Expertizarea şi consolidarea structurilor

din beton armat pentru construcţii

civile, industriale şi agricole
Cursul 4

1
PERIOADA 1977-1990
Perioada 1977-1990

 Modificarea prescripţiilor de proiectare

seismică (normativele P100-78 şi P100-81)
 Corectarea hărţii de macrozonare seismică a
teritoriului ţării, prin noul STAS denumit 11100/1-77
 Modificarea curbei spectrale  = f (T) pentru a ţine
seama de faptul că la cutremurul din 1977 amplificările
dinamice maxime s-au produs la construcţiile cu
perioade fundamentale de vibraţie T = 1,40-1,50 sec.

3
 Curba spectrală cf. P100-78 şi P100-81
3.50

77inc13n
3.00
P13-63

2.50
P13-70

2.00 P100-78(81)


1.50

1.00

0.50

0.00
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5

T [s] 4
Perioada 1977-1990

 Modificarea prescripţiilor de proiectare

seismică (normativele P100-78 şi P100-81)
 S-a introdus obligativitatea verificării la forţe
tăietoare asociate momentelor de plastificare.
 S-a introdus verificarea de rigiditate (limitarea
deplasărilor relative de nivel).
 S-au introdus o serie de prevederi de detaliu specifice
structurilor din beton armat, între care şi reguli
pentru armarea cadrelor umplute cu zidărie, după
modelul de comportare ca elemente cu zăbrele.
 S-au dat prescripţii mai detaliate pentru utilizarea şi
dimensionarea rosturilor seismice.
5
Perioada 1977-1990

 Sisteme constructive utilizate curent

 nu au fost modificate esenţial faţă de cele din perioada
precedentă, însă se remarcă următoarele aspecte:
 Arhitecţii au început să acorde mai multă atenţie
cerinţelor de alcătuire corectă de ansamblu a
clădirilor.
 Gradul de asigurare, în special la structurile flexibile
(în cadre), a fost substanţial crescut prin majorarea
valorilor forţelor seismice de cod, precum şi printr-o
serie de măsuri constructive îmbunătăţite.
 Domeniul de utilizare a structurilor în cadre s-a
redus mult, în favoarea soluţiilor cu pereţi structurali,
din cauza condiţiilor severe de limitare a deplasărilor
relative de nivel impuse de noile prescripţii. 6
Cutremurele din 1986 şi 1990

 Au fost de tip vrâncean “clasic”, cu intensitate maximală

în zona epicentrală şi descrescândă pe măsura depărtării de
această zonă, ca şi seismul din 1940.
 Perioadele proprii cele mai defavorabile ale mişcării
terenului au fost mai reduse (0,6-0,8 sec.), astfel că de
data aceasta construcţiile mai afectate au fost cele cu puţine
niveluri, îndeosebi cele pe ziduri portante de cărămidă.
 Degradările construcţiilor au fost minimale; nu s-au
înregistrat victime omeneşti.
 Chiar şi la construcţiile antebelice nu s-a înregistrat nici o
prăbuşire suplimentară, iar avariile au fost mult mai
reduse faţă de1977.

7
PERIOADA ACTUALĂ
(DUPĂ 1990)
Perioada actuală (după 1990)
 Noile prescripții de proiectare seismică
 STAS 10107/0-90 conține prevederi specifice pentru proiectarea
elementelor din beton armat la solicitări seismice
 Normativul P100-92, revizuit în 1996
 Codul P.85-96 pentru proiectarea clădirilor cu pereţi structurali de
beton armat
 Codul NP 007-97 pentru proiectarea structurilor în cadre din beton
armat
 Codul CR 2-1-1.1/2005 pentru proiectarea clădirilor cu pereţi
structurali de beton armat
 Codul P100-1/2006 pentru proiectarea seismică a clădirilor (noi)
 Codul P100-3/2008 pentru evaluarea seismică a clădirilor existente
 Codul P100-1/2013 pentru proiectarea seismică a clădirilor (noi)
 Codul CR 2-1-1.1/2013
 Codul P100-3/2019 pentru evaluarea seismică a clădirilor existente
9
Perioada actuală (după 1990)

