – numarul de decese prin cancer intr-o populatie pe an
raportat la 100.000 de locuitori
4. Fatalitatea – procentul deceselor prin cancer din populatia cu cancer

Sursele acestor indicatori:

- carnetele de sanatate ale bolnavilor
- registrele intraspitalicesti
- Registrul National de Cancer
- Certificatele de deces

2. Obiectivele stadializarii TNM si raspunsul obiectiv la tratament al

tumorilor
 Selectarea tratamentului adecvat (primar şi adjuvant).
 Estimarea prognosticului.
 Evaluarea răspunsului la tratament.
 Facilitează schimburile de informaţii între diverse centre de
tratament.
 Contribuţie în cercetarea neoplaziilor umane.

Raspuns obiectiv:
Remisiune completa – disparitia completa a tuturor leziunilor observate,
mentinuta cel putin 4 saptamani
Remisiune partiala – diminuarea cu > sau cel putin 50% a leziunilor
observate (timp de celputin 4 saptamani), fara aparitia altor leziuni
Boala stationara – reducerea cu mai putin de 50% a leziunilor existente, sau
cresterea cu mai putin de 25% a acestora,fara aparitia de noi leziuni
Boala evolutiva – cresterea cu cel putin 25% a leziunilor existente sau
aparitia de leziuni noi
3. Screening in cancer de col uterin
• Testul Papanicolaou ( Pap smears):
- test simplu, nedureros care detecteaza celulele anormale de la
nivelul colului si endocolului uterin
- cu niste periute fine se recolteaza celule de la nivelul colului si
fundurilor de sac
- se intind frotiuri care sunt colorate si examinate la microscop
pentru detectarea modificarilor celulare
Senzitivitate: 51%
Specificitate: 98%
 Reducerea mortalitatii prin cancer de col uterin cu 90%
Clasa Descriere
I Fara celule anormale
II Citologie atipica , dar fara
caractere de malignitate
III Citologie sugestiva , dar nu
concludenta pentru
maligniatate
IV Citologie sugestiva pentru
malignitate
V Citologie concludenta
pentru malignitate
• Daca toate femeile ar
Papanicolaou, 1954 efectua regulat teste Babes-
Papanicolaou si control clinic
genital , cele mai multe stari
premaligne ar putea fi
depistate precoce si
vindecate conservator;
• Intervalul de screening este
de 3 ani
• Intervalul de varsta:
intervalul de viata sexuala
activa
• Limita superioara: preferabil
nu sub 60 de ani.
4. Semne directe/indirecte cancer =>scrie si sub 5
Semne directe de cancer
–tumora - aceasta poate fi
•tumora primara - in cazul organelor accesibile palparii sau in stadii
avansate
•tumora metastatica
•adenopatie - cel mai frecvent (in 60 - 70% din cazuri)
–ulceratia

Semne indirecte de cancer

–scurgeri anormale (seroase, sanguinolente, purulente) –semne de
compresiune
•la nivel pelvi-abdominal - tulburari de tranzit, icter, dispnee,
polakiurie, nicturie
•la nivel mediastinal - disfagie, dispnee, tuse, sughit, sindrom de
vena cava superioara
•la nivel medular - semne neurologice
–semne de stenoze sau obstructii
–sindroame paraneoplazice
–manifestari generale: pierdere ponderala, prurit, febra,
apetit selectiv, alterarea starii generale

5. 7 manif de alarma
•modificarea tranzitului intestinal, tulburari functionale digestive sau
urinare
•modificari aparente ale leziunilor cutanate congenitale
•plaga care nu se vindeca, tumefactie care nu dispare
•hemoragii (digestive, urinare, hemoptizii, metroragii)
•nodul palpabil sau induratie (san, parti moi)
•tulburari permanente de deglutitie
•persistenta disfoniei, tuse iritativa, modificarea caracterului tusei

6. Urgente datorate tratamentelor oncologice

• hematologice : neutropenia febrila, trombopenia
• sdr de liza tumorala
• insuf renala postchimioterapie
• tromboza VCS la pacientii cu catetere centrale
 7. Durerea.
 30 – 40% la pacientii cu cancer la diagnostic  65 – 85% la cei
cu boala avansata
 Unul din cele mai frecvente si de temut simptome
 Definitie = experienta senzoriala si emotionala neplacuta insotita
de leziuni tisulare actuale / potentiale sau descrisa in astfel de
termeni
 Este prin definitie subiectiva. “ceea ce pacientul spune ca e”.
 Etiologia: *Invazie tumorala (70%)
 Invazie osoasa
 Obstructii de organ sau ducte
 Ulceratii ale mucoaselor
 Obstructie sau invazie vasculara
 invazie sau compresie neurala
*Asociata tratamentului (20%)
 Proceduri de diagnostic si stadializare
 Chirurgie
 Radioterapie (mucozita, enterita, nevrita)
 Chimioterapie (mucozita, nevrita)
*Sindroame datorate cancerului (<10%)
 Debilitate (constipatie, tenesme rectale sau vezicale)
*Nelegate de boala sau tratament (<10%)
Durerea in cancer - caracter temporal
Acuta Cronica
Debut bine definit insidios
Cauza determinabila indeterminabila
Management tratament preventie
Administrare parenterala oral/transdermal
Efecte adverseacceptabile inacceptabile
Durerea in cancer - Fiziopatologie
 Durere nociceptiva: excitarea nociceptorilor (somatica/viscerala)
 Durere neuropatica: lezarea tesutului nervos
8. Cai de metastazare
 Calea vasculară
 Calea limfatică
 Calea peritoneală
 Calea tubară
 Calea bronhogenă
 Calea lichidului cefalo-rahidian
 Extensia de-a lungul tecii nervilor şi a rădăcinilor nervoase

-Calea vasculara-este cea mai importanta.Celulele maligne

desprinse din tumora primitiva patrund in capilarele venoase de
neoformatie ce au o permeabilitate mai mare decat cele normale
.Metastazarea pe aceasta este tipica pt sarcoame si anumite tipuri
de carcinoame(ex cel renal)
-Calea limfatica-diseminarea pe aceasta cauza este responsabila
de aparitia limfadenopatiilor.Cel mai adesea,carcinoamele
disemineaza pe cale limfatica;sarcoamele foarte rar.Celulele
maligne se desprind din tumora primara si patrund in canaliculele
limfatice fie sub forma de coloana,fie sub forma de emboli.
-Calea peritoneala-este caracteristica tumorilor ovariene si mai rar
pentru cancerul endometrial sau al tubului digestiv,ce a depasit
seroasele
-Calea tubara-caracteristica cancerelor ovariene.
-Calea bronhogena-pt cancerele pulmonare si mai rar pt cancerele
laringiene si traheale
-Calea LCR-tumori cerebrale.Celulele neoplazice din tumora
primara se pot fixa,prin LCR,intr-un alt segment al SNC.

