Doing business in
CANADA
Îndrumar de afaceri

Office for Economic and Commercial Promotion

Consulate General of Romania in Montreal
1010 Sherbrooke W, POB 56, Montreal (QC) H3A 2R7
Phone/Fax: 514-504-8235
E-mail: romtrade.mtl@videotron.ca
 

INFORMAȚII GENERALE 5

1 
 
 Instituțiile politice canadiene
Populația
Clima
Limba
Orarul de afaceri
Sărbători publice
Călătoriile si transporturile
Zonele orare
Valuta

ECONOMIA 10
Evoluții actuale
Schimburile comerciale externe
Poziția investițională externa a Canadei
Investițiile străine directe

SCHIMBURILE COMERCIALE BILATERALE ROMANO- 15

CANADIENE

PRIVIRE GENERALA ASUPRA PIEȚEI CANADIENE 17

Piețele regionale
Piețele zonelor urbane
Trendurile de consum si oportunitățile pieței canadiene

SISTEMUL DE COMERȚ 26

Acorduri comerciale

2 
 
 Acordul CETA
Sistemul de Taxe
Taxa vamală
Nivelul taxelor vamale
Documentele de import

REGULI DE COMERȚ 31
Standardele internaționale si canadiene
Standardizarea
Standardele canadiene
Verificarea
Legi, Reglementari si Controale
Exigentele legate de etichetarea produselor

CADRUL LEGAL DE AFACERI 39

Sistemul juridic canadian

Entități de afaceri
Corporațiile
Incorporarea la nivel federal sau provincial
Branch office
Parteneriate
Parteneriate limitate

Franchising
Joint Ventures
Cooperarea industriala

3 
 
 CONSIDERAȚII FINALE PRIVIND PIAȚA CANADIANA 43
Canale de distribuție
Exigentele pentru exportatori

ADRESE UTILE 46

4 
 
 INFORMAȚII GENERALE
Canada este un stat federal constituit din 10 provincii si trei
teritorii cu statut special. Canada este o democrație parlamentara,
forma de guvernământ fiind monarhia constituțională, MS ELISABETA A
II-A, „Regina Regatului Unit, a Canadei și a celorlalte regate și teritorii
ale sale” fiind șef al statului. Guvernatorul general, către care regina a
delegat puterile sale in Canada, are un rol larg ceremonial, fiind ținut
sa respecte opțiunile reprezentanților aleși. Cele doua limbi oficiale in
Canada sunt engleza si franceza, cu statut egal in instanțele juridice
federale, in parlament si instituțiile federale.

5 
 
 Instituțiile politice canadiene
Puterea este constituțional împărțită intre guvernul federal si
guvernele provinciilor. Cele 10 provincii sunt: Quebec, Ontario, Nova
Scotia, New Brunswick, Manitoba, British Columbia, Prince Edward
Island, Alberta, Saskatchewan, Newfounland and Labrador. Cele trei
teritorii cu statut special sunt: Yukon, Northwest Territories si
Nunavut. Acestea au legislativ si se guvernează in probleme locale,
însă responsabilitățile lor constituționale sunt mai restrânse decât in
cazul provinciilor.
Guvernul federal deține controlul in domeniile de interes național,
cum sunt comerțul, transporturile si comunicațiile, băncile, moneda,
vama si accizele, relațiile externe, apărarea si dreptul penal.
Guvernele provinciale au puteri in domenii de importanta locala ca:
proprietatea si drepturile civile in cadrul provinciei, instituțiile
municipale, educația, sănătatea si asistenta sociala, precum si
administrarea justiției.
Puterea legislativa, reprezentata de Parlamentul Canadei, se
compune din Coroană, camera superioara, Senatul, si camera
inferioara cunoscuta sub denumirea de Camera Comunelor. Senatul
este compus din 105 membri numiți de guvernatorul general la
recomandarea primului ministru, iar numirile se fac printr-o distribuire
pe baze regionale. Membrii Camerei Comunelor (membri ai
parlamentului - MP), in număr de 308, sunt aleși pe o perioada de
maxim 5 ani.
In urma alegerilor legislative federale care au avut loc la 19
octombrie 2015, Partidul Liberal (PLC) a obținut majoritatea
parlamentara, liderul acestuia, Justin Trudeau, formând noul guvern,
după 10 ani de guvernare conservatoare.
Provinciile canadiene au sisteme de guvernare paralele cu cele ale
guvernului federal. Astfel, un premier conduce fiecare guvern
provincial, in calitate de lider al partidului politic cu cel mai mare
suport in legislativul provinciei. Dat fiind ca alegerile federale si
provinciale au loc separat, pot exista partide politice diferite la putere
pe diferite paliere. In provincii nu exista organisme politice
echivalente Senatului.

6 
 
 Populația
Conform Statistics Canada, populația Canadei era de aproximativ
35,85 milioane locuitori la iulie 2015, estimându-se sa ajungă la circa
47 milioane pana in 2036.
Deși este a doua tara din lume ca mărime in privința teritoriului,
densitatea populației in Canada este cea mai scăzută intre principalele
tari industrializate, cu numai 3,7 locuitori pe km2.
In mare parte, Canada se afla deasupra zonei temperate. In partea
nordica, temperaturile extrem de scăzute, dificultățile de transport si
costul ridicat al vieții afectează agricultura si locuințele. Nu este
surprinzător, ca atare, ca densitatea populației in cele trei teritorii cu
statut special Yukon, Northwest Territories si Nunavut, precum si in
nordul provinciei Quebec, media densității este sub 1 locuitor pe km2.
In zona temperata, totuși, densitatea populației variază intre 24,7
locuitori pe km2 in provincia Prince Edward Island si 1,4 locuitori pe
km2 in provincia Newfoundland and Labrador.
Intre 2006 si 2011 populația Canadei a crescut cu 5,9%, cea mai
înalta rata intre tarile G7. Creșterea populației se datorează însă mai
multor factori.
Pe întregul an 2014, creșterea populației a fost de 2,4% in Alberta,
care conduce in acest clasament intre provinciile si teritoriile Canadei
in 2014, urmata de Nunavut 2,1% si Saskatchewan 1,5%.
Dimpotrivă, populația a înregistrat descreșteri in 2014 in
Northwest Territories cu -0,8%, Newfoundland and Labrador cu -0,4% si
New Brunswick cu -0,1%.
Previziunile statistice arata ca prima generație de ‚baby boomers’
de după război, care constituie grosul populației Canadei, va atinge
vârsta de 80 de ani in 2026. Declinul natural al populației datorat
mortalității va conduce la un necesar stringent de imigrare, la o rata
de 7,5 imigranți la mia de locuitori si o rata a fertilității de 1,7 copii pe
femeie. Acest scenariu indica faptul ca, începând din 2031, creșterile
fluxurilor migratorii ar putea reprezenta peste 80% din creșterea
populației Canadei, comparat cu procentul actual de 67%.

7 
 
 Aproape 80% din canadieni locuiesc într-o fâșie de 160 kilometri
de-a lungul frontierei cu SUA, in principal in marile centre urbane din
partea centrala si vestica a tarii. In 2011, aproape 7 canadieni din 10
trăiau in unul din principalele orașe ale Canadei, comparativ cu 6 din
10 in 2006.
Este interesant de remarcat ca in 2013 Toronto a înlocuit Chicago
pe locul 4 intre cele mai mari orașe din America de Nord, in timp ce
Montreal se afla si el in primele 10.
Clima
Clima Canadei este caracterizata prin patru anotimpuri,
primăvara, vara, toamna si iarna, fiecare din acestea cu influenta
asupra tipului de produse cerute de consumatori. Temperaturile
variază in funcție de anotimp, uneori atingând peste 30o vara si sub -
33o iarna, in timp ce factorii umiditate si vânt intensifica aceste
condiții. Exista, de asemenea, variații de temperatura substanțiale de-
a lungul tarii. De exemplu, pe Coasta de Vest clima este temperata cu
ierni moderate si veri blânde. Zona Nord Atlantica si Coasta de Est este
in general mai aspra, cu furtuni de iarna mai puternice. Iarna in munții
din Vest, in Canada Centrala si in Preerii este, de asemenea, foarte
rece deși mai puțin furtunoasa. Durata iernii se întinde, in general, din
noiembrie in aprilie in sud si tinde sa fie mai lunga in zonele mai
nordice.
Limba
Canada are doua limbi oficiale: engleza si franceza. La
recensământul din 2011, aproape 57,8% din canadieni declarau engleza
ca limba materna, in timp ce franceza era prima limba pentru 21,7%
din canadieni, cei mai mulți dintre ei rezidenți in provincia Quebec.
In Canada engleza este larg folosita in afaceri deși abilitatea de a
comunica in franceza constituie un avantaj clar in vânzarea de produse
sau servicii in Quebec. Cerințe de folosire a ambelor limbi pentru
ambalare si etichetare sunt in vigoare pentru toate produsele, inclusiv
la importurile in întreaga tara.
Populația alofonă, respectiv a cărei limba materna nu este nici
engleza si nici franceza, formează o cincime din populația Canadei,
aceasta mai ales cu referire la imigrație. Canadienii au peste 200 limbi

8 
 
materne, inclusiv din cele asociate de mult timp cu imigrația, cum sunt
germana, italiana, ucraineana, olandeza, romana si poloneza. Totuși,
in ultima decada grupuri lingvistice din Asia si Orientul Mijlociu au
înregistrat cele mai mari creșteri, in special cele vorbitoare de tagalog
(Filipine), araba, mandarina (China), punjabi si urdu (India), farsi
(Iran).
Orarul de afaceri
Orele de afaceri standard in Canada sunt, in general, de luni pana
vineri, de la 09:00 la 17:00. Orarul magazinelor de retail variază cumva
de la provincie la provincie, dar cele mai multe sunt deschise de luni
pana duminica, cu restricții privind duminica in anumite provincii, fiind
deschise si mai târziu joi si vineri seara.
Sărbători publice
Canada are mai multe sărbători la nivel național iar unele provincii
au, de asemenea, sărbători legale pentru rezidenții lor. In astfel de
zile, cele mai multe birouri de afaceri sau guvernamentale sunt
închise. Sărbătorile care cad într-o sâmbătă sau duminica sunt, in
general, respectate in lunea următoare. Intre sărbătorile mai
importante la nivel federal, in afara de cele mari religioase, se includ:
1 Ianuarie (Anul Nou), lunea premergătoare zilei de 25 mai (Victoria
Day – Ziua Reginei Victoria), 24 Iunie (St. Jean - Baptiste Day – in
Quebec), 1 Iulie (Canada Day – Ziua Națională), prima luni din august
(Civic Holiday), prima luni din septembrie (Labour Day – Ziua Muncii), a
doua luni din octombrie (Thanksgiving Day – Ziua Recunoștinței), 11
Noiembrie (Remembrance Day – Ziua Veteranilor).
Călătoriile si transporturile
Din cauza dimensiunilor sale, Canada a trebuit sa dezvolte un
sistem impresionant de transport maritim, aerian si terestru, inclusiv
rețele extinse de autostrăzi si cai ferate. Sistemul național de
aeroporturi este compus dintr-o rețea de aeroporturi internaționale,
naționale, regionale, locale, mici, îndepărtate si arctice.
Sistemul maritim consta in peste 24 de porturi importante unde se
includ calea maritima vitala a fluviului St. Lawrence, care leagă
Oceanul Atlantic de vastele piețe continentale ale Americii de Nord.
Importurile pot intra prin unul din porturile principale ale Canadei,

9 
 
deși ele pot intra si printr-un port din SUA si transportate pe uscat in
Canada. Porturile principale sunt Vancouver pe Costa de Vest,
Montreal, Toronto si Thunder Bay pe sistemul caii maritime St.
Lawrence, precum si Halifax (Nova Scotia) si Saint John (New
Brunswick) pe Coasta de Est.
Cei mai mulți vizitatori sosiți din străinătate intra in Canada prin
aeroporturile internaționale din Toronto, Montreal sau Vancouver.
Canada se bucura de legături extinse si stabile intre orașele sale, ca si
cu orașele din SUA. Călătoria cu avionul intre Coasta de Est si Coasta
de Vest in Canada, făcând abstracție de timpul de escala si diferențele
de fus orar, durează circa opt ore; călătoria aeriana intre Canada
Centrala (Toronto) si Coasta de Vest (Vancouver) durează aproximativ
cinci ore. Zborul de la Toronto la Montreal durează circa o ora.
Zonele orare
Cu un teritoriu de aproape 10 milioane km2, Canada se întinde pe
nu mai puțin de șase fuse orare. In fiecare an, Ora de Vara intra in
vigoare in a doua duminica a lunii martie când ceasurile in Canada, cu
excepția provinciei Saskachewan, sunt date înainte cu o ora. In prima
duminica din noiembrie se revine la Timpul Standard.
Valuta
Valuta canadiana se bazează pe sistemul zecimal, cu 100 cenți la
un dolar canadian. Monedele se emit in denominări de doi dolari
(toonie), un dolar (loonie), 25 cenți (quarter), 10 cenți (dime) si 5 cenți
(nickel). Întrucât de la 1 februarie 2013 moneda de 1 cent (penny) nu
se mai distribuie de guvern, valoarea tranzacțiilor se rotunjește la
nivelul de 5 cenți.
Bancnotele se emit in denominări de 5, 10, 20, 50, 500 si 1000
dolari canadieni.
ECONOMIA
Evoluții actuale
Conform Statistics Canada, Produsul Intern Brut (PIB) al Canadei
a crescut in termeni reali cu 2,4% in 2014, urmând unei creșteri de
2,0% in 2013. Valoarea adăugată a crescut in toate sectoarele

10 
 
economice de baza in 2014, cu excepția agriculturii si sectorului
forestier.
Comerțul en gros si de retail, finanțele si asigurările, sectorul
serviciilor publice (educație, sănătate si administrație publica),
serviciile de transport si depozitare, serviciile profesionale ca si
serviciile de cazare si alimentație au contribuit la creșterea industriilor
producătoare de servicii in 2014, cu 2,4%.
Declinul preturilor la energie a contribuit la scăderea exporturilor
in prima jumătate a anului 2015. Exporturile de energie au totalizat
45,0 miliarde dolari canadieni in primele șase luni 2015, in scădere de
la 59,9 miliarde dolari la aceeași perioada in 2014. Deficitul comerțului
cu mărfuri al Canadei a înregistrat in prima jumătate a anului 2015
14,1 miliarde dolari canadieni.
Formarea bruta de capital fix in economie a înregistrat o creștere
de 0,9% in 2014 si de 0,8% in 2013. Aceste creșteri urmează unei
creșteri medii anuale de 8,8% in cei trei ani precedenți. Investițiile de
afaceri in structuri rezidențiale au crescut cu 2,8% in 2014, după o
descreștere de -0,4% in 2013.
Evoluțiile la preturile petrolului au coincis cu schimbări notabile in
ritmul si structura activității economice in prima jumătate a anului
2015. Ca urmare, economia Canadei a suferit o contracție ușoară, cu -
0,8% in primul trimestru si cu -0,5 % in trimestrul al doilea 2015.
Totuși, după primele cinci luni de scăderi consecutive, PIB real a
început sa se redreseze in iunie cu 0,4%, iulie 0,3% si august 0,1%.
Estimările actuale privind creșterea PIB real la sfârșitul anului
2015, se situează intre 1-1,2 %, respectiv de 2,2% pentru 2016. Alături
de economiile dezvoltate dependente de exporturile de resurse
(Norvegia, Australia), Canada continuă să sufere de pe urma noilor
scăderi a prețurilor la materii prime și metale, precum și a scăderii
cererii în China. Deprecierea dolarului canadian a fost, de asemenea,
un factor cu influență sensibila.

Schimburile comerciale externe

11 
 
 Comerțul exterior total cu mărfuri al Canadei – export plus import
– a fost de 1.053 miliarde dolari canadieni in 2014, in creștere de la
966 miliarde dolari canadieni in 2013. Valoarea totala a fluxurilor
comerciale externe a reprezentat 53% din Produsul Intern Brut (PIB)
nominal, de 1.976 miliarde dolari canadieni in 2014.
Exporturile Canadei au atins 528,8 miliarde dolari canadieni in
2014, in creștere cu 10,3%, in timp ce importurile au crescut cu 7,8%
fata de 2013, la 524,2 miliarde dolari canadieni. Ca urmare, balanța
anuala a comerțului internațional cu mărfuri al Canadei a trecut de la
un deficit de 7,2 miliarde dolari canadieni in 2013 la un excedent de
4,6 miliarde dolari canadieni in 2014.
Exporturile către Statele Unite au crescut cu 11,6% la 400,0
miliarde dolari canadieni in 2014. Ponderea SUA in totalul exporturilor
canadiene a crescut la 75,7% in 2014, de la 74,8% in 2013. In același
timp, importurile din Statele Unite au crescut in 2014 cu 12%, la 350,7
miliarde dolari canadieni, astfel încât ponderea importurilor din SUA a
atins 66,9% comparativ cu 64,4% in 2013.
Exporturile către alte state decât SUA au crescut cu 6,6%, la 128,8
miliarde dolari canadieni, majorările cele mai mari fiind cu Italia (+2,0
miliarde dolari canadieni), Regatul Unit (+1,2 miliarde dolari
canadieni) si Belgia (+1,0 miliarde dolari canadieni). Aceste creșteri au
fost moderate de exporturi mai scăzute in China (-1,2 miliarde dolari
canadieni).
Importurile din tari altele decât SUA au crescut cu un minim 0,1%,
la 173,5 miliarde dolari canadieni, existând câteva fluctuații de la tara
la tara. Printre tarile cu modificări mai mari la importul in Canada s-au
aflat China, cu 3,6 miliarde dolari canadieni creștere, parțial
contrabalansata de 2,1 miliarde dolari canadieni scădere la importurile
din Algeria.
Drept urmare, deficitul comercial al Canadei cu tari altele decât
Statele Unite s-a micșorat de la 52,6 miliarde dolari canadieni in 2013,
la 44,8 miliarde dolari canadieni in 2014.
Exporturile de produse din domeniul energiei au crescut cu 13,5%
la un nivel record de 128,7 miliarde dolari canadieni in 2014, creșterile
fiind la preturi de 9,4% iar in volum fizic de 3,8%. Creșterile de preturi
au fost moderate de preturile mai scăzute la țiței brut si bitum in a

12 
 
doua jumătate a anului. Principala contribuție la creșterea exporturilor
in 2014 au avut-o țițeiul si bitumul brut, cu 14,4% si 92,7 miliarde
dolari canadieni, precum si gazul natural cu 47,3% si 16,0 miliarde
dolari canadieni.
Exporturile de bunuri de consum au crescut cu 12,8% la 58,8
miliarde dolari canadieni, creșterea in volum fiind de 7,8% iar de
preturi de 4,7%. Aceasta se datorează, in principal, creșterii la
exporturile de produse farmaceutice si medicinale (+35,6%), la alte
produse alimentare (+12,3%) si la produsele din carne (+21,4%).
Vehiculele cu motor si părți ale acestora au crescut cu 9,3%, la
74,5 miliarde dolari canadieni. Jumătate din creșterea exporturilor a
fost datorata autoturismelor si camionetelor ușoare, care au crescut cu
6,8%, la 49,7 miliarde dolari canadieni. Motoarele pentru vehicule si
părți ale acestora au crescut, de asemenea, cu 15,3%, la 19,6 miliarde
dolari canadieni.
Importurile au totalizat 524,2 miliarde dolari canadieni. S-au
înregistrat creșteri la 9 din 11 secțiuni din Sistemul Nord-American de
Clasificare a Produselor (NAPCS), in frunte cu bunurile de consum si
produsele minerale metalice si nemetalice.
Importurile de bunuri de consum au crescut cu 8,9%, la 106,2
miliarde dolari canadieni. Bunurile diverse si furnituri (+10,2%),
produsele farmaceutice si medicinale (+12,0%) si îmbrăcăminte,
încălțăminte si accesorii (+9,5%) au avut principala contribuție la
acesta secțiune. Pe ansamblu, preturile au crescut cu 7,4%, iar in
volum creșterea a fost de 1,3%.
Importurile de produse minerale metalice si nemetalice au crescut
cu 15,5%, la 46,2 miliarde dolari canadieni, cu o creștere in volum de
9,9%. Creșterile la import cele mai importante au fost la fier brut, otel
si feroaliaje si produse de baza si semifabricate din metale feroase
(+20,5%), ca si la metale prețioase si aliaje din metale prețioase
(+23,3%).

Poziția investițională externa a Canadei

13 
 
 Intrările de investiții străine directe in Canada au depășit ușor
ieșirile, respectiv investițiile directe ale Canadei in străinătate, cu 1,4
miliarde dolari canadieni in 2014, comparativ cu 20,6 miliarde dolari
canadieni in 2013. Acest domeniu a înregistrat in Canada cinci ani
consecutivi de fluxuri de ieșiri nete de fonduri de investiții directe.
Poziția neta a activelor investiționale directe ale Canadei in
străinătate a înregistrat un record de 227,2 miliarde dolari canadieni
la sfârșitul anului 2014.
Investițiile directe ale Canadei in străinătate au crescut cu 58,3
miliarde dolari canadieni, ajungând la un total de 1.313,9 miliarde
dolari canadieni in 2014, in principal datorită fluxurilor puternice de
investiții dar si unui dolar canadian mai slab. Reevaluarea ca efect al
slăbirii dolarului canadian a contribuit, de asemenea, la creșterea
activelor internaționale ale Canadei denominate in valute străine.
Investițiile străine directe
Stocul de investiții canadiene directe in străinătate a crescut cu
67,3 miliarde dolari canadieni, la un total de 828,8 miliarde dolari
canadieni in 2014. Statele Unite au deținut aproape doua treimi din
creșterea pe ansamblu a investițiilor directe ale Canadei in străinătate
in acest an. Fluxurile de învestiții ca si efectul reevaluării dolarului
SUA fata de dolarul canadian, au contribuit la întărirea acestei poziții.
Europa a rămas a doua cea mai populara destinație de investiții
directe a investitorilor din Canada in 2014. Activele de investiții
directe in Europa au crescut ușor cu 0,9% la 191,5 miliarde dolari
canadieni. Aceasta reflectă creșterile din Marea Britanie si Elveția,
moderate de reduceri, in special din Luxemburg si Franța.
Nivelul investițiilor străine directe in Canada a crescut cu 40,3
miliarde dolari canadieni, la 732,3 miliarde dolari canadieni in 2014.
Investitorii direcți din SUA si-au majorat participațiile cu 19,5 miliarde
dolari canadieni, la un total de 361,4 miliarde dolari canadieni,
reprezentând aproape jumătate din toate investițiile străine directe
din Canada.
Investitorii direcți din Asia si Oceania au continuat sa-si
consolideze poziția in Canada in 2014, investițiile lor avansând cu 7,9

14 
 
miliarde dolari canadieni, la un total de 85,9 miliarde dolari canadieni.
China a contribuit cu aproape 60% la aceasta creștere.
Sectoarele manufacturiere si ale mineritului au înregistrat peste
jumătate din creșterea stocului de investiții străine directe in Canada
in 2014. Poziția de investiții străine directe in sectorul manufacturier in
Canada a crescut cu 11,2 miliarde dolari canadieni la 215,7 miliarde
dolari canadieni.
Sectoarele mineritului si extracției de țiței si gaze naturale au
crescut cu 10,9 miliarde dolari canadieni la 152,0 miliarde dolari
canadieni. Din anul 1999, aceste doua sectoare împreuna au atras
aproape jumătate din investițiile străine directe in Canada.

SCHIMBURILE COMERCIALE BILATERALE ROMANO-CANADIENE

Conform Statistics Canada, exportul romanesc in Canada in 2014 s-
a situat la nivelul de 383,1 milioane USD, înregistrând o creștere de
55,4% fata de anul anterior. Datele statisticii române indica un nivel de
207,8 milioane USD si o creștere de 29,6%, la aceeași perioada.
Importul României din Canada in 2014, conform datelor statistice
canadiene, se ridica la 98,1 milioane USD, înregistrând o creștere de
3,4% la același interval. Conform statisticii române, importul a fost de
76,8 milioane USD in 2014, in scădere cu -48,5%.
Balanța comerciala a fost excedentara pentru România in 2014,
atât conform statisticii canadiene cu 285,0 milioane USD, cat si
statisticii române cu 131,0 milioane USD.
Datele indica un record absolut la exportul romanesc in Canada in
anul trecut in ambele statistici, iar conform statisticii canadiene
inclusiv la total schimburi.
In ce privește exportul romanesc in Canada in 2014, din analiza
structurii acestuia așa cum este redata in cele doua statistici se pot
desprinde o serie de constatări, pornind de la diferențele importante la
total export, mai mare cu 84,4% in statistica canadiana, precum si la
creșterea fata de anul precedent.
Principalele constatări se refera la valori superioare care se
regăsesc in statistica Canadei pentru o serie de categorii importante de

15 
 
produse, cum sunt: produsele textile, cu 51,8 milioane USD fata de 6,0
milioane USD in statistica romana, încălțăminte 27,8 fata de 0,2
milioane USD, metale si produse din metal 159,3 fata de 123,3
milioane USD, mașini si echipamente electrice 62,7 fata de 25,3
milioane USD, vehicule 19,2 fata de 10,7 milioane USD, mase plastice,
cauciuc (anvelope) 18,1 fata de 11,6 milioane USD, diverse produse
(mobila) 14,8 fata de 6,2 milioane USD, produse alimentare, băuturi
(vinuri) 6,7 fata de 3,7 milioane USD, etc.
Alte categorii înregistrează niveluri inferioare in statistica
canadiana, cum sunt produse ale regnului vegetal (cereale), 6,2 fata
de 14,4 milioane USD, datorita specificului de marfa negociata la
bursa.
Pe lângă aceste diferențe de pondere, unele din aceste categorii
înregistrează si creșteri notabile, cum sunt la metale 106,4%, textile
23,3%, vinuri 118,6%, vehicule 276,8%, mașini si echipamente electrice
39,0%.
O mare parte din diferențele înregistrate între cele două statistici
se explică prin re-exporturile de produse românești în Canada făcute
de parteneri vest-europeni si americani, in principal companii
puternice cu filiale si rețele de distribuție proprii în Canada, fenomen
vizibil în cazul produselor textile și de îmbrăcăminte, ca si la
încălțăminte, produse din metal, anvelope, mobilier din lemn, vinuri.
În timp ce in statistica vamală românească aceste operațiuni sunt
înregistrate ca livrări efectuate, de exemplu, către state membre UE,
statistica vamală canadiană le înregistrează ca importuri din România
(după originea acestora).
În legătură cu exporturile românești în Canada trebuie subliniat că
statistica vamală canadiană este precisă, incluzând toate produsele de
origine română intrate în Canada, indiferent de câte țări au fost
tranzitate înainte ca acestea să pătrundă pe teritoriul vamal canadian
și reflectând fidel valoarea mărfurilor în vamă, deoarece, conform
principiului „first sale” importatorii canadieni declară ca valoare în
vamă prețul la care producătorul român a vândut marfa primului
intermediar, neincluzând și costurile ulterioare de transport,
asigurare, ambalare, marcare, tranzit, etc., sau alte costuri legate de
publicitate pe care, de regulă, intermediarii le adaugă la prețul inițial.

16 
 
 In ce privește importul, diferența principala survine la categoria
produse minerale (petroliere), unde statistica canadiana notează 45,5
fata de 0,1 milioane USD in statistica romana, efect al specificului
negocierii contractelor pentru produse de bursa aflate in marea libera.
La categoria mașini si echipamente electrice se remarca o situație
similara cu cea de la export, respectiv un nivel superior in statistica
canadiana de 23,4 fata de 16,7 milioane USD in statistica românească.
Dimpotrivă, la produse chimice (farmaceutice), statistica romana
indica 28,8 fata de 0,8 milioane USD in statistica canadiana, rezultat al
politicii de piață a marilor concerne de profil.

PRIVIRE GENERALA ASUPRA PIEȚEI CANADIENE

Piața Canadei
Canada este una din tarile industrializate ale căror economii sunt
cel mai dependente de comerțul exterior, importul si exportul Canadei
reprezentând împreuna circa 53% din Produsul Intern Brut (PIB)
nominal. Cu toate acestea, in mod tradițional, aproape tot acest
comerț se desfășoară cu Statele Unite, comerțul cu ale tari fiind, in ca
mai mare parte, de o importanta secundara.
La nivelul anului 2002, circa 76% din volumul total al schimburilor
comerciale se derulau cu SUA, însă eforturile guvernului canadian din
ultimii 12 ani de a diversifica piețele de export si de a încheia acorduri
de liber schimb cu numeroase tari dezvoltate si in curs de dezvoltare
au dat roade, conducând la cea mai importanta schimbare in
direcționarea comerțului Canadei din ultimii 100 de ani.
Canada este o piața prospera si înalt sofisticata care oferă
oportunități semnificative pentru exportatori. Însă, data fiind
competiția acerba si faptul ca piața este foarte curtata, exportatorul
trebuie sa ofere ori un produs cu totul nou ori sa fie capabil sa înlăture
furnizorii existenți cu oferte mai atrăgătoare in termeni de design,
calitate, preț sau service. Ca urmare, este vital pentru exportatori sa
cunoască trendurile de consum la produsele lor, pentru a obține acces
pe termen lung pe piața si a-si păstra avantajul competitiv.

17 
 
 Deschiderea Canadei către importuri, PIB-ul înalt pe locuitor si
creșterea economica face aceasta piața deosebit de atrăgătoare.
Conform datelor Organizației Mondiale a Comerțului, in 2010 Canada se
situa pe locul 11 intre tarile cu cele mai multe importuri pe plan
mondial. Canada se afla si intre tarile cu cel mai mare import pe
locuitor, importând aproximativ de doua ori mai mult, pe locuitor,
decât SUA. Proporția in care activitatea economica a Canadei se
bazează pe comerțul internațional este mai înalta decât a oricărei alte
tari din G7.
Fiind o economie dezvoltata dar cu o populație reprezentând circa
1/10 din cea a SUA, piața canadiana este mai accesibila ca mărime
pentru noii exportatori care încearcă sa pătrundă pe piața nord-
americana pentru prima oara. De exemplu, comenzile vor fi de regula
mai mici, existând debușeuri mai puține si mai concentrate de urmărit.
Experiența dobândita pe piața Canadei poate fi utila, mai ales daca
exportatorul vizează piața mai larga nord-americana. De asemenea,
Canada oferă si avantajul unei populații francofone considerabile.
Întrucât tara are un standard de viată foarte înalt si un venit înalt
pe locuitor, aceasta le conferă cetățenilor ei puterea de cumpărare de
care au nevoie pentru a-si permite calitatea mai înalta la produsele
solicitate.
Canada este una din națiunile cele mai prospere, cu un Produs
Intern Brut (PIB) măsurat in baza parității puterii de cumpărare de
1.300 miliarde dolari. In 2010, PIB-ul Canadei reprezenta 2% din
Produsul Brut la nivel mondial, iar PIB-ul pe locuitor era unul dintre
cele mai înalte, respectiv 39.600 dolari. Ca urmare, canadienii dispun
de venituri consistente pentru a cheltui pe produse si servicii, atât din
producția interna cat si din import.
In 2009, media anuala a veniturilor, după plata taxelor, la o
familie cu doi părinți si copii a fost de 74.700 dolari, iar pentru o
persoana singura a fost de 31.500 dolari. Un cămin canadian a cheltuit
in medie 71.177 dolari in 2009, in creștere cu 2,2% fata de 2007.
Cheltuielile cu locuința au reprezentat 20% din buget, in timp ce
transporturile reprezentau 13% iar alimentele 10%. Preturile la
alimente au crescut cu 4,4% in 2011, conform măsurătorilor întreprinse
prin Indicele Preturilor de Consum, aceasta fiind una din cele mai mari
creșteri anuale la acesta categorie din 2002.
18 
 
 Canada este o economie bogata in resurse, cu disponibil ridicat la
cele mai multe materii prime minerale si la multe materii prime
agricole. Producția interna, ca urmare, satisface cele mai multe din
cererile interne de petrol si alți combustibili, peste, cereale, lemn si
cherestea, cărbune si un mare număr de metale feroase si neferoase.
Cu toate acestea, oportunitățile sunt încă numeroase la cele mai multe
din sectoarele bunurilor de consum finite.
Sectorul de retail este o parte vitala economiei si societății
canadiene. Contribuția directa a comerțului de retail asupra economiei
a fost de 74,2 miliarde dolari in 2009, reprezentând 6,2% din PIB-ul
Canadei. Rata de creștere a sectorului de retail al Canadei a fost cu
34% mai rapida decât cea a sectorului de retail al SUA si cu 96% mai
mare decât creșterea economica intre 2004 si 2008. Rata angajărilor in
retail a crescut cu 2,4% pe an intre 2002-2009, sectorul cuprinzând 2,0
milioane angajați, respectiv 11,9% din totalul populației active in 2009.
Prin investițiile in Tehnologia Informațiilor si Comunicațiilor (ICT),
infrastructura comerciala si servicii logistice si de transport, sectorul
de retail a influențat semnificativ alte sectoare ale economiei.
Sectorul retail a investit :
 5,9 miliarde dolari in mașini și echipamente, inclusiv 1,6 miliarde
dolari in ICT in 2008, mai mult decât sectorul prelucrător al Canadei
sau decât sectorul retail din SUA, in termeni de dolari investiți pe ICT
raportat la PIB.
 5,5 miliarde dolari in infrastructura si a condus la alte investiții
de 2,7 miliarde dolari ale altor industrii pentru dezvoltarea de
shopping centre, plaza centre, mall-uri si magazine in 2007
 1,0 miliarde dolari in servicii de logistica si transport in 2008.

Piețele regionale
Canada este compusa din cinci piețe regionale de dimensiuni
diferite – Canada Centrala, Preeriile, Columbia Britanica, Canada
Atlantica si Teritoriile.
Canada Centrala: Aceasta regiune include provinciile Ontario, cu
13,5 milioane locuitori si Quebec cu 8 milioane. Regiunea sudica a
acestor doua provincii, care cuprinde 62% din populația Canadei,
constituie inima industriala a tarii.

