PR

1. Poliartrita reumatoidă este o boală:

A. cronică
B. autolimitată
C. sistemică
D. degenerativă
E. inflamatorie
R = A,C,E - ( pag 109)

2. FR este :
A. Specific pentru poliartrita reumatoidă
B. Pozitiv la 10-15% din persoanele sănătoase
C. Pozitiv in infecţii cronice (TBC, bruceloză)
D. Pozitiv în orice boală cu mecanism autoimun
E. Marker de activitate al bolii
R = BCD (pag 110

3*. Anticorpii anti CCP sunt produşi de:

A. Limfocitul T
B. Limfocitul B sinovial
C. Osteoclast
D. Condrocit
E. Neutrofil
R= B (pag 110 )

4. Caracteristicile sinovitei exudative:

A. Fibroza
B. Hiperplazie sinovială
C. Vasodilataţie
D. Alterare celule endoteliale
E. Hemoragii perivasculare
R= CDE (pag 111)

5.*Leziunea anatomopatologica specifică poliartritei reumatoide este:

A. Sindesmofitul
B. Osteofitul
C. Modificari ale osului induse de panusul articular Entezita
D. Osteonecroza
R= C (pag 111)

6. Activarea limfocitului T în poliartrita reumatoidă are drept consecinţe:

A. Activarea şi proliferarea celulelor sinoviale
B. Activarea celulelor endoteliale
C. Scăderea sintezei de citokine proinflamatorii
D. Scăderea sintezei de TNF alfa
E. Inactivarea limfocitului B
R= AB, (pag 112)
7. Cele mai importante citokine din poliartrita reumatoidă sunt:
A. HLA-B27
B. TNF alfa
C. Interferon
D. IL1
E. IL 6
R= BDE (pag `112

8. IL 6 are următoarele roluri:

A. Favorizează proliferarea sinoviocitelor
B. Inhibă diferenţierea limfocitului T
C. Stimulează sinteza reactanţilor de fază acută
D. Inhibă sinteza reactanţilor de fază acută
E. Produce astenie fizică
R = ACE (pag 113)

9. Modificările structurale osoase în poliartrita reumatoidă:

A. Eroziuni marginale
B. Osteoporoza difuza
C. Osteoporoza juxtaarticulara
D. Osteofite
E. Sindesmofite
R= ABC (pag 113.)

10*. Elementul clinic care lipseşte în artrita din poliartrita reumatoidă este:
A. Înroşirea tegumentelor
B. Durere
C. Tumefacţie
D. Caldură locală
E. Redoare matinală
R= A (pag 114 )

11. Caracteristicile afectării articulare în poliartrita reumatoidă sunt:

A. Simetrie
B. Aditivitate
C. Caracter migrator
D. Caracter autolimitat
E. Caracter evolutiv
R= ABE (pag 114)

12. Deformările la nivelul mâinii care apar în cadrul poliartritei reumatoide sunt:
A. Dactilita
B. Reumatism Jaccoud
C. Deget în gât de lebădă
D. Deget în butonieră
E. Police în baionetă (în Z).
R= CDE (pag 115)

13.* În poliartrita reumatoidă este afectată coloana vertebrală la nivelul:

A. Coloanei toracice
B. Articulaţiilor interapofizare
C. Articulaţiei altanto-axoidiene
D. Coloanei lombare
E. Jonctiunii dorso-lombare
R= C (pag 115)

14. Afectarea pulmonară în poliartrita reumatoidă se manifestă prin:

A. Fibroză interstiţială
B. Noduli reumatoizi pulmonari
C. Pleurezie
D. Fibroză de lob superior
E. Bronhospasm
R= ABC (pag 116)

15. Afectarea cardiacă în poliartrita reumatoidă constă în:

A. Pericardită
B. Stenoză mitrală
C. Vasculită coronară
D. Insuficienţă aortică
E. Miocardită
R= ACE (pag 116)

16. Afectarea neurologică în poliartrita reumatoidă este reprezentată de:

A. Convulsii
B. Compresie medulară în afectarea atlanto-axoidiană
C. Sindrom de coadă de cal
D. Mielita transversă
E. Polinevrite senzitivo-motorii
R= BE (pag 117)

17. Modificările hematologice în poliartrita reumatoidă sunt următoarele:

A. Anemie cronica simplă
B. Leucocitoza
C. Anemie hemolitică autoimună
D. Leucopenie (sindrom Felty)
E. Limfopenie
R= A,C,D (pag 117)

