Granite pro si contra

Sunt adepta eliminarii granitelor statale in interiorul unei

comunitati de valori cultura si principii ca de exemplu Schengen.
Libertatea de miscare in afara granitelor unei tari reprezinta un
drept castigat.
Cum funcţionează Schengen?
Acordul Schengen poartă numele unei localităţi de frontieră din
Luxemburg, unde documentul a fost semnat în 1985. Din 1995 este
valabilă în principiu libertatea de călătorie în interiorul statelor
care au fost incluse în sistem. Controalele documentelor de
călătorie se fac doar la frontierele externe ale zonei Schengen. Între
statele membre Schengen practic nu mai există aceste controale la
frontieră, un aspect foarte practic nu doar pentru cetăţeni, cât şi
pentru economie, care profită de circulaţia liberă a produselor.
Schengen este deci una din premisele funcţionării pieţei unice
europene şi una din marile realizări ale UE, la care nu vrea nimeni
să renunţe prea uşor.
Cine face parte din sistem?
Spaţiul Schengen nu este identic cu Uniunea Europeană. De la bun
început, Marea Britanie şi Irlanda au refuzat să fie incluse în
sistem; pe de altă parte, din zona Schengen fac parte şi ţări care nu
sunt membre ale UE: Norvegia, Islanda, Elveţia şi Liechtenstein.
În total, din spaţiul Schengen face parte 26 de ţări. Există şi ţări
membre ale Uniunii care aplică doar parţial regulile Schengen,
cum ar fi România şi Bulgaria. Cele două ţări ar vrea să adere la
acord, dar nu sunt primite. Ele sunt respinse de anumite ţări din UE
care acuză încă deficitele înregistrate de cele două state în
combaterea corupţiei şi criminalităţii organizate.
Ce restricţii există?
Dacă un stat din Schengen consideră că ordinea publică sau
securitatea sa internă sunt ameninţate, atunci are voie să
reintroducă controalele la graniţele sale pentru o perioadă de până
la şase luni. În momentul culminant al crizei refugiaţilor, în toamna
lui 2015, Germania, Austria, Danemarca, Suedia şi Norvegia au
reintrodus controalele la frontierele lor, deoarece au considerat că
graniţele externe ale UE nu mai sunt protejate corespunzător şi au
dorit să împiedice astfel scăparea de sub control a migraţiei ilegale.
Berlinul şi-a motivat decizia cu sporirea masivă a numărului de
refugiaţi care au pătruns în spaţiul comunitar şi în Germania. Între
timp, sunt scoase în faţă preocupări privind securitatea în interiorul
Uniunii. Aceste probleme de securitate sunt singurul motiv pentru
care Comisia Europeană nu poate anula prelungirea controalelor la
frontierele interne din Schengen.
Ce controale se practică astăzi?
De exemplu in Germania, se efectuează în prezent controale
staţionare doar la graniţa cu Austria, pe trei autostrăzi şi în
apropierea regiunii de frontieră, dar acestea din urmă nu sunt
regulate. În alte locuri, sunt controlate anumite persoane, în
anumite condiţii. Dar nu se poate spune defel că aceste controale
protejează cu adevărat Germania de migraţia ilegală: în fiecare
lună sosesc în Germania între 10.000 şi 15.000 de oameni din afara
UE care nu au documente de identitate valabile.