19 
 
 Întrucât Ontario este majoritar vorbitor de engleza iar franceza
este limba dominanta in Quebec, cele doua provincii trebuie abordate
ca piețe distincte, deși economiile lor au multe in comun. Ambele sunt
înalt urbanizate si cu niveluri relativ înalte ale salariilor si ocupării
forței de munca.
Luate împreuna, Ontario si Quebec sunt responsabile pentru
aproape 58% din vânzările de retail in Canada. Cea mai bogata si mai
dens populata zona din Canada este regiunea intens industrializata din
sudul provinciei Ontario. Aici este concentrata o mare parte a
industriei prelucrătoare la nivelul tarii precum si cei mai mulți
beneficiari ai acesteia.
Preeriile: Regiunea cuprinde trei provincii: Alberta, Manitoba si
Saskatchewan si aproximativ 17,7% din populația Canadei. In trecut
aceste provincii erau predominant agricole, concentrate mai ales pe
ferme de cereale si vite. Descoperirile geologice, mai ales de petrol in
Alberta, au transformat semnificativ economiile acestora, promovând
urbanizarea si creșterea.
Columbia Britanica: Este a treia cea mai intens populata
provincie, cu peste 13% din populația tarii. Are o economie
diversificata, la care cele mai mari contribuții le au silvicultura,
mineritul, turismul, pescuitul, transportul, tehnologiile înalte si
industria filmului. Sectorul extracției de petrol si gaze se apreciază ca
va înregistra cea mai mare creștere la investițiile de capital.
Canada Atlantica: Cu 2,4 milioane locuitori, provinciile New
Brunswick, Nova Scotia, Prince Edward Island si Newfoundland and
Labrador dețin aproximativ 6,8% din populația Canadei, in scădere de
la 7,8% in 2008. Bazata in cea mai mare parte pe pescuit si agricultura,
regiunea este in mod tradițional cea mai rurala si cea mai puțin
diversificata parte a Canadei. Totuși, la fel ca pentru Columbia
Britanica, sectorul petrol si gaze începe sa aducă cea mai mare
contribuție la creștere in Newfoundland and Labrador.
Piețele zonelor urbane
Cele 12 cele mai mari orașe ale Canadei cuprind circa 54% din
populația tarii, in timp ce Toronto, Montreal si Vancouver dețin 62% din
acest subtotal, prezentând caracteristicele tratate in continuare.

20 
 
 Toronto
Cu o populație de 5,6 milioane, Toronto este cel mai mare centru
urban din Canada, fiind capitala provinciei Ontario. Este centrul de
greutate al industriei in provincie si prezinta o diversitate etnica din
toate colturile lumii. Orașul este centrul financiar si industrial al
Canadei, fiind sediul a peste jumătate din cele mai mari companii ale
tarii, al principalelor bănci si instituții financiare. De asemenea, un
mare număr de importatori si departamente de achiziții ale
principalilor retaileri canadieni își au sediul in Toronto.
Montreal
Este al doilea mare centru urban al Canadei, cu o populație de 3,8
milioane, fiind si cel mai mare oraș vorbitor de franceza din lume,
aflat in afara Europei. Totuși, engleza este de asemenea larg utilizata,
mai ales de persoanele implicate in afaceri. Deși provincia Québec este
mai puțin prospera decât Ontario, Columbia Britanica sau Alberta,
orașul Montreal este foarte căutat iar clienții săi se disting prin
sofisticare. Veniturile personale si vânzările de retail pe locuitor sunt
peste media naționala. Montreal este un important centru național de
afaceri, in special in domenii ca moda vestimentara, engineering, cel
aerospațial si al finanțelor.
Un număr semnificativ de mari corporații își au sediul in oraș,
inclusiv companii de top in software si biotehnologii, ale căror oficii
centrale in Montreal oferă posibilități de angajări de profil înalt. Cu
mai mulți studenți de ciclu superior pe locuitor decât oricare oraș din
America de Nord, acesta nu are lipsa de tineri înalt educați.
Comunitatea de afaceri de limba franceza din provincia Quebec
tinde sa fie mai deschisa decât cea din Ontario, ceea ce face din
Montreal un centru dinamic de afaceri deschis la noi oportunități
dincolo de America de Nord. In plus, Montreal este un mare port si
sediu pentru numeroși importatori.
Vancouver
Un impresionant oraș-port pe coasta Pacificului, Vancouver este
un centru de afaceri in creștere, cu peste 2,3 milioane locuitori. Ca cel
mai mare centru urban din vestul Canadei, Vancouver este si o
dinamica poarta de intrare din regiunea Asia-Pacific. Un mare număr

21 
 
de imigranți din Hong Kong si multe tari asiatice s-au stabilit in
ultimele decade in zona Vancouver, ducând la transformarea
componentei etnice si culturale a orașului si la întărirea legăturilor cu
regiunea Asia-Pacific.
In același timp, mulți locuitori din alte părți ale Canadei s-au
mutat in regiunea Vancouver, pentru a beneficia de vremea
temperata, excelentele oportunități recreaționale si modul de viață
atrăgător. Ca urmare a acestui influx, costurile imobiliare pentru
locuințe si spațiu comerciale au crescut semnificativ.
Companiile din silvicultura si minerit constituiau fundamentul
afacerilor in Vancouver, însă sectoarele manufacturiere si ale
serviciilor, incluzând producția de film si televiziune, bănci - finanțe,
cercetare si dezvoltare high-tech s-au extind in ultima decada, ducând
la diversificarea economiei locale. Cele mai multe din exporturile din
Asia către Canada intra prin Vancouver, ca si o parte din exporturile
din Asia destinate pieței Statelor Unite. Deși un număr semnificativ de
importatori au sediul in Vancouver, aceștia sunt mai putini decât in
Toronto sau Montreal.
Ottawa-Gatineau
Economia capitalei Canadei, Ottawa, din provincia Ontario, este
strâns legata de orașul Gatineau, aparținând provinciei Quebec, cele
doua orașe fiind separate de râul Ottawa. Deși predominanta este
ocuparea populației in sectoarele guvernamentale si de înaltă
tehnologie, aranjamentele de munca ale celor 1,2 milioane locuitori,
in cea mai mare parte cu educație înaltă (44% sunt bilingvi, de engleza
si franceza), merg si in afara regiunii „capitalei naționale”. Venitul pe
locuitor face din Ottawa una din cele mai prospere piețe din Canada.
Calgary
Ca rezultat al Acordului NAFTA si exploatării zăcămintelor
petroliere, Calgary a devenit placa turnanta a economiei vestului
Canadei. A avut cea mai rapida creștere a populației din tara, de 12,6%
in intervalul de cinci ani 2006-2011.
Calgary deține cea mai mare parte a industriei de petrol si gaze a
Canadei, ca si multe servicii si capacitați de tehnologii avansate care s-

22 
 
au dezvoltat in jurul producției de petrol si gaze. Costul vieții in
Calgary este al doilea intre cele mai înalte din tara, după Edmonton.
Dificultățile persistente in domeniul energiei si efectele sale
colaterale au lovit însă puternic economia din provincia Alberta in
2015, care a avut cea mai puternica rata de creștere intre provincii in
2014, de 4,2%.
Halifax
Situat pe Coasta de Est, Halifax este cel mai mare oraș din Canada
Atlantica, cu o populație de circa 0,4 milioane. Halifax este capitala
provinciei Nova Scotia si un important oraș-port, fiind cel mai
important centru industrial si comercial din regiune. Deși regiunea
Canada Atlantica in mare este mai puțin frecventată decât cele mai
multe părți din Canada, in 2012 costul vieții a fost pe locul opt in
Canada. Capitala provinciei Newfounland, St. John, a fost mai puțin
scumpa decât Halifax, dar o alta capitala din provinciile Atlantice,
Charlottetown din Prince Edward Island, a fost al treilea oraș după
costul vieții din Canada

Trendurile de consum si oportunitățile pieței canadiene

Doua probleme majore au incidenta importanta asupra bazei
consumului in Canada: populația devine tot mai diversificata etnic si
tot mai vârstnica.
De interes pentru mulți exportatori sunt oportunitățile unei piețe
in creștere de produse etnice. Imigrația a devenit tot mai importanta
in ultimele decade, in timp ce rata natalității in Canada a scăzut
treptat sub nivelul de înlocuire. Aceasta componenta etnica in creștere
are un efect foarte important asupra obiceiurilor de cumpărături.
Produsele pe care le cumpăra noii veniți si serviciile pe care le
utilizează sunt extrem de variate si multi-etnice. Canadienii ne-
imigranți sunt, de asemenea, influențați in deciziile lor de cumpărare
de diversitatea etnica in creștere care exista azi in Canada. De
exemplu, exista un trend îndreptat spre cumpărarea de produse
alimentare exotice cum sunt preparatele etnice ușor de pregătit, un
tip de produse care ilustrează tipic amestecul de culturi.

23 
 
 Grupurile etno-culturale ale Canadei tind sa fie concentrate mai
ales in Toronto, Montreal, Vancouver si Hamilton; alte puternice
grupuri etnice se înregistrează in Windsor, Kitchener, Abbotsford,
Ottawa, Calgary, London si Victoria. Ca rezultat, aceste orașe dezvolta
nișe de piața înalt specializate pentru produse si servicii etnice. Chiar
daca 19% din populația Canadei nu exprima o afinitate religioasa,
Canada are o larga diversitate religioasa care, in același timp, oferă
oportunități de nișa mai ales pentru cadouri specializate, produse
alimentare si de îmbrăcăminte.
Canada, la fel ca cele mai multe țari dezvoltate care au cunoscut
rate înalte ale natalității la sfârșitul celui de-al doilea război mondial,
are o populație in îmbătrânire, formata din acei ‚baby boomers’ care
au atins vârsta de pensionare.
Pana in 2021, circa 19% din populație va avea peste 65 de ani. Spre
comparație, in 1971 sub 8% din canadieni aveau vârsta de pensionare.
Intr-o anumita măsura Canada reușește, datorita imigrației, sa
absoarbă problema demografica reprezentata de numărul ridicat de
pensionari si lipsa de forța de munca. Cu toate acestea, variațiile
majore ale numărului de canadieni considerați „persoane in vârsta”,
constituie mize importante pentru economie si factorii de decizie.
Aceste variații oferă, in egala măsura, posibilitatea comercianților si
întreprinderilor sa-si vândă produsele către acest segment de populație
aflat in rapida creștere. Mai multe sectoare înregistrează impulsuri
majore ca urmare a creșterii puterii de cumpărare a acestor persoane
in vârsta încă active dar pensionate in cea mai mare parte, a timpului
lor liber, a direcțiilor lor de interes si a prosperității lor destul de
importante (raportata la cea a pensionarilor din generațiile
precedente).
Acest grup reprezintă o piața atractiva, in creștere rapida si înalt
specializata. In timp ce in trecut aceasta piață a fost neglijata, acum
oamenii de afaceri îndreaptă cu succes oferta de produse si servicii
către segment, care are mai mult venit disponibil decât au avut
părinții lor, un important avantaj pentru aceasta piață țintă. Exista mai
mare cerere si, ca urmare, oportunități de afaceri in domenii foarte
diferite ca turism, menaj casnic, renovări locuințe, servicii de livrare
produse de sănătate si produse de îngrijire, servicii de sănătate,
precum si jucării si articole de copii costisitoare pentru nepoți. Este,
24 
 
de asemenea, o populație interesata in fitness, recreere si întreținerea
unei bune sănătăți.
Într-adevăr, mai mulți din acești ‚baby boomers’ prefera sa se
pensioneze înainte de 65 de ani. Turismul, serviciile de sănătate
facultative (de ex. intervențiile cosmetice), produsele recreative cum
sunt echipamentul sportiv si produsele speciale de foarte mare
valoare, inclusiv din sectorul alimentar, de moda si al textilelor pentru
decorațiuni sau pentru decorarea casei, pot beneficia de cheltuieli
disponibile superioare mediei la astfel persoane in etate. Aceste
elemente sunt de luat in seama de exportatorii capabili sa ofere
produse sau servicii către acest important segment al populației
canadiene precum si către detailiștii sau întreprinderile canadiene ce
le oferă serviciile.
Sectorul produselor de sănătate naturale este un sector care ce
cuprinde o mare varietate de produse cum sunt vitaminele,
suplimentele alimentare si medicamentele homeopatice, in cea mai
mare parte vândute in Canada persoanelor in vârsta.
Canadienii, in general, se bucura de un înalt standard de viată.
Peste 20% din familii se bucura de un venit de peste 70.000 dolari. O
astfel de prosperitate s-a tradus intru-un trend crescător al
proprietarilor de case – fie ei persoane singure, cămine cu dublu venit
sau persoane mai in vârsta, ceea ce a condus la o creștere puternica a
construirii de case noi, a activităților de renovări si remedieri la case.
Numărul mare de cămine canadiene a susținut un nivel semnificativ al
cheltuielilor îndreptate spre o gama larga de bunuri de folosința
îndelungata, de la automobile si case, la mobila, produse
electrocasnice si electronice, decorațiuni interioare. Exista, de
asemenea, o piață semnificativa pentru o gama larga de produse
destinate timpului liber si recreerii.
Specificul căminelor canadiene prezinta mai multe oportunități
pentru furnizorii in aceasta piață. De exemplu, căminele de o persoana
reprezintă mai mult de 26% din total. Produsele care economisesc efort
si timp cum sunt alimentele semipreparate si electrocasnicele
ajutătoare sunt cerute de acest segment.
Un trend asociat este legat de numeroasele case canadiene recent
construite care includ si un birou in locuință, conectat la internet si