18. Modificările imunologice în poliartrita reumatoidă constau în:

A. FR
B. Anticorpi anti La
C. HLA-DR4
D. Anticorpi anti CCP
 E. Anticorpi antinucleari
R= AD (pag 118)

19. Tratamentul AINS în poliartrita reumatoidă:

A. Controleaza durerea
B. Controleaza tumefactia
C. Opreste progresia bolii
D. Este administrat in monoterapie
E. Se asociaza obligatoriu cu DMARD
R= ABE (pag 120 )

20*. „ Standardul de aur” în tratamentul poliartritei reumatoide este reprezentat de:

A. Hidroxiclorochină
B. Metotrexat
C. Metformin
D. Sulfasalazina
E. Leflunomida
R= B (pag 121)

21. Leflunomida:
A. Se administrează săptămânal
B. Are tolerabilitate digestivă bună
C. Nu influenţeaza progresia radiologică
D. Are efect maxim după 4 săptămâni
E. Se administrează zilnic
R= DE (pag 122)

22. Sunt medicamente remisive biologice:

A. Metotrexat
B. Certolizumab
C. Adalimumab
D. Ribavirina
E. Etanercept
R= BCE (pag 123)

23. Efectele adverse ale medicamentelor anti TNF alfa sunt următoarele:
A. Imunogenicitate
B. Risc crescut de osteoporoză
C. Risc crescut de neoplazii
D. Risc crescut de infecţii
E. Risc crescut de tuberculoză
R= ACDE (pag 123-124)

24*. Tocilizumab este un medicament îndreptat împotriva:

A. TNF alfa
B. Limfocit T
C. Limfocit B
 D. Receptorului pt IL6
E. Neutrofilului
R= D (pag 124 )

25. Nu reprezintă criterii de clasificare a poliartritei reumatoide:

A. Dactilita
B. Anemia hemolitică
C. Persistenta sinovitei >6 saptamani
D. Episclerita
E. Cracmente la mobilizarea articulara
R= ABDE (pag 119)

LES

26. * Care dintre următorii autoanticorpi se corelează cu gradul de activitate al bolii în cadrul
lupusului eritematos sistemic:
A. Anticorpii antinucleari (ANA)
B. Anti-Sm
C. Anti-Ro
D. Anti ADNdc
E. Antihistone.
R = D (pag 160)

27. Criterii clinice de diagnostic al lupusului eritematos sistemic sunt:

A. Serozita
B. Entezita
C. Dactilita
D. Alopecia
E. Rash-ul malar
R = ADE (pag 160 )

28. Leziuni cutanate specifice lupusului eritematos sistemic sunt:

A. rash malar
B. psoriazis
C. lupus discoid
D. sindrom Raynaud
E. livedo reticularis
R = AC (pag 155)

29. Printre anomaliie hematologice din lupus întâlnim:

A. Anemia feriprivă
B. Anemia hemolitică
C. Trombocitoza
D. Limfopenie
 E. Trombocitopenie
R= BDE (pag 158)

30. Criterii imunologice folosite în diagnosticul lupusului eritematos sistemic sunt:

A. Creşterea complementului C3, C4
B. Anticorpii antiRo pozitivi
C. Anticorpii antinucleari pozitivi
D. Anticorpii antiADNdc pozitivi
E. Anticoagulant lupic prezent
R= CDE (pag 161)

31. Caracteristici ale artritei din lupusul eritematos sistemic sunt urmatoarele:
A. Simetria
B. Prezenta eroziunilor
C. Afectarea oligorticulară
D. Afectarea poliarticulară
E. Afectarea în special a articulaţiilor mari
R= ACD (pag 154)

32.* Care dintre următoarele tipuri de afectări din lupus este considerată element de gravitate:
A. Afectarea renală
B. Afectarea cutaneo-mucoasă
C. Afectarea musculoscheletală
D. Afectarea seroaselor
E. Afectarea pulmonară
R= A (pag 158)

33*. Care din următoarele medicamente este considerat de referinţă pentru prevenirea recăderilor
în lupusul eritematos sistemic:
A. Metotrexat
B. Sulfasalazina
C. Hidroxicloroquina
D. Antiinflamatoare non-steroidiene
E. Leflunomida
R= C (pag 162)

