DIGESTIV

FIZIOLOGIA TUBULUI DIGESTIV

1. Saliva
-majore: parotida, sublinguala, submandibulara
-minore: in mucoasa labiala, muc cav orala
Cant saliva: 1-1,5 l 24 h, se formwaza permanent
Exista un flux salivar: bazal, stimulat
In struct salivei: bicarbonat de Na = subst tampon-protej cav orala
A. Roluri:
Spalare-resturi alim: glucidice => fermentare: ac organici ataca smalt dinti, distrug ionul fosfat din
struct hidroxiapatitei=carie
Imbiba alim = insalvare
Mucina: uneste particulele alim triturate=> bol alimentar; lubrif bol alim-fav deglutitia; umidif muc
bucala si linguala = netraumat muc+ fonatie
Bicarbonatul- tamponare subst acide
Termoreglare – modif flux salivar, apara polipneea
Excretor: uree - halena, creatinina, ac uric, ac organici, virusi: polio, rabia, rujeola
Mediator analiza gust: dizolvare alimente => excitare mug gust => 4 tipuri de gust
B. Reglare secretie salivara:
Reflex vegetativ Simpatic + Ps
-aceiasi cale aferenta: fb senzitive de la nn XI, VII, X
-centru de integrare pt arc reflex veg S: medular toracal sup; de la centru dorsal sup pleaca din jum
ant corn lat axonii visceromotorii, apoi prin rad ant a n spinal paraseau mad prin sant lat ant. din n
spinal se desprinde ram comunicant alb care intra in lant ggl laterovert S; urca spre ggl cervicali, fac
sinapsa cu n II, axonii nII – ram comunicant cenusiu, se infasoara in jurul vaselor de sg se duc spre gl
salivare => plexuri nerv sfarsesc in acinii gl salivare=> secretie
-centru de integrare pt arc reflex veg PS: bublar-subst reticulata: nc salivator sup-gl submandibulara+
sublinguala, inf-gl parotida
-caile ef: de la nc saliv inf – gl parotida = n lui Jacobson, n mic pietros superficial
-caile ef: de la nc saliv sup- gl submand, sub ling= n lui Wrisburg, lingual, coarda timpanului
C. Rolul endocrin al gl salivare:
-secr fact de crestere nerv
-fact de crest + dzv epit = refacerea integrit muc buc
-in sfera sexuala: extirpare gl submand=> crest secr testosteron+ spermatozoizi; extirpare gl parotida-
inhibare spermatogeneza
2. Deglutitia
=proces neuro-musc-bol alim aj in stomac cu aj unor contractii coord si succesive, evidentiate la niv
musc faringe inf si esofag – ritmice : relax-contractie
 I. T. bucal
=voluntar
-rol dinti: incisivi- taie, caninii- sfasie, premol+mol-tritureaza
-imbibare cu saliva(mucina)=> bol alim
-inchiderea cav bucal=m orbicular buze, arcade dentare(principiul tertului articular-1 pe 2) se
apropie=fix mand pe maxilar=fasc post m temporal+ maseter, dintii de sus ii depasesc pe cei de jos
-sugar: fixare buze pe mamelon, misc ritmice contr relax, intre creste dent limba=minijgheab
-lb cu aj musc intrinseci se ridica cu vf inapoia incisivi sup, loveste val palatin, de alungul lb – jgheab ,
prin contractie mm baza lb => impinge bol alim spre istm bucofaringian = bogat in receptori=zona
reflexogena a lui Vasilieff
II. T. Faringian
a.orofaringe: reflex, dat receptorilor. M tensor al uvulei + mm ridic val pal se contracta-> separa nf-of
b.laringofaringe: dat m stiloglos, laringele e tras sub baza lb. mm aritenoizi corzi voc se apropie=>
ingustare glota. Epiglota cade pe glota => bol alim are cale libera-esofag; la jonct far-asofag: 2 mm
sfincteri: mm constrictori farg, sup esofag- in timp apar diverticuli
III. T. Esofagian
-rol sfincter eso int=impedica regurgit continut gastric in eso
-pt dzv presine, m constrictor inf – contractie izotona
-contractie m circ=> unde peristaltice: primare=rare, dat centru deglut din bulb – automatism
propriu, cvasipermanent ; sec=de la loc unde se afla bol alim prin contr strat circ eso, potenteaza
