Macro 1 10

Macropreparate
1.(6) Hialinoza valvulelor inimii-viciu mitral.

Noţiune de hialinoză:În hialinoză sau distrofia hialină în ţesutul conjunctiv se formează mase
omogene,translucide,de consistenţă dură(hialinul) care amintesc cartilajul hialin,ce se depozitează extracelular.
Tabloul macroscopic:Cuspidele valvulei mitrale sunt îngroşate,deformate ,concrescute între ele,de consistenţă
dură,culoare albicoasă,netransparentă,coardele tendinoase sunt îngroşate şi scurtate;orificiul atrio-ventricular stîng
este redus,strîmtat.
Importanţa funcţională:Funcţia valvulei este grav alterată,se instalează valvulopatia cardiacă:steatoza sau
insuficienţa mitrală,sau mai frecvent,boala mitrală cu predominanţa stenozei sau insuficienţei valvulare.
Procesele patologice precedente hialinozei:Hialinoza se poate dezvolta ca o consecinţă a următoarelor procese

patologice:intumescenţa fibrinoidă,plasmoragie,inflamaţie cronică,necroză şi scleroză.
Complicaţii:insuficienţă cardiacă,edem pulmonar,bronhopneumonie,tromboză

intracardiacă,tromboembolii,infarcte.
2.(19)Lipomatoza cordului.
Tabloul macroscopic:Cordul este mărit în dimensiuni,sub epicard se văd depozite de grăsimi,care înconjoară inima
ca un manşon;sub pericard se văd depozite excesive de lipide,pe secţiune miocardul este de culoare roşie-
gălbuie,subţiat.Peretele cardiac este îngroşat din contul depunerilor de lipide mai ales în regiunea ventriculului
drept a cărui grosime ajunge la 1-2cm.
Cauza:Depunerile excesive de lipide în stroma miocardului
Complicaţia:Scăderea funcţiei contractile a miocardului ce poate duce la insuficienţă cardiacă.
Localizarea: În ţesutul celuloadipos subcutanat,epiploon,mezou,mediastin,epicard.
Noţiune de obezitate:Obezitatea reprezintă o creştere a cantităţii de grăsimi neutre în depozite,ce poartă un caracter
generalizat.Se manifestă prin depozitarea excesivă a lipidelor în ţesutul
celuloadipos,epiploon,mezou,mediastin,epicard.
Varietăţile obezităţii secundare:-alimentară;
-cerebrală(în urma traumatismelor,tumori cerebrale,infecţii neurotrope)
-endocrină(hipercorticism,hipotiroidism,hipogonadism,hiperinsulinism)
-ereditară(defecte genetice);
Clasificarea obezităţii după nivelul de depăşire a masei corporale:
 Gradul I-surplusul masei corporale este de 20-29%;

 Gradul II-surplusul este de 30-39%;
 Gradul III-surplusul este de 50-99%;
 Gradul IV-maimult de 100%;
3.(76)Calculi în vezica biliară.

www.medtorrents.ucoz.com 1
Tabloul macroscopic:În cavitatea vezicii biliare se observă multipli calculi de formă şi dimensiuni variate,cu
suprafaţa netedă sau rugoasă,granulară,culoarea gălbuie-albicioasă,consistenţă dură.
Factorii locali în calculogeneză:
 Modificări fizico-chimice ale secreţiilor

 Leziuni inflamatorii în organele cavitare
 Incetinirea scurgerii lichidului(secreţiilor)
Factori generali în calculogeneză:
 Tulburările de metabolism dobîndite sau ereditare.
Clasificarea calculilor biliari în dependenţă de compoziţia chimică:
 Colesterolici
 Pigmentari
 Calcaroşi
 Colesterol-pigmentar-calcaroşi(mixt)
Complicaţii: obstrucţia canalului cistic,retenţia bilei şi dezvoltarea hidropiziei,mucocelui sau chiar a empiemului
vezicular,apariţia inflamaţiei acute sau cronice a veziculei,perforaţia peretelui şi revărsarea bilei în cavitatea
peritoneală cu peritonită biliară consecutivă.
4.(87)Calculi în bazinetul renal.
Tabloul macroscopic:Rinichi mărit în dimensiuni,deformat,dur,nodular.În cavitatea bazinetului se găsesc mai

mulţi calculi de formă neregulată,ramificată,cu suprafaţă rugoasă,culoarea albicioasă:cavităţile bazinetului şi a
calicelor sunt dilatate,parenchimul renal este atrofiat.
Factorii locali în calculogeneză:
 Modificări fizico-chimice ale secreţiilor

 Leziuni inflamatorii în organele cavitare
 Incetinirea scurgerii lichidului(secreţiilor)
Factori generali în calculogeneză:
 Tulburările de metabolism dobîndite sau ereditare.
Clasificarea calculilor renali în dependenţă de compoziţia chimică:
 calculi uratici(acid uric şi sărurile lui)

 calculi de oxalaţi de calciu şi fosfatici(oxid de calciu)
Complicaţii: produc retenţia urinei,distensia bazinetului şi a calicelor,atrofia parenchimului renal,instalarea

repetată a hidronefrozei;de obicei se asociază cu pielonefrita cronică.
5.(141)Infarct ischemic lienal.
Definiţia infarctului:Infarctul este necroza ţesuturilor(organelor) parenchimatoase,cauzată de dereglarea

circulaţiei arteriale sau venoase(necroza vasculară,ischemică,angiogenă).
Tabloul macroscopic:Pe suprafaţa de secţiune a splinei se observă 2 focare de necroză de formă triunghiulară,de
culoare albicioasă-gălbuie şi consistenţă densă,bine delimitate de ţesutul adiacent,avînd baza orientată spre capsula
organului şi vărful spre hil;capsula este acoperită cu depozite de fibrină ceea ce provoacă clinic dureri în
hipocondrul stîng.
Cauze:spasmul îndelungat,tromboza sau embolia arterei,supraîncordarea funcţională a organului în condiţiile de

irigaţie deficitară cu sînge.
Variantele de infarct în dependenţă de formă:
 formă conică-baza orientată spre capsula organului şi vîrful spre hil.

 Formă neregulată;
Variantele de infarct în dependenţă de culoare:
 alb;
 alb cu lizereu hemoragic;
 roşu;
Consecinţe:focarele mici de necroză ischemică pot fi supuse autolizei şi apoi regenerării complete.Organizarea şi
formarea unei cicatrici.Organizarea infarctului se poate solda cu petrificarea sau hemosideroza lui.Consecinţa
nefavorabilă a infarctului este liza purulentă.
Complicaţii:formarea aderenţelor cu diafragmul,peritoneul parietal,ansele intestinale...moartea
6.(151)Gangrenă uscată a mîinii(piciorului).
Noţiune de gangrenă:Reprezintă necroza ţesuturilor ce vin în contact cu mediul extern şi se caracterizează prin
culoarea cenuşie-cafenie sau neagră a ţesuturilor mortificate.
Tabloul macroscopic:Ţesuturile gangrenate sunt uscate ,zbîrcite,mumificate,ca urmare a evaporării sau absorbţiei
apei de către ţesuturile învecinate normale;au culoare neagră şi consistenţă crescută.Între ţesutul viu şi cel mort se
evidenţiază net linia de delimitare(inflamaţie de demarcaţie).
Cauze:tromboza sau tromboembolia arterelor în ateroscleroză,diabetul zaharat,endarterita

obliterantă,arsurle,degerăturile,boala de vibraţii.
Variantele de gangrenă:se distinge gangrenă uscată,umedă şi gazoasă(anaerobă)
Complicaţii:poate avea loc erodarea progresivă a ţesutului necrotic,cu detaşarea lui completă-autoamputarea.
7.(43)Necroza cazeoasă în tuberculoză.
Definiţia necrozei:Necroza este moartea localizată a celulelor şi ţesuturilor într-un organism viu.
Tabloul macroscopic:Plămîn mărit în dimensiuni,scăderea gradului de aeraţie.Pe secţiune sunt multiple focare
albicioase,gălbuie,care confluează formînd arii masive de necroză cazeoasă.
Cauze:traumatică,toxică,trofoneurotică,vasculară,alergică.
Variantele clinico-morfologice ale necrozei:
 necroza de coagulare(aspectul uscat al maselor necrotice,consistenţă dură.culoare cenuşie-gălbuie)

 necroza de colicvaţie(lichefierea ţesutului mortificat şi formarea chisturilor)
 gangrena
 sechestrul(reprezintă o porţiune de ţesut mortificat ce nu este supus autolizei şi nu este substituit cu ţesut
conjunctiv,fiind înconjurat de ţesuturi vii)
 infarctul
Consecinţe:sclerozarea,cornificarea sau ciroza pulmonară,formarea de caverne tuberculoase
Complicaţii:insuficienţă pulmonară,posibil suprapunerea infecţiilor,hemoragii pulmonare.
8.(8)Cicatrice postinfarctice în miocard(cardioscleroză macrofocală).
Tabloul macroscopic:Miocardul secţionat ,se observă cicatrice postinfarctică de culoare surie,cu deformarea
peretelui,septului interventricular.
Cauze:substituirea maselor necrotice cu ţesut conjunctiv.
Variantele de cardioscleroză:
Complicaţii:formarea unui anevrism cardiac cu posibilă erupere a acestuia,formarea trombilor pe peretele acestui
anevrism,hipertrofia miocardului în zonele adiacente.
9.(9)Infarct miocardic.
Infarct miocardic:În inimă infarctul este de obicei alb cu lizereu hemoragic,de formă neregulată.Atacă de regulă
ventricolul stîng şi septul interventricular.Cel mai frecvent se poate dezvolta sub fondul aterosclerozii şi bolii
hipertensive.
Definiţia infarctului:Infarctul este necroza unei porţiuni de organ sau a unui organ întreg cauzată de întreruperea
irigaţiei cu sînge,fiind o consecinţă a ischemiei.
Tabloul macroscopic:Cordul este secţionat,ventriculul stîng,în regiunea apicală se observă o rouă albicioasă cu
depuneri de trombi între muşchii papilari,cu rămolirea miocardului în această rouă.
Cauze:tromboza,trombembolia arterei regiunii apicale.
Varianta de infarct miocardic în dependenţă de formă şi culoare:
După formă:triunghiular(conic) şi neregulat
După culoare:alb(ischemic),roşu(hemoragic),alb cu chenar roşu(ischemic cu chenar hemoragic)
Localizarea frecventă:sub endocard(infarct subendocardial),sub epicard (infarct subepicardial) sau care cuprinde
toată grosimea miocardului(infarct transmural)
Consecinţe:autoliza,organizarea,incapsularea,petrificarea,formarea chisturilor,hemosideroza,supuraţia.
Complicaţii:insuficienţă şi anevrism cardiac.
10.(38)Infarct hemoragic pulmonar.
Definiţia infarctului:Infarctul este necroza unei porţiuni de organ sau a unui organ întreg cauzată de întreruperea
irigaţiei cu sînge,fiind o consecinţă a ischemiei.
Tabloul macroscopic:Lobul inferior al plămînului este bine delimitat de lobul superior,culoarea este schimbată.Pe
pleură în regiunea infarctului apar depuneri de fibrină.Ţesutul necrozat este dur,granular,de culoare roşie-închisă.
Varianta de infarct miocardic în dependenţă de formă şi culoare:
După formă:triunghiular(conic)
După culoare:(alb(ischemic)),roşu(hemoragic),(alb cu chenar roşu(ischemic cu chenar hemoragic))
Cauze:tromb roşu al plămînului
Sursele principale ale tromboembolieiale arterei pulmonare:se dezvoltă de obicei pe fondul stazei
venoase,apariţia lui fiind determinată de particularităţile angioarhitectonicii plămînilor,prezenţa anastomozelor
dintre sistemele arterelor pulmonare şi bronşice.
Consecinţe:cornificare,incapsulare,supuraţia.
Complicaţii:insuficienţă respiratorie acută,abcese în regiunea dată.
11. (71) Hiperemia venoasa cronica a ficatului

Definitia hiperemiei venoase
Hiperemia venoasa reprezinta o crestere a volumului de singe intr-un organ sau tesut
datorita reducerii refluxului de singe, afluxul de singe raminind neschimbat.
Staza singelui venos (hiperemie de staza) induce dilatarea venelor si capilarelor,

incetinirea circulatie sangvine prin ele, ceea ce determina declansarea hipoxiei, cresterea
permeabilitatii membranelor bazale ale capilarelor
Tabloul macroscopic al ficatului
Ficatul in staza venoasa cronica este marit, de consistenta dura, cu marginile rotungite,
suprafata sectiunilor pestrita, de culoare cenusie-galbuie cu puncte de culoare rosie
inchisa, amintind de o nucusoara.
Denumirea metaforica: Ficat Muscad
Cauze:
Staza singelui venos induce dilatarea venelor si capilarelor, incetinirea circulatie sangvine
prin ele ceea ce determina declansarea hipoxiei, cresterea permeabilitatii membranelor
bazale ale capilarilor.
Mentinerea timp indelungat a starilor de hipoxie determina modificari atrofice si
sclerotice. Modificarile sclerotice sau proliferarea excesiva a tesutului conjunctiv se
produc in urma stimularii de catre hipoxia cronica a sintezei colagenului in fibroblasti.
Inlocuirea elementelor parenchimatoase cu tesut conjunctiv induce dezvoltarea induratie
de staza a organelor si tesuturilor
Ultima veriga in cercul vicios il constituie blocul capilar parenchimatos, dezvoltat in

legatura cu ingrosarea membranei bazale ale endoteliului.
Consecinte
In urma modificarilor apare induratie hepatica de staza, denumita inmpropriu ciroza

cardiaca
12 (3) Tromboza parietala a aortei in ateroscleroza

Definitia aterosclerozrei
Ateroscleroza este o boala cronica, rezultata din dereglarea metabolismului lipidic si

proteic, caracterizata prin afectarea arterelor de tip elastic si elastico-muscular sub forma
de depuneri focale in intima a lipidelor si proteinelor si de proliferarea reactiva a
tesutului cunjunctiv
Stadiile (fazele) macroscopice ale procesului aterosclerotic.
La examen macroscopic se distng urmatoarele tipuri de modificari aterosclerotice, care

reflecta dmamica procesului: 1) pete si bandelete lipidice; 2) placi fibroase; 3) lezium
complicate, reprezentate de placi fibroase cu exulceratii, hemoragii si depozite de mase
trombotice; 4) calcinoza sau aterocalcinoza.
1)Petele sau bandeletele lipidice sunt portiuni de culoare galbena sau galbena-surie
(pete), care uneori fuzioneaza si formeaza bandelete, dar nu proemina pe suprafata

intimei. Contin lipide, depistate in coloratia totala a vasului cu coloranti pentru lipide
de exemplu cu sudan. Petele si bandeletele apar, in primul rind, in aorta pe peretele
posterior si la mvelul ramificarilor ei, apoi - in arterele mari.
2)Placile fibroase prezinta formatiuni dense, ovale sau rotunde, albe sau albe-galbui
care contin lipide si proemina pe suprafata intimei. Deseori ele se contopesc imprimind
suprafetei interioare a vasului un aspect mamelonat si stenozind considerabil lumenul lui.
Placile fibroase se observa mai ales in aorta abdominala, in ramurile ponite din aorta, in
arterele inimii encefalului rinichilor, extremitatilor infenoare, arterele carotide
3)Lezium omplicate apar in cazurile, cand in grosimea placii predomina descompunerea

complexelor proteolipidice si se formeaza detritusul, care aminteste
continutul unui chist de retentie a glandei sebacee, adica ateromul. De aceea astfel de
modificari se numesc ateromatoase Leziumie complicate genereaza tromboza acuta a
arterelor si dezvoltarea infarctului, embolia cu mase trombotice ateromatoase, formarea
anevrismului vasului la nivelul exulceratiilor.
4)Calcinoza sau aterocalcinoza este faza finala a aterosclerozei. caractenzata prin
depunerea sarurilor de calciu in placile fibroase, adica prin calcificarea lor, Placile capata
o consistenta pietroasa (petrificarea placilor), peretele vascular la nivelul
pietrificarii deformandu-se considerabil.
Tabloul macroscopic al trombozei parietale a aortei
Pe intima aortei se evientiaza un trom parietal de culoare bruna, consistenta densa, cu

aspect gofrat
Complicatii
Tromboze, tromboembolii si embolie cu mase ateromatoase cu dezvoltarea infartelor (de

exemplu a rinichilor) si a gangrenei (de exemplu a intestinului, membrului inferior.
Adesea pe baza aterosclerosei se dezvolta anevrismul aortei, adica bombarea peretelui
pe locul leziunii lui, mai fregvent a exulceratiilor
13. (10) Anevrisin cardiac cronic cu tromboza.

Definitia anevrismlui cardiac. Tabloul macroscopic al anevrismului cardiac cronic cu
tromboza. Cauza. Complicatii.
Anevrismul cardiac cronic este de obicei consesecinta infarctului vast transmural, cind
teesutul conjunctiv cicatricial , ce substituie infarctul devine perete al inimii. Acesta se
efileaza si sub presiunea singelui se bombeaza, formind sacul anevrismal, umplut cu mase
trombotice stratificate. Anevrismul cronic induce insuficienta cardiaca cronica,
compliacatii tromboembolice si rupturi ale peretelui enevrismului cu tamponada cavitatii
pericardului. Aceste complicatii sint cele mai fregvente cauze de deces in cardiopatia
ischemica cronica.
14. (37) Tromboembolie arterei pulmonare.
Definitia emboliei.Tabloul macroscopic de tromboembolie a arterei pnlmonare.Sursele
dezvoltarii. Complicatia. Variantele de embolie in dependenta de natura embolului.
Embolia reprezinta circulatia in singe sau in limfa a unor particole neintilnite in conditii
normale, si obstructia vaselor de catre ele.
Embolii sint vehiculati in circulatia sangvina in 3 directii:
1) Din sitemul venos al marii circulatii si inima dreapta in vasele mici circulatii, daca
embolii se gasesc de exemplu in sitemul venelor cave inferioare sau superioare, atunci ei
nimeresc in plamini
2) Din compartimentele stingi ale inimii – aorta si arterele mari precum si (rareori) din
venele pulmonare – in arterele inimii, creerului, rinichilor, splinei, intestinului,
extremitatilor
3)Din ramificatiile sistemului portal in vena porta a ficatului.
Variantele de embolie in dependenta de natura embolului.
Embolia grasoasa
Embolia aeriana
Embolia gazoasa
Embolia tisulara
Embolia microbiana
Complicatii:
In primul rind complicatiile tromboembolice ale arterei pulmonare care duce la moarte
subita. Tromboembolia arterelor marii circulatii este o cauza fregventa a dezvoltarii ale
infarctelor al creerului, rinichilr, splinei, si gangrenei intestinului, extremitatilor.
15. (42) Metastaze de cancer in plamin.
Definitia de metastaza. Tabloul macroscopic al metastazelor de cancer in plamin.
Complicatiile. Caile de metastazare.
Metastazarea reprezinta procesul de deplasare in organism a celulelor tumorale

insamintarea si multiplicarea lor la distanta de tumoarea primara formind noduli tumorali
secundari ori metastazele. Este caracteristic pentru tumorile malgne ( cancer, sarcom,
melanom.
In plamin se observa multipli noduli tumorali secundari metastatici, dispusi neordonat,

mai mult sau mai putin bine delimitati de dimensiuni variabile
Metastazele hematogene in plamini se intilenesc in cancerul glandei mamare,

stomacului
Metastarea se poate produce pe cale:
1)sanguina (metastaze hematogene)
2)limfatica (metastaze limfogene)
3) prin continuitate ( de ex. Perineural)
4) prin contiguitate ( metastaze prin implantare sau contact) care se intilnesc mai
fregvent pe membranele seroase ( de ex carcinomatoza pertoneului, pleurei)
16. (75) Metastaze dc melanom in ficat.