9. Indicatii de biopsie ganglionara la copil

- adenomegalie care se menţine/ creşte 12 săptămâni
- asociere cu febră şi/sau hepatosplenomegalie
- asociere cu anomalii Rx. de medias
10. Compresia medulara
-apare la 1-5 % dintre pacientii oncologici
-este o reala urgenta-intarzierea terapiei poate duce la instalarea
ireversibila a paraliziei
-se datoreaza in 95% din cazuri metastazelor extradurale care
invadeaza
coloana vertebrala
-localizare: -70%-toracica ; -20%-lombosacrata;-10% cervicala
-10-40%-multifocala
-cancerul mamar, pulmonar, prostata, renal,limfoame, melanoame
-meta osoase cu punct de plecare neprecizat

Tablou clinic:
a)semne precoce-durere la niv coloanei vertebrale 90%(accentuata
de miscare,tuse,stranut)
b)semne interne –tulburari senzoriale
c)semne tardive-deficit motor-tulb de mers,retentie
urinara,constipatie
-paralizie definitiva(in cateva ore pana la zile)
-glob vezical; -tonus rectal diminuat
Ex. Obiectiv-spasticitate,reflexe osteotendinoase modificate,tulburari
senzoriale,motorii in aval de nivelul compresiunii medulare

Ex paraclinic:- Rx vertebrala
-CT/RMN
!! Consult neurologic

Tratament:-radioterapie-standard
-corticoterapie-dexametazona
-chirurgical-rezectia corpului vertebral pt tumorile situate ant
de canalul medular
-laminectomie post pt tumorile localizate post de
canalul medular
-chimioterapie-pt tumori sensibile

11. Raspunsul imun

 Componenta aferenta :– limfocitele T si B care recunosc
anumite antigene caracteristice celulelor maligne
 Centrul imun :– organele limfoide
 Componenta eferenta
– celule efectoare: limfocite T helper, T citotoxice, celule NK,
limfocite killer activate, limfocite infiltrative tumorale, macrofage
;– anticorpi produsi de limfocitele B; – citokine sintetizate de
limfocite si monocite
 12. Diagn de certitudine al cancerului
Diagnosticul de cancer (de certitudine) se stabileste cu ajutorul
examenului histopatologic, malignitatea afirmandu-se pe baza modificarii
morfologiei celulare si a arhitecturii tisulare;
 este esentiala obtinerea corecta a materialului biologic
 uneori diagnosticul microscopic este dificil, fiind necesare examene
suplimentare (imunohistochimice)
Nu este permisa inceperea nici unui tratament specific bolii canceroase
fara un diagnostic de certitudine
13. Precocitatea diagnosticului in cancer.
Precocitatea diagnosticului are repercursiuni asupra evolutiei
ulterioare (supravietuire, eventuale handicapuri)
In clinica se intelege prin diagnostic precoce stabilirea certitudinii de
cancer in stadiile curabile ale acestuia
Diagnosticul precoce poate fi
 infraclinic, putand fi pus numai prin metode paraclinice si de
laborator, de cele mai multe ori descoperire intamplatoare -
stadiul 0 sau in situ
 clinic - cuprinzand in general stadiile I si II de boala
Principalii factori implicati in diagnosticul precoce sunt:
 bolnavul - conteaza adresarea precoce la medic, eventual in
absenta simptomatologiei (controale periodice); educatia
sanitara are un rol important
 medicul - la examinarea unui pacient trebuie avuta in vedere si
posibilitatea existentei unui cancer; manifestarile precoce
trebuie recunoscute; trebuie efectuat examenul clinic corect si
complet
 14. Factori de prognostic care tin de tumora
factor prognostic: variabila clinica, biologica sau terapeutica
existenta la momentul diagnosticului sau a tratamentului initial, care
este asociata cu o influenta semnificativa statistic asupra
supravietuirii generale sau a supravietuirii fara semne de boala
•Factori anatomopatologici
–stadiul histopatologic –tipul hist. –gr de invazie;–gr de diferentiere
•Factori clinici :–stadiu clinic (extensie locoregionala, sediu initial,
extensie gglra, extensie la distanta) ;–evolutia preterapeutica
–semne si simptome asociate
•Factori biologici - markeri tumorali
Factori anatomopatologici(1)
Apreciaza extensia reala anatomica a bolii si agresivitatea tumorii
stadiul anatomopatologic - apreciaza extensia anatomopatologica a
bolii, respectand in general aceleasi criterii ca si la stadializarea clinica
 dimensiunile tumorii - diametru, nivel de invazie in profunzime
 Status-ul ganglionilor regionali - numarul si dimensiunile ggl.invadati
 diseminarea la distanta - tipul si localizarea metastazelor
tipul histologic -1 din cei mai imp.factori prognostici alaturi de
stadializare
 pentru aceeasi loc. prognosticul difera in functie de tipul histologic;
gradul de invazie - infiltratrea tumorii in tesuturile adiacente = factor
prognostic semnificativ
Criteriu pentru unele sisteme de stadializare histologica (Dukes
(colon), Clark, Breslow(melanom))
 infiltrarea tumorii in tesuturile vecine; invazia intralimfatica si
intravasculara ;invazia neurala
 infiltrarea limfocitara peritumorala (considerata de unii marker de
aparare a organismului gazda); -ruperea capsulei ganglionare
Gradul de diferentiere (G)
 repr.pentru unele localizari elem. prognostic principal, mai important
chiar decat tipul histologic, fiind un factor de agresivitate a tumorii
 In unele localizari face parte din stadializare
 se apreciaza in fct de aspect cel. tumorale,indice mitotic,prez.atipiilor
 G1 = bine diferentia, G2 = moderat dif., G3 = slab dif., G4 = nedif.;
prognosticul cu atat mai nefav.cu cat tumora este mai slab dif.
Factori clinici din:- anamneza, - ex. clinic,-Ex. paraclinice, imagistice

Stadiu clinic - extensia bolii;Se apreciaza in sistem international TNM

reprezinta cel mai frecvent folosit factor prognostic si cel mai important

Evolutia preterapeutica - poate sugera si evolutia ulterioara

durata istoriei naturale a bolii in absenta tratamentului (intervalul dintre
aparitia primului semn sau simptom si momentul diagnosticului si
tratamentului)
modul de evolutie in timp (timpul de dublare a volumului tumoral)

Semne si simptome asociate

 semnele B (febra, transpiratii, scadere ponderala) in limfoame,
 scaderea ponderala, febra reprezinta factori de prognostic si in alte
localizari (stomac, rinichi, plaman)
 de asemenea pot sugera afectarea altor organe, pot limita aplicarea
unor tratamente

Factori de prognostic de linia a II-a, sunt utili pentru aprecierea

agresivitatii tumorale
Principalii factori biologici de prognostic sunt:
 markerii tumorali ;receptorii hormonali;indici de proliferare ;enzime
 oncogene, antioncogene, produsii acestora
markerii tumorali - principalii markeri tumorali cu valoare prognostica
sunt:
imunoglobulinele monoclonale - in mielomul multiplu
antigene oncofetale
•antigen carcinoembrionic (CEA) in cancere digestive
•alfa fetoproteina (AFP)- in hepatoame, tumori disembrioplazice
alte antigene specifice tumorale
•CA 15-3 in cancerul mamar ;PSA in cancerul prostatei
enzime serice
•LDH, si corelarea acesteia cu AFP si HCG - in cancere testiculare
•gama GT - in localizari hepatice
hormoni
•HCG in coriocarcinom ; tiroglobulina - in cancere tiroidiene
•catecolamine - in tumori suprarenaliene; serotonina - in carcinoide
•substante hormon-like - in sindroame paraneoplazice
 15. Reactiile adverse ale opioidelor
 Frecvente
- constipatia ; - greata si varsaturile ;- sedarea si ameteala
 Ocazionale
- sindrom confuzional ;- mioclonii ;- xerostoma ;- colici biliare
- retentie acuta de urina ;- transpiratii ;- prurit ;- depresie
respiratorie.
Strategii de reducere a efectelor adverse:
 supraveghere pana la aparitia tolerantei la efectul secundar
respectiv
 tratarea efectelor secundare
 schimbarea cu alt opioid
 reducerea dozelor prin asocierea unei alte medicatii sau tratament
non-farmacologic
Dependenta fizica = aparitia sindromului de sevraj la reducerea brusca a
dozei sau la administrarea unui antagonist.
 Clinic debuteaza cu anxietate, iritabilitate, frisoane alternand cu
bufeuri, hipersecretie lacrimala, salivara, sudorala; simtomele apar
la 6 – 12 ore de la intreruperea medicatiei sau mai repede la
administrarea unui antagonist.
 La apogeu apar greturi, varsaturi, crampe abdominale, insomnii, la
24 – 72 ore de la intrerupere.
 Dependenta psihologica = sindrom psihologic si comportamental
caracterizat prin dorinta necontrolata de a avea un opioid pentru
inducerea unui efect psihic cum este cel euforizant cat si
comportamentul aberant legat de medicament: cautarea nestapanita
a acestuia, utilizarea necontrolata, utilizarea lui in ciuda unor efecte
negative.
 Toleranta = pierderea efectului farmacologic in utilizare indelungata
(cresterea progresiva a dozelor pentru obtinerea aceluiasi efect). In
cancer dozele de morfina cresc de obicei datorita progresiei bolii.
Poate fi un efect pozitiv de adaptare la efectele adverse.
16. Depistarea precoce in cancer.
Depistarea este descoperirea unui cancer inainte de aparitia
semnelor clinice ale bolii.
Anticipeaza diagnosticul obisnuit printr - un test care separa
persoanele aparent sanatoase de cele care pot suferi de boala.
Diagnosticul precoce este identificarea primelor semne clinice de
boala prin autoexamen sau examen medical
17. Imunoterapie.
Imunoterapia activa
Se refera la imunizarea organismului afectat de boala maligna
determinand in final o reactie imuna capabila sa elimine sau sa
incetineasca cresterea tumorii
rezultatele depind de volumul si imunogenitatea tumorii si de
imunocompetenta gazdei
Imunoterapia activa nespecifica
 Locala
o urmareste inducerea unui raspuns imun celular imediat
sub actiunea unor substante diverse
o cel mai frecvent utilizate sunt bacteriile si produsii
bacterieni numiti adjuvanti imuni care sunt mai eficienti
in contact direct cu tumora (BCG, C. parvum)
o alti modificatori ai raspunsului biologic utilizati sunt
citokinele
 sistemica
o stimulari sistemice cu adjuvanti imuni
Imunoterapia activa specifica
 Vaccinuri preparate din celule tumorale autologe sau
heterologe asociate de obicei cu adjuvanti imuni cu rolul de a
creste capacitatea macrofagelor de a recunoaste antigenele
tumorale si de a declansa raspunsul imun
 Antigenicitatea celulelor tumorale este foarte importanta
pentru acest tip de imunoterapie
 Primele experimente in cazul cancerelor cu etiopatogenie
virala
Imunoterapia pasiva
 Administrare de anticorpi sau celule cu actiune antitumorala
 Administrarea de celule imunocompetente capabile sa
medieze un raspuns antitumoral se mai numeste si
imunoterapie adoptiva
Imunoterapia pasiva - anticorpi
 Se folosesc anticorpi monoclonali sau policlonali
 Reprezinta o modalitate de terapie tintita
 Celulele tumorale cuplate cu anticorpi sunt distruse apoi prin
sistemul complementului sau prin citotoxicitate celulara
anticorp-dependenta
  Anticorpii pot fi cuplati cu citostatice, toxine sau radioizotopi
Imunoterapia celulara adoptiva
 Se folosesc celule efectoare
 Initial s-au utilizat limfocite killer activate, recoltate de la
pacient prin afereza, crescute in culturi stimulate cu
interleukine si apoi reintroduse pacientului
 In prezent sunt studii si cu limfocite infiltrative tumorale, care
ar fi atrase specific de catre celulele tumorale
Imunoterapia indirecta
 Cresterea gradului de imunocompetenta prin indepartarea
factorilor supresori

18. Semne de cancer la copil

• Tumora vizibilă / palpabilă
• Adenomega lia
• Hepato / splenomegalia
• Cefaleea
• Semne neurologice
• Dureri osoase
• Sindrom hemoragipar
• Semne generale de boala: paloare, astenie, febra

19. Sindromul de VCS

-obstructia VCS in traseul ei prin mediastinul post-se dat
compresiei,invaziei,trombozei
Cauza:
-tumori mediastin superior, invazie, tromboza
Leucemii acute, neuroblastom, sarcoame, timoame, tumori cu cellule
germinale, tumori pulmonare)
-Metastaze limfatice mediastinale – cancer mamar, testicul,
pulmonar
Cancerele pulmonare (celule mici si epidermoid) determina >85%
locul1(pulmonare,limfoame, metastaze)

Cauze nemaligne(rare) – gusa retrosternala, sarcoidoza, TBC,

fibroza mediastinala postiradiere.
-Utilizarea cateterelor venoase central la bolnavi neoplazici.