activ undele prim daca au fost insuf sau pt curatare resturi din esof
-la copil: reflex de inchidere glota+ tractiune laringe slab dzv => bol alim in plm dr ( bronhia princ
aproape continua traiectul traheei)
STOMACUL
-la niv micii curburi: jgheab pt lq
-pilor: impedica alim sa se intoarca, impedica prod secretie din dd sa treaca in antru si sa spele muc
gastrica cu bila care saponifica grasimile-> gastrite erozive
Functii: depozitare, propulsie+evacuare, digestie, endocrina, absorbtie
1. Depozitare 1-3h
-Se depoziteaza in centru progresand spre cardie, doar in Pars Digestoria, stomacul prezinta o
relaxare adaptiva
-muc gastrica+suc pancreatic+HCl – permanent contact cu alim ingerate, imbibare perif-centru
2. Propulsie+evacuare
-depolarizare fb circulare=> antreneaza alim de jos sa mearga spre antru unde e relax
-impingerea => excitare recept => prin reflexe locale comenzi efectoare =unda relax devine contr=>
alimentele se indreapta in 2 directii: antru si apoi inapoi spre cardia
-plex nervos Meissner+Auerbach – integreaza reflexele pornite de la niv recept din muc gastrica
-unde perist= amestecare bol alim imbibate cu suc gastric cu HCl si enzime=>chim gastric
-undele lente obliga chimul sa inainteze prin antru spre pilor, excitare receptori=> secr subst hormon
= gastrina-trece in sg, actioneaza la niv fornix+port sup din partea verticala+fata post- gl fornix: secr
HCl si factor intrinsec Castle
-secretia HCl doar la gl fundice si cele de pe f post a sectiunii verticale => eficienta act
chirurgical=antrectomie
-arc reflex care contribuie la secr HCl – vasovagal (PS), merge pana in bulb in nc dorsal vag de aici-fb
care stim secr de HCl=> punctionare arc reflex = baza chirurgicala in tratam ulcer dd = vagotomie
-cant de alim care trece prin pilor depinde de 2 factori: val energetica a chim gastric, nat alimentelor
-cand unda lenta de la niv stomac ajunge la pilor si bulb dd de afla o unda lenta- cele 2 se suprapun in
timp => deschidere pilor=trece chimul, apoi a doua unda din dd=> progresare chim in dd
3. Digestie
a. odata cu saliva din bol alim – amilaza = ptialina => act asupra amidon si aj in stomac si asig digestia
30-35% amidon, daca amilaza saliv ajunge in mediu acid in timp => denatureaza capacit de digerare
b. in suc gastric: lipaza gastrica = act asupra grasimilor
c. enzime secretate sub forma inactiva de pepsinogen -> HCl-> activare = pepsine
-pepsinogenii – cel principale fund + fata post stomac (langa gl stomac); act asupra prot
4. Endocrina
-la niv stomac, int sub, gl anexe tub dig exista cel ale sis endocrin: 6 hormoni-like: glucagon, insulina,
GIP=peptid inhibitor gastric, colecistokinina, pancreazinina, gastrina, secretina
-intervine in secr siderogastronei= subst care se leaga de Fe si il protejeaza pana la abs
-loc de abs Fe=dd=> desprindere de siderogastrona
5. Secretorie
Compozitie suc gastric: apa 99-99,4 %, subst anorganice -0,6-1%
-in mucus gastric: 2 tipuri de proteine: sulfomucine + glicoproteine
-muc gastric: protejeaza mucoasa intestinala de sct HCl
-ulcerul dat HCl poate fi: 1/3 inf esof-refulx gastric; stomac-din cauza deficienta aparare, bublb dd
-in struct subst organice: enzime: lipaza gastrica-lipide; lizozim-scindeaza glucide; labferment-asupra
cazeinogenului din lapte, puternic activa la sugari; pepsinogenii-se transforma in pepsina, actioneaza
in jur val pH 1,5, asupra proteinelor
-pe masura ce ne indepatam de mom ingestiei alim si incepe digestia => aciditate suc gastric creste –
se reduce alcalinitatea
In ulcerul gastric unde exista hiperaciditate se poate folosi ca medicatie: anihdraza carbonica.
Secr H-ionilor rezulta in urma reactiei apa-CO2= proces activ
Fct de excretie a ficatului: prod de secr = bila, in compozitia ei: apa, subst anorganice si organice pot
deveni toxici daca au valori ridicate; bila elimina subst toxice din organism daca se acumuleaza peste
val normale pot induce coma
Form si elim pigm biliari: hemoglobina = hem+ globina => biliverdina => bilirubina indirecta
-hemoliza extravasc poate avea loc doar in organe care au macrofage : splina, ficat, plm ggl lmf,
monocite, neutrofile+eozinofile
-hemoliza intravascular: se descompune mb hematiei, devine libera si circula in sg , se formeaza
haptoglobina care ajuta hb sa nu se piarda renal; daca hb exe in exces ea poate precipita la niv tubi
uriniferi=> dopuri care impiedica scurgerea urinii => nu elim prod toxici care se elim prin urina si se
acumuleaza in sg
-daca Hb libera transport de haptglobina aj la ficat => bilirubina indirecta – merge prin sg si aj in cel
hepatica; bilirubina se conjuga si devine directa=hidrosolubila
-bilirubina directa are 2 cai: se reintoarce in sg; preluata si dusa spre canalicul biliar din hepatocit
-elim bilirub directe din hepatocit in canalicul bil = proc endergonic =consum de energie
Bilirubina dir se aduna spre canalele bil, parasesc ficatul pe fata inf prin cele 2 canale hepatice -> can
hepatic comun->canal cistic+coledoc-> dd : ampula lui Water unde este sfincterul Oddi care are 2
orif: sus deschidere al lui Wirsung si jos desch coledoc
-Bilirubina prin crestere => col muc+tegument galben
Fct de secretie-excretie a ficatului:
-bila = galben verzuie, cea hepatica care se scurge in perm din ficat, merge si se depoz in vezicula bil
-bila coledochiana= bila vezic + bila hepatica
-in timpul digestiei, dat prez lipidelor intest in dd pe cale reflexa se contracta vez biliara, fct coleretica
= bila esteevacuata in coledoc apoi in dd
-bila are un pH alcalin care tamponeaza aciditatea chimului gastric in dd
-costit imp: colesterol, lecitina, saruri biliare(SB)
-ac biliari = colesterol + lipoproteine = primari, sec, tertiari
Conjugarea ac biliari:
- cu taurina, glicina, unii aa, ioni sulfat, glucuronat; ac dupa ce au form leg cu Na => fct osmotica
-form ac biliari are loc in hepatocite apoi spre canaliculul biliar, parasesc ficatul prin hil.
-SB se organizeaza in 2 forme: micelii primare si sec; micelii mixte = permit bilei sa curga si odata cu
ea si grasimile pt ca bila este predom apa; SB ajuta la emulsionarea grasimilor = detergent in intestin
le mareste supraf
-SB sufera in intestin proc de degradare: 25% degradate, 75% se reintorc pe calea v porte la
ficat=circuit enterohepatic-enteric
-daca bila nu se scurge in dd 2=icter mecanic/obstructiv=>grasimile nu mai pot fi emulsionate si se
elim ca atare prin scaun=>steatoree=scaune albicioase, lucioase
-ficatul are 2 feluri de circulatii: functionala si nutritiva
-SB atunci cand creste conc in sg pot sa se depuna in tesuturi, de ex la niv tegument=>prurit
Rol ficat in metab prot:
-in sinteza de albumine, proteine alfa si beta=cresterea inseamna proc inflam; proteoliza
-sinteza fact plasmatic al coagularii-fibrinogen
-sinteza factori de coagulare – protrombina
In proteoliza: cu ajut enzimelor
Rol ficat in urogeneza:
-amoniacul necesar sintezei de uree rezulta din proc de dezaminare oxidativa
Rol ficat in metab lipidelor:
-colest circula in sg, format din 2 componente: liber si esterificat
-esterificarea se face la nivel de ficat
-sursele de colesterol din sg = colesterol adus prin aport alim, sintet la niv de enterocit, la niv hepatic
-HDL protejeaza de ateroscleroza
-LDL – se depune la niv intimei vasului de sg = ateroscleroza
Rol ficat in oxidarea lipidelor:
-ac grasi lieri se oxideaza pe cale beta-oxidativa => 2 molec de Ac-CoA -> ciclu krebs = ardere
oxidativa a glucidelor = > energie din arderea lipidelor
-exces de ac grasi calea de degradare beta-oxid a lipidelor => corpi cetonici-nu dau energie
Rol ficat in metab glucidic:
-cel se depun in ficat cu aj insulinei
-glucoza se depune in ficat ca glicogen=glicogenogeneza
-glicogenoliza = degradare glicogen => glucoza -> in sg=> glicemia
Rol ficat in metab alcool
=fct de detoxifiere a ficatului
-detoxif: subst exogene, alim toxice, subst chimice
-detoxifierea produsilor rezulta din putrefactia intest a proteinelor
-anumite medicamente determina modificari in ficat sau pot ele sa sufere modif de solub=>
metabolitii se pot elimina prin bila sau prin urina
-alcoolul este degradat succesiv in fct de cantit ingerata de catre 3 sist:
a. mitocondrial oxidativ al alcoolului
b. alcool-dehidrogenaza
c. catalaza

ENDOCRIN
1. HIPOFIZA
-control fct glandelor
-se leaga de hipotal, la niv hipotal- integrate toate aferentele care vin ca impuls nevros pe caile asc
spre scoarta
-caile asc au neuronul 3 in talamus, din ele trimit colat si spre hipotal
-hipotal primeste info despre excit care au loc la niv de viscere
Leg hipotal-hipofiza prin 2 cai:
a. Nervoasa-calea axonilor neuron din hipotal care merg in hipofiza post
b. Calea sis port-hipofizar
-pe cale vasc se stab leg cu hipof ant
Hipotal secreta prin neuronii sai pt hipofiza 5 horm: 4 cu rol de stim a elib horm hipof, 1 inhib al elib
de prolactina.
Hormonii hipofizei:
a.ACTH= adreno-cortico-trop hormon
-la suprarenala: CSR si MSR
-CSR: glomerulara-mineralocorticoizi aldosteron
Fasciculata-glucocorticoizi cortizon+cortizol
Reticulata – sexuali androgeni testosteron
b.TSH=tireotrop hormon
-tiroida: tiroxina T4, triiodotironina T3
-la cei 2 poli ai lobilor tiroidei: gl paratiroide – parathormon-PTH: tine sub control metab Ca, act la
niv: intest subtire – fav abs Ca => hiperca
Tubi renali – stim reabs Ca si elim fosfat => hiper ca
Ca din oase – mobilizare i trecere in sg => hiperca, la niv de os : osteopenie+osteoporoza
c.GTH=gonadotrop
-FSH=foliculostimulator
Hipotalamusul Stimuleaza secr
-LH=luteotrop
-prolactina = hipotalamusul inhiba secr
FSH=foliculostimulant
-in per fertila: 3-400 mii ovule se matureaza in per fertila cate 1 pe luna -> 3-400;
-in mom ovulatiei = tinut sub control de fsh
-la B: stim maturarea spermatozoizilor
-la F: dzv organele sexuale primare, caract sexuale
-la B: alopecie , stim cel Leydig care secr testosteronul
-dispunerea tesutului adipos: la F-jum inf a corpului, B pe abdomen
LH= in viata unei femei 2 tipuri de corpuri galbene: lunar –rez din folic ovarian matur dupa ovulatie,
secreta progesteron; de sarcina- corpul galben dupa ovulatie dupa ce a fost fecundat
-progesteronul fav sarcina, in fiecare luna pregateste endometrul pentru a deveni decidua = loc de
implantare a ovulului fecundat
Prolactina= hormon care stim cel mioepiteliale din canalele galactofore-> imping laptele
-stimuleaza contractia uterului impreuna cu oxitocina
d.STH=somatotrop hormon
-hormon de crestere
-in cant mare la copil
-act la niv tuturor cel din corp pe toate cele 3 princ alimentare:
-> sinteza de prot, in special e cartilaj si oase
-> cresterea in inaltime
-> glucide-fct de protectie, fav depunerea glucozei sub forma de glicogen in mm si ficat
-> lipide – stim arderea ac grasi, prod energie
-lipsa secretie STH => naanism hipofizar=inaltime unui copil, armoios intelect ok
-hipersecretie => gigantism – in general cresc extremitatile
-acromegalie: cresc arcadele sprancenelor, mandibula, macroglosie, degete
- in proc tumorale poate prolif doar un singur tip de cel si sa secr un singur hormon
-dupa o anumita perioada prolif cel comprima celelalte cel= distrugere=> insuf secr plurihorm=>
tumora creste, invadeaza chiasma optica => orbire
Reglarea secr hormonilor
-cel musc neteda din per arterei secr monoxidul de azot=fact vasodilatator
Mecanisme de reglare:
-prin feedback = dublu inre gl perif si hipofiza,
Neurohipofiza :
a. ADH = vasopresine = antidiuretic
b. Oxitocina
-ambii hormoni secr si sint in hipotal si se depozit in hipofiza post
-in hipotal: ADH secr de nc supraoptic, oxit – nc paraventricular hipotalamus
-oxitocina: stim contr uter gravid si expulzia fatului din uter+impinge lapte
-ADH secr cand pres coloid osm a sg este crescuta => restab homeostazia-abs apa TCD; cand la niv AD
interv o excitar a baroreceptorilor ca urmare a stagnarii sg in AD; puternic vasoconstrictor
2. TIROIDA
-secr 2 categ hormoni: horm tiroidieni (T3+T4)+calcitonina
-calcitonina: act asupra metab fosfocalcic, act este inversa celei dzv de PTH: depune Ca in oase
=>hipocalcemie
-T4-act imediata si de scurta durata
-T3-indelungata
-hormoni metabolici, stim la niv cel catabolismul
-hipertiroidia: mobiliz glicogen din ficat si fav catab glucozei => energie
-hipotiroidia: nanism/mixedem
-horm tiroid sunt tonici pe SN S: hipertiroid: bolnavi agtati, dinamici, tremura mainile, scad in
greutare, tahicardie,, tulb de ritm cardiac=>cardiotoxici
-boala basedow -> globii oc proeminenti ant si sunt stralucitori, exoftalmia este data de hormon LATS
RENAL
-rinichiul T12, T13, rap cu coastele, dr-pol sup taiat de coasta XII; stg-taiat pe mijl coasta XII