Definitia de metastaza.Tabloul macroscopic al metastazelor de melanom in ficat.
Notiunea de melanom. Variantele macroscopice.
Metastazarea reprezinta procesul de deplasare in organism a celulelor tumorale

insamintarea si multiplicarea lor la distanta de tumoarea primara formind noduli tumorali
secundari ori metastazele. Este caracteristic pentru tumorile malgne ( cancer, sarcom,
melanom.
Metastazele de melanom contin pigment melanic, tumoarea primara fiind localizata in

ochi ( in globul ocular enucleat se observa focarul tumoral de culoare bruna neagra.
Melanomul este o tumoare maligna a tesutului melanoformator, una din tumorile cu cel
mai inalt grad de malignitate si cu o predispozitie pronuntata la metastazare
Varianta macroscopice:
Melanomul poate avea aspectul unei pete cafenii cu incluzii rozatice sau negre de nodul
sau placa neagra albastruie
Uneori se intilnesc melanoame apigmentare.
17. (85) Nefrita embolica purulenta (abcese metastatice in rinichi).

Definitia emboliei. Tabloul macroscopic al nefritei embolice purulente.Varianta emboliei.
Complicatii.
Embolia reprezinta circulatia in singe a unor particole, neintilnite in conditii normale, si

obstructia vaselor de catre ele
clasificare In dependenta de directia embolui:
Embolie retragrada – cind din cauza greutatii embolului, poate circula contra gradientului
de singe
Embolie paradoxala – emolul din marea circulatie, ocolind circulatia mica, nimereste in
artere
Clasificare dupa natura embolului:
Embolia grasoasa
Embolia aeriana
Embolia gazoasa
Embolia tisulara
Embolia microbiana
Vasele limfatice sint dilatate, lumenul obturat, cu aglomerari de celule canceroase

(emboli celulari, tisulari.)
Procesul de transpartare in organism a unor elemente patologiece dintrun loc in altul cu

aparitia unor facare patologice secundare la dinstanta paorta denumirea de metastazare
18. (121) Hemoragie cerebrala (hematom).
Definitia hemoragiei. Variantele de hemoragie. Tabloul macroscopic al hematomului
cerebral. Cauze. Complicatii. Consecinta.
Hemoragia reprezinta iesirea singelui din lumenul vaselor sau din cavitatile inimii.
Poate fi externa cind singele se scurge in afara organismului, si interna cind singele se
acumuleaza in tesuturi, organe sau cavitati.
Varitatile hemoragiilor externe:
Epistaxix- hemoragie nazala
Hemoptizie – hemoragie bronhopulmonara cu eliminarea singelui cu sputa
Melena – eliminarea singelui prin scaun
Metroragie – hemoragie uterina
Menoragie – menstruatie abundenta si prelungita
Hematurie – eliminarea singelui cu urina
Otoragie – hemoragie din urechi
Varietati de hemoragii in cavitatile seroase si organe cavitare
Hemopericard
Hemotorax- hemoragie in cavitatea pleurala
Hemoperitoneu – acumularea de sinde in cavit peritoneala
Hemartroza – hemoragie in cavitatea unei articulatii
Hematocel – hemoragie in tunica vaginala a testicolului
Hemosalpinx – hemoragie in lumenul trompei uterine
Hemocolecist – hemoragie in cavitatea veziculei biliare
Varietati de hemoragii interstitiale:
Petesie – hemoragie mica punctiforma de origine capilara
Echimoza – hemoragie in piele, de dimensiunea unei unghii care nu proemina la

suprafata
Sufusiune hemoragica – hemoragie plata sub un invelis de dimensiuni mari
Infiltratie hemoragica – hemoragie intrun tesut cu extinderea singelui printre elemente

tisulare
Hematom- hemoragie interstitiala cu acumulare circumscrisa de singe si formarea unei

cavitati datorita compresiunii si distructiei tesutului adiacent
In tesutul encefalului se observa o acumulare de singe coagulat de culoare rosu inchis.

Infocarul hemoragic substanta cerebrala este dezintegrata ( hematom cerebral).
Mecanismul hemoragiei in acest caz este ruparea peretelui arterial. Se intilneste mai ales
in boala hipertensiva si ateroscleroza arterelor cerebrale.
Clinic este insotita de coma cerebrala, paralizii. Ulterior singele din focarul hemoragic se
resoarbe treptat si apare o cavitate chistica cu peretii de culoare bruna (datorita
acumularii de hemosiderina
Consecinte:
1) formarea pigmentilor hemoglobinogeni ( hemosiderina, bilirubina)
2) resobtia singelui
3) organizarea
4) incapsularea
5) formarea cavitatilor chistice in creer
6) supuratia
(11) Pericardita fibrinoasa

Definitia inflamafiei.Tabloul macroscopic al pericarditei fibrinoase si denumirea
metaforica a cordului. Variantele inflamatiei fibrinoase. Cauze. Consecinte.
Inflamatia este o reactie vaso – mezenchimala locala complexa, care apare la lezarea
tesuturilor, cauzata de actiunea unor agenti de origine diferita. Aceasta reactie este
orientata spre lichidarea agentului lezant si restabilirea tesutuli alterat.
Dupa particularitatiele exudatului se disting urmatoarele varietati de inflamatie

exsudativa: seroasa, fibrinoasa, purulenta, putrida, hemoragica, catarala si mixta.
Variantele inflamatiei fibrinoasa: crupoasa si difteroida
Cauzele: poate fi provocata de agenti infectiosi asa ca diplococii, streptococi si stafilococi,

agentii patogeni ai difteriei si dezinteriei, microbacteria tuberculozei, virusul gripei. Poate
fi cauzata si de toxine de origine endogena (uremie) sau exonena(intoxicatie cu clorura
de mercur)
Macropreparat:Epicardul este opac suprafata lui este neregulata, acoperita cu depozite

de fibrina albe-galbui sub forma de vilozitati care apar datorita miscarilor cordului.
Denumirea metaforica a cordului: cord vilos
Consecinte: pe mucoase dupa desprinderea peliculelor ramin defecte de diferita

adincime – ulceratii, care in inflamatia crupoasa sint superficiale, iar in cea difteroinda –
profunde, insotite de leziuni cicatriciale. Exudatul fibrinos de pe membranele seroase
poate fi supus resortie. Formarea aderentelor intre foitele seroase ale pleurei,
peritoneului sacului pericardic
20. (32) Pneumonie focala abcedanta.

Definitia pneumoniei. Tabloul macroscopic al pneumonie locale abcedante. Etiologia
Complicatii
2
INTREBAREA 26 (hipertrofia ventriculului drept al inimii)
Marirea in volum si masa a celulelor, tesutului muschiului ventriculului sting al inimii. Dimensiunile si masa inimii
sunt marite, peretele este ingosat, masa lui poate atinge 1-1,5 cm (norma 0,2-0,3 cm) iar muschii trabeculari si
papilari sunt mariti in volum. Cavitatile inimii pot fi ingustate, tonusul mischiului cardiac fiind crescut- hipertrofia
concentric( in stadiu de compensare) sau dilatate- excentrica (in de decompensare). In ultimul caz consistent
miocardului devine flasca, avind aspect pe sectiune de carne fiarta din cauza leziunilor distrofice, uneori are
aspect de inima “tigrata” ca expresia a distrofiei grase a miocarddului care reprezinta substratul morphologic al
decompensarii cardiac. Dilatarea inimii in stare compensate se numeste active sau tonogena, iar in
decompensare- pasiva sau miogena. Hipertrofia este data dehipertensiunea in mica circulatie in cazul diferitort
afectiuni pulmonare cornice- emfizem, pneumoscleroza, bronsiectazie, TBC cronica, precum si in leziuni valvulare
cardiac.
Complicatii: insuficienta cardiac globala cu hipertensiune portal, ascita.
Intrebarea 27 (hipertrofia peretelui vezicii urinare in adenoma de prostata)
Peretele vezicii urinare, trabeculele muscular sunt ingrosate considerabil, cavitatea dilatata; prostate este marita
in dimensiuni, are consistent densa, suprafata neregulata, nodular. In prostata se constata un process tumoral-
hiperplazia adenomatoasa nodular (adenoma-tumoare benigna din epiteliu granular); nodulii tumorali exercita
presiune asupra uretrei, producind staza uurinii in vezica si hipertrofia compensatorie a peretelui ei. In recesurile
ce se formeaza printer trabeculii musculari hipertrofiati se pot depune saruri urinare si forma calculi; pe fondul
stazei urinare se pot asocial procese inflamatoare ale mucoasei vezicale (cistite). Ca exemplu de hipertrofie
hormonala, care nu are un rol compensator, poate servi hiperplazia granular a endometriului.
Intrebarea 28 (atrofia bruna a inimii)
Atrofie-proces de micsorare in volum a celulelor, tesutului inimii sau suspendarea activitatii functionale. Inima
este micsorata in dimensiuni si masa, epicardul nu contine tesut adipos, arterele epicardiene prezinta
proeminente sub epicard, avind aspect serpuitor, muschiul are o nuanta bruna datorita acumularii pigmentului
lipofucsina in cellule. Atrofia generala sau casexia se intilneste sub forma de casexie alimentara, canceroasa sau
hipofizara, cerebral s.a. atrofia locala poate fi disfunctionala cauzata de vascularizarea insuficienta; de
compresiune ;neurotic; sub actiunea factorilor chimici si fizici.
Intrebarea 29 (hidronefroza)
Este o variant a atrofiei locale cauzata de compresiune si dilatarea tesutului renal sub actiunea stazei urinare in
bazinetul renal. Parenchimul renal este subtiat, majoritatea glomerulelor sunt micsorati in dimensiuni, sclerozati
(substituiti cu tesut conj) si hialinizati; se observa proliferarea difuza a tesutului conj, vasele sanguine sunt
sclerozate. Rinichii sunt micsorati in dimensiuni. Complicatii: insuficienta functional a renichiului afectat
Intrebarea 30 (hidrocefalee)
Este o attrofie locala de tip compresiv a tesutului cerebral cauzat de dereglarea refluxului lichidului cefalorahidian,
asfel se dilate ventriculele laterale. Ca cauza poate servi meningita de diferita origine sau a tumorilor cerebrale.
Clinic se caracterizeaza prin cefalee, greta, varsaturi.
31.CANCER PULMONAR CENTRO-HILAR (CENTRAL)
Carcinom = tumoare maligna ce se dezvolta din cellule epiteliale putin diferentiate sau
nedeferentiate.
Macroscopic : SE dezvolta in mucoasa bronhiei principale,lobare si in partea initiala a

