Tema13: Selectarea materialelor

de obturație. Tehnica obturării

cavităților cu cimente și
amalgame.
Realizat de : Crigan Dumitrita S1504
Goncearuc Gabriela S1504
Clasificarea materialelor de obturare
• Clasificarea
• Materiale plastice – ce se introduc in cavitate sub forma moale,
înlăturarea făcându-se ulterior
• Materiale neplastice - incrustații care se introduc in cavitate sub
forma solida, sunt confecționate in laborator si menținute in cavitate
prin cimentare.
• Materiale provizorii – se folosesc pt timp limitat in obturarea cav. Din
aceasta categorie fac parte:
• Gutaperca
• Eugenat de zinc
• Plastobturul
• Cimentul fosfat de zinc
• Cimentul sulfat de zinc
• Cimentul Educo
• Cimenturile policarboxilate
• Dentin pasta
• Materiale de durata se împart la rindul sau:
• Aderetente: din care fac parte materialele compozite
• Neaderente: fac parte cimenturile silicat, cimentul silico-fosfat,
rușinile acrilice autopolimerizabile, amalgamele.
• Din punct de vedere fizionomic, se mai clasifica:
• Fizionomice – cimentul silicat, rușinile acrilice autopolimerizabile,
materiale compozite, cimenturile cu ionomeri de sticla,
• Semifizionomice – cimentul silico-fosfat
• Nefizionomice – amalgamele
Proprietățile fizico-chimice a materialelor de
obturare

• Din punct de vedere fizic:

• Trebuie se prezinte o duritate care sa egaleze duritatea dintelui pt a
putea rezista la uzura si pf a nu se fractura.
• Trebuie sa aibă un coeficient de dilatare aproape nul, astfel ca
varietatile de temperatura între 0-50 grade sa nu-i afecteze forma.
• Sa fie substanța plastica ce poate fi introdusă in cav dintelui sub o
forma moale, urmând a se întări ulterior.

• Sa adere pe pereții cav facind corp cu tes dure dentare, obtinind-se

astfel o buna adaptare la pereții cav fără soluții de continuitate.
• Din punct de vedere chimic:
• Trebuie sa aibă o substanța stabilă a carei compoziția sa nu altereze in
contact cu mediul bucal, medicamente, diferite substanțe.
• Din punct de vedere fizionomic:
• Trebuie sa aibă o culoare cit mai aproape, dacă nu chiar identică cu
aceea a dintelui obturat.
• Sa prezinte o transluciditate asemenatoare a smaltului.
Cerințiile ce asigura o calitate înaltă a obturatiei
• Cerintele sunt:
• Sa fie nedaunatoare fata de organism in general, si indifirent către tes
dentare dure si tes moi ale cav bucale (adică trebuie sa fie biologic
compatibil cu țesuturile dentare, membrana mucoasa a cav bucale si
organismul uman in general)
• Sa fie chimic stabil la acțiunea fluidului dentinar si fluidului bucal si
rezistent la acțiunea alimentelor lichide.
• Sa posede o duritate mecanica aproximativ egala cu cea a smaltului,
deoarece in procesul de mestecate apar solicitări importante (30-70 kg) si
sa fie rezistent la abraziere si nici el sa nu prezinte proprietăți abrazive.
• Sa adere strâns la pereții cavitari, asigurând obturatiei proprietăți de
etanșare; sa posede o retenție micromecanica satisfăcătoare si sa prezinte
o adeziune buna către tes dentare dure sau alte materiale in condiții se
umeditate
• Sa posede caracteristice de manipulare bune:
• Sa fie plastice la introducerea in cav carioase ai la modelarea plimbei
• Sa fie prezente o „viabilitate” suficientă in stare plastica
• Sa fie inserat ușor in cav carioasa
• Sa nu se lipească de instrumente
• Sa păstreze timp îndelungat o stabilitate spațială (a formei si a
volumului), iar in timpul zi după priza sa nu se taseze, pt a avea o
adaptare marginala perfecta.
• Sa fie minim dependent de umiditate in procesul obturării si prizei; sa
facă priza in prezenta apei si salivatiei in cav bucala timp de 5-10 min
• Sa aibă ph aproape de 7.0 in timpul si după priza materialului
• Sa prezinte o stabilitate a culorii, si sa nu coloreze
• Sa prezinte minim de absorbție a apei
• Sa fie radioopac
• Sa posede proprietăți anti-carie, antiseptice si anti-inflamatorii
• După întărire sa aibă un efect cosmetic superior, imitând maxim
smalțul dintelui prin culoare, transparentă si luciu.
• Sa posede un termen îndelungat de folosire, sa nu necesite condiții
speciale de păstrare si de transportare
Caracteristicile principale ale materialelor de
obturatie:
• Adeziunea a obturatiei la tes.dure dentare – este o legătura chimica între 2
suprafețe diferite, in particular a materialului de obturație cu tes dure
dentare
• Refracția obturatiei – (micsorarea in volum) in timpul prizei materialului de
obturație. Este o stare remarcata la priza obturatiei din cauza proceselor
chimice si fizico-mecanice, ce se petrec in momentul structurării obturatiei.
La o retractie importantă a materialului de obturație între pereții cavității si
plomba se formează un spațiu, ceea ce poate duce la recidiva cariei.
• Dezintegrarea obturatiei – reprezintă un proces de distrucție ce apare la
acțiunea solvenților din cav bucala. Rezistența obturatiei la dizolvarea in
fluidul bucal permite păstrarea nu doar a volumul, dar si a masei plombei.
• Adaptarea marginala etanșă a obturatiei – (apropierea materialului de către
pereții cav) depinde de coeficientul de retractie a materialului de obturație,
coeficientul de dilatare termică si de adeziune la tes dure dentare. Ceea mai buna
adaptare marginala a obturatiei o asigura materialele de obturație compozite.
• Abraziunea – (micșorarea in volum prin pierderea masei plombei la uzura prin
frecare) este un indice de durabilitate a obturatiei; se exprima prin pierderea
masei specimenului in raport cu suprafețe lui ce contactează cu abrazivul
(determinat in condiții de laborator) si se exprima prin grame pe 1 cm2.
• Limita de soliditate (de rupere) a obturatiei – este rezistența (de rupere) la
lovitura, la incovoiere, la compresiune, ceea ce permite termenul de funcționare
a dintelui restaurant ca organ.
• Coeficientul de dilatare termică a materialului de obturație – este un proces ce se
observa in cadrul testului de obturație in timpul polimerizarii si in plomba ca
răspuns la acțiunea excitantilor termici. El trebuie sa fie aproximativ egal cu
dilatarea termică a țesuturilor dentare, deoarece anume de la aceasta dilatare
depinde soliditatea si durabilitatea obturatiei si integritatea smaltului dentar.
• Viabilitatea (durata stării plastice, perioada adezivă, timpul de lucru) a
masei de formare – este timpul, suficient pt ca medicul stomatolog sa
introducă masa de obturație in cav carioasa a dintelui, sa o condeseze,
adaptându-l intim la pereții si planșeu, si sa formeze partea absenta a
dintelui pina la momentul solidifierii ei. Viabilitatea trebuie sa vie optima,
sa nu accelereze si sa nu lungească procesul de restaurare artistica a
dintelui. Deoarece starea plastica nu trebuie sa dureze mult spre a evita
nimerirea salivei pe obturație. Formarea si prelucrarea plombei sunt
finalizate la starea plastica a masei de formare aceasta contribuie la
sporirea rezistentei mecanice si a stabilității chimice a obturatiei, asupra
careea influentează deasemenea temperatura aerului din încăperi, si care
trebuie sa nu fie mai mare de +20 grade
• Consistentă optima de amestecare a masei dea formare – este cea
recomandata de istructiunew formezi producătoare. Indicele respectiv
influentează asupra rezistentei obturatiei, stabilitatea chimica, durata de
priza si in final asupra termenului de valabilitate a obturatiei.
Condițiile ce asigura o calitate înaltă a obturatiei