Simptomatologie:
 Ortopnee, cefalee, tumefactie faciala, vertij, lipotimii, paloare brusc
instalata.
Obiectiv:
Facies pletoric, edemul fetei si al gatului, distensia venelor jugulare,
puls paradoxal, modificari ale tensiunii arteriale, paloare, circulatie
colaterala prin deviatia catre sistemul azygos.
+/- Compresie traheala: tuse, dispnee, wheezing
Rar pune viata in pericol, doar atunci cand se asociaza cu edem
cerebral
Diagnostic
• Diagnosticul trebuie stabilit cu metode cat mai putin invazive
(colaps circulator si respirator - in cazul unai anestezii generale)
– RMN/CT,
• Rx toracica – Opacitate paratraheala dreapta
• Biopsie medulara, biopsie ganglionara ( cu anestezie locala),
pleuro/pericardocenteza
• Daca pacientul nu poate tolera anestezia generala se aplica
tratament empiric
• Toracotomie, toracoscopie, bronhoscopie
Dd. Dif. IC Congestiva – Absenta pulsatiilor jugulare, absenta
tahicardiei si a galopului
Tratament:
-Radioterapie – tratamentul de electie in cancerul pulmonar cu
celule mari NSCC paliativ
- curativ in limfoame, seminoame mediastinale
- Ameliorare in 70-90% din cazuri
-Chimioterapie – paliativ incancere cu cel mici, in asociere cu
radioterapia
- Curativ in Limfoame mediastinale, seminoame
Tumori mediastinale cu celule germinale
Dupa 3 cicluri se evalueaza cazul. Daca s-a obtinut remisie, se
continua inca 3 cicluri. Daca nu, se va utiliza alt protocol.

-Simptomatic: Oxigenoterapie pt dispnee

Diuretice – Furosemid 20-40 mg/zi
Corticoterapie – Dexametazona, hidrocortizon
Antitrombotice – streptokinaza, urokinaza
Anticoagulante – heparina, warfarina
20.Tipuri de radioterapie
1.RADIOTERAPIE EXTERNĂ (TELEIRADIERE sau
TELERADIOTERAPIE) – sursa de radiatii este exterioara corpului;
iradiere transcutanata.
-se realiz cu acceleratorul de particule sau sursa radioactiva cu
cobalt 60
-radioterapia conformationala se realiz cu ajutorul CT care permite
determinarea volumului de iradiat si volumul ce trebuie
proteat.Aceste volume sunt conturate in 3D cu ajutorul unui program
dedicat.Incidenta fasc. de iradiere este ulterior fixata in functie de vol
tumoral si organele „la risc”.
-radioT conformationala cu modularea intensitatii(IMRT)-ofera
posibilit unei precizii superioare(prin modularea intensit comp
fascicolului de raze).
2.BRAHITERAPIE (CURIETERAPIE) – sursa radioactivă vine în
contact direct cu ţesutul sau se afla in tesut.se fol surse radioactive
ce emit radiatii de intensit mai mica-care iradiaza cativa cm.
3.IRADIERE METABOLICA (injectare subst radioactive cu tropism
pt. an. tesuturi; ex iod rad. pt tum tiroidiene radiocaptante)
21.Tipuri de administrare a chimioterapiei
Este o modalitate de a trata cancerul
Scopul chimioterapiei – combate macro sau micrometastazele
1. paliativ in cancerele diseminante
cand exista un beneficiu biologic – o imbunatatire a calitatii
vietii

2. de reconvertire la operabilitate – trebuie sa fie redusa tumora

(extinsa local) pentru a fi operabila

3. chimioterapie adjuvanta sau de consolidare a rezultatului obtinut

in operatie dupa extirpare. Nu orice cancer operat se preteaza in
acest scop. Se face cand exista markeri histopatologici pozitivi
(invazia intralimfatica si intravasculara). De exemplu:
- pentru o tumora de colon se face chimioterapie doar postoperator,
se observa daca a strapuns seroasa
- cancer mamar

4. chimioterapie neoadjuvanta – in cancerul aparent initial

neoperabile; se face in cancerele agresive (evaluate dupa timpul
de dublare).
Cancerul mamar (determinarea catepsinei D – cantitate crescuta
e semn de agresivitate) – std 1 si 2 15% din pacienti mor dupa
primul an de la operatie si acestea se preteaza la CHTP
neoadjuvanta.

5. chimioterapia curativa – cancere perfect controlabile prin

citostatice, acestea raspund foarte bine la radioterapie. Cancerele
care cedeazala chimioterapie, cedeaza si la radioterapie si la
tratamentul chirurgical
Exemplu: seminom testicular, coriocarcinom placentar

Trebuie folosite substante care nu induc alt cancer.

 22.Modificarile celulei maligne in raport cu celula normala
Celula canceroasa – caracteristici generale
o Hipercromatism
o Modificari de forma si volum ale diverselor componente
celulare
o Mai multe mitoze, indici mitotici anormali
o Independenta fata de factorii de crestere, cu proliferare
anarhica
o Diferentiere mai slaba, chiar lipsa diferentierii
o Heterogenitate celulara, datorata instabilitatii genomului cu
diviziune asimetrica (permite selectia clonelor celor mai
agresive)
o Capacitatea de a invada tesuturile din jur, de a migra in lungul
vaselor limfatice si in cavitati naturale si de a metastaza la
distanta

Celula normala se multiplica ca urmare a unor factori ai

proliferarii,unii stim(TGF alfa),altii inhib(TGF beta),aflati in
echilibru:endocrin,paracrin,apocrin
Caracteristici
- Heterogenitate celulara, datorata instabilitatii genomului cu
diviziune asimetrica (permite selectia clonelor celor mai agresive)
- Capacitatea de a invada tesuturile din jur, de a migra in lungul
vaselor limfatice si in cavitati naturale si de a metastaza la
distanta