bronhiei segmentare,la inceput sub forma de nodul mic(placa) sau polip,ulterior capata
forma cancerului endbronsic difuz,nodular,ramificat sau nodular-ramificat,de culoare
cenusie.Hilul pulmonary este distrofiat,ingrosat.
Factorii etiologici :
=inspirarea substantelor cancerigene
=fumatul
=modificarile precanceroase : hiperplazia bazocelulara,displazia si metaplazia

pavimentoasa
Clasificarea clinico-morfologica a carcinomului pulmonary dupa forma macroscopica :
1.In forma de placa
2.polipos
3.endobronsic difuz
4.nodular
5.ramificat
6.nodular-ramificat
Complicatii : atelectazia,pneumonia,abces,bronsiectaziile,pleurezia serohemoragica sau

hemoragica,metastaze,casecxie.
32.CANCER LARINGIAN
nedeferentiate.
Macroscopic : In cavitatea laringelui se observa un nodul tumoral ce creste

exofit,proeminind pe suprafata mucoasei ,de consistenta dura,avind in centru o zona de
necroza si exulceratie.
Formele histologice frecvente :
Cea mai frecventa forma este cancerul epidermoid (pavimentos) cu sau fara cornificare.
Complicatii : asfixie mecanica,hemoragie,inlamatiesecundara,infectie

supraadaugata,metastaze,indeosebi in limfoganglionii regionali.
33.CANCER ESOFAGIAN
nedeferentiate.
Macroscopic.Formele de cancer esofagian.
Formele : 1.inelar dens 2.papilar 3.exulcerat
=Cancerul inelar dens reprezinta o formatiune tumorala,care cuprinde circular peretele

esofagului pe o anumita portiune,lumenul esofagului e ingustat.La necrozarea si
exulcerarea tumorii permeabilitatea esofagului se restabileste.
=Cancerul papilar aminteste o formatiune nodulara,mamrlonata,amplasata pe o baza lata

si scurta,Pe suprafata nodulului se intilnesc eroziuni,hemoragii.Tumoare e moale,roza-
cenusie sau rosie –cenusie,bine delimitate..Se necrozeaza usor,cu formare de ulceratii ce
patrund in organelle si tesuturile vecine.
=Cancerul exulcerat reprezinta o ulceratie canceroasa,de forma ovala,intinsa de-a lungul

esofagului
Factori etiologici :
=excitarea cronica a mucoasei esofagului : alimente fierbinti,indigestia,alcoolul,fumatul.
=modificarile cicatriceale dupa arsuri
=infectiile gastro-intestinale cornice
=dereglarile anatomice
=Modificarile precanceroase : leucoplazia si displazia grava a epiteliului mucoasei
Complicatii : metastaze mai ales pe cale limfogena,fistule esofago-traheale,pneumonia

prin aspiratie,abcesul si gangrene plaminului,empiemul pleural,mediastinita
purulenta,casexia.
34.CANCER GASTRIC
nedeferentiate.
Clasificarea clinico-morfologica ce tine cont de forma macroscopica cu crestere

predominant exofita expansiva :
1.cancer in forma de placa = se depisteaza mai frecvent in portiunea pilorica,pe mica si

mare curbura reprezentind o ingrosare slaba a mucoasei in forma de placa cu lungimea
de 2-3 cm.Mobilitatea pliurilor mucoasei la ecest nivel e limitata.
2.cancer polipos = are forma unui nod cu suprafata viloasa,cu diametrul de 2-3
cm,amplasat pe un piciorus.Tesutul tumorii e roz-cenusiu sau rosu-cenusiu,bogat in vase
sanguine.
3/cancer fungos(fungiform) = formatiune nodulara,mamelonata,amplasata pe o baza lata

si scurta.Pe suprafata nodulului tumoral se intilnesc eroziuni,hemoragii sau depuneri
fibrino-purulente.Tumoarea e moale,roza-cenusie sau rosie-cenusie,bine delimitate.
4.cancer exulcerat
a)cancer gastric ulceros primar = cancerul exofit este supus exulcerarii chiar in debutul
dezvoltarii lui,cu formarea la inceput a ulcerului canceros acut,iar mai apoi a celui cronic.
b)cancer ,,in farfurie’’ = o formatiune rotunda,care atinge uneori dimensiuni mari cu

marginile circumvalate alburii si exulcerare in centru.Fund al ulcerului poate fi un organ
vecin in care patrunde tumoarea.Stratul muscular persista desi este infiltrate cu cellule
tumorale.
c)cancer din ulcer cronic = se intilneste pe mica curbura.Proliferarea intense a tesutului

cicatriceal,scleroza si tromboza vaselor,distrugerea stratului muscular pe fundul
cicatriceal al ulcerului.
Factorii etiologici :
=cancerigenii exogeni
=sterile precanceroase : gastrita cronica atrofica,anemia pernicioasa,ulcerul gastric

cronic,adenoamele stomacului,bontul stomacului,boala Menetrier
=modificarile precanceroase : metaplazia intestinala si displazia grava.
Complicatii : metastazele ganglionilor limfatici regionali,supraclaviculari de obicei din

stinga (metastaze Virchow),metastaze Schnitzer(in ganglionii limfatici ai tesutului cellular
pararectal), cancerul ovarian Krukenbergcarcinomatoza peritoneului,perforatia
peretelui,hemoragie,inflamatie chiar pina la dezvotarea flegmonului
gastric.icter,hipertensiune portala,ascita,ocluzie intestinala,stenoza pilorica,pleurezia
hemoragica sau fibrino-hemoragica,empiem pleural,casexia.
35.METASTAZE DE CANCER IN FICAT
Metastaze = noduli tumorali secundari.
Macroscopic : Se observa numerosi noduli tumorali secundari metastatici,dispusi

neordonat,mai mult sau mai putin bine delimitati,de dimensiuni variabile.
Caile posibile de metastazare :
=hematogena
=limfogena
=prin implantare
CARACTERISTICA TUMORILOR MALIGNE :
Gradul de diferentiere : cellule immature,nediferentiate,pierd asemanarea cu tesutul de

origine.
Forma de crestere : invaziva
Variantele de atipie : tisular, cellular (ultrastructural,biochimic,histochimic, antigenic).
Caracterul influentei asupra organismului : influenta tumorii maligne poate fi locala si

generala.Local = distruge tesuturile circumiacente si organelle invecinate,duce la sechele
grave.General = tulburari metabolice,dezvoltarea casexiei.
36.FIBROLEIOMIOM UTERIN
Fibroleiomiom = tumoare benigna mezenchimala din tesutul muscular neted,parallel cu

proliferarea stromei fibroconjunctive.
Macroscopic : In peretele uterin se observa 3 nodului tumorali de dimensiuni variate,2

din ei sunt situati intramural,cu evolutie partial endocavitara,bine
delimitati,incapsulati,de culoare galbuie-albicioasa,iar un nodul pediculat se gaseste in
canalul cervical fiind in curs de expulzare din cavitatea uterului.Consistenta este de obicei
dura.
Histogeneza tumorii : tumoare mezenchimala.
Varianta maligna : fibroleiomiosarcom.
Complicatii : hemoragia uterine (metroragia).
37.TUMORA CEREBRALA (GLIOBLASTOM)
Glioblastom = tumoare maligna care provine din elementele gliale nediferentiate ale
creierului localizata in substanta alba a emisferelor mari.
Macroscopic : in zona occipitala este present un nodul tumoral de forma neregulata,fara

limite precise,infitrind zonele adiacente ale substantei encefalice,pe sectiune multiple
focare necrotice si hemoragice care ofera tumorii un aspect pestrit si consistenta
neuniforma,in zonele peritumorale se observa edem.
Histogeneza tumorii : tumoare a sistemului nervos
Particularitate de metastazare a tumorilor cerebrale maligne : metastazele se dezvolta

numai in limitele encefalului.
Recidiva = reaparitia tumorii pe acelasi loc dupa inlaturarea pe cale chirurgicala sau dupa
radioterapie.
38.SPLINA IN LEUCOZA LIELOIDA CRONICA
Leucoza = afectiune tumorala sistemica ale tesutului hematopoietic.
Macroscopic : splina e marita considerabil,uneori ocupind aproape toata cavitatea