25 
 
mai multe computere. Astfel de birouri in casele deja existente
reclama si unele renovări. Spre deosebire de trecut, aceste birouri sunt
spatii de munca eficiente, solicitând produse si servicii adaptate
corespunzător necesitaților individuale. Mobila si accesoriile pentru
birourile de locuință sunt afaceri înfloritoare in Canada.
Canadienii au un bun nivel de educație si sunt avizați in privința
cumpărăturilor care le fac. Ei sunt interesați in hrana sănătoasă si
articole de valoare înalta. Sunt clienți exigenți, interesați mai mult in
bunuri durabile si pe care se pot baza decât in articole de calitate
scăzută. De asemenea, sunt si buni cunoscători in privința preturilor,
devenind dificila chiar si vânzarea produselor cu caracter de noutate.
In completarea acestor trenduri principale si a oportunităților pe
care le reprezintă se disting si alte oportunități la consumatorii
canadieni, provenite din preocuparea curenta (si in creștere) pentru
mediu si sănătate. Conștientizarea acestor probleme face ca, in
Canada, regula sa o constituie oferirea numai de produse sigure si
nedăunătoare. Aceasta se aplica mai ales in cazul produselor pentru
copii. In general, produsele prietenoase cu mediul ca detergenți mai
puțin poluanți, produse si ambalaje biodegradabile sau reciclabile sunt
privite mai favorabil.
Exista un trend către incorporarea de noi tehnologii in
îmbrăcăminte, accesorii casnice si produse de agrement, ca si la
cumpărarea de produse de înalta calitate sau exotice. Canadienii vor
continua sa pretindă accesibilitate si utilitate imediata la produsele
cumpărate. Întrucât consumatorii sunt inclinați atât către cariera cat
către recreere, ei vor avea mai puțin timp disponibil pentru sarcini
casnice. Ca urmare, produsele si serviciile care vor economisi efort si
timp vor continua sa rămână populare.
SISTEMUL DE COMERȚ
Acorduri comerciale
Canada este parte la mai multe acorduri regionale, bilaterale si
multilaterale pentru comerțul cu bunuri si servicii. Aceste acorduri
acoperă domenii ca accesul pe piețe, investiții, achiziții
guvernamentale, subvenții, concurenta in agricultura si servicii,
drepturi de proprietate intelectuala, soluționarea diferendelor, taxe
antidumping si compensatorii. Exista, de asemenea, un Acord Privind
26 
 
Comerțul Intern, care urmărește sa reducă barierele inter-provinciale
in mișcarea de persoane, bunuri, servicii si investiții in interiorul
Canadei.
Acordul CETA
CETA, respectiv „Acordul Cuprinzător in Domeniul Economic si
al Comerțului intre Uniunea Europeana si Canada” (The
Comprehensive Economic and Trade Agreement Canada-EU) este
considerat acordul de liber schimb cel mai ambițios negociat de
Canada după Acordul de Liber Schimb Nord-American (NAFTA) si
aceasta din doua motive.
Primul, este amploarea acestuia. Acordul va oferi întreprinderilor
canadiene un acces privilegiat la o piață de 500 milioane de
consumatori europeni. Astfel, Canada va deveni singura tara din G7 cu
acces preferențial către cele mai mari piețe din lume, UE si SUA.
Al doilea privește calitatea sa. CETA este un acord de liber schimb
de a doua generație. Pe lângă reducerea barierelor de natură directa
cum sunt taxele vamale si cotele, acordul vizează eliminarea
barierelor indirecte care dăunează cooperării economice dintre cele
doua regiuni. Intre altele, acordul urmărește sa genereze o mai buna
armonizare a reglementarilor si regulilor comerciale, o mai mare
mobilitate a persoanelor, un mai bun acces la piața achizițiilor publice
si o mai buna protecție a proprietății intelectuale si a investițiilor
străine directe.
Aceasta ultima caracteristica va fi îndeosebi pusa in valoare in
măsura in care reflecta o noua realitate in comerțul internațional. Mai
mult ca oricând, întreprinderile canadiene si europene dezvolta
colaborări internaționale pentru a produce bunuri si servicii in cadrul
lanțurilor de aprovizionare globale. Exista deci o cerere crescândă a
comunității de afaceri pentru crearea unui mediu in care
întreprinderile pot sa se conecteze mai rapid si mai eficace cu
partenerii lor din străinătate.
In ansamblu, CETA va permite un acces mai rapid si mai puțin
costisitor către piețele din Canada si UE pentru întreprinderile
exportatoare, introducând masuri ce vizează reducerea obstacolelor
tehnice asupra comerțului si intensificarea cooperării in reglementare.

27 
 
Aceasta se va traduce intre altele, prin reducerea costurilor si câștiguri
de eficienta pentru cele doua Părți ale CETA.
Acordul Cuprinzător in Domeniul Economic si al Comerțului intre
Canada si UE este aducător de noi perspective pentru întreprinderile
stabilite in teritoriul fiecărei din cele doua Părți. Fie ca este vorba de
impactul asupra lanțului de valori, asupra comerțului cu tarile terțe la
Acord sau a schimburilor intre cele doua Părți la Acord, peisajul
economic si de reglementare existent va fi parțial bulversat.
Precursor al acordurilor de noua generație, Acordul aduce
eficacitatea atât de mult așteptată de lumea întreprinderilor,
acționând mai ales asupra obstacolelor așa-numite „în spatele
frontierelor”. Acestea sunt cele pe care întreprinderile le reclama cel
mai frecvent, invocând diferențe de reglementari justificate de rațiuni
multiple, dar care sunt surse de veritabile intervenții in comerțul de
bunuri si servicii.
Anumite sectoare si, mai ales, industriile farmaceutica,
agroalimentara si de automobile sunt printre sectoarele cele mai
favorizate prin acest acord. Printr-o proprietate intelectuala
protejata, o eliminare aproape completa a barierelor tarifare ale
comerțului, schimburile comerciale si investițiile reciproce vor creste
sensibil, in avantajul celor doua Părți la Acord.

Sistemul de Taxe
Guvernul federal impune 5% prin Goods and Services Tax (GST)
aproape asupra tuturor bunurilor si serviciilor vândute in tara. Numai
alimentele vândute in magazinele alimentare, serviciile medicale si
stomatologice si puține altele sunt exceptate. Din anul 2010, provincia
Ontario a înlocuit taxa provinciala asupra vânzărilor si taxa federala
GST cu o taxa armonizata asupra vânzărilor (HST). Aceasta se aplica la
cele mai multe furnizări de bunuri si servicii din Ontario la un nivel de
13%, constând din 5% partea federala si 8% partea provinciei. Un HST se
aplica si in Provinciile Atlantice.
Importurile fac obiectul GST sau părții federale din HST, cu câteva
excepții. De exemplu, bunurile importate de companiile care
efectuează servicii de procesare pentru nerezidenți si exporta ulterior

28 
 
produsele rezultate fără a fi folosite in Canada, sunt considerate
importuri netaxabile. GST/HST este calculat asupra valorii mărfurilor
in dolari canadieni, inclusiv taxa vamala si accizele, si se percepe la
frontiera in același timp cu taxele vamale. Importatorul este
responsabil cu plata taxelor bunurilor importate. Detalii pe Canada
Revenue Agency www.cra-arc.gc.ca.
Actul normativ Special Import Measures Act reglementează
aplicarea de taxe compensatorii asupra bunurilor importate care
cauzează daune industriei canadiene prin subvenții in tara de origine.
Taxele antidumping pot fi, de asemenea, aplicate daca mărfurile sunt
importate la preturi mai mici decât prețul lor de vânzare in tara de
origine. Aceste masuri sunt conforme cu reglementările care
guvernează taxele de dumping, subvenții si compensații trasate prin
WTO Anti-dumping Agreement si prin WTO Agreement on Subsidies and
Countervailing Measures.
Taxa vamală
Numai guvernul federal poate impune taxe vamale asupra
bunurilor si serviciilor care intra in Canada. Toate produsele care intra
in Canada trebuie sa fie declarate la Canada Border Services Agency
(CBSA), agenția federala responsabila cu respectarea legislației vamale
canadiene. Aceasta se realizează, de regula, la punctul de intrare
printr-un broker vamal reprezentând pe importator sau chiar de
importator in persoană. In general, bunurile sunt eliberate imediat
după prezentarea documentației minime solicitate. In termen de
câteva zile, ori importatorul ori brokerul trebuie sa prezinte
documentele vamale finale si sa plătească toate taxele si taxele
vamale datorate. Pentru a facilita vămuirea mărfurilor, exportatorii
trebuie sa se asigure ca documentația furnizata importatorilor ajunge
completa si la timp.
Nivelul taxelor vamale
CBSA poate asista pe importator in determinarea taxelor vamale
pe care le are de plătit asupra mărfurilor. Importatorul, folosind
informația de la furnizor, trebuie sa pună la dispoziție o descriere
detaliata a mărfurilor, inclusiv codul de 10 cifre din Sistemul
Armonizat (HS), valoarea acestora si originea. Pe aceasta bază, CBSA
poate consilia asupra metodei potrivite de evaluare, clasificare si

29 
 
tratament tarifar. Detalii privind taxele vamale sunt disponibile pe
www.cbsa-asfc.gc.ca.
Nivelul taxelor vamale depinde de tratamentul vamal acordat de
Canada tarii de origine a importurilor. Tratamentul tarifar, care poate
fi influențat de tara de origine materiilor prime si componentelor,
prevede acordarea tarifului Clauzei Națiunii celei mai favorizate (MFN)
pentru toate tarile membre ale Organizației Mondiale a Comerțului
(WTO) si tarilor care beneficiază de acorduri bilaterale cu Canada;
tarifului pentru tarile din Caraibe membre ale Commonwealth;
tarifului pentru cele mai puțin dezvoltate tari (LDCT), tarifului vamal
preferențial prin diferitele acorduri de liber schimb si Tarifului General
Preferențial (GPT) pentru tarile in curs de dezvoltare. Pentru a se
califica pentru unul din aceste tarife vamale, companiile exportatoare
trebuie sa furnizeze un certificat de Origine si sa completeze declarații
de import conform formularelor utilizate de inspectorii Guvernului
canadian. Formularele de declarații de import trebuie sa fie
completate de producătorul sau expeditorul mărfii, pentru uzul
inspectorilor Guvernului canadian. Informații detaliate pot fi obținute
prin intermediul cumpărătorului.
Conform Customs Act, baza primara a determinării valorii de
vămuire pentru importuri este valoarea de tranzacție, respectiv prețul
plătit sau plătibil pentru mărfuri, de regula după cum este specificat in
factură. In cazul tranzacțiilor intre entități din aceeași companie,
valoarea de tranzacție poate fi acceptata cu condiția ca CBSA sa fie
convinsa ca legătura intre părți nu afectează prețul de import.
Reducerile (discount) acordate la momentul in care bunurile intra in
Canada pot fi deduse din valoarea tranzacției înainte de calcularea
taxei vamale. Dacă metoda valorii de tranzacție nu poate fi aplicata,
se vor aplica una din cele 5 metode subsidiare prevăzute in
reglementările CBSA.