34. Afectarea seroaselor în lupus poate fi reprezentată de:

A. Pleurezie
B. Pneumonie
C. Pericardita
D. Peritonita
E. Endocardita
R=ACD (pag 155)
35. Despre afectarea renală din lupus se poate spune:
A. Este o complicatie rara a bolii
 B. Exista 6 clase de nefrită lupică
C. Biopsia renală este utilă pentru diagnostic
D. Reprezintă un element de gravitate al bolii
E. Se corelează cu prezenţa anticorpilor antihistone
R= BCD (pag 158)

36*. Care din următorii anticorpi este asociat cu lupusul indus medicamentos:
A. anti ADNdc
B. anti histone
C. anti Sm
D. anti Ro
E. anti La

R= B (pag 160)

37. Sunt manifestări musculoscheletale în lupusul eritematos sistemic:

A. Artrita erozivă
B. Artrita neerozivă
C. Osteonecroza aseptică
D. Nodulii Heberden
E. Artropatia Jaccoud
R= BCE (pag 154)

38. Printre criteriile clinice de diagnostic ale lupusului eritematos sistemic (SLICC 2012)
regăsim:
A. alopecie
B. artrita
C. sindrom Raynaud
D. livedo reticularis
E. ulceratii oro-nazale
R=ABE (pag 160)

39. Leziuni de lupus cronic cutanat sunt reprezentate de:

A. Rash malar
B. Rash discoid
C. Cuperoza
D. Lupus tumidus
E. Dermatomiozita
R= BD (pag 155)

40. Care din următorii autoanticorpi sunt asociaţi cu apariţia lupusului neonatal:
A. antiRo
B. antiLa
C. antiSm
D. anti ADNdc
E. antihistone
R=A, B (pag 160)
 41. Despre anticorpii antinucleari utilizaţi în diagnosticul lupusului se poate afirma:
A. Sunt foarte specifici
B. Sunt nespecifici
C. Apar la o proporţie mare din pacienţii cu lupus
D. Apar la o proporţie mică din pacienţii cu lupus
E. Se coreleaza cu activitatea bolii
R= BC (pag 160)

42. Cresterea PCR în cadrul lupusului eritematos sistemic se corelează cu:

A. Puseu de activitate
B. Infecţie
C. Serozita
D. Vasculita
E. Este constant crescută
R= BCD (pag 159)

43. Despre pleurezia din cadrul lupusului eritematos sistemic se poate afirma:
A. Este cel mai frecvent tip de serozita din lupus
B. Este o patologie foarte rar asociată lupusului eritematos sistemic
C. Reprezintă criteriu clinic de diagnostic
D. Nu reprezintă criteriu de diagnostic
E. Se tratează cu Metotrexat
R= AC (pag 156,161)

44. Medicamente ce pot fi folosite în tratamentul lupusului eritematos sistemic sunt:

A. Antimalarice
B. Hidroxicloroquina
C. Corticosteroizi
D. Colichicina
E. Allopurinol
R=ABC (pag 162)

45. Articulaţii frecvent afectate în lupusul eritematos sistemic sunt :

A. Genunchii
B. Gleznele
C. Şoldul
D. Interfalangienele distale
E. Interfalangienele proximale
R= AE (pag 154)

46. Suferinţa musculară în lupus poate apărea din cauza:

A. Corticoterapiei
B. Procesului inflamator
C. Fotosensibilităţii
 D. Serozitei
E. Terapiei cu antimalarice

R=A, B, E(pag 154)

47. Anticorpii antiADNdc:

A. Sunt specifici lupusului
B. Sunt nespecifici lupusului
C. Sunt corelaţi cu afectarea cutantă din lupus
D. Sunt corelaţi cu afectarea renală din lupus
E. Sunt specifici lupusului indus medicamentos
R= AD (pag 160)

48. Măsuri generale incluse în tratamentul lupusului sunt:

A. Expunerea la soare
B. Evitarea expunerii la soare
C. Renunţatul la fumat
D. Regim hipoproteic
E. Suplimente cu ulei de peşte
R=BCE (pag 162)

49. In formele de lupus eritematos sistemic fără risc vital, terapia standard este reprezentată
de:
A. Corticoterapie
B. Hidroxicloroquina
C. Antiinflamatoare nesteroidiene
D. Metotrexat
E. Leflunomidă
R=ABC (pag 162)

50. Afectarea renală din lupus poate fi relevată de:

A. Proteinurie
B. Disurie
C. Cilindrurie
D. Leucociturie importantă
E. Glicozurie
R=AC (pag 158)