UNIVERSITATEA TEHNICA ˝GHEORGHE ASACHI˝ IASI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA, ENERGETICA SI

INFORMATICA APLICATA

Elemente de legislaţie europeană

Globalizarea: terorismul şi crima organizată

Profesor:
Conf. univ. dr. Liviu FILIP
Student:
Maftei Ecaterina

IMCG
 Actul terorist si ulteriorul război global impotriva terorismului dezvăluie dezavantajele
globalizării si modul in care fluxurile de bunuri, tehnologie,informatii si oameni pot avea efecte
distructive asupra statelor.

Globalizarea se defineste drept unul dintre cele mai complexe fenomene care au marcat
dezvoltarea societătii umane,prin extinderea conexiunilor economice, politice si culturale.
In contrast, terorismul se identifică cu ideea de violentă politică impotriva unor actori nonstatali.
Evenimentele din ultimul deceniu au consacrat caracterul global al terorismului contemporan si
au certificate faptul că expansiunea acestui fenomen reprezintă o amenintare la adresa securitătii
cetătenilor datorită consecintelor negative pe care le determină in plan economic, politic,social si
moral.Terorismul promovează interese, mesaje fondate pe uzul intimidării, ameninţării, forţei şi
violenţei, reprezentând totodată exploatarea conştientă a terorii.
Proiectul are scopul de a evidenţia necesitatea unui plan de securitate care să se poate
ridica la nivelul ameninţărilor vehiculate în acest spaţiu fără bariere care îngăduie , uneori chiar
încurajând, propagarea unei stări de nesiguranţă la nivel mondial.
Impactul globalizarii asupra mediului de securitate
Globalizarea se caracterizează prin anumite efecte de natură economică,politică, militară,
socială (religioasă,culturala etc)si ecologică, ceea ce implică diverse avantaje si implicit pericole.
Perceperea acestor aspecte este deosebit de importantă, deoarece interactiunile dintre aceste
două dimensiuni generează amenintări, riscuri si primejdii la adresa securitătii internationale.
Efectele de natură economică si culturală au cel mai mare efect asupra omenirii. Dimensiunea
culturală a globalizării este deosebit de important. Expansiunea ideilor religioase este facilitată
de fenomenul globalizării.Puterea si coeziunea valorilor religioase a sporit implicarea factorului
religios in structurile politico-sociale ale diverselor comunităti, in care autoritătile traditionale
erau atinse de depreciere si declin. Prin acest demers se accelerează procesul de renastere a
identitătii culturale si religioase.
Insusi fenomenul globalizării este un factor generator al extinderii criminalitătii
transnationale si a terorismului, prin faptul că extinde inegalitătile economice,ceea ce ii
determină pe actorii statali sau nonstatali de a se implica in astfel de forme de actiune criminala.
De asemenea,globalizarea, prin intensificarea fluxurilor de bunuri, servicii, capital, etc si prin
extinderea, la nivel international,a fenomenului coruptiei,a sporit frecventa actiunilor antisociale.
Terorismul international
Crima organizată internaţională a crescut ca amploare, în ultimul deceniu, în mare parte
datorită unor motive proprii (capitalul uman, material şi financiar deosebit) dar şi datorită
exploziei globalizării. Dorinţa de parvenire individuală, cosmetizarea instituţiilor şi structurilor
financiare pentru a facilita comerţul mondial au relaxat restricţiile legate de procedurile vamale
sau de acordare a vizelor, ceea ce a permis crimei organizate internaţionale să se infiltreze cu
uşurinţă în structurile economiei; scopul final fiind fragmentarea statală.
Terorismul a devenit international sau transnational prin faptul că au apărut organizatii si
grupări teroriste care prin metodele folosite si amploarea actiunilor pe care le intreprind depăsesc