Documentele de import
Setul de documente cerute pentru exporturile in Canada pot
include:
- Bill of Lading (conosament, pentru transport maritim) sau Airway
Bill (scrisoare de transport aerian): acest contract de transport emis de

30 
 
cărăușul maritim sau aerian este, de asemenea, o chitanță. Da titlul de
proprietate asupra mărfurilor, iar copiile semnate sunt dovada
proprietății.
- Certificat de Origine (Forma A): CBSA solicita un certificat de
origine pentru a stabili unde au fost produse mărfurile si a determina
taxa vamala aplicabilă.
- factura comercială: este utilizată de exportator pentru a factura
mărfurile către cumpărătorul canadian. Exportatorii folosesc propriile
lor formulare, dar conținutul trebuie sa includă informații standard
cum sunt: data emiterii, numele si adresa cumpărătorului si
vânzătorului, numărul contractului, descrierea mărfurilor, prețul
unitar, numărul de unități per ambalaj, greutatea totală si condițiile
de livrare si de plată. Factura comercială este, de asemenea, folosită
de CBSA pentru determinarea taxelor vamale si a altor taxe de import
(ex. GST).
- Certificate de Inspecție: certificate sanitare si de alta natura
sunt cerute pentru anumite tipuri de produse care intra in Canada,
inclusiv plante, semințe, animale, carne, farmaceutice si furnituri
medicale.
- Packing List: Este cerut câteodată in completarea Facturii
Comerciale.

REGULI DE COMERȚ
Standardele internaționale si canadiene
Canada are reglementări stricte la nivel național, provincial si
municipal privitor la bunurile si serviciile care intra in tara. Sănătatea
umana, sănătatea mediului precum si siguranța si eficacitatea
produsului sunt primele considerații avute in vederea la aprobarea
produsului. De asemenea, reglementari cuprinzătoare se aplica in ce
privesc conținutul, ambalarea si reambalarea, etichetarea, transportul,
expedierea de mostre, manipularea, depozitarea, distribuția,
expunerea si utilizarea importurilor.
In Canada standardele internaționale pentru produse si servicii au
o importanta crescânda, considerându-se vitale pentru
competitivitatea economica si contribuind la îmbunătățiri la toate
nivelurile ciclului de producție, de la concepție la fabricare, vânzare,

31 
 
consum si activitățile post-vânzare. Organizațiile aplica standarde la o
gama tot mai larga de produse, proceduri si servicii, ca de exemplu
Organizația Internaționala pentru Standardizare (ISO) promovând, in
acest mod, inovarea si reducând riscul ca standardele sa devina o
bariera in calea competiției.
Dezvoltarea standardelor naționale canadiene este influențata de
standardele internaționale actuale sau potențiale. Aceasta permite ca
interesele cetățenilor canadieni sa fie protejate iar Canada sa-si
mențină marja competitiva a ofertei sale de produse si servicii.
Standards Council of Canada (SCC) coordonează participarea Canadei la
sistemul internațional de standarde si acreditari ale celor patru
organizații canadiene implicate in dezvoltarea de standarde si a celor
225 de organizații implicate in activitățile de certificare a produselor
sau serviciilor, de înregistrare a testărilor si sistemelor de
management.
In Canada exista trei niveluri ale serviciilor care monitorizează si
verifica conformarea la standarde:
 Organizațiile de certificare (CO), care desfășoară audit-uri la fata
locului, preiau mostre si testează produsele si serviciile in scopul de a
emite certificarea CO, ce atestă ca acestea sunt conforme cu
standardele.
 Organizațiile de testări, care executa teste conform cu
procedurile recunoscute si documentează asupra rezultatelor, in ce
privește conformarea la standarde a produselor sau serviciilor.
 Registrele sistemului de management emit certificate
companiilor care întrunesc standardele ISO.

Standardizarea
In Canada, importanta crescândă a standardelor internaționale
pentru produse si servicii a fost influențată de mai mulți factori,
incluzând: producția de masa, specializarea muncii, cererea de
componente interșanjabile, globalizarea, preocupările producătorilor
privind responsabilitățile in litigii, cererea de bunuri mai ieftine,
cererea consumatorilor pentru informații ușor de înțeles, cererea
publica de siguranța produselor si controlul de calitate si preocupările

32 
 
privind compatibilitatea tehnica si cerințele privind precizia in
măsurătorile produselor.
Standardele au devenit vitale pentru competitivitatea economica
si au contribuit la îmbunătățiri la toate nivelurile ciclului de producție,
de la concepție la manufacturare, vânzare, consum si activități post-
vânzare. Referirea la Organizația Internațională pentru Standardizare
(ISO) cu privire la managementul calității, managementul mediului si
altele (www.iso.org) constituie o sursa de prestigiu si un apanaj in
marketing pentru firmele beneficiare. Acest trend promovează
inovarea si minimizează riscul ca standardele sa devina o bariera in
calea competiției.

Standardele canadiene
Dezvoltarea de standarde naționale canadiene este influențată de
standardele internaționale actuale sau potențiale. Acestea asigură
protejarea intereselor cetățenilor canadieni iar pentru Canada
protejează marja competitivă a ofertei sale de produse si servicii.
Standard Council of Canada (SCC) coordonează participarea Canadei la
sistemul internațional de standarde si acreditează cele patru
organizații implicate in dezvoltarea de standarde si cele 225 de
organizații implicate in certificarea de produse sau servicii, testare si
înregistrare a activităților de înregistrare a sistemelor de management
in Canada (www.scc.ca).
Agențiile acreditate SCC pentru dezvoltarea de standarde in
Canada sunt Canadian Standards Association, Underwriters
Laboratories of Canada, Canadian General Standards Board si Bureau
de Normalisation du Quebec. Aceste organizații dezvoltă patru tipuri
de standarde:
- Standarde de performanță: acestea sunt stabilite după simulări
ale produsului in condiții reale de serviciu si sunt folosite in domenii ca
siguranța alimentelor, economia de combustibil si proiectarea
ambalării pentru transportul bunurilor periculoase.
- Standarde prescriptive: acestea identifica caracteristici ale
produsului cum sunt grosimea materialului, tipul si dimensiunile
pentru, de exemplu, containere metalice subterane de depozitare
lichide inflamabile.
33 
 
 - Standarde de proiectare: acestea identifica proiectarea specifica
si caracteristicile tehnice ale unui produs, ca de exemplu pentru
conducte petroliere.
- Standarde de management: acestea stabilesc standarde de
calitate si de sistemul managementului de mediu.
Verificarea
Exista trei niveluri ale serviciilor de monitorizarea si verificarea
conformării la standarde in Canada:
- Organizațiile de certificare (COs) desfășoară audituri la fata
locului, preiau mostre si testează produsele si serviciile in scopul de a
emite marca CO, care atesta ca acestea sunt conform standardelor.
- Organizațiile de testare, efectuează teste in conformitate
procedurile recunoscute si își documentează constatările cu privire la
faptul daca un produs sau serviciu întrunește standardul
corespunzător.
- Registrele managementului de sistem emit certificate către
companiile care întrunesc standardele ISO.

Legi, Reglementari si Controale

Exportatorii trebuie sa verifice atent cerințele relevante înainte
de a produce sau expedia mărfurile spre piața canadiana. Toate
etichetele trebuie sa conțină numai informații veridice si care nu induc
consumatorul in eroare.
Principalii emitenți de legi si reglementări care se constituie într-o
rețea complexa care privesc importurile sunt CBSA, Canadian Food
Inspection Agency (CFIA), Health Canada si Industry Canada.
Pe website-ul CFIA www.inspection.gc.ca se pot găsi detalii
despre:
Canada Agricultural Products Act – cuprinzând reglementari legate
de produsele lactate, oua, legume si fructe proaspete, miere de
albine, animale de șeptel si păsări, produse procesate din acestea.
Consumer Packaging and Labelling Act – ambalajele trebuie sa fie
produse, utilizate si expuse astfel încât consumatorii sa nu fie
dezinformați in privința calității si cantității produsului din ambalaj.

34 
 
Pentru unele produse preambalate se cer contenitori standard, alte
produse se vând la greutate, greutate uscata sau volum. Potențiale
infestări ale ambalajelor din lemn se afla de asemenea in atenția CFIA.
Health of Animals Act – acoperă protecția generală a animalelor,
in mod specific contra bolilor care pot afecta animalele sau pot fi
transmise de la animale la oameni.
Pe website-ul Health Canada www.hc-sc.gc.ca se pot găsi detalii
despre:
Consumer Product Safety Act – urmărește protecția si siguranța
consumatorului, aplicându-se la o mare varietate de produse de
consum incluzând jucării, produse casnice si sportive, dar nu si produse
ca vehicule cu motor si părți, alimente, medicamente (inclusiv
naturiste) si animale, acestea fiind reglementate de alte legi
canadiene. Principalele prevederi includ: raportarea incidentelor,
pregătirea si respectarea păstrării documentelor, astfel încât
produsele neconforme sa fie identificate la sursa, informații asupra
siguranței produsului, ambalarea si etichetarea, prohibiții relative la
producerea, importul, vânzarea sau publicitatea de produse de consum
care ar putea prezenta un pericol nerezonabil pentru siguranța
sănătății canadienilor.
Tariful Vamal, accesibil pe www.cbsa-asfc.gc.ca. Taxele vamale
se aplica asupra produselor importate, nu si serviciilor.
Legislația asupra mediului, accesibila pe www.ec.gc.ca. Cele trei
acte normative importante in domeniu sunt: Canadian Environmental
Assesment Act, Canadian Environment Protection Act si Species-At_Risk
Act. Acestea afectează importurile comerciale de produse agricole
care pot amenința speciile aflate in pericol de dispariție.
Reglementările de permise de export si import, accesibile pe
www.international.gc.ca. Comerțul internațional cu anumite produse
este controlat sau restricționat la frontiera canadiana. Aceste produse
necesita permise de export sau import.
CBSA solicita permise de import pentru mărfurile supuse
controlului, in particular textile si îmbrăcăminte, anumite produse
agricole, produse pentru hoteluri, arme si muniții. Cumpărătorul

35 
 
trebuie sa obțină permis de import de la Export and Import Controls
Bureau (EICB).
Legislația pentru alimente si medicamente accesibila pe
www.inspection.gc.ca. Food and Drugs Act and Regulations se aplica la
alimente, farmaceutice, produse naturiste, cosmetice si instrumente
terapeutice. Astfel de produse nu pot fi in nici un caz etichetate sau
publicizate de maniera de a înșela consumatorii. Susținerea unor
afirmații ca produsele au abilitatea de a asista in tratamentul sau de a
vindeca anumite boli cum sunt alcoolism, cancer, boli de inima sau
obezitate sunt strict interzise. Daca se fac afirmații nutriționale sau de
alta natura, se intra in zona unor reglementari suplimentare. De
exemplu, daca un produs este publicizat ca low-fat, atunci trebuie
menționat conținutul sau in proteine; daca este prezentat ca low-
sodium, trebuie specificat conținutul in potasiu; daca sunt afișate
căpșuni proaspete pe o plăcintă congelata, trebuie furnizate informații
despre toate aromele artificiale folosite.
Meat Inspection Act – importurile de carne proaspăta si carne
congelată si produse din carne sunt supuse la anumite restricții din
rațiuni de sănătate si sanitare. Numai produsele care provin din
unitățile acelor țari ale căror standarde guvernamentale au fost
aprobate de autoritățile federale canadiene pot intra in Canada.
Ambalajele cărnii importate destinate unei procesări ulterioare in
Canada, precum si conservele si semiconservele de carne trebuie sa
poarte etichete conforme cu aceasta reglementare. Exportatorii
aprobați pentru a expedia produse de carne in Canada trebuie sa
obțină Certificat de Origine conform Animal Disease and Protection
Act, precum si certificat de inspecție conform Meat Inspection Act.
Tot pe acest site se găsesc informații legate de Health of Animals
Act, care guvernează protejarea animalelor, in special de bolile si
substanțele toxice care pot afecta animalele, sau pot fi transmise de la
animale la oameni.
Health Canada, www.hc-sc.gc.ca, prezinta reglementări privitoare
la etichetarea alimentelor, in special informații nutriționale si mesaje
cu privire la exigentele de diete si alergii. Aici se găsesc si regulile
care se aplica la importurile de aparatura medicala.