 Normativul P100-92
 Corectarea hărţii de macrozonare seismică, în
funcţie de înregistrările obţinute la mişcările seismice
din 1986 şi 1990.
 Înlocuirea gradelor de intensitate pe scara Mercalli
cu notaţiile A-F asociate valorilor PGA: 0,32g-0,08g
 Modificarea încadrării clădirilor în clase de
importanţă: clădirile de “emergenţă” în caz de
cutremur au fost trecute în clasa I de importanţă.
 Modificarea radicală şi diferenţierea curbelor
spectrale după regiuni, ţinând seama de specificul
curbei în funcţie de amplasament.
10
 P100-92: Curbele spectrale

3.00

Tc=1,5 sec.
2.50 Tc=1,0 sec.

Tc=0,7 sec.

2.00

1.50


1.00

0.50

0.00
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5

T [s]
11
P100-92: Zonarea funcţie de Tc
 P100-92: Curbele spectrale

3.50

77inc13n
3.00 P13-63

P13-70
2.50
P100-78(81)

P100-92 (Tc=1,5 sec.)

2.00


1.50

1.00

0.50

0.00
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5

T [s]
13
Perioada actuală (după 1990)

 Normativul P100-92
 Este introdusă noțiunea de DUCTILITATE, definită
prin capacitatea de disipare a energiei induse de
mișcarea seismică ca urmare a incursiunilor în
domeniul inelastic a elementelor structurale.
 Primele prevederi asociate exigențelor de ductilitate:
 Dirijarea formării zonelor plastice potențiale (z.p.p.)
 Măsuri de sporire a ductilității din z.p.p.
 Măsuri de evitare a ruperilor cu caracter casant:
 Limitarea nivelului de solicitare la compresiune
 Introducerea bulbilor în zonele de capăt ale pereţilor
 Sporirea gradului de confinare prin armare transversală
14
Perioada actuală (după 1990)

 Normativul P100-92
 Primele prescripţii privitoare la punerea în siguranţă
a construcţiilor existente
 Capitolul 11 – Expertizarea clădirilor existente
 Capitolul 12 – Elaborarea proiectelor de intervenţii
 Începând din 1992-1993, Ministerul Lucrărilor
Publice şi Amenajării Teritoriului (MLPAT) instituie o
acţiune de atestare a unor experţi tehnici care să fie
autorizaţi să elaboreze expertizele necesare referitoare
la nivelul de protecţie seismică a construcţiilor
existente şi să verifice proiectele de consolidare
întocmite pe baza acestor expertize.
15
Perioada actuală (după 1990)

 Normativul P100-1/2006
 Corectarea hărţii de macrozonare seismică, ca
urmare a prelucrării complete a datelor instrumentale
disponibile pentru diferite zone ale teritoriului
 Modificarea formatului spectrului seismic de calcul
în acord cu formatul internaţional

16
P100-1/2006: Zonarea funcție de ag

17
P100-1/2006: Zonarea funcţie de Tc

18
 P100-1/2006: Curbele spectrale

3.50

77inc13n
3.00
P13-63

P13-70
2.50
P100-78(81)

P100-92
2.00
P100-1/2006


1.50

1.00

0.50

0.00
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5

T [s] 19
 Perioada actuală (după 1990)

 Codul P100-1/2006
 Conceptul proiectării seismice bazate pe performanţă
presupune controlul comportării construcţiilor la mai
multe stări limită definite de obiective de performanţă.
 Obiectivul de performanţă reprezintă asocierea
 Unui nivel de performanţă (siguranţa oferită ocupanţilor
clădirii, durata întreruperii funcţiunii, costurile si
fezabilitatea lucrărilor de consolidare, impactul economic,
arhitectural şi social etc.) cu un
 Nivel de hazard seismic (un cutremur cu un anumit
interval mediu de revenire)

20
 Perioada actuală (după 1990)

 Codul P100-1/2006
 Nivel de performanţă

Ocupanţa Siguranţa Prevenirea

imediată vieţii prăbuşirii

21
 Perioada actuală (după 1990)

 Codul P100-1/2006
 Obiective deperformanță
 Cerinţa de siguranţa vieţii. Structura va fi proiectată
pentru a prelua acţiunile seismice de proiectare cu o
marjă suficientă de siguranţă faţă de nivelul de deformare
la care intervine prăbuşirea locală sau generală, astfel
încât vieţile oamenilor să fie protejate.
Nivelul forţelor seismice corespunde unei mişcări
seismice cu intervalul mediu de recurenţă
IMR=100 ani.