Particularitati :
- transformarea : capacitatea de a produce noi tumori daca sunt
transplantate la un primitor sinergic
- alterarea inhibitiei de contact
- modificari ale membranei celulare CANCERUL=BOALA MB.
CELULARE
o modificari functionale
o alterari ale permeabilitatii,
o jonctiunilor intercelulare,
o sarcinilor electrice de suprafata,
o enzimelor membranei celulare
o alterarea compozitiei membranelor
- alterari genice
- modificari cromozomiale
  Deletia
 Aparitia cromozomilor inelari
 Inversiile
 Amplificarea genica
 Translocatiile – implica participarea a doi cromozomi
neomologi, pot fi
 translocatii reciproce
 translocatii nereciproce
- alterari biochimice -
- modificari antigenice –

23.Caracteristicile cel canceroase-concluzii

-remanieri genomice(pierderi de alele,modific cromozomiale)
-activarea unor oncogene si represarea unor antioncogene
-instabilitate cariotipica,genomica si fenotipica
-proliferare necontrolata
-capacitate metastatica cu achizitionarea unor fenotipui
noi(pierderea adeziunii,rezistente noi)

24.Invazia locala
Invazia locala – depasirea membranei bazale si invadarea
structurilor subiacente (pentru carcinoame) si distrugerea stromei
interstitiale (sarcoame)
Succesiunea invaziei locale se explica prin scaderea adezivitatii
celulei maligne si modificarea potentialului electric al membranei si
deficienta de jonctiune intercelulara ceea ce duce la atasarea celulei
maligne la membrana bazala si degradarea ei in portiunea non
colagenica sub actiuneaenzimelor celulei maligne.
Locomotia celulei maligne apare prin modificari de forma si
mobilitate, interactiunea dintre celula maligna si tesutul gazda.
Pentru sarcoame, stroma intersitiala e distrusa de enzime de tipul
catepsine, peptidaze, etc.
Extensia locala prin:
o contiguitate (din aproape in aproape)
 permeatie
 embolizare
Tumora poate înlocui organul în totalitate şi se poate extinde în
ţesuturile vecine prin acelaşi mecanism.
Etapele invaziei locale
o Scăderea adezivităţii celulelor maligne
 o Ataşarea (ancorarea) celulelor maligne la membrana bazalăşi
degradarea acesteia
o Locomoţia celulelor maligne
o Interacţia dintre celulele maligne şi ţesutul gazdă.
o Dezvoltarea locală a tumorii - factor angiogenic (TAF) Volkman
care stimulează neoangiogeneza tumorală.

Dezvoltarea locală depinde de:

 Timpul de dublare caracteristic tumorii
 Agresivitatea celulară
 Capacitatea de apărare a gazdei
 Compartimentele ciclului celular la nivelul tumorii (celule în
repaus G0, celule în diviziune G1, S, G2, M şi celule care mor –
datorită inegalităţii de vascularizaţie

25.Etapele metastazei
Metastazarea – migrarea celulelor maligne de la nivelul tumorii
primare in alte tesuturi si organe aflate la distanta, unde se fixeaza si
se dezvolta pe cont propriu formand metastaze.
Etapele metastazarii:
1. desprindere celulelor maligne din tumora primara
2. patrunderea in circulatie
3. vehicularea in circulatie
4. oprirea celulelor maligne in circulatia din tesuturi/organe
5. extravazarea celulelor din microcirculatie
6. nidarea celulelor maligne
7. dezvoltarea coloniilor de celule tumorale
 26.Markeri tumorali
Fac parte din principalii factori biologici de prognostic
markerii tumorali - principalii markeri tumorali cu valoare prognostica
sunt:
 imunoglobulinele monoclonale - in mielomul multiplu
 antigene oncofetale
 antigen carcinoembrionic (CEA) in cancere digestive
 alfa fetoproteina (AFP)- in hepatoame, tumori
disembrioplazice
 alte antigene specifice tumorale
 CA 15-3 in cancerul mamar
 PSA in cancerul prostatei
 enzime serice
 LDH, si corelarea acesteia cu AFP si HCG - in cancere
testiculare
 gama GT - in localizari hepatice
 hormoni
 HCG in coriocarcinom
 tiroglobulina - in cancere tiroidiene
 catecolamine - in tumori suprarenaliene
 serotonina - in carcinoide
 substante hormon-like - in sindroame paraneoplazice

27.Scara OMS de terapia durerii

treapta I – pana la VAS 4 – durere usoara; tratament cu aspirina,
paracetamol, AINS; +/- adjuvante
treapta II – pana la VAS 7 – durere moderata; se poate adauga la
tratamentul de treapta I; opioid minor: codeina, dihidrocodeina,
tramadolul; +/- adjuvante
treapta III – peste VAS 7 – durere severa; se inlocuieste opioidul de
treapta II; opioid major: morfina, hidromorfon, metadona, fentanyl;
+/- adjuvante
28.Asocieri terapeutice
Chirurgie +RADIOTERAPIA PREOPERATORIE
 Scop – elimină boala microscopică de la marginile tumorii, scade
potenţialul de diseminare în momentul intervenţiei chirurgicale,
diminuă volumul tumoral – rată mai mare de rezecabilitate.
 Dezavantaje – poate interfera cu procesele normale de vindecare
şi cicatrizare postoperatorii.

Chirurgie +RADIOTERAPIA POSTOPERATORIE

 Scop – elimină tumora reziduală, distruge focarele subclinice.
 Dezavantaje – întârziere în inceperea iradierii până la vindecarea
completă postoperatorie; modificări vasculare postoperatorii pot
influenţa efectul iradierii.

RADIOTERAPIA ŞI CHIMIOTERAPIA
 Înaintea iradierii – reduce volumul tumoral.
 Concomitent cu iradierea – interferă cu tratamentul local – efect
aditiv şi chiar supraaditiv + cu efect pe boala subclinică
metastatică.

29.Volumul tinta
Volumul ţintă este împărţit în 3 componente:
 Volumul tumoral primar (“gross tumor volume” – GTV) – masa
tumorală, determinată prin palpare sau tehnici imagistice. Se
folosesc noţiunile de GTV primar şi GTV ganglionar.
 Volumul tumoral clinic (“clinical tumor volume”– CTV) – volumul
tisular ce conţine GTV şi/sau formaţiuni maligne microscopice
subclinice. În specificarea CTV, radioterapeutul trebuie să aibă în
vedere extensia microscopică în vecinătatea tumorii şi căile
naturale de extensie.
 Volumul tumoral de plan (“planning tumor volume” – PTV) – se
specifică marginile care trebuie adăugate în jurul volumului ţintă
clinic pentru a compensa mişcările inerente ale pacientului, ale
organelor şi tumorii
GTV-constituie extensia tesutului tumoral identificata prin
examinarea clinica /imagistica
CTV-contine GTV+ tesutul inconjurator cu boala subclinica-ariile de
extensie locala limfoggl
PTV-este volumul ce urmeaza a fi tratat(CTV+ margini de siguranta)
30.Realizarea planului de tratament
Etape:
 Poziţionarea bolnavului (+ realizarea imaginilor CT – în
prezent, utilizând tehnicile moderne, cu reconstrucţie 3D)
 Delimitarea tumorii, volumului ţintă şi structurilor critice.
 Stabilirea dozei.
 Stabilirea fascicolelor, formelor şi dimensiunilor câmpurilor.
 Calcularea dozei.
 Optimizarea planului şi evaluarea lui.
 Verificare.

