Răuțu Claudia

R-G, an III

Temă 5

1. Pornind de la eseul lui Alexandru Mu șina, cum interpretați formula noul

antropocentrism și ce legătură are aceasta cu poezia cotidianului? Există o
asemenea reprezentare asupra poeziei în poemele din volumul colectiv Aer cu
diamant (exemple concrete)?

„Noul antroponcentrism” face referire la înfățișarea omului contemporan, a

senzațiilor acestuia, care nu mai sunt „aceleași cu cele ale înaintașilor”. Așa cum
este menționat în nota de subsol a eseului, în sensul vizat de Alexandru Mușina,
„Renașterea e mai antropocentrică decât Evul Mediu, iar civilizația greacă e mai
antropocentrică decât cea egipteană”. Este vizată realitatea cotidiană, banalul
impregnat cu senzațiile noi resimțite, care sunt transpuse într-un mod direct,
autentic, uneori dând impresia de vulgariate, obscenitate. Bazându-se pe aceste
simțuri, poeții trebuie să scrie „despre realitatea imediată”, deoarece nu putem
cunoaște senzorial nimic cu care nu ne-am confruntat (un poet care trăiește la oraș
va folosi mai multe elemente din câmpul lexical urban). Astfel de exemple se găsesc
în volumul colectiv „Aer cu diamante”: „Autobuzul întinse spre ea gura
carburatorului”, „ascensor”, „cărucior de lux”, „criza energiei”, „pian mecanic”,
„voltajul”, „amperajul”, „parfumul electrizat”, „mașina 34 nechează”, „șurubul”,
„pionul”, „piulița”, „cilindrul cu găuri”.

Mircea Cărtărescu

2. Există în poemul Poema chiuvetei 3 tipuri de iubire. Le puteți identifica?

Iubire la prima vedere, fără contact direct: „am iubit o superbă dacie crem pe
care nu am văzut-o decât o dată...”.
Iubire neîmpărtășită: chiuveta și steaua (deși sunt din planuri diferite, idila lor
nu este imposibilă din cauza diferenței de statut, ci este datorată simplei alegeri a
stelei)
Iubire secretă, obsesivă: steaua și strecurătoare de supă: „din casa unui contabil
din pomerania/şi noapte de noapte se chinuia sorbind-o din ochi.”

3. Care este semnificația “găurii din perdea” (din același poem)?

„Gaura din perdea” are statut de narator, ea vede acțiunea atât din cadrul
interior al bucătăriei, cât și din cel exterior.
Răuțu Claudia
R-G, an III

4. Identificați 3 câmpuri semantice în poemul Să ne iubim, Chera Mu. Care este

semnificația acestei diversități derutante de obiecte, fenomene, imagini din
poemul lui Cărtărescu?

Animale: „câine”, „labe”, „păianjen”, „cățelu”, „ciripi”, „muscă”, „iepure”,

„vulpe”, „pisoi”, „melcule”
Părți ale corpului: „irișii”, „șolduri”, „față”, „mâini”, „sâni”, „antebraț”,
„torace”, „ochi”, „urechea”, „maxilar”
Elemente din interior/locuință: „lustră”, „scamă de covor”, „bibliotecă”,
„vitrină de jucării”, „becuri”, „televizor”, „bătător de covoare”, „robinete”

Această diversitate are rolul de a sublinia ideea derutantă de iubire, care poate
apărea în orice context și se poate manifesta în orice ființă, se poate lega de natura
fizică, dar și de cadrul obiectual în care apare.

Traian T. Coșovei

5. Analizați în 5-6 rânduri ultimele 2 strofe din Sunt și eu un june.

Eul liric se caracterizează a fi un „june”, un actor ce interpretează rolul

îndrăgostitului, într-un context în care toți cad la picioarele imaginii feminine:
„turnul din Pisa se-ndreaptă pe calea cea bună”, „îi înflăcărezi și pe zei”. În ciuda
acestor efecte pe care le produce, „junele” rămâne „o balenă albă într-un estuar de
liniște”, „un superstar„, „un individ/adică nimic”, care poate juca rolul
îndrăgostitului, fără să simtă efectele iubirii: „tot tu le dai câte un pumn după
ceafă./ În rinichi/în ficat...”. Într-o realitate în care totul cade sub efectul
sentimentelor, cel ce scapă de această vrajă, fiind un „june”, nu înseamnă nimic:
„Hei, fraților,-uitați-vă și la mine!...”.

Florin Iaru și Ioan Stratan

6. Pornind chiar de la coperta și titlul volumului, Aer cu diamante 1 a fost

considerat de către tinerii autori ai anilor ‘80 o mare victorie împotriva
rigidității și dogmatismului regimului prin elementele sale subversive. Puteți
1
S-a considerat că, pentru inițiați, titlul trimitea la melodia celor de la The Beatles, Lucy in the Sky with Diamonds
(abreviat LSD). Evident că nu cultura narcomană era vizată prin acest “afront”, ci invocarea unui fenomen cultural
sinonim cu libertatea lumii democratice / culturii de consum.
Răuțu Claudia
R-G, an III

identifica astfel de aluzii la contextul politic în poemele lui Stratan și Iaru? Nu

doar la situația reală, contextul vieții cotidiene românești, cât la lucruri sau
idei interzise în epocă?

În poeziile ambilor poeți apare ideea de raționalizare a mâncării: „Ținută-n

zâmbet, se-nmulțesc pâinile”, „mâncară piciorul mansardei”.
În comunism aveau o teamă de a vorbi despre anumite idei pentru care ai fi
fost pedepsit. În regimul comunist, „și pereții aveau ochi”, idee exprimată și în
versurile: „mi-e frică”, „dacă se află-unul va spune”

7.Care ar putea fi semnificația referințelor caragialești din poemele lui Ioan

Stratan? De altfel, intertextul este o trăsătură importantă a poeticii din acest
volum colectiv? Puteți găsi 2 exemple de intertext în poemele autorilor, în afară
de cele care trimit la Caragiale?

Referințele caragialești conduc la ideea că nimic nu s-a schimbat, că societatea

este aceeași ca în satira lui Caragiale. Intertext apare în „Poema chiuvetei”, fiind o
rescriere a „Luceafărului” eminescian. De asemenea, poezia „Trei” a lui Ion Stratan,
pare că trimite la stilul lui Bacovia.

8. Interpretați în 7-9 rânduri Fantasme (Coșovei) sau Aer cu Diamante (Iaru).

„Aer cu Diamante” prezintă ideea de frumusețe și efectele pe care le produce

aceasta în lume: „ea era atât de frumoasă/încât vechiul pensionar se porni să roadă
tapițeria/ scaunului pe care ea a stat în autobuz”. Consecințele acestei prezențe apar
și în planul obiectual: „autobuzul întinse spre ea/ gura carburatorului/încercând să-i
sfâșie rochia.” Frumusețe pare idealizată, greu de imaginat în plan terestru: „căci ea
nu putea fi ajunsă”, „distanța care creștea mereu” și cu atât mai mult în cel cosmic:
„ce-ai să faci de-acuma în cer?”. Imaginea trecerii în cosmos dă impresia
intervenției morții, care nu alterează efectul precedent: „dar ea era atât de frumoasă/
încât a fost la fel de frumoasă/ și-n continuare.”
Răuțu Claudia
R-G, an III