abdominala,masa ei atinge aproape 6-8 kg.Pe sectiune e de culoare rosie-
intunecata,uneori cu infarcte ischemice.Tesutul splinei este dislocate si substituit de
infiltrate leucemic,foliculii sunt atrofici.Deseori se remarca scleroza si hemosideroza
pulpei.In vase se intilnesc trombi leucemici.
Stadiile de evolutie a leucozei mieloide cornice :
1.Monoclonala benigna
2.Policlonala maligna
Complicatii : staze si trombi leucemici ceea ce duce la infarcte si hemoragii, manifestari

ale autoinfectiei,metastaze,aplazia maduvei osoase,pancitopenia.
39.GANGLIONII LIMFATICI MEZENTERICI IN LEUCOZA LIMFOIDA CRONICA
Leucoza = afectiune tumorala sistemica ale tesutului hematopoietic.
Macroscopic : Ganglionii limfatici mezenterici sunt mariti considerabil in dimensiuni.Pe

sectiune sunt suculenti,albi-roz.Infitratia lor leucemica.
Variantele histogenetice de leucoza acuta :
1.nediferentiata
2.mieloblastica
3.limfoblastica
4.plasmoblastica
5.monoblastica
6.eritromieloblastica
7.megacarioblastica
Criza blastica = cresterea numarului formelor blastice atit in encefal cit si in singe.
Hiatus leucemicus = crestere brusca a numarului de blasti si elemente mature solitare in

absenta formelor de tranzitie in curs de maturizare.
40.GANGLIONII LIMFATICI IN LIMFOGRANULOMATOZA (LIMFOMUL HODGKIN)
Limfom = maladie tumorala regionala a tesutului hematopoietic si limfatic.
Macroscopic : Ganglionii se maresc in dimensiuni si adera intre ei (conflueaza).La inceput

sunt moi,suculenti,cenusii sau cenusii-roziatici,pe sectiune cu desen structural
estompat.Apoi ei devin densi,seci,cu portiuni de necroza si scleroza.
Boala Hodgkin = maladie cronica recidivanta,mai rar cu evolutie acuta,,in care

proliferarea tumorala se produce prin excelenta in ganglionii limfatici.
Variantele histologice ale limfogranulomatozei :
1.varianta cu predominanta limfocitara
2.varianta cu scleroza nodulara
3.varianta cu celularitate mixta
4.varianta cu depletie limfocitara.
Macropreparatele
41.(147)Splina in limfogranulomatoza.(splina porfirica)
Definitia de limfom.
Limfoamele sint maladii tumorale regionale ale tesutului hematopoetic si limfatic.Din acest grup fac
parte :limfosarcomul,boala Sezary,reticulosarcomul,limfogranulomatoza.
Descrieti tabloul macroscopic al splinei si indicate cauza acestor modificari.
Splina se mareste.Pulpa ei pe sctiune e rosie cu multiple focare albe-galbui de necroza si scleroza,ceea ce

imprima tesutul splenic un aspect pestrit ‘’porfiric’’.Aceste modificari au loc proliferarii tesutului tumoral nu
numai in focarul localizarii primare,dar si peste limitele lui.
Denumirea metaforica a splinei in limfogranulomatoza.
splina porfirica
Enumerati ce shimbari apar in organele interne si ce complicatii sint caracteristicep/u boala Hodgkin.
Complicatiile :sceroza nodulara,alterarea tesutului limfoid este substituit de celule atipice-sarcom Hodgkin.
42.(1)Ateroscleroza aortei( placi fibroase).

Definitia aterosclerozei.
Ateroscleroza este o boala cronica,rezultata din dereglarea metabolismului lipidic si proteic,caracterizata prin
afectarea arterelor de tip elastic si elastico-mucsular sub forma de depuneri focale in intima a lipidelor si
proteinelor si de proliferea reactiva a tesutului conjunctiv.
Tabloul macroscopic al intimei la toate etapele macroscopice ale aterosclerozei.
La I- petele sau bandeletele lipidice nu proemina pe suprafata intimei.
La II-placile fibroase dense,ovale,albe-galbui,ce contin lipide proemina pe suprafata intimei. Deseori ele se
contopesc ,imprimind suprafetei interioare a vasului un aspect mamelonat si stenozind cosinderabil lumenul lui
La III-Leziuni complicate apar in cazurile, cind in grosimea placii predomina descompunerea complexelor
proteolitice si se formeaza detritusul-ateromul.Progresarea modificarilor ateromatoase duce la distrugerea
invelisului placii,exulcerarea lui,hemoragii in grosimea placii si formarea depozitelor trombotice pe locul
exulcerarii placii
La IV-Calcinoza –depunerea sarurilor de calciu in placile fibroase.Placile capata o consistenta pietroasa,peretele

vascular la nivelul petrificarii deformindu-se considerabil.
Ce modificari sufera organele de importanta vitala ?
Ischemia acuta a organelor si tesuturilor induc infarctul,gangrene,hemoragiile.Ischemia cronica a organelor si

tesuturilor duce la distrofia si atrofia elemetelor parenchimatoase,progresarea sclerozei interstitiului.
Aorta se carcterizeaza prin ateromatoza,exulceratii,aterocalcinoza,adesea se complica prin

tromboza,trombembolie si embolie cu mase ateromatoase cu dezvoltarea infarctelor si gangrenei
In arterele coronare se dezvolta boala ishemica.
In arterele cerebrale –afectiuni cerebro-vasculare.Ischemia de lunga durata a encefalului duce la distrofia si

atrofia cortexului cerebral,dezvoltarea dementei aterosclerotice.
In rinichi se dezvolta ori sectoare cuneiforme de atrofie a parenchimului cu colapsul stromei si substituirea
acestor sectoare prin tesut conjunctiv,sau infarcte cu origanizarea lor ulterioara si formarea cicatricilor retractile-
rinichi ratatinat.Ca rezultat al ischemiei se dezvolta hipertensiunea renala.
In intestin-gangrena.
Cauzele mortii in aceasta patologie.
Infarct,gangrene,anevrism de aorta
43.(14)Anevrism aortic.
Definitia de anevrism.
Dilatare circumscrisa a arterei sau a inimii,bombare pulsatila.Apare ca consecinta a slabirii peretelui vascular sau
cardiac si pierderea elasticitatii lui.
Tabloul macroscopic al anevrismului de aorta.
Peretele aortei este o dilatare sacciforma a lumenului .Dilatarea se produce in sectoarel cu placi multiple
exulcerate datorita faptului ca se micsoreaza elasticitatea peretelui.In anevrism de aorta se depun mase
trombotice.
Enumerati in ce unitati nosologice se dezvolta.
Se dezvolta in ateroscleroza,sifilis,traumatisme,sindromul Marfan
Variantele anevrismului de aorta.
Dupa forma-cilindrice,sacciforme,herniforme.
Peretele anevrismului format de aorta-anevrism adevarat,cel care este delimitat de tesurile adiacente si
hematom-anevrism fals
Daca singele cauzeaza clivajul mediei de la intima sau adventitie,ceea ce duce la formarea unui canal tapetat cu
endoteliu-anevrism disecant.
Complicatii.
Duce la atrofia tesuturilor adiacente-de ex. a sternului, a corpului vertebrelor
44.(83)Rinichi ratatinat.
Definitia nefrosclerozei.
Induratia si ratatinarea rinichilor datorita proliferarii tesutului conjunctiv.Poate fi un proces primar,ce se dezvolta
in urma sclerozei vaselor renale in boala hipertensiva si ateroscleroza,sau secendar in urma modificarilor
inflamatorii ale glomerulilor, tubilor si stromei rinichilor.
Tabloul macroscopic.
Micsorat,consistenta densa,suprafata micro-,macronodulara.Capsula e detasata cu greu.Pe sectiune surie-

cenusie.Hotarul sratului cortical,medular nu se diferentiaza.
Enumerati in ce entitati nosologice se dezvolta si care sint particularitaile morfologice ale acestora.
Se dezvolta in boala hipertensiva si ateroscleroza –ratatinarea primara,iar in glomerulonefrita

cronica,pielonefrita,amiloidoza renala-ratatinare secundara.
In boala hipertensiva –pe suprafata rinichilor apar numeroase focare mici de depresiune datorita atrofiei
glomerulilor,iar cei relativ intacti se hipertrofiaza si proiecteaza pe suprafata renala sub forma de granule rosii-
surii.Rinichii sunt micsorati,consistenti,suprafata lor e microgranulara parenchimul atrofic.
In ateroscleroza-rinichiul e ratatinat, macronodular
Cauzele ratatinarii renale.
Scleroza vaselor renale si procesele inflamatorii si distrofice ale glomerulilor,tubilor si stromei renale.
Complicatii.
Duce la dezvoltarea insuficientei renale cronice.
45.(24)Ruptura inimii in infarct de miocard.

Difinitia infarctului.
Necroza unei portiuni de organ sau a unui organ intreg,cauzata de intreruperea irigatiei cu singe,fiind o
cosnsecinta a ischemiei.
Cauze.
Spasmul prelungit,tromboza,embolia sau suprasolicitarea finctionala a organului in conditiile irigarii lui

insuficiente.
Enumerati variantele de infarct de miocard in dependenta de localizarea infarctului in muschiul cardiac.
I.M. subendocardic,intramural,subepicardic si transmural.
Indicati varianta ce se complica cu ruptura inimii.
Tabloul macroscopic.
In regiunea apexului VS se evidentiaza ruptura peretelui pe o distanta de 2 cm,cu dezvoltarea tamponadei

pericardului.
Notiunea de infarct repetat si infarct recidivant.
I.M. Recidivant-aparitia unui focar de I.M. in perioada cind procesul necrotic primar inca nu s-a cicatrizat,in
decursul a 8 saptamini
I.M.Repetat-I.M. se dezvolta peste citeva luni sau ani de la cicatrizarea completa a focarului infarctic precedent.
Consecintele.
Pe locul infarctului se formeaza o cicatrice dura,iar in miocardul persistent are loc hipertrofia regenerativa.
Complicatii.
Insuficienta cardiaca acuta,soc cardiogen,fibrilatie ventriculara,edem pulmonar,tulburari de ritm si de

conducere,anevrism acut si ruptura inimii cu tamponarea pericardului,tromboza intracardiaca,pericardita.
46.(16)Endocardita reumatica verucoasa recurenta.