31.Etape in evolutia cancerului

Cancerul are mai multe stadii biologice:

a) initierea – apar mutatii la nivelul unei celule stem ca urmare

a expunere la un agent initiator: chimic, fizic, viral.
a. Este un fenomen de scurta durata dar memorizat ca o
stare premaligna, pur genetic.
b. Modificari ADN ireversibile, doar daca se excizeaza si
se inlocuiesc nucleotidele alterate.
c. Se incearca blocarea cu anti-initiatori

b) faza de crestere – cresterea celulei initiate , favorizata de

agenti fizici, chimici, microbieni, virali

c) promotia(promovarea) – actiunea unui agent promotor

asupra unei celule initiate, fenomen epigenetic.
a. El nu e carcinogen pentru o celula neinitiata.
b. Are durata mare de actiune, in trepte
c. Promotia nu e aditiva, poate fi reversibila
d. Depinde de doza prag a agentului.
e. Apare celula maligna.
f. De la initiere pana la promotie, perioada poate fii de 20-
30 de ani.
Aceste prime 3 etape au durata variabila, 15-30 ani pentru
anumite tumori (epiteliale) si mult mai scurta pentru alte tumori
(tesut conjunctiv, hematopoetic)
Pentru aparitia unui cancer sunt necesare 6 sau mai multe
evenimente mutationale independente
Initierea si promotia sunt dependente una de alta si
complementare. Initierea trebuie sa preceada promotia

d) Conversia(preschimbarea) – o parte dintre aceste celule

maligne evolueaza spre cancer.
a. Un numar variabil 10-1.000 pot fi reconvertite (raspuns
imun)
b. prin factori ce tin de gazda (interni) evolueaza ireversibil
spre un cancer manifest. E putin dependenta de factorii
externi.
c. Nu se poate detecta prin metode de analiza cantitativa
sau calitativa
d.

e) propagarea – crestere numarului de celule neoplazice sub

influena factorilor interni (intr-o perioada variabila- intrere
cateva luni si ani).
a. Numarul creste pana la 105 si rezulta o tumora
avasculara (tumora alba) in care membrana bazala nu e
depasita si se hraneste prin difuziune si imbibitie =
carcinom in situ
b. Nu sunt semne, simptome de boala
c. Se poate detecta microscopic
d. Durata variabila luni-ani
e. Conditionata de factorii interni (hormonali pt san si
prostata). Cei externi au influenta mica.

f) progresia – invazia locala si metastazarea, cresterea masei

tumorale
a. Intre carcinomul in situ si carcinomul clinic manifest
exista faza de microcancer – cu diagnostic de
certitudine numai histologic (de la 105 la 109 celule)
b. trecerea de la cancer ocult la cancer manifest clinic.
Invazia locala – depasirea membranei bazale si
invadarea structurilor subiacente (pentru carcinoame) si
distrugerea stromei interstitiale (sarcoame)
 32.Modalitati de screening
Depistare = screening = triaj
Tipuri de depistare:
 Depistare in masa = act de sanatate publica
Se aplica populatiei dintr-o anumita arie geografica
Scop: împartirea populatiei în 2 grupe
- Grupa cu testul (-)
- Grupa cu testul (+): necesita alte investigatii pentru
afirmarea sau infirmarea dg. de cancer
 Depistare individuala (“oportunista”)- orientata de factori de risc
- se limiteaza la pacientii care se adreseaza medicului
pentru alt motiv,
- este recomandata de medicul specialist