36 
 
 Tot pe site se găsesc informații legate de Hazardous Produscts Act,
care definește restricțiile si condițiile sub care diferite tipuri de
produse periculoase pot fi vândute sau publicizate, specificând
simbolurile cu care trebuie marcate, caracteristicile produselor ca
inflamabilitatea sau pericolul chimic si biologic care trebuie bine
identificat. Multe fibre, produse din fibre si îmbrăcăminte necesita
trecerea unor teste de inflamabilitate. Un set detaliat de reguli se
aplică la jucării, anumite echipamente sportive, ca si mobila, mai ales
daca acestea sunt destinate utilizării de nou-născuți si copii.
Textile Labelling Act, accesibil pe www.competitionbureau.gc.ca,
prevede ca importurile de îmbrăcăminte destinate consumului privat
trebuie sa poarte etichete in engleză si franceza, care sa indice:
numele si adresa sediului central al producătorului sau numărul de
identificare (licența CA sau CSS) a dealerului; tara de origine;
conținutul fibrelor (mai ales pentru căptușeli).
Reglementari ale Provinciilor, in principal privind importurile de
băuturi alcoolice pe www.cra-arc.gc.ca. Acestea necesita autorizare
prealabila din parte comisiei provinciale pentru alcool, înainte de a
putea fi supuse aprobării din partea autorităților vamale.

Exigentele legate de etichetarea produselor

Exportatorii trebuie sa acorde o atenție deosebita cerințelor
legate de etichetare, aceasta fiind una din cele mai importante
variabile ce trebuie aplicata corect, in vederea asigurării unui acces
ușor pe piața si pentru a-si câștiga aici avantaje competitive.
Etichetele aplicate pe importuri trebuie sa fie conforme cu
standardele canadiene. In general, toate etichetele trebuie sa conțină
numai informații care sunt adevărate si nu induc consumatorul in
eroare. Pentru anumite produse si sectoare cum sunt îmbrăcămintea
sau alimentele, reglementările privind etichetarea sunt si mai
stringente, iar din aceasta cauza exportatorii ar trebui sa consulte
importatorul si sa aibă aprobarea acestuia pentru toate proiectele de
etichete înainte de tipărire. Daca oricare din cerințele reglementarilor
canadiene de etichetare lipsește, mărfurile nu pot fi vândute.
Schimbarea sau atașarea de etichete suplimentare consumă timp si
este costisitoare.

37 
 
 Cu foarte puține excepții, etichetarea bilingvă in engleza si
franceza este cerută pe toate mărfurile preambalate vândute in
Canada. Mai mult, întrucât franceza este limba oficiala in provincia
Quebec, exista cerințe legale suplimentare pentru folosirea acesteia la
etichete, dar si la contracte, formulare de comanda, facturi, broșuri,
etc. Ambalajul produselor pentru retail in Quebec trebuie sa fie
etichetat neapărat in franceza, si tot in franceza trebuie redactate si
certificatele de garanție, instrucțiunile de utilizare, reclama.
De subliniat ca reglementările din Canada, inclusiv pentru
etichetare, diferă adesea fata de cele din SUA, existând standarde si
controale de conformitate diferite asupra produselor înseși. Luând ca
exemplu sectorul alimentar, rația zilnic recomandata in SUA (U.S.
recommended daily allowance – RDA) pe etichete nu este acceptata,
întrucât RDA diferă in Canada fata de cea din SUA.
Instituțiile majore care reglementează domeniul etichetării in
Canada sunt Canadian Border Services Agency (CBSA), Canadian Food
Inspection Agency (CFIA), Health Canada si Industry Canada.
Diferitele acte normative care guvernează problematica
etichetării in diferite sectoare, includ:
 Consumer Packaging and Labelling Act and Regulations – in
general cutiile de ambalaj trebuie etichetate in engleza si franceza, cu
următoarele informații: denumirea produsului si codul sortimentului,
culoarea produsului (dacă este aplicabil), greutatea cutiei in
kilograme, numărul de articole per ambalaj, mărimea cutiei, tara si
regiunea de origine, numele si adresa producătorului sau
exportatorului.
 Food and Drugs Act and Regulations – se aplica la alimente,
farmaceutice, produse de sănătate naturale, cosmetice si instrumente
terapeutice. Daca se fac alte precizări asupra produsului, se aplica
automat reglementări suplimentare. De exemplu, daca un produs este
prezentat pe eticheta ca low-fat (conținut scăzut de grăsimi), atunci
trebuie precizat conținutul de proteine; daca este prezentat ca low-
sodium (conținut redus de sodiu) trebuie notat si conținutul de potasiu;
daca se aplica imaginea unor căpșuni sau a unei plăcinte congelate,
trebuie furnizate informații despre orice arome artificiale folosite.
Etichetele pentru alimentele ambalate includ informații ca: numele
comun sau generic al produsului, cantitatea netă si lista
38 
 
ingredientelor, numele si adresa dealerului sau distribuitorului,
numărul si mărimea porțiilor si termenul de valabilitate (best before
date…), cu excepția fructelor si legumelor proaspete. Health Canada
propune si alte reglementari cu privire la etichetele alimentelor, in
particular de prezentare a informațiilor nutriționale si de mesaje cu
privire la restricțiile de dieta sau alergii.
 Textile Labelling Act and Regulations – aproape toate produsele
de îmbrăcăminte importate trebuie sa poarte eticheta in engleza si
franceza indicând numele si adresa sediului principal sau numărul de
identificare al dealerului (CA sau CSS licence no.), al producătorului
sau persoanei care comercializează mărfurile in Canada in nume
propriu; tara de origine si conținutul de fibre (mai ales la căptușeli).
 Hazardous Products Act – trebuie identificate, sub anumite
simboluri, caracteristici ale produsului cum sunt inflamabilitatea si
riscurile chimice sau biologice. Multe fibre, produse din fibre si
confecții textile pot fi solicitate a trece teste de inflamabilitate. O
serie detaliata de reglementari se aplica la jucării, anumite
echipamente sportive si mobilier, îndeosebi dacă sunt destinate
folosirii de către copii.
 Meat Inspection Act – importurile de carne si produse din carne
proaspăta si congelata din cele mai multe tari sunt interzise din rațiuni
de sănătate si sanitare. Numai acele care provin din fabricile din tarile
ale căror standarde guvernamentale au fost aprobate de către
autoritățile federale canadiene pot intra in Canada. Etichetările
ambalajelor la importurile de carne destinate procesării ulterioare in
Canada ca si pentru carnea conservata sau semiconservata trebuie sa
fie conforme acestei legi. Exportatorii aprobați pentru a expedia
produse din carne in Canada trebuie sa obțină un Certificat de Origine
prevăzut in Animal Disease and Protection Act si un certificat de
inspecție prevăzut de Meat Inspection Act.
Canada are reglementari stricte la nivel național, provincial si
municipal, privitor la mărfurile si serviciile care intra in tara.
Sănătatea umana, a mediului si siguranța si eficacitatea produselor
sunt primele considerații pentru aprobarea unui produs. Reglementări
cuprinzătoare acoperă conținutul, ambalarea si reambalarea,
etichetarea, transportul, expedierea de mostre, manipularea
mărfurilor, depozitarea, distribuirea, expunerea si utilizarea
importurilor.

39 
 
 CADRUL LEGAL DE AFACERI
Sistemul juridic canadian
Sistemul juridic canadian cuprinde doua din cele mai mari tradiții
juridice din lume: dreptul comun englez (English common law), aplicat
in noua provincii si cele trei teritorii, precum si dreptul civil francez,
aplicat in provincia Quebec. Constituțional, Canada este un stat
federal, in care unele puteri sunt acordate guvernului federal, in timp
ce altele guvernelor provinciale si teritoriale.
Pentru sfera afacerilor, legile provinciilor au un mai mare impact,
întrucât guvernele acestora au puteri asupra „drepturilor civile si de
proprietate”, care includ legislația contractuala, relațiile de munca,
sănătatea si securitatea muncii, protecția consumatorilor, tranzacțiile
imobiliare, folosința terenurilor, dreptul municipalităților (are căror
puteri deriva din statutele provinciilor), legislația valorilor mobiliare si
reglementările profesioniștilor.
In ce privește afacerile, jurisdicția federala este mai strict
focusata pe anumite tipuri de business (de exemplu bănci si alte
instituții financiare, companii aeriene, de cai ferate, media
audiovizuala si telecomunicațiile), anumite tipuri de proprietate (de
exemplu patente, mărci comerciale si alte proprietăți intelectuale),
infracțiunile si practicile anticoncurențiale sau probleme de importanta
națională (ca imigrația, politica vamala si monetara). In anumite
situații, un aspect de afaceri poate fi subiect atat de reglementare
federala cat si provinciala.
Entități de afaceri
In selectarea celui mai potrivit vehicul de a-si promova afacerile
pe piața canadiana, o entitate străină cel mai adesea se ghidează de
preferințele privind taxarea. Alți factori care ar trebui avuți in vedere
in determinarea formei organizaționale a afacerilor includ potențialele
responsabilități (liabilities), metoda de finanțare precum si natura unei
anume afaceri. Cea mai comuna forma de organizație de afaceri in
Canada este corporația. Entitățile străine pot, de asemenea, sa aibă in
vedere desfășurarea afacerilor lor in Canada printr-o filiala (branch
40 
 
office), parteneriat (partnership), limited partnership, aranjamente de
franșiză si licențiere, joint venture, sau prin intrarea in relații
contractuale cu distribuitori sau agenți independenți canadieni. O
corporație străină care-si planifică sa investească in Canada trebuie, de
asemenea, sa se conformeze exigentelor Investment Canada Act
(www.ic.gc.ca).
Corporațiile
O entitate străină poate alege sa-si desfășoare afacerile in Canada
printr-o corporație canadiana subsidiara. O corporație cu capital pe
acțiuni este forma de întreprindere de afaceri folosita cel mai frecvent
pentru a desfășura activități comerciale. Este o entitate cu existenta
legala separata de cea a acționarilor săi, are o existenta nelimitata
daca nu se prevede altfel in documentele de constituire, are
drepturile, puterile si privilegiile unei persoane juridice.
O corporație oferă cea mai mare flexibilitate, atât în structura
autorității de decizie cat si in investițiile de afaceri. Existenta juridica
separata totuși, înseamnă si faptul ca o corporație este subiect de
raportare separata, cerințe de respectare reglementari si completare
documente impuse la diferite niveluri guvernamentale.
Incorporarea la nivel federal sau provincial
In Canada, o corporație poate fi incorporata sub legea federala
conform Canada Business Corporations Act sau sub statutul de
corporație al unei provincii sau teritoriu. Diferența intre cele doua
tipuri de corporații consta in faptul ca o corporație federala poate
desfășura afaceri in orice provincie sau teritoriu, condiția fiind de
conformare la cerințele aplicabile in acea provincie pentru înregistrare
si raportare. Spre deosebire de aceasta, o corporație provinciala
trebuie sa obțină o licență extra-provinciala si sa se înregistreze in
orice alta provincie unde isi desfășoară afaceri.
Branch office
Daca o corporație nu are un birou într-o provincie in care
operează, de regula se numește un avocat ca reprezentant local al
firmei. Aceasta numire se înregistrează la agenția provinciala
specializata. O corporație străină poate alege sa-si desfășoare afacerile
in Canada printr-o filiala neincorporata. O filiala nu este o entitate