1
frontierele unei tări, incluzand nationalităti din state distinct. Tendinta de internationalizare a
terorismului se materializează prin extinderea zonelor de actiune si prin proliferarea metodelor si
tehnicilor folosite. Forma aceasta de terorism performează acelasi gen de actiuni; crime,atacuri
armate, amenintări, lansări de bombe, care, in general, sunt clasate drept criminale. Tendinta de
internationalizarea a terorismului reprezintă o amenintare la adresa intelegerii intre popoare.
Evenimentele din ultimii ani au demonstrat că riscul terorismului internaţional nu s-a
diminuat şi că principala ameninţare vine din partea grupărilor radicale fundamentaliste islamice,
precum Al- Qaida şi organizaţiile afiliate acesteia. În contextul în care constatăm o creştere a
gradului de complexitate al terorismului, va trebui ca măsurile interne de management al crizelor
să fie mai bine coordonate , sub cerinţa asigurării operative şi eficiente a participării ţării noastre
la eforturile internaţionale. Deşi întreaga societate este marcată de cruzimea cu care sunt
înfăptuite actele teroriste, fenomenul este în progresie continuă, proliferarea lui accentuându-se
chiar în condiţiile declanşării războiului global împotriva acestuia.
Terorismul de Stat
Acest nou concept cu care se operează tot mai frecvent cand se abordează fenomenul terorist
desemnează raporturile conflictuale dintre state,raporturi determinate de folosirea violentei si a
terorii cu scopul obtinerii unor avantaje de ordin ecomonic, politic,militar sau de altă
natură.După cum apreciază unii teoreticieni, terorismul de stat, ca reflectie a opozitie dintre
ideologiile politice, constituie cea mai periculoasă formă de terorism international, de natură să
afecteze stabilitatea si pacea pe plan global.
Desi sursele care generează fenomenul terorist sunt multiple si complexe, globalizarea se
evidentiază atat ca scop cat si ca mijloc prin care terorismul se extinde si dobandeste noi valente
de putere. Din imbinarea criminalitătii transfrontaliere cu terorismul rezultă o nouă amenintare la
adresa securitătii; armele de distrugere in masă. Permeabilitatea granitelor si perfectionarea
tehnologiei specifice creste posibilitatea infăptuirii unui atac terrorist din partea unei grupări care
detine armament de distrugere in masă. De aceea , armele de distrugere in masă au deveint una
dintre cele mai importante caracteristici ale mediului de securitate.
Intr-o societate globalizată,organizatiile care operează in afara legii nu mai au nevoie de o
bază teritorială de unde să isi coordoneze actiunile.Inovatiile tehnologice au creat posibilitatea
grupărilor teroriste de a-si gestiona planurile indferent de locul unde se află. Utilizare
calculatoarelor, a internetului, si a telecomunicatiilor facilitează comiterea de infractiuni de către
structurile criminale, ai căror autori răman neidentificati.
La inceputul secolului XXI mediul international de securitate este marcat de transformări
profunde, globalizarea se afirmă tot mai mult ca un proces ireversibil, lumea se integrează in
structuri tot mai complexe si interdependente, care generează noi riscuri si amenintări.

2
 Terorismul in Europa
Anii 2014 – 2016 au fost extrem de tensionați din punct de vedere al politicilor externe și al
conflictelor. Pe plan internațional s-au extins conflictele armate și gruparea teroristă Statul
Islamic a devenit cea mai periculoasă. Influența grupării s-a extins atât direct, cât și indirect și pe
plan regional european. Conflictele armate și războaiele civile începute în state precum Siria,
Irak și Afghanistan au generat milioane de refugiați care au luat drumul Europei în speranța unui
trai mai bun. Totodată, Statul Islamic a dus la bun sfârșit o serie de atentate teroriste pe teritoriul
Europei, menite să intimideze marile state de pe continent. Rând pe rând Parisul, Bruxelles și
Ankara au avut de suferit în timp ce flagelul terorismului se răspândea pe plan european.
Totodată, migrația a peste 2 milioane de persoane înspre Europa a determinat Marea Britanie să
își reconsidere statutul de țară membră a Uniunii Europene și să voteze, în iunie 2016, ieșirea din
Uniune.
Noul terorism influențează dinamica economiei globale și a economiilor naționale, are surse
foarte bine definite de finanțare și poate genera conflicte puternice. Astfel, asistăm la o luptă
pentru putere, pentru supremație economică, acapararea de teritorii și monopolul asupra
exploatării resurselor naturale. Ideologia religioasă a rămas mai mult un paravan care acoperă
adevăratele interese de factură economică și geopolitică ale noilor organizații teroriste. Noul
terorism caută o redistribuire și mai inegală a resurselor naturale și a puterii pe glob. Grupările
teroriste internaționale nu sunt doar extrem de bine finanțate, dar și extrem de organizate, cu o
structură clară și bazate pe ierarhii predefinite.
Terorismul de factură nouă nu caută îndeplinirea unor idealuri religioase sau naționale, ci
mai degrabă putere economică. Noile organizații teroriste internaționale seamănă frica și nu par
să caute o cale pașnică de rezolvare a conflictelor. Acestea sunt agresive, adeseori violente și
utilizează radicalismul religios pentru îndoctrinarea propriilor membri. Noile organizații teroriste
nu mai văd Islamul drept o religie a iubirii și a păcii, ci caută radicalizarea membrilor săi pentru
a lupta împotriva culturii de tip Vestic, în dorința de a căpăta independență financiară deplină și
controlul asupra cât mai multor teritorii-cheie. Războaiele pe care acestea le promovează se
finanțează aproape integral din economia subterană.
Principalii actori în acest nou conflict mondial par să fie, pe de o parte SUA și aliații lor, pe
de altă parte Federația Rusă și aliații săi, și organizațiile teroriste internaționale. Fiecare are
același scop de redefinire a sferelor de influență, de redistribuire a resurselor și de redesenare a
granițelor naționale. Însă, la nivel național, fiecare nou conflict generează atât victime cât și
pagube materiale însemnate. Fiecare atentat terorist nu provoacă doar panică și distrugeri
însemnate pe termen foarte scurt și scurt, ci schimbă întreaga dinamică economică a unui stat.
In concluzie fenomenul globalizării are implicatii asupra ordinii internationale si presupune
o diversitate de aspect. Pe langă aspectul pozitiv pe care il determină in dezvoltare,globalizarea
fiind considerată forma cea mai complexă a internationalizării activitătilor economice, există si
aspect negative care isi pun amprenta asupra unui stat globalizat. Acest lucru se explică prin
faptul că procesul globalizării se defăsoară pe mai multe paliere;economic, cultural, politic,
social, si determină astfel interdependente intre anumite evenimente ce au loc in diferite părti ale
globului.