PRINCIPALELE METODE DE DEPISTARE

• Clinice: autoexamen ; examenul clinic medical (+ dg.precoce)
Ex.: autoexamenul si ex. clinic al sanului, tuseul rectal pentru
cancerul de prostata, inspectia leziunilor cutanate
• Radiologice: mamografia
• Metode endoscopice : eficacitate mare; acceptabilitate mica
• Metodele biologice
- interes public mare; interes medical redus
- Markerii biologici – nu au nivele crescute paralel cu stadiul
evolutiv al bolii
• Examenele citologice:
- au permis realizarea celui mai fiabil test de depistare:
ex.citologic cervico-vaginal în depistarea cancerului de col
uterin
- citologia exfoliativa – c. bronsic, vezical,
33.Principii etice
Principiile etice de baza care trebuiesc respectate in studiile
biomedicale sau comportamentale pe subiecti umani sunt:
 Respectul persoanei – respect pentru autonomia pacientului si
asigurarea protectiei persoanelor cu autonomie diminuata
 Beneficienta – asigurarea binelui persoanei, fara sa faci rau,
maximizand posibilele beneficii si minimizand posibilele
inconveniente
 Justitia – corectitudine in distribuirea beneficiilor sau
inconvenientelor in randul subiectilor inclusi in studiu.
Drepturile pacientului sunt protejate prin doua prevederi importante.
 In primul rand studiul trebuie sa obtina aprobarea unui
Comitet Institutional de Etica,
 In al doilea rand subiectul participant la studiu trebuie sa isi dea
acordul prin semnarea consimtamantului informat
Criteriile esentiale pe baza carora comitetul institutional de etica
aproba desfasurarea studiilor clinice au la baza principiile etice:
 Risc minim pentru subiectii studiului
 Risc acceptabil in comparatie cu posibilele beneficii
 Selectie echitabila
 Semnarea consimtamantului informat de catre subiectii
studiului sau de catre reprezentantii lor legal autorizati
 Monitorizare pentru asigurarea confidentialitatii datelor,
siguranta subiectilor, protectia drepturilor pacientilor, mai ales
in cazul categoriilor vulnerabile
34.Factori de prognostic legati de gazda(bolnav)
Principalii factori prognostici legati de pacient sunt: Varsta; sexul;
sarcina;starea biologica;factori psihologici;factori socioeconomic
Varsta in unele cancere varsta influenteaza evolutia ulterioara
- leucemiile acute sunt mai grave la varstnici
- limfoamele au evolutie mai severa la varstnici
- cancerele mamare au evolutie mai severa la tinere
- de asemenea varsta influenteaza statusul biologic si starea
organismului, influentand astfel posibilitatile terapeutice si in
consecinta evolutia
Sexul are un rol prognostic mai redus, dar sunt unele forme de
cancere in care prognosticul depinde de sex ( melanomul malign,
unele hemopatii maligne au evolutie mai buna la femei
Sarcina
- prin deprimarea imunitatii si limitarea posibilitatilor terapeutice
sarcina este un factor de prognostic negativ
- factor de prognostic negativ in melanoame, cancere mamare
sau de col uterin
- se recomanda evitarea sarcinii in primii 2 - 3 ani de la
incheierea tratamentului
Factori psihologici
- influenteaza acceptarea tratamentelor
- de asemenea influenteaza calitatea relatiei medic/pacient
Nivel socio-economic
- influenteaza de asemenea acceptarea tratamentului,
prezentarea la medic (educatie sanitara) si starea generala a
organismului (nutritie, igiena)
Starea biologica
- se apreciaza dupa criteriul Karnofsky sau dupa scala OMS
(ECOG)
- influenteaza semnificativ prognosticul in unele localizari ca de
exemplu in cancerele gastrice, limfoame, cancer pulmonar
- starea de nutritie este un factor general de prognostic
- tarele de etilism sau tabagism influenteaza semnificativ evolutia
unor tumori (cancerele sferei ORL)
- starea functionala a organismului influenteaza posibilitatea
aplicarii anumitor tratamente si deci prognosticul bolii
35.Clasificarea raspunsului post radioterapie
Post iradiere leziunile ADN sunt prea multe pt a fi reparate si survine
moartea celulei in mitoza(moarte mitotica)
Iradierea poate fi urmată, câteva ore mai târziu, de moartea celulei
afectate – moarte imediată – (nu se produce de obicei decât la doze
extrem de mari, superioare celor utilizate în RT).
celulă lezată prin iradiere îşi pierde integritatea reproductivă – În
timpul diviziunii celula lezată poate urma mai multe căi:
- Poate muri în timpul încercărilor de diviziune.
- Poate produce forme neobişnuite, ca rezultat al încercărilor
aberante de divizare.
- Poate rămâne aşa cum este, incapabilă de diviziune, dar
funcţională (din punct de vedere fiziologic) pentru o perioadă
lungă de timp.
- Se poate divide, dând naştere uneia sau mai multor generaţii
de celule fiice, înainte ca unele sau chiar toate să devină
sterile.
- Alterări minore.
În mod obişnuit o anumită întârziere în diviziune se poate produce şi
la celulele care nu sunt lezate letal. Se poate defini moartea
celulară întârziată ca fiind pierderea capacităţii de multiplicare
cvasinedefinită şi are mai multe consecinţe clinice:
- Viteza de regresie (a unei tumori după iradiere) reprezintă
durata necesară pentru atingerea morţii efective a
descendenţilor celulari; este în mod esenţial legată de
activitatea mitotică a tumorii.
- Pentru ţesuturile sănătoase – faptul că dispariţia celulară este
întârziată prin moarte tardivă evită o depleţie celulară bruscă.
Se consideră supravieţuitoare – celulele iradiate a căror
descendenţă a depăşit net a cincea generaţie (ceea ce nu exclude
prezenţa anomaliilor cromozomiale compatibile cu supravieţuirea).
Cele mai sensibile la radioterapie sunt celulele cu rata mare de
diviziune(cel tumorale dar si cel digestive,cutanate)=> asta explica
efectele secundare
Răspunsul la iradiere – reprezintă aparenţa clinică de regresie
tumorală după o anumită doză de radiaţii.
Radiocurabilitatea – se referă la controlul local al tumorii prin
iradiere, indiferent de ritmul ei de regresie.
 36. Chimioterapia in tratamentul multimodal
• Initiala (de inductie)
• Se utilizeaza in tumorile inalt chimiosensibile cum ar fi limfoamele,
coriocarcinomul, tumorile testiculare, cancerele pulmonare cu celula
mica, tumori metastatice.

• Adjuvanta
• Reprezinta administrarea chimioterapiei ulterior unui tratament initial
al tumorii fie chirurgical fie radioterapie. Se aplica tumorilor
chimiosensibile ca tratament de consolidarea tratamentului initial,
scopul fiind prelungirea intervalului liber de boala si intarzierea
aparitiei metastazerlor la distanta. Se administreaza postoperator in
cazul cancerelor mamare, de colon, tumorilor testiculare, sarcoame,
cancere ovariene.
• Neoadjuvanta
• Se aplica in cazul tumorilor local avansate in scopul convertirii la
operabilitate. Reduce riscul de matastazare la distanta. Se
administreaza in cazul cancerelor mamare local avansate, tumorile
sferei ORL, sarcoame, limfoame, cancere bronhopulmonare. Se
poate asocia cu radioterapia.
• Paliativa
• Reprezinta tratamentul formelor metastatice de boala la bolnavii cu
status bun de performanta, fara alterarea functiei renale, cardiace,
hepatice si hematologice, care pot tolera bine tratamentul, scopul
fiind nu unul curativ ci prelungirea supravietuirii cu o calitate
corespunzatoare a vietii.

• Asocierea chirurgie-chimioterapie
• Presupune introducerea citostaticului in cavitatea peritoneala
intraoperator in cazul tumorilor ovariena sau unele cancere digestive
cu metastaze peritoneale. Citostaticele utilizate sunt cisplatinul,
thiotepa, mitoxantronul

• Asocierea chimio-radioterapie
• Scopul acestei asocieri este actiunea simultana locala si sistemica
prin reducerea volumului tumoral si prevenirea metastazarii la
distanta. Chimioterapia potenteaza efectele radioterapiei prin
radiosensibilizarea celulelor tumorale si prin impiedicarea repararii
leziunilor celulare induse de radioterapie.
• Administrarea concomitenta CHT-RT
• Chimioterapia este administrate in acelasi timp cu radioterapia,
dozele fiind limitate de toxicitati. Scopul este radiosensibilizarea
tumorii -tumori de sfera ORL, rect, pancreatice, bronhopulmonare,
esofagiene prin administrarea seriei de chimioterapie in saptamanile
1,5 de radioterapie sau administrarea se poate face saptamanal ca
de exemplu radiosensibilizarea tumorilor colului uterin sau tumorilor
de sfera ORL prin administrarea saptamnala a sarurilor de platina.
De asemenea radioterpia se poate administra concomitent cu
chimioterpie in perfuzie continua ca de exemplu administrarea de
5FU pe toata perioda RT in cancerul rectal cu rezultate superioare
radioterapiei singure.