• Raportul pulbere-fluid:
• Durata malaxarii
• Termenul de valabilitate
 După care indici ce îndrumăm la alegerea
materialului de obturație

• Selectarea culorii ( la determinarea culorii dinții vor fi umeziți iar

lumina va fi cea naturală)
Etapele de pregătire si de obturare a cavităților
• Etapele de pregatire a cavitatilor carioase catre obturare:
• Prelucrarea medicamentoasa a cavitatii carioase;
• Consta in:
• Curatirea cavitatii de rumegusul de dentina,fluidul bucal si alti
contaminanti. Se foloseste cel mai des gravajul acid;
• Actionarea bactericida asupra microflorei,aflate in cavitate si in
dentina parietala;
• Uscarea cavitatii si pregatirea acesteia catre obturare.
• Cavitatea este spalata cu jetul de apa calda din puster si irigata cu
antiseptice calde din seringa:
• Solutie de 0,02% de furacilina;
• Solutie de 0,05% de lactat de etacridina;
• Hipoclorit de sodiu de 3,5 %;
• Clorhexidina de 0,05-0,1%;
• Solutie de dimexid 0,5%
• Apoi cavitatea este uscata deoarece urmele de umiditate diminueaza
considerabil aderenta materialului de obturare la pereti.
• Apoi are loc izolarea cavitatii de saliva,pentru aceasta se folosesc role
de vata cu aspirator de saliva –sau mai potrivit se foloseste
cofferdamul.
• Aplicarea unei obturatii izolatorii;
• Aplicarea unei obturatii curative.
•
• Etapele obturarii cavitatii carioase:
• Izolarea dintelui de saliva;
• Prelucrarea antiseptica a cavitatii carioase;
• Uscarea cavitatii carioase;
• Aplicarea unei obturatiii izolatorii;
• Introducerea in cavitatea carioasa a masei obturatorii si condensarea ei;
• Modelarea obturatiei;
• Izolarea obturatiei de saliva;
• Slefuirea si lustruirea obturatiei.
Ce reguli trebuie respectate la aplicarea obturatiei
izolante
• Aplicarea si modelarea sa fie simpla,iar indepartarea lor sa se faca cu
usurinta;
• Sa fie ieftine,intrucit prin folosirea lor curenta se consuma,in
general,cantitati mari;
• Sa poata fi conservate indelungat in conditiile obisnuite ale unui
cabinet stomatologic;
• Sa prezinte o aderenta relativa si sa asiure o inchidere cit mai etansa a
cavitatii;
• Sa aiba un timp de priza convenabil(5-20 de minute);
• Sa reziste bine la actiunea fortelor de masticatie,uzura,fara sa fie
influentate de actiunea solubilizanta a salivei;
• Prin compozitia lor sa sa nu fie nocive pentru pulpa
dentara,parodontiul marginal,intregul organism;
• Sa nu intre in combinatie chimica cu medicamentele pe care le
protejeaza;
• Sa fie bune izolatoare termice si electrice;
• Sa actioneze stimulator asupra pulpei dentare;
• Sa prezinte un gust agreabil si sa nu coloreze dintele.