3
 Astfel, deciziile,evenimentele si activitătile care au loc intr-o anumită regiune pot avea
efecte asupra altor părti ale lumii.Se creeză astfel idea unui spatiu universal in care se
propulsează oameni, idei, valori, bunuri fără să se mai tină cont de barierele interstatale. Aspectul
negativ evidentiază faptul că procesele care se desprind din fenomenul globalizării determină o
puternică presiune asupra statelor-natiune si provoacă erodarea valorilor traditionale, de coeziune
socială, pe care se bazează comunitătile.
In ansamblu, globalizarea presupune actiuni si efecte complexe, nelimitandu-se doar la
remodelarea economiei globale. Ea ifluentează si organizează politicile internationale si
strategiile de securitate,deoarece interconectează evenimente contradictorii care se petrec
pretutindeni; unele state dezvoltă pretentii,altele pierd putere, unele regiuni aspiră la suveranitate,
altele o pierd, suprastructuri,precum Uniunea Europeană, dezvoltă sisteme complexe,
dimensiunea cultural locală isi pierde esentă, pe cand cea religioasă isi dobandeste viabilitatea
etc.
Datorită complexitătii procesului de determinarea a unor cauze care generează proliferarea
insecuritătii globale, se incearcă abordarea unei metode mai putin anevoioase, si anume, aceea de
creare a unor instrumente specifice care să contracarareze amenintările, in anumite domenii ale
vietii umane.
Din păcate efectele negative, în mod voluntar sau din contră, nu sunt identificate într-un
timp util astfel încât conştientizarea lor să nu lase spaţiu şi timp de manifestare forţelor ostile
securităţii la nivel mondial. Criminalitatea , căci despre acest aspect este vorba, mai putin
vizibilă dar desfăşurată sub toate formele ei ( aici includ traficul de armament, de droguri,
imigraţia ilegală), dar şi terorismul constituie o ameninţare datorită varietăţii, ingeniozităţii
mijloacelor pe care le utilizează pentru atingerea scopurilor.
Putem identifica cauzele ce conduc la menţinerea şi proliferarea ameninţărilor,
raportându-ne la câteva probleme esenţiale: probleme de natură economică şi socială (nivel
ridicat de emigrare, decalaje între state), probleme de natură politică (mediu politic sensibil şi
instabil, implicarea politică în activităţi ilegale) şi probleme de securitate(mişcări separatiste,
dispute teritoriale, existenţa unei mari cantităţi de armament de la fosta armată U.R.S.S)
În contextul descris mai sus, pe termen scurt şi mediu, anihilarea resurselor financiare ale
terorismului, controlul şi securizarea frontierelor reprezintă elemente primordiale ale strategiilor
naţionale de securitate. Cu certitudine statele democratice trebuie să adopte în lupta lor
antiteroristă o atitudine defensivă, de apărare a întregului sistem de acţiunile pe care structurile
teroriste le-au întreprins deja sau pe care intenţionează să le întreprindă în diferite zone ale lumii.
Este o acţiune defensivă, dar prin modul de exercitare va fi ofensivă, şi de aceea teritorialitatea în
termeni de apărare este înlocuită de capacitatea de a proiecta puterea la distanţă.
Reiau ideea de mai sus, susţinând faptul că terorismul, crima organizată trebuiesc
controlate şi îngrădite de la nivelul global la cel regional, până chiar la ultima verigă: individul.
Eforturile politico-diplomatice reprezintă o condiţie sine qua non în ceea ce înseamnă obţinerea
succesului în lupta pentru combaterea terorismului pe termen lung. Totodată, se impune ca
accentul să cadă pe latura preventivă, evitându-se pe cât posibil o ripostă.

4
 Efectele globalizării vor trebui să se regasească în încurajarea reformelor politice şi
economice, întărind dorinţa oamenilor de a trăi într-un sistem guvernat de lege şi securitate dar
mai ales reducând probabilitatea recurgerii la forţa militară.

5
 Bibliografie
1. Brisard, Jean-Charles, Martinez, Daniel (2014). Islamic State: The Economy-Based
Terrorist Funding. Thomson Reuters.
2. https://heinonline.org/HOL/LandingPage?
handle=hein.journals/pseuiesp1&div=34&id=&page=
3. https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/fight-against-terrorism/
4. Gabriel Toma, Terorismul internaţional. Reacţii ale actorilor regionali şi globali,
Ed.Institutul European 2013