• Administrarea secventiala
Radioterapia si chimioterapia se administreaza succesiv la
interval mici, de obicei chimioterapia se administreza anterior
radioterapiei, avantajul fiind toxicitati reduse fata de administrarea
concomitenta. Se poate aplica cancerelor pulmonare sau
limfoamelor.

37.Corticosteroizii-Durerea nociceptiva -Inhibarea PG

 Indicatii:
 Neurologic: hipertensiune intracraniana, compresie medulara
sau nervoasa
 Metastaze osoase
 Compresie capsulara: metastaze hepatice, viscerale
 Infiltrarea tesuturilor moi
 Obstructii vasculare: sindrom de vena cava
 Medicamente: Dexamethazona, Metilprednisolon
 Efecte adverse:
 Generale: facies cushinoid, obezitate tronculara, pierdere
musculara
 Gastrointestinale: sangerari
 Metabolice: hiperglicemie, diabet, retentie hidro-salina,
hipoadrenalism
 Infectii: candidoza orala
 Dermatologice: atrofie cutanata, echimoze, cicatrizare vicioasa
 Psihologice: euforie, agitatie, disforie, depresie, psihoze
 38.complicatiile evolutiei locale
• Complicaţii directe
– Hemoragia ;Obstrucţia ;Fistulizare
– Compresiune de vecinătate
• Complicaţii indirecte
– Infecţii ;Modificări de coagulabilitate
– Paraneoplazii

39.Momentul aparitiei metastazelor

• Poate fi:
– In timpul prezentei tumorii
– Dupa indepartarea ei
• De obicei metastazarea apare după o perioadă de evoluţie locală,
după ce tumora a ajuns la un anumit volum
• Sunt situaţii când apar precoce, încât constituie primul semn al uni
cancer
• Uneori tumora primară nu se poate determina nici la necropsie.
• După tratamentul local şi regional al tumorii primare se admite că
există o perioadă critică de aproximativ 5 ani când riscul de
metastazare este maxim. De aici necesitatea controalelor periodice.

40. Boala minima reziduala

• Sunt situaţii când îndepărtarea tumorii primitive are intenţie de
radicalitate, dar pot exista micrometastaze care nu pot fi decelate cu
metodele imagistice
• Prezenţa lor poate fi suspicionată pe baza unor factori prognostici de
agresivitate; de aici necesitatea tratamentului adjuvant.
 41.Studii clinice :def + tipuri
Termenul de trial clinic, sinonim cu cel de studiu clinic,
defineste orice investigatie facuta asupra unui subiect
uman cu intentia de a descoperi sau verifica efectele clinice,
farmacologice si/sau farmacodinamice ale unui produs de
investigat si/sau de a constata reactiile adverse ale unui astfel de
produs si/sau de a studia absorbtia, distributia, metabolismul si
excretia produsului de investigat cu scopul constatarii sigurantei
si/sau eficacitatii acestuia.
Trialuri de faza I
• Obiectivul principal este de a determina
– doza maxima tolerata – MTD si/sau
– doza minima eficienta;
Se studiaza profilul farmacologic al produsului (absorbtia, distributia,
metabolizarea, excretia si durata de actiune)
• Se utilizeaza niveluri de doze crescute treptat, pe loturi mici de
pacienti (de obicei sub 10), pana cand toxicitatea ajunge la un nivel
predeterminat sau pana cand apare toxicitate neasteptata.
• Tipuri diferite de tumori
• Parametrii cheie ai unui trial de faza I:
» Criteriile de includere
» Doza de start si schema de crestere a dozei
» Marimea loturilor la fiecare nivel de doza
» Toxicitatea estimata la care se considera MTD
Trialuri de faza II
• Desfasurate pe cateva sute de subiecti (50-200)
• Scopul principal este de a determina eficienta produsului (rata de
raspuns a unei anumite conditii patologice la adminstrarea terapiei
citostatice, a radioterapiei sau a tratamentului combinat) si de a
depista efectele adverse.
• Tipuri tumorale mai omogene
• Obiectivele finale pot include: raspunsul tumoral, durata raspunsului,
controlul loco-regional si toxicitatea.
• Supravietuirea este un obiectiv secundar.

Trialuri de faza III

• Un studiu clinic prospectiv de intindere mare (cateva sute sau mii de
subiecti), ce isi propune sa evalueze o interventie experimentala in
comparatie cu una standard sau de control, sau sa compare doua
sau mai multe tratamente existente.
• Criterii de includere ceva mai laxe, pentru a se apropia de practica
curenta (de populatia generala de bolnavi)
• Confirma eficienta si monitorizeaza efectele adverse (inclusiv cele
tardive)
• Obiective principale: supravietuirea fara semne de boala si
supravietuirea globala
• Doua sau mai multe “brate” sau loturi de tratament, pacientii fiind
repartizati in loturi in mod randomizat (aleator - de catre computer,
nu la alegerea acestora sau a investigatorului).
Trialuri de faza IV (post-marketing)
• Integrarea experientei din studiile clinice in practica generala
• Loturi mari (sute, mii)
• Loturi reprezentative pentru populatia generala
• Monitorizeaza profilul de siguranta dupa aprobarea unui
medicament

42.Teoria monoclonala/policlonala
CELULA CANCEROASA (MALIGNA)
Originea si selectia clonala
• Cancerele apar ca urmare a alterarilor functiilor de baza intr-o
singura celula, care prin replicare da nastere unui clon celular, clon
malign = teorie monoclonala. Acestea sunt cele mai multe dintre
cancere.
• In anumite situatii cancerele pot apare din mai multe celule
transformate simultan, care produc mai multe clonuri = policlonal;
unii autori sustin ca acestea ar fi cancerele de natura virala.
EVOLUTIA CANCERULUI
DINTR-O SINGURA CELULA
• Odata cu dezvoltarea cancerului se produc mutatii aditionale in
celulele fiice, cu aparitia unor subgrupuri de celule maligne
dominante,care supravietuiesc si sunt foarte agresive
• Acestea au cel mai mare potential de metastazare si rezistenta la
tratament, a unor subgrupuri cu agresivitate mai redusa, iar alte
subgrupuri vor muri