Datarea documentara initiala a Municipiului Hîncești si etinologia

denumirii.
Raionul Hîncești este un raion din partea centrală a Republicii Moldova. Reședința sa este
municipiul Hîncești.
Raionul a fost înființat la 11 noiembrie 1940, cu denumirea de „raionul Kotovsk”
La 9 ianuarie 1956, în legătură cu desființarea raionului Chișinău, o parte din teritoriul acestuia a
intrat în componența raionului Kotovsk.
La 25 decembrie 1962, în legătură cu desființarea raionului Cărpineni, o parte din teritoriul
acestuia a intrat în componența raionului Kotovsk. La 25 martie 1977 o parte din teritoriul
raionului a fost transferată în nou-creatul raion Kutuzov. În 1991 orașul a recăpătat denumirea
istorică de Hîncești, iar raionul Kotovsk a devenit raionul Hîncești.
Între anii 1999 și 2003 raionul Hîncești intra în componența județului Lăpușna. Din anul 2003 –
prezent este raionul Hîncești. Stema raionului Hînceşti este explicată prin: cîmpul roşu al
scutului, culoare specifică heraldicii moldovenesti, semnifică gloria militară a acestui pămînt,
dragostea şi jertefele aduse pe altarul Patriei pe parcursul secolelor. Arcul oriental armat este
preluat din stema medievală a ţinutului Lăpuşna, ţinut din care au făcut parte cîndva pămînturile
actualului raion Hînceşti. Astfel este realizată puntea de legătură dintre vechea heraldică
districtuală moldovenească şi heraldica contemporană a raionului Hînceşti. Aurul arcului
exprimă vechima emblemei, bogăţia, virtutea, grandoarea şi intelegenţa. Raionul Hînceşti este
situat în partea de centru a republicii pe o suprafaţă de 1483,4 km2. Raionul Hînceşti este
traversat de o serie de magistrale auto internaţionale (magistrala M-21 Balcani (Poltava
(Ukraina) – Chişinău – Leuşeni – România), magistrala R-3 ( Hînceşti – Basarabeasca –
Ukraina), magistrala M-3 (Chişinău – Hînceşti – Giurgiuleşti – România (Ukraina)).
Suprafaţa totală a raionului constituie 147213 ha. Se învecinează cu raioanele Ialoveni, Cimişlia,
Leova, Nisporeni, Strășeni şi România. Între unităţile administrativ-teritoriale de nivelul II, după
suprafaţa pămînturilor, acesta ocupă locul 3 în ţară, fiind devansat doar de UAT Gagauzia
(184845 ha) şi de raionul Cahul (154528 ha).
Resursele de apă de pe teritoriul raionului sunt constituite din: sursele subterane reprezentate de
100 fântâni arteziene şi 4210 fântâni de mină.
Principalele ape de suprafaţă, care străbat raionul Hîncești, sunt: rîul Prut – pe o lungime de cca
44 km, rîul Lăpuşniţa – cca 45 km și rîul Cogîlnic – pe o distanță de aproximativ 47 km, precum
și rîuleţele: Sărata, Nîrnova, Galbena.
Terenurile fondului silvic ocupă locul doi după terenurile cu destinaţie agricolă. Cea mai mare
parte dintre acestea aparţin statului şi sunt gestionate de întreprinderile de stat pentru silvicultură
“Hînceşti-Silva” şi “Nisporeni-Silva”. Unităţile administrativ-teritoriale de nivelui I dispun cu
drept de proprietate publică de circa 4,31 mii ha de păduri.
Raionul Hînceşti are în total 63 localităţi, inclusiv 1 oraş – Hînceşti şi 62 sate. În structura teritorial-
administrativă sînt 39 primării
1.2 Analiza SWOT a Municipiului Hîncești.
Puncte Forte:
1.Existenţa populaţiei în vîrstă aptă de muncă: raionul Hînceşti ocupă locul doi din raioanele din zona de
Centru privind numărul populaţiei în vîrstă aptă de muncă (80577 persoane - 11,4% din numărul total
populaţiei în vîrstă aptă de muncă din zona de Centru).

2.Existenţa potenţialului uman (resurselor umane) necesar pentru dezvoltarea socio - economică a
raionului;

3. Amplasarea geografică favorabilă a raionului Hânceşti constituie o caracteristică pozitivă a

potenţialului de producţie. Fiind o unitate administrativ-teritorială de frontieră şi, totodată, aflîndu-se în
nemijlocită apropiere de capitala ţării cu toate elemente de infrastructură şi de piaţă, raionul Hânceşti
este facilitat în mai multe privinţe fie ca furnizor de materie primă, fie în calitate de furnizor al
produselor industriale, fabricate pe teritoriul raionului, sau a diverselor genuri de servicii;

4. Ospitalitatea populaţiei locale

5. Cea mai extinsă reţea de drumuri din zona Centru şi a şasea în Republică.

Puncte Slabe:

1.A crescut sporul migratoriu în anul 2019;

2. Lipsa forţei de muncă calificată, ca rezultat al deficienţei sistemul educaţional, migraţiei.

3. Cu excepţia pământului arabil restul suprafeţelor agricole, forestiere şi acvatice încă n-au trecut prin
proces de privatizare, rămân în proprietatea statului, sunt lipsite de investiţii şi se utilizează ineficient.

4. O finanţare insuficientă a sistemului de asistenţă social;

5. Lipsa abordărilor inovaţionale în sfera turismului;

Oportunitati:

1.Asigurarea cu resurse umane;

2. existenţa suprafeţelor agricole în proprietatea statului care pot fi supuse procesului de privatizare;

3. Posibilitatea de extindere a infrastructurii existente sau în construcţie în localităţile din apropiere.

4. Susţinerea programelor de parteneriat public-privat cu utilizarea intensivă a forţei de muncă în

spaţiile rurale;

5. Posibilitatea de a oferi produse naturale şi culturale autentice;

Amenintari:

1.Extinderea numărului de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă (şomeri).

2. nivel actual destul de scăzut al investiţiilor în toate sectoarele (agrar şi industrial) potenţial existente
de producere a mărfurilor agroindustriale, prezenţa datoriilor şi lipsa capacităţilor manageriale
moderne;

3. Dezvoltarea lentă a infrastructurii locale, în special, asigurarea cu apă potabilă, сalitatea

necorespunzătoare a serviciilor energetice prestate;

4. Concurenţa puternică a zonelor turisitice similare din afara ţării şi din republică

5. Imaginea neclară a raionului Hînceