CALCUL TEHNIC.

CONSTRUCTIE DIAGRAME

Calculul tehnic se deosebeste de calculul riguros matematic daton'ta'

necesita'tii introducerii unor ipoteze simplificatoare, a repetar'ii frecvente a
aceluiasi calcul cu date diferite, a nerationalita'tii unei precizii mai mari a
calculului deca‘t a celei care ia in considerare erorile inevitabile ca‘nd
rezultatele calculului se aplica' in practica'.
Introducerea ipotezelor simplificatoare este o necesitate in tratarea
problemelor inginere§ti, deoarece fenomenele depind, aproape totdeauna, de
foarte multi factori, in dependente complicate. F a'ra' simplificari, majoritatea
problemelor ar f1 nerezolvabile sau ar conduce la ecuatii prea complicate
pentru a fi utile in aplicatii practice. Important este ca ipotezele
simplificatoare sa' nu denatureze fenomenele.
Expeditivitatea este impusa' uneori in calculele inginereati, chiar in
dauna preciziei (adesea este important sa' se aprecieze numai ordinul de
mar'ime a valorii cautate). Aprecierea preciziei necesare intr-un anumit
calcul este o conditie importanta' in conducerea rationala' a calculului tehnic.
Calculul tehm'c necesita' o precizie utila', specifica‘ fieca“rui caz.
Toate problemele tehnice se bazeaza' pe date obtinute din masura'tori
directe sau indirecte, iar rezultatele vor fi verificate tot prin ma'sura'tori. Este
nejustificat ai chiar greeit ca precizia calculelor sa' intreaca‘ precizia datelor

relativa‘ (raportata' 1a valoarea ma'rimii) de 1% este satisfaca'toare in tehnica'.

Inutilitatea preciziei exagerate sau a preciziei aparente artificiale, nu
indrepta'teste insa“ adoptarea unui stil de calcul neglijent §i inexact.
in timpul efectua'rii unor determina'ri sau calcule se pot comite
diferite erori. Aceste erori pot fi: erorz’ accidentale- care apar ca unnare a
unor cauze accidentale precum variatia conditiilor de lucru, imperfectiunea
organelor noastre senzoriale; erorz‘ sz'stematice -care apar datorita”
imperfectiunii aparaturii folosite 5i ele se repeta' sistematic.
Eroarea absolutav (A) reprezinta' diferenta dintre valoarea exacta‘ (A) §i
valoarea aproximativa' (a):

A—-A—a

Eroare relatz‘va' (6) este raportul dintre eroarea absoluta' (A) $i valoarea
absoluta' a ma'rimii aproximative (a).(%).

10
in care n = numar'ul determinar'ilor.

Eroarea absoluta’ limita' (Ad):

A8 2 |A — a‘

Eroarea relativa‘ limita’ (6,1):

Diagramele se utilizeaza' pentru reprezentarea grafica' a relayiei intre

doua’ sau trei ma'rimi variabile, deci a unei func,tii de forma y = f(x) sau z =
f1(x,y). O diagrama‘ mai poate fi rezultatul unor determinaVri experimentale,
0b,tinute ma'sura‘nd o maVrime variabila” (dependenta’) atunci ca“nd una din
condigiile de lucru (variabila independenta') primeete 0 serie de valori.
Mar'imile variabile se raporteaza“ 1a un sistem de axe de coordonate
perpendiculare, lua‘nd pe abscisa' lungimi proporgionale cu valorile variabilei
independente 5i pe ordonata lungimi proportionale cu valorile variabilei
dependente. Intersecgia paralelelor duse 1a axele de coordonate pentru
fiecare pereche de valori ale variabilei independente 51' dependente fixeaza“
punctul respectiv a1 relagiei pentru valoarea data" a variabilei independente.
Uneori pe axele de coordonate se iau lungimi propor,t1'onale nu direct cu x $i
y, ci cu fracp'i de x 31' y; de ex: lg x sau lgy reprezentarea se nume§te in
acest caz logaritmica' sau semilogaritmica‘. in general, se cauta' 35 se aleaga‘
coordonatele astfel inca‘t reprezentarea sa‘ fie o dreapta'.

11
 Pentru trasarea 5i f(.)losirca corccté a diagramelor trebuie re'spectatc
urma‘toarele conditii:
-pc axele de coordonate noteazé marimca variabilé (denumirea sa)
simbolul utilizat 5i unitétile de mésura’ in care se exprimé ma'rimea, de ex:
presiunea P, (Pa) sau temperature t, (°C).
-printr-o ségeat’a se indicé pe axele de coordonate sensul cresca'tor a
ma“rimilor exprimate.
Modulul unei sca'ri este lungimea corespunzétoare unita‘p’i de mésura‘ a
ma'rimii reprezentate $i se alege in functie de domeniul valorilor ma'rimii
mm
care trebuie reprezentaté. Ex: 1 kJ/kg -K = 10 mm - modulul este 10 “Id
/ kg

La alegerea modulului trebuie respectate urma'toarele condifii:

- modulul 35 fie suficient de mare pentru ca diagrama sa' poata' servi
efectiv la ma“sura'tori, cunosca‘nd ca" precizia pentru mavsurarea lungimilor pe
un desen este de 0,5 mm;
- raportul dintre modulul abscisei §i cel al ordonatei trebuie astfel
ales inca‘t curbele sa" nu se apropie nici de verticala', nici de orizontala';
direcfia de 45° a curbelor este cea mai avantajoasa' pentru citiri precise;
- modulul trebuie exprimat printr-un numa‘r simplu, intreg ;
de ex: 1 m/s ...................... 10 mm nu 1 m/s ............................... 6,5 mm
-pentru a nu ma'ri prea mult ca‘mpul diagramei $i a nu putea folosi un
modul suficient de mare se poate lirnita diagrama in domeniul de valori
interesante;
-punctele rezultate din determina'ri se plaseaza' pe diagrama‘, dar
curba care exprima' dependenla se traseaza‘ continuu printre puncte;
Funcyiile de puteri intregi sau fracyionare, pozitive sau negative, de
forma y = a - xn se liniarizeaza‘ prin trasarea in coordonate logaritmice X, Y
(X = lg x 5i Y = lg y), deoarece prin logaritmarea 5i transformarea funcgiei
de puteri se obgine:
y _____ a . Xn

lgy=lga+nlgx
Ifinlocuind: lg y = Y; lg X = X 51' lg a = A se 0b,tine
Y=n - X+A
care reprezinté ecua,tia unei drepte de panta' n 51' ordonata' la origine A..
Funcliile exponenliale de forma y = a-bX se pot liniariza prin
reprezentare in coordonate semilogaritmice, considera‘nd X = x si Y = lg y:
y = a - bx
lgy=lga+xlgb
nota‘nd A = lg 21 si B = lg b se ob,tine ecuayia dreptei:
Y = B -X + A
diagramele logaritmice permit reprezentarea continua“ pentru valori extinse
intr-un domeniu foarte larg al variabilelor.

UNITAV'H DE MAVSURA'. ECUAT,II DIMENSIONALE

ALE MAVRIMILOR
Din 1 ianuarie 1963 in Roman‘ia prin STAS 737 — 62 3-3 fixat 8.]. ca
singurul sistem legal de unitaflti de ma'sura‘ in toate domeniile stiingei $i
tehnicii.Unita“,tile de baza' ale Sistemului International sunt:
- metrul : In — pentru lungime
- kilogramul : kg — pentru masa'
- secunda : s — pentru timp
- grad Kelvin : K — pentru temperatura'
- amperul : A — pentru intensitatea curentului electric
- candela : Cd —— pentru intensitatea luminoasa‘
- radianul : rad — pentru unghiul plan
- steradianul : sr -— pentru unghiul solid
- molul : mol - pentru cantitatea de substanta' (din
1971).

Toate celelalte unitaflti denumite unita'p' derivate se 0b,tin din cele

fundamentale:
- forga [kg ‘ = [Nl
- Viteza [m/s]
k ._m
-presiunea [Pa]=[_N]= g 52 :[ kg ]
m2

- puterea [J /s] =

Ala'turi de aceaste unitaflti se mai permite $i folosirea unitafltilor din

sistemul C.G.S. §i M.Kf s.

13
Ma'rimea Simbolul Unitatea de
ma'sura' in
8.1.

i
4;
[\J
#

V
A

v
Lungime m

< 9> r
h—l

‘V'; T"
Aria suprafegei

i. *‘i
Volumul m

e
Masa

Z
E

CFO
Densitatea (masa volumica')

emirefi
Volumul specific

§‘
3
cm
Timp
Temperatura termodinamica“

7““
Temperatura' °C
Diferenga de temperatura' t, AT K (°C)
[>H._3a<.

Unghi plan
£9
H
Unghi solid H
(I)

Turagie
v—\-‘

Viteza' unghiulara'

"
rad/s
Acceleratie unghiulara'

'
rad/s
Viteza‘ m/s
swat!
sS:
O
v

Acceleratie m/s
EFF-3&6
'b—‘Ih—‘i
:11
:5

Va‘scozitate dinamica' r—‘i I

c}:

vascozitate cinematica'
I

m/s
‘I

J
F‘f"
<

Difuzitivitate termica“ m
U\,

HP—i

Constanta“ de difuziune m /s
Energie interna'
c—4

Energie interna' specifica‘ J/kg

Ca'ldura' latenta' J/k;
H

Entalpie
=4

Entalpie specifica’ J/kg

Debit volumic m /s
Debit de masa"
3<H.

Tensiune superficiala‘
mm

Forga‘, greutate
“mm

Energie, lucru mecanic

ganja/OOFUIVHSCU

r4
"

Cantitate de ca'ldura'
r4 fibrg b hbrhb
E‘h'ihfli—j'
gmmzwg

Flux tennic
Q
O
3:

"
A
b—a
 1)
Flux termic unitar
Putere
Presiune
Entropie
Entropie specifica‘ _ LZT'ZG“
Ca'lduré masica“
C 0nductivitate termica'
Coeficient de transfer de a, K W/(mZ-K) MT'39"
ca'ldura'
Rezistenya' termica' I‘
_ M'1T39
Putere calorifica‘ (inferioara‘, Hi, Hs J/kg L T‘
superioara')
Gradient detemperatura‘

15‘