22
 Perioada actuală (după 1990)

 Codul P100-1/2006
 Obiective deperformanță
 Cerinţa de limitare a degradărilor. Structura va fi
proiectată pentru a prelua acţiunile seismice frecvente (cu
o probabilitate mai mare de apariţie decât acţiunea
seismică de proiectare), fără degradări sau scoateri din
uz, ale căror costuri să fie exagerat de mari în
comparaţie cu costul structurii.
Acţiunea seismică considerată pentru cerinţa de limitare a
degradărilor corespunde unui interval mediu de
recurenţă de 30 de ani.

23
Perioada actuală (după 1990)

 Normativul P100-1/2013
 Updatarea hărții de macrozonare seismică
 Majorarea la IMR = 225 ani pentru SLU asociată
cerinței de siguranța vieții
 Majorarea la IMR = 40 ani pentru SLS asociată
cerinței de limitare a degradărilor
 Modificări ale spectrului seismic de calcul
 Ajustări / modificări ale relațiilor și prevederilor de
proiectare seismică

24
P100-1/2013: Zonarea funcție de ag

25
P100-1/2013: Zonarea funcţie de Tc

26
 P100-1/2013: Curbele spectrale
3.50
77inc13n
P13-63
3.00
P13-70
P100-78(81)
2.50 P100-92
P100-1/2006
2.00 P100-1/2013


1.50

1.00

0.50

0.00
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5

T [s] 27
 Perioada actuală (după 1990)

 Sisteme constructive utilizate

 Apariția investitorilor particulari a creat o diversitate
mai mare de cerințe și exigențe sporite din punctul de
vedere al nivelului de confort, al flexibilității funcționale
și al aspectului clădirilor.
 Varietatea de forme și funcțiuni ale clădirilor au redus
sensibil posibilitățile de tipizare a deschiderilor și
traveelor la clădirile civile etajate → scăderea utilizării
prefabricatelor de beton armat uzinate.
 Structurile pe ziduri portante de cărămidă şi-au pierdut
din domeniul de utilizare, chiar la clădiri cu puţine
niveluri, datorită lipsei de flexibilitate funcţională. 28
 Perioada actuală (după 1990)

 Sisteme constructive utilizate

 Condițiile foarte severe de limitare a deplasărilor relative
de nivel au făcut ca structurile în cadre etajate să
devină în multe cazuri practic prohibitive.
 Au început să fie evitate soluțiile cu pereți având secțiuni
cu tălpi foarte late rezultate din legătura între pereții
longitudinali și cei transversali, care prezintă
dezavantajele arătate anterior. Pe aceste considerente,
câștigă teren din ce în ce mai mult sistemele cu pereți
structurali individuali, de tip “halteră", dezvoltați pe
câte o singură deschidere sau travee și cu bulbi la capete.

29
 Perioada actuală (după 1990)

 Sisteme constructive utilizate

 O piedică în realizarea unor infrastructuri spațiale rigide
o constituie exigența majorității investitorilor și a
serviciilor de urbanism ale municipalităților de a se
prevedea garaje la subsolurile clădirilor, deseori chiar
extinse pe mai multe niveluri subterane.
Aceasta generează necesitatea unei alcătuiri foarte
atente a infrastructurilor respective, pentru a-și
îndeplini în condiții satisfăcătoare funcția de transmitere
la teren a încărcărilor, inclusiv a celor seismice.

30
 Perioada actuală (după 1990)

 Sisteme constructive utilizate

 În ultimii ani, în Bucureşti au început să se
execute şi clădiri cu înălţimi foarte mari, la care
necesitatea limitării dimensiunilor secţiunilor
elementelor verticale a condus la extinderea
utilizării betonului cu armătură rigidă
(B.A.R.).

31