Definitia de febra reumatica.
Boala infecto-alergica caracterizata prin afectarea sistemica progresiva a tesutului conjunctiv cu localizarea
preponderenta in sistemul cardiovascular si articulatii.
Tabloul macroscopic al inimii si al aparatului valvular in febra reumatica.
Valvele mitrale ingrosate opace cu depozitari varicoase de culoare bruna(mase trombotice, faramicioase,opace)
Ce modificari preceda formarea viciului mitral.
Indicati complicatiile cardiace si extracardiace in endocardita reumatica.
Vicii cardiace,troboembolii,cardioscleroza,obliteratia pericardului
Criteriile Djons de diagnosticare .
47.(7)Viciu cardiac congenital( defect al septului interventricular)

Definitia viciului congenital.
Viciu ce se dezvolta in urma tulburarilor morfogenezei in perioada intrauterina.
Indicati particularitatile macroscopice ale cordului.
Cordul marit pe sectiune in spatiul interventricular.Defectul are diametrul egal cu 1 cm prin care single arterial se
amesteca cu single venos.
Complicatiile precoce si tardive ale acestui viciu.
55. 55. Apendicită acută distructivă.
Definiţie: Apendicita este o inflamaţie a apendicelui vermiculat al cecului, care dă un

simptom clinic caracteristic.
Etiologie: este o autoinfecţie enterogenă. Patogenă devine flora care vegetează în

intestin: importanţă prezentînd bacilul coli, enterococul.
Formele morfologice:
1. simplă
2. superficială (catarală)
3. distructivă (flegmonoasă, apostematoasă, ulcero-flegmonoasă, gangrenoasă).
Tabloul macroscopic:
1. apendicita flegmonoasă:
- apendicele mărit în dimensiuni
- consistenţă dură, elastică
- pe suprafaţă sunt focare de culoare neagră – focare de necroză
- pe seroasă sunt depuneri de fibrină
- peretele pe secţiune e îngroşat, elimină puroi
Complicaţii:
- peritonită localizată şi generalizată;

- la obstrucţia porţiunii proximale a apendicelui – se dezv. empiemul apendicelui
vermicular.
- Răspîndirea procesului purulent pe ţesuturile din jurul apenducelui şi pe cec:
periapendicită, peritiflită
- Dezvoltarea tromboflebitei purulente a vaselor mezenterice cu răspîndirea ei pe
ramificările venei portă – pileflebita
- Formarea abceselor pileflebitice.
57. (57)Cancer sigmoidian
Clasificarea cancerului în dependenţă de creştere:
- Exofită
 cancer de placă
 cancer polipos
 cancer macronodular
- endofită
 exulcerat
 difuz-infiltrativ
- intermediară
 cancer „în farfurie”
Clasificarea canceruluidupă tipurile histologice:
- adenocarcinom
- adenocarcinom mucipar
- cancer în celule „în inel cu pecete”
- pavimentos
- adenopavimentos
- nediferenţiat
- inclasificabil
Cu creştere exofită – adenocarcinom
Formele endofite - cancer în celule „în inel cu pecete” sau nediferenţiat.
În fragmentul de intestin se evidenţiază creşterea unui cancer infiltrativ în pereţi,

hotare neclare, consistenţă dură, elastică, culoare surie.
Consecinţe:
- ocluzie intestinală
- metastaze
- descompunere cu perforaţie
58.58. intumescenşa encefaloidă a plăcilor Pezer în febra tifoidă
Definiţie: Febra tifoidă este o boală infecţioasă din grupul maladiilor intestinale,
antroponoză tipică.
Etiologie: B. este provocată de bacilul tific – Salmonella typhi. Sursa de contaminare –

omul bolnav sau purtătorul de germeni, în excreţiile căruia (materiile fecale, urina,
sudoare) se conţin microbi.
Stadiile în febra tifoidă:
a. intumescenţa encefaloidă
b. necroza
c. formarea ulceraţiilor
d. ulceraţii curate
e. vindecare
- foliculii de grup se măresc

- pe suprafaţa foliculior de grup se formează şanţuri şi circumvoluţiuni, rugoasă –
aminteşte suprafaţa encefalului
- pe secţiune- culoare roşie-cenuşie, suculenţi
Complicaţii:
1. intestinale:
- hemoragia intestinală
- perforaţia ulceraţiilor
- peritonită
2. extraintestinale:
- pneumonia
- pericondrita purulentă a laringelui

- necroza ceroasă din muşchii drepţi ai abdomenului
- osteomielita
- abcese intramusculare.
59.(57)Colita dezinterică
Definiţie: Dezinteria este o maladie infecţioasă intestinală acută cu afectarea

preponderentă a intestinului gros şi fenomene de intoxicaţii.
Etiologie: Provocată de diferite specii de shigele. Calea de contaminare fecalo-orală.
Stadiile dezinteriei:
1. colita catarală
2. colita fibrinoasă
3. formarea ulceraţiilor (colita ulceroasă)
4. vindecarea ulceraţiilor
1. stadiul de colită catarală:
- hiperemia şi tumefierea mucoasei intestinului
- sectoare de necroză şi hemoragii

- lumen îngustat – din cauza spasmului stratului muscular
2. stadiul de colită fibrinoasă:
- pe vertexul pliurilor şi printre pliuri apare o pseudomembrană fibrinoasă de culoare

verde-cafenie.
- peretele intestinului e îngroşat
- lumenul e îngustat
3. stadiul de formare a ulceraţiilor:
- apar în rect, colonul sigmoid
- formă neregulată
- adîncimi diferite
4. stadiul de vindecare a ulceraţiilor:
- defectele mucoasei umplute cu ţesut de granulaţie
- cicatricizarea
Consecinţe:
1. intestinale:
- perforaţia (microperforaţia) ulceraţiei cu dezvoltarea paraproctitei sau a peritonitei

- flegmon intestinal
- hemoragie intraintestinală
- stenoza cicatriceală a intestinului
2. extraintestinale:
- bronhopneumonia - abcese pileflebitice ale ficatului

- amiloidoza
- pielita - intoxicaţia
- pielonefrita - caşexia
- astritele (toxice) seroase
72. Necroza masivă acută a ficatului (distrofia toxică acută)
Definiţie: Distrofia toxică a ficatului, mai corect necroza masivă a ficatului, este o boală
acută, rareori cronică, caracterizată prin necroza masivă evolutivă a ficatului şi
insuficienţa hepatică.
Etiologie:
-în intoxicaţii exogene: intoxicaţii cu alimente de proastă calitate, ciuperci, heliotropism,

fosfor, arsen
- intoxicaţii endogene: toxicoza gravidică, tireotoxicoză
- în hepatita virală ca manifestare a formei maligne
Stadiile:
1. stadiul distrofiei galbene

2. stadiul distrofiei roşii
1. stadiul distrofiei galbene

- ficatul puţin mărit, relativ consitent sau flasc
- culoare galbenă aprinsă atît la suprafaţă căt şi pe secţiune
2. stadiul distrofiei roşii

- se micşorează progresiv („se topeşte vădit”)
- devine flasc
- capsula – ridicată
- pe secţiune: culoare cenuţie, aspect argilos
Consecinţe:
În necroza masivă a ficatului
- icter
- hiperplazia ganglionilor limfatici paraportali şi a splinei
- hemoragii multiple în piele, mucoase, seroase, în plămîni
- necroza epiteliului tubilor renali
- modificări distrofice în pancreas, miocard, SNC
În necroza progresivă a ficatului – mor de:
- insuficienţă acută hepatică

- insuficienţă renală
- sdr hepato-renal
se poate sfărşi cu dezioltarea cirozei hepatice postnecrotice
60.73. Ciroză micronodulară a ficatului

Definiţie: Ciroză hepatică este o boală cronică, caracterizată printr-o insuficineţă hepatică
progresivă în legătură cu fibroza cicatriceală şi remanierea structurală a ficatului.
Etiologie:
1. infecţioasă: hepatita virală, bolile parazitare ale ficatului, infecţia căilor biliare
2. toxică şi toxicoalergică: alcoolul, toxine industriale şi alimentare, subst.
medicamentoase, alergeni
3. biliară: colangita, colestaza de divers gen
4. alimentaro-metabolică: carenţa de proteine, vitamine, factori lipotropi
5. circulatorie: staza venoasă cronică în ficat
6. criptogenetică
O importanţă deiosebită o au: ciroza hepatică virală, alcoolică, biliară.
Clasificări:
1. în dependenţă de etiologie.
2. morfologice
3. morfogenice
4. clinico-funcţionale
1. – vezi la etiologie
2. după particularităţile morfologice:
Macroscopic:
 Septală incompletă
 Micronodulară
 Macronodulară
 Mixtă (micromacronodulară)
Microscopice:
 Monolobulară – nodulii de regenerare ocupă un lobul hepatic

 Multilobulară – sunt formaţi pe baza mai multor noduli
 Monomultinodulară
3. tipurile morfogenetice:
1. postencrotică
2. portală
3. mixtă
4. caracteristica clinico-funcţională:
1. gradul de insuficienţă hepatocelulară – colemia, colalemia, hipoalbumin- şi
hipoprotrombinemia, prezenţa substanţelor vasoparalitice, hipotonie,

hemoragii,
coma hepatică
2. gradul hipertensiunii portale – ascita, hemoragii esofago*gastrice

3. activitatea procesului – activ, activitate moderată, neactiv
4. caracterul evoluţiei – progresivă, stabilă, regresivă
- nodulii de regenerare au aceeaşi mărime, de obicei nu mai mult de 1cm în diametru.

- ficatul e mic
- dur
- granular sau micronodular
- margini ascuţite
- pe secţiune roşiatic
- aspect lobular
Modificările:
- icet şi sdr hemoragice consecinţa a insuficienţei hepatocelulare, colestazei şi colemiei;
- scleroza venei porte – hipertensiunii portale
- dilatarea şi efilarea anastomozelor porto-cave
- ascită
- splenomegalie
- sdr hepato-renal
- glomeruloscelroză hepatică
Complicaţii:
- coma hepatică
- hemoragii din varicele esofagiene sau gastrice
- peritonită
- tromboza venei porte
- dezvoltarea cancerului
62. 81. glomerulonefrita acută.
Definiţie: Glomerulonefrita este o boală infecto-alergică sau de geneză neelucidată, condiţionată de inflamaţia
apurulentă bilaterală difuză sau focală a aparatului glomerular al rinichilor cu simptome renale şi extrarenale
caracteristice.
Semnele renale:oliguria, proteinuria, hematuria, cilindruria.
Semnele extrarenale: HTA, hipertrofia inimii stîngi, disproteinemia, edemele, hiperazotemia, uremia.
Forme în clinică:
- hematurică
- nefrotică
- hipertonică
- mixtă.
Etiologia:
Glomerulonefrită bacteriană: streptococul B-hemolitic, stafilococul, pneumococul, virusurile, plasmadiul malariei
Glomerulonefrită abacteriană: reacţii alergice a organismului la agentul patogen al infecţiei: în angină, scralatină,
infecţie respiratorie acută.
Glomerulonefrită alcoolică.
Clasificare:
1. după topografie
2. după carcaterul inflamaţiei
3. după gradul de răspîndire
4. după caracterul evoluţiei
1. după topografie: - glomerulonefrită intracapilară: exudativă,

- intracapilară proliferativă, mixtă
- extracapilară - glomerulonefrită extracapilară: exudativă –
seroasă, fibrinoasă, hemoragică
2. după carcaterul inflamaţiei - focală

- exudativă
- proliferativă
- mixtă
3. după gradul de răspîndire:
- difuză
4. după caracterul evoluţiei
- acută
- subacută
- cronică
- rinichii sunt uşor măriţi. Tumefiaţi

- piramidele dunt roşii-întunecate
- cortexul de culoare cenuţie-cafenie cu pete mici pe suprafaţă
- pe secţiune – cu puncte translucide (rinichi pestriţ), limita cortico-medulară este ştearsă
- suprafaţă netedă
- consistenţă flască
- decapsulare uşoară
Complicaţii:
Insuficienţă renală
www.medtorrents.ucoz.com
63.86. Polichistoză renală
Definiţie: Polichistoză renală reprezintă o afecţiune a rinichilor cu metamorfoză

chistică bilaterală a unei părţi din parenchimul relativ dezvoltat – a aparatului
tubular al nefronilor şi al tubilor colectori.
Etiologie: la copii se moşteneşte AR, la adulţi-AD.
- aminteşte nişte ciorchini amri de poamă

- ţesut format din numeroase chisturi de diverse dimensiuni şi fomre
- chisturile umplute cu ţesut seros, mase coloidale sau cu un conţinut semilichid
de culoarea ciocolatei.
- chisturile sunt tapetate cu epiteliul cubic aplatisat.
- ţesutul renal dintre chisturi este atrofiat
- rinichi măriţi în volum, suprafaşă micro- şi macronodulară
- capsula nu se detaşează
Complicaţii:
- pielonefrita
- supuraşia chistului
- insuficienţă renală cronică
Evoluţie:
-nefavorabilă
-mmor prin insuficienţă renală progresivă şi uremie azotemică.

Nr. 64 (15) Anevrism sifilitic al aortei
Definiţie: este o boală venerică infecţioasă cronică, care se caracterizează prin afectarea pielii,
mucoaselor, organelor interne, oaselor, sistemului nervos cu o alterare succesivă a stadiilor lor.
Etiologie:
- cauzat de Treponema palidum
Căile de contaminare:
1. sexuală
2. extragenitală = dobîndită
3. congenitală = contaminare intrauterină a fătului
Manifestarea a cărei perioade a sifilisului este afecţiunea şi localizarea de preferinţă:
1. perioada primară:
- poarta de intrare cu formarea şamcrului dur
localizare:
a) la contaminarea sexuală: pe organele genitale (glanda penisului, labiile mari, mici)

b) la contaminarea extragenitală: pe mucoasa cavităţii bucale, gingii, degetele mîinii
2. perioada secundară: -6 – 10 săptămîni

- formarea sifilidelor
- pe pile şi mucoase
- sub aspect de: rozeole, papuple, pustule
3. perioada terţiară:
- formarea goemlor
- sub formă de inflamaţie interstiţială difuză cronică
localizare:
- ficat, plămîni, peretele aortei, ţesutul testiculelor
Morfogeneza anevrismului sifilitic al aortei:
- se dezvoltă mezaortita sifilitică

- localizare: pe partea ascendentă şi în arcul aortei, deasupra valvei
- pe intimă apar tuberozităţi albicioase cu depresiuni cicatriceale →dau aspect de piele
şangrinoidă
- modificările se întrerup în arc sau în partea descendent
- în peretele aortei – proces inflamator ce se răspîndeşte din partea vasa-vasorum şi adventiţie
spre tunica medie
- scade rezistenţa peretelui aortei – are loc lărgirea lumenului
În ce direcţie progresează anevrismul:
În direcţie ventrală
- poate uzura sternul şi sectoarele adiacente a costelor

- se poate bomba
Complicaţii:
1. leziune aortică sifilitică
2. trecerea infiltratului gomos la arterele coronare
3. stenoza orificiilor arterelor coronare
4. insuficienţă coronară.
Nr. 65 (103)Polip endometrial
Definiţie: reprezintă formaţiune pseudotumorală la nivelul mucoaselor, are suprafaţa netedă sau
poilpoasă, dimensiuni 1-2cm, pot fi unici sau multipli.
Caracteristica polipului inflamator:
a) în baza cărei inflamaţia se dezvoltă:

- inflamaţie productivă a mucoaselor cu proliferarea concomitentă a epiteliului glandular şi a
ţesutului conjunctiv
b) caracteristica epiteliului:
- hemoragie uterină – metroragie
- endometrită
Nr, 66 (105)Carcinom de corp uterin
Noţiune de carcinom:
Tumoare malignă, care se dezvoltă din celule epiteliale puţin diferenţiate sau nediferenţiate.
Dereglările hormonale ce favorizează carcinomul de corp uterin:
- tulburările balanţei hormonale (conţinut de estrigen), condiţionează modificări hiperplazice din

partea epiteliului endometrului.
Modificările pre-canceroase:
- hiperplazia endometrului
- polipii endometrului
- proliferarea exofită cu aspect de conopidă sau polip

- are baza lată
- ocupă toată cavitatea uterului
- se supune necrozei şi exulcerării
Structura histologică:
1. adenocarcinom:a) înalt diferenţiat; b) moderat diferenţiat; c) slab diferenţiat;

2. cancer nediferenţiat
Metastaze:
1. limfatică: ganglionii limfatici din micul bazin

2. hematogenă - rar
Nr. 67(106) Carcinom de col uterin
1. stările precanceroase ale carcinomului de col uterin:

- endocervicozele
- modificări precanceroase sub formă de deplasare gravă a epiteliului porţiunii vaginale a
colului.
Variantele după localizare şi forma de creştere:
Localizare:
1) cancerul porţiunii vaginale a colului uterin - exofit

2) cancerul canalului cervical – endofit
Forma de creştere:
1) neinvaziv
2) invaziv
Structura histologică
- scuamocelular
- glandular
- adenoscuamos
- adenocarciom endometrial al colului uterin
Metastaze:
1. pe cale limfatică
 în ganglionii micului bazin;
 în ganglioni inghinali
 retroperitoniali.
2. pe cale hemalogenă
Nr. 68(108) Sarcina tubară
Variantele în dependenţă de localizare în trompa uterină:
1. tubară ampulară – în extremitatea abdomenului

2. tubară interstiţială – în extremitatea uterină.
Cauza avortului tubar incomplet şi complet
Dezvoltarea reacţiei deciduale – în mucoasa şi peretele trompei apar celule clare deciduale, de
dimensiuni mari
- în mucoasă apare tunica corială a fătului vilozităţile corionului pătrund în stratul

muscular şi vase cu distrugerea elementelor tisulare a trompei.
Avort tubar incomplet
- hemoragii intratubulare;
- detaşarea fătului în lumenul trompei.
Complet – făt mort şi membranele fetale sunt îmbibate cu sînge, expulzate din cavitatea abdominală.
Criterii morfologice de deagnoză:
- vilozităţi coriale;
- celule deciduale;
- elementele fătului;
- reacţia deciduală în raclat uterin.
Complicaţii posibile în sarcina tubară:
1. ruptura peretelui trompei cu hemoragie;

2. făt papiroceu – făt mimifiat.
3. făt litopedion – făt petrificat.
Nr. 69(113) Cancer de glandă mamară
Noţiunea de carcinom – tumoare malignă care se dezvoltă din celule epiteliale puţin diferenţiate sau
nediferenţiate.
Stările precanceroase de glandă mamară
- displozia lunignă a glandei mamare

- papiloame intraductale.
Caracteristica microscopică a f. nodulare de cancer mamar.
Prezenţa nodului cu un diametru de pînă la cîţiva centrimetri.
- este dens;
- străbătut de septuri intermediare de ţesut albicios, poate fi flasc, suculent, pe secţiuni
uşornecrozabile.
Caracteristica microscopică a funcţiei difuze de cancer mamar.
- Ocupă o parte mare din glandă;

- Limite greu delimitate
- Poate invada pielea, form. pe suprafaţă o formaţiune fungoidă în curs de necrozare –
ulceraţie canceroasă.
Semnele distinctive pentru boala Paget
1. leziunea eczematoasă a mamelonului şi areolei

2. prezenţa celulelor mari, clare în epidermul mameolei şi areolei
3. leziunea canceroasă a canalului glandei mamare
-în epidermul îngroşat – celule Paget
Celule Paget
– lipsite de punţi
– dispuse în sectoare mijlocii ale stratului germinativ ale epidermului
– pot ajunge în stratul cornos
– nu ajung în derm
Metastaze limfogene a carcinomului glandei mamare:
- ganglioni limfatici auxiliari;

- toracici anteriori
- subclaviculari
- supraclaviculari
- parasternali.
Metastaze hematogene
în oase, plămîni, ficat.
Nr. 70 (132) Guşa difuză toxică
Noţiunea de guşă – este o mărire patologică a tiroidei
Sinonimele:
- b. Basedow
- b. Graves
Cauzele dezvoltării:
1. dereglările hipotalamo-hipofizare(secreţia liberinelor de hipotalamus)

2. dezechilibru hormonal
Particularităţile morfologice
1. transformarea epiteliului prismatic al foliculilor în epiteliul cilindric

2. prolif epitel cu form papilelor ramificate în interiorul foliculilor.
3. vacuolizarea coloidului
4. infiltrarea limfoplastică a stromei, formarea foculilor limfatici cu centri germinali.
Manifestări viscerali:
1. hipertrofia miocardului(mai ales VS)

2. cord tireotoxic – edem seros şi infliltraţie limfoidă a ţesutului interstiţial.
3. fibroza hepatică toxică – edem seros cu fibrozarea lui
4. modificări distrofice a celulelor nervoase în diencefal şi bulbul rahidian.
5. mărirea timusului
6. hiperplazia ţesutului limfoid
7. atrofia structurii corticale a suprarenalei.
Complicaţii: - moarte cauzată de insuficinţa cardiacă, caşexie
- în timpul tiroidectomie – dezvoltarea insuficientă suprarenală acuta.
Nr. 71 (151) Malformaţie congenitală: anencefalie
Definiţie de malformaţie congenitală:
Modificările persintente ale organului, unei părţi a corpului sau întregului organism, care diferă de
varietăţile structurii normale a unei specii biologice şi apar intrauterin ca urmare a dereglărilot
morfigenezei.
Etiologia malformaţiilor congenitale ale SNC.
 Virusul rubeolei, virusul imunodeficienţei umane

 Herpes simpliu, virusul citomegalic, Coxsakie
 Preparate medicamentoase-chinina
 Alcool, energie radiantă, hipoxie
 Afecţiuni cromozomiale
Perioada de apariţie a leziunilor congenitale a SNC
În faza iniţială de formare a tubului neural (3-4 săptămîni de viaţă intrauterină)
Manifestările anincefaliei:
 Agenezia encefalui
 Lipsesc compartimente anterioare, medii, uneori posterioare
 Bulbul rahidian şi măduva spinării sunt prezente
Ce se constată în locul encefalului:
 Ţesut conjunctiv bagat în vase

 Neuroni salitori
 Celule nevrogliale
Anencefalia se combină cu acrania – lispa oaselor boltei craniene, ţesuturile moi şi a pielii
Nr. 72 (158) Malformaţie congenitală: hernie cerebrală
Definiţie de malformaţie congenitală:
Modificările persintente ale organului, unei părţi a corpului sau întregului organism, care diferă de
varietăţile structurii normale a unei specii biologice şi apar intrauterin ca urmare a dereglărilot
morfigenezei.
Etiologia malformaţiilor congenitale ale SNC.
 Virusul rubeolei, virusul imunodeficienţei umane

 Herpes simpliu, virusul citomegalic, Coxsakie
 Preparate medicamentoase-chinina
 Alcool, energie radiantă, hipoxie
 Afecţiuni cromozomiale
Perioada de apariţie a leziunilor congenitale a SNC
În faza iniţială de formare a tubului neural (3-4 săptămîni de viaţă intrauterină)
Manifestările herniei cerebrale:
- reprezintă nişte nproeminări ale substanţei cerebrale şi medulare, precum şi a

învelişului aceste substanţe prin defectele oaselor craniului, suturile lor şi canalului vertebral.
Variantele herniei cerebrale în funcţie de conţinutul ei:
Meningocel – în sacul herniar numai meninge ţi lichid cefalorahidian
Meningoencefalocel - în sacul herniar meninge şi substanţă cerebrală
Encefalo-cistocel - în sacul herniar substanţă cerebrală şi ventriculii cerebrali.

Macro 1 10

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Macro 1 10

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Macropreparate

1.(6) Hialinoza valvulelor inimii-viciu mitral.

Procesele patologice precedente hialinozei:Hialinoza se poate dezvolta ca o consecinţă a următoarelor procese

Complicaţii:insuficienţă cardiacă,edem pulmonar,bronhopneumonie,tromboză

Cauza:Depunerile excesive de lipide în stroma miocardului

Complicaţia:Scăderea funcţiei contractile a miocardului ce poate duce la insuficienţă cardiacă.

Localizarea: În ţesutul celuloadipos subcutanat,epiploon,mezou,mediastin,epicard.

Varietăţile obezităţii secundare:-alimentară;

-cerebrală(în urma traumatismelor,tumori cerebrale,infecţii neurotrope)

Clasificarea obezităţii după nivelul de depăşire a masei corporale:

 Gradul I-surplusul masei corporale este de 20-29%;

3.(76)Calculi în vezica biliară.

Factorii locali în calculogeneză:

 Modificări fizico-chimice ale secreţiilor

Factori generali în calculogeneză:

 Tulburările de metabolism dobîndite sau ereditare.

Clasificarea calculilor biliari în dependenţă de compoziţia chimică:

4.(87)Calculi în bazinetul renal.

Tabloul macroscopic:Rinichi mărit în dimensiuni,deformat,dur,nodular.În cavitatea bazinetului se găsesc mai

Factorii locali în calculogeneză:

 Modificări fizico-chimice ale secreţiilor

Factori generali în calculogeneză:

 Tulburările de metabolism dobîndite sau ereditare.

Clasificarea calculilor renali în dependenţă de compoziţia chimică:

 calculi uratici(acid uric şi sărurile lui)

Complicaţii: produc retenţia urinei,distensia bazinetului şi a calicelor,atrofia parenchimului renal,instalarea

5.(141)Infarct ischemic lienal.

Definiţia infarctului:Infarctul este necroza ţesuturilor(organelor) parenchimatoase,cauzată de dereglarea

Cauze:spasmul îndelungat,tromboza sau embolia arterei,supraîncordarea funcţională a organului în condiţiile de

Variantele de infarct în dependenţă de formă:

 formă conică-baza orientată spre capsula organului şi vîrful spre hil.

Variantele de infarct în dependenţă de culoare:

Complicaţii:formarea aderenţelor cu diafragmul,peritoneul parietal,ansele intestinale...moartea

6.(151)Gangrenă uscată a mîinii(piciorului).

Cauze:tromboza sau tromboembolia arterelor în ateroscleroză,diabetul zaharat,endarterita

Variantele de gangrenă:se distinge gangrenă uscată,umedă şi gazoasă(anaerobă)

7.(43)Necroza cazeoasă în tuberculoză.

Variantele clinico-morfologice ale necrozei:

 necroza de coagulare(aspectul uscat al maselor necrotice,consistenţă dură.culoare cenuşie-gălbuie)

Consecinţe:sclerozarea,cornificarea sau ciroza pulmonară,formarea de caverne tuberculoase

Complicaţii:insuficienţă pulmonară,posibil suprapunerea infecţiilor,hemoragii pulmonare.

8.(8)Cicatrice postinfarctice în miocard(cardioscleroză macrofocală).

Cauze:substituirea maselor necrotice cu ţesut conjunctiv.

Cauze:tromboza,trombembolia arterei regiunii apicale.

Varianta de infarct miocardic în dependenţă de formă şi culoare:

După formă:triunghiular(conic) şi neregulat

După culoare:alb(ischemic),roşu(hemoragic),alb cu chenar roşu(ischemic cu chenar hemoragic)

Complicaţii:insuficienţă şi anevrism cardiac.

10.(38)Infarct hemoragic pulmonar.

Varianta de infarct miocardic în dependenţă de formă şi culoare:

După culoare:(alb(ischemic)),roşu(hemoragic),(alb cu chenar roşu(ischemic cu chenar hemoragic))

Cauze:tromb roşu al plămînului

Complicaţii:insuficienţă respiratorie acută,abcese în regiunea dată.

11. (71) Hiperemia venoasa cronica a ficatului

Staza singelui venos (hiperemie de staza) induce dilatarea venelor si capilarelor,

Tabloul macroscopic al ficatului

Denumirea metaforica: Ficat Muscad

Ultima veriga in cercul vicios il constituie blocul capilar parenchimatos, dezvoltat in

In urma modificarilor apare induratie hepatica de staza, denumita inmpropriu ciroza

12 (3) Tromboza parietala a aortei in ateroscleroza

Ateroscleroza este o boala cronica, rezultata din dereglarea metabolismului lipidic si

Stadiile (fazele) macroscopice ale procesului aterosclerotic.

La examen macroscopic se distng urmatoarele tipuri de modificari aterosclerotice, care