41 
 
juridica separată si, drept urmare, lipsa expunerii la debite,
responsabilități si obligații in operațiunile canadiene sunt considerații
importante. Branch office face obiectul legilor din provincia in care
operează. Ele trebuie sa-si tina propriile înregistrări si sa completeze
declarațiile fiscale. Compania mama își asuma responsabilitatea
nelimitata pentru debitele filialelor sale.
Parteneriate
Un parteneriat general este o relație unde doua sau mai multe
persoane fizice sau corporații desfășoară o afacere in comun, in scop
de profit. Parteneriatul nu este o entitate juridica separata de
parteneri. Fiind subiectul prevederilor acordului dintre părți, fiecărui
partener i se aloca o parte specifica din profituri si pierderi la afacerile
parteneriatului, ca si dreptul de a face parte din management.
Implicațiile fiscale ale afacerilor parteneriatului au loc prin partenerii
individuali in proporțiile aferente, fiind raportate de către fiecare
partener in raportarea fiscala individuala. Toți partenerii își asuma
responsabilități nelimitate pentru debitele si obligațiile
parteneriatului.
Parteneriate limitate
Un parteneriat limitat este un parteneriat cu caracteristici
deosebite: (a) unul sau mai mulți din partenerii generali managerială
afacerile si își asuma toate responsabilitățile parteneriatului; si (b)
partenerii cu limite sunt aceia ale căror responsabilități se restrâng la
contribuția lor la parteneriat. In Ontario, in scopul de a se păstra
statutul de răspundere limitata, partenerii cu limite nu au permisiunea
sa facă parte din managementul afacerii.
Franchising
O entitate străină poate sa-si extindă afacerile in Canada prin
metoda unui aranjament de franchising. Intr-un aranjament tipic de
franchising, un francizor își dezvolta un sistem de afaceri in asociere
cu o marca de comerț, trademark, si licențiază folosința aceleia de
către un francizat. Relația de franșiză este guvernata de acordul de
franchising, care trasează detaliile raportului, inclusiv drepturile si
obligațiile fundamentale ale părților si principiile de operare ale
sistemului de afaceri. Entitățile străine pot alege sa înființeze o
entitate canadiana separata, prin care pot fi acordate licențe
42 
 
canadiene sau, in anumite circumstanțe, pot fi acordate licențe direct
din tara străină către francizatul canadian.
Unele provincii au legislație specifica care guvernează vânzarea de
franșize si impun cerințe specifice de informare.
Joint Ventures
Termenul de „joint venture” este in mod curent folosit pentru a
descrie un aranjament contractual de afaceri intre doua sau mai multe
părți care au convenit sa-si combine resurse complementare într-o
anume întreprindere sau o societate specifica de afaceri, fără
formalitățile unei noi entități juridice, cum sunt corporația sau limited
partnership.
Un joint venture nu este recunoscuta ca o entitate juridica
separata si, ca urmare, pentru scopuri fiscale veniturile sau pierderile
sunt calculate separat, conform cu structura de afaceri a fiecărei părți.
Cooperarea industriala
Companiile pot deseori sa colaboreze prin punerea in comun a
resurselor, reducând astfel costurile si riscurile. Aceasta permite si
influxul de tehnologie, capital, informații si expertiza intre companii,
ajutând la penetrarea de noi piețe. Astfel de mecanisme de colaborare
includ:
 Co-marketing si Co-producția: acestea pot interesa companiile
care caută sa pătrundă pe piețe mai mari. O companie dintr-o tara va
prelua promovarea pe piață a produselor unei companii din alta tara,
la schimb cu un serviciu reciproc in cealaltă tara. Companiile pot, de
asemenea, sa intre in aranjamente de coproducție realizând fiecare
produse ale celuilalt.
 Joint Ventures: acestea sunt acorduri in care doua sau mai multe
companii formează o a treia entitate corporatista care sa preia
anumite proiecte. Astfel de aranjamente pot exista intre un
producător străin si o companie canadiana care caută sa producă
mărfuri in afara pentru piețele globale.
 Alianțe strategice: acestea sunt aranjamente generale pe termen
lung intre companii străini si canadiene, interesate sa-si furnizeze una
către cealaltă materiale, componente, informații de piață sau alte
servicii.

43 
 
 CONSIDERAȚII FINALE PRIVIND PIAȚA CANADIANA
Canale de distribuție
Cele mai multe vânzări de retail in Canada se desfășoară prin
super si hipermarketuri. Rețelele de distribuție in Canada tind sa fie
extrem de centralizate din cauza densității scăzute a populației,
distantelor mari si condițiilor de climat aspre.
Totuși, o importanta tot mai mare a piețelor regionale,
marketingului de nișă si produselor personalizate a diversificat
distribuția in unele industrii. In mod frecvent, un distribuitor care
lucrează din Toronto sau Montreal va acoperi si regiunea estica a
Canadei (Ontario, Quebec si Canada Atlantica), iar un distribuitor din
Calgary sau Vancouver va acoperi Canada de Vest. Putini intermediari
pot oferi cu adevărat acoperire a întregii piețe canadiene prin facilități
de distribuție. Ca urmare, concentrarea livrărilor la importurilor
canadiene către piețe zonale primare din Toronto, Montreal si
Vancouver este foarte frecventa.
Jucătorii centrali in procesul de distribuție sunt importatorii si
agenții locali. Importatorii includ angrosiști, brokeri, firme de comenzi
poștale, rețele de mari magazine, detailiști specializați, cooperative
de achiziții si utilizatori finali care pot cumpăra direct de la
exportator. Agenții locali revând importurile pe baza de comision,
acceptând comenzi de la cumpărătorii canadieni conform acordurilor
cu exportatorii. Cel mai mare avantaj al agenților este cunoașterea
pieței canadiene si locația lor fizica lângă piața țintă. Aceștia pot
asigura garantarea comenzilor de producție care sa permită furnizorilor
sa-si planifice forța de munca si materialele. Ei sunt, totodată, mai
conștienți decât alții de problemele potențiale ce pot apărea in
conformarea la cerințele canadiene de mărime si calitate si pot asista
furnizorii cu sugestii privind adaptarea producției sau asigurarea
etichetelor pentru pătrunderea pe piața canadiana. In cazul produselor
industriale, este vitala abilitatea acestora de a oferi Service si piese de
schimb.
Exigentele pentru exportatori

44 
 
 Piața canadiana este extrem de concurențială. Exportatorii trebuie
sa conștientizeze ca neîndeplinirea propriilor obligații va rezulta in
schimbarea rapida a cumpărătorului către alți furnizori. Mai jos sunt
prezentați o serie de factori de avut in vedere la consolidarea propriei
reputații si a încrederii partenerului:
 Construirea unui website ușor de navigat si informativ, cu link-uri
de contact cu e-mail. Link-urile sunt foarte importante in orice
comunicare cu cumpărătorul.
 Verificarea constanta a e-mail-ului: răspuns la toate e-mail-urile
cu solicitări de la cumpărători într-o singura zi de lucru. Aceasta arata
imediat capacitățile furnizorului către potențialul cumpărător, care
primește multe astfel de oferte săptămânal. De trimis un mesaj
intermediar daca informația nu este imediat disponibila.
 Asigurarea de mostre in termenul cerut, de calitate si valoare
convingătoare. Aceasta va asigura cumpărătorul ca furnizorul este o
sursa de încredere. Daca mostrele sunt acceptate, importatorul poate
plasa o comanda de proba către furnizor. Daca sunt solicitate unele
ajustări, importatorul va cere noi mostre, pe baza de instrucțiuni
privind schimbările necesare. Trebuie ținut cont ca importatorul
folosește mostrele pentru a constata interesul angrosiștilor si
retailerilor in preluarea produsului.
 Cumpărătorul așteaptă livrarea produsului achiziționat. Întârzieri
inevitabile trebuie imediat aduse la cunoștință si justificate
cumpărătorului, cu rugămintea de a accepta întârzierea.
 Acolo unde se aplica, este necesara includerea unui certificat de
analiza a produsului si fotografii ale facilităților de producție, cu o
scrisoare de introducere către importator. Certificatul poate fi necesar
pentru a arata conformitatea cu cerințele canadiene de sănătate si
siguranță si trebuie obținut de la autoritățile competente.
 Familiarizarea cu piața canadiana si importatorii prin
participarea la târgurile si expozițiile specializate, vizitarea
supermarketurilor de retail din Canada.
 In cazul in care se solicita acordarea de exclusivitate la un
produs, acest acord ar trebui sa includă o clauza de nivel minim de
achiziții anuale. De asemenea, ar trebui solicitat un feed-back de la
cumpărător asupra produselor si relațiilor comerciale, fiind
recomandabil ca toate cele convenite sa fie trecute in scris.

45 
 
 Mulți importatori sau agenții lor pot solicita vizitarea capacitaților
de producție ale furnizorului pentru a determina capabilitățile
exportatorului si pentru a se asigura asupra calității facilităților
acestuia, consolidarea unei relații de afaceri solide. Furnizorii trebuie
sa mențină o buna comunicare cu cumpărătorii lor in întregul proces de
vânzare si post-vânzare. Sub acest aspect, gestionarea eficienta a
procedurilor de export este esențiala pentru succes.
Pe lângă oferirea de valoare, cumpărătorii urmăresc si calitățile
unui furnizor privind încrederea, experiența, competenta, abilitatea
dovedita de a asigura aprovizionarea si service post vânzare, ca si o
angajare ferma a acestuia într-o relație de afaceri pe termen lung.

ADRESE UTILE

1. Reprezentanţe ale României în Canada

Ambasada României la Ottawa

655 Rideau St., Ottawa, Ontario, K1N 6A3
Tel: (613) 7893709; 789-4037; 789-4038; Fax: (613) 789-4365;
E-mail: ottawa@mae.ro; http://ottawa.mae.ro
Ambasador: doamna Maria LIGOR

Consulatul General al României la Montréal

1010, rue Sherbrooke, Ouest, Suite 610, Montréal, Québec H3A
2R7
Tel: (514) 876-1792; Fax: (514) 876-1797;
E-mail: montreal.cg@mae.ro; www.montreal.mae.ro
Consul general: domnul Victor SOCACIU

Biroul Economic Montreal

46 
 
 1010, rue Sherbrooke, Ouest, Suite 503, POB 56 Montréal, QC H3A
2R7
Consul economic: Vladimir CIOBANASU, Tel/Fax: (514) 504-8235
E-mail: romtrade.mtl@videotron.ca

Consulatul General al României la Toronto

555 Richmond St. West, Suite 1108, PO Box 210, Toronto, ON, M5V
3B1
Tel: (416) 585-5802; Fax: (416) 585-9192
E-mail: toronto.cg@mae.ro; www.toronto.mae.ro

Consulatul General al României la Vancouver

555 Burrard Street, Suite 855, Vancouver, BC, V7X 1M8
Tel : (604) 633 0986 ; Fax : (604) 633 0757
E-mail : vancouver.cg@mae.ro; www.vancouver.mae.ro

2. Reprezentanţe ale Canadei în România

Ambasada Canadei la Bucureşti

Str. Tuberozelor 1-3, Bucureşti, sector 1
Tel.: +40-21-307-5000
Fax: +40-21-307-5010
www.canadainternational.gc.ca/romania-roumanie

noiembrie 2015

47