Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Repere metodologice:
În ultimii doi ani se aud din ce în ce mai des voci sugerând o criză „de
oameni”. Patroni din construcții dau declarații despre problemele pe care le au
în a găsi personal, fabrici de textile angajează muncitoare din China, muncitori
maghiari fac naveta în România pentru a lucra la construcția de drumuri în
nordul țării, investitorii turci îşi pun problema să‐şi asigure mâna de lucru cu
lucrători din propria țară.
Semnalele vin din prea multe domenii şi din prea multe locuri ca să nu
ne punem întrebări. Ar putea fi vorba de o criză, începutul unei crize sau sunt
doar evenimente izolate care țin de abilitatea unuia sau mai multor angajatori
de a găsi personal, de salariile prea mici pe care le oferă, de o zonă în care
populația este îmbătrânită sau s‐a obişnuit de generații să îşi caute de lucru în
alte părți ale țării, de ingeniozitatea cuiva în a reduce costurile de personal
(aducând muncitori din țări îndepărtate)? Este posibil să trecem în decursul a 18
ani de la o Românie care îşi trimitea muncitorii înainte de vârstă la pensie sau le
oferea salarii compensatorii pentru a‐şi părăsi slujbele, la o Românie cu
probleme de forță de muncă? De la astfel de întrebări porneşte studiul. Cum am
putea totuşi trece de la declarații izolate la formularea unei concluzii cu caracter
de generalitate? Soluția cea mai simplă a fost să îi întrebăm direct pe cei care se
ocupă de găsirea de angajați, într‐un număr suficient de mare pentru a putea
face inferențe legate cel puțin de anumite sectoare economice (partea I a
studiului,
Migrația şi deficitul forței de muncă din perspectiva angajatorilor).
Suntem în situația de a şti numai ce se întâmplă în momentul studiului.
Chiar dacă rezultatele par să indice o problemă şi pentru viitor, ceea ce ştim cu
siguranță este că avem o problemă acum. Nu putem face nici un fel de
considerații despre cum va evolua situația în viitor. Tocmai de aceea avem
nevoie de explicații. Există factori care ne îndreptățesc să afirmăm că situația,
dacă nu era previzibilă, este cel puțin explicabilă şi prin urmare are un caracter
structural (ceea ce implicit îi conferă persistență). Am încercat să prezentăm
câteva explicații în partea a II‐a a studiului (Unde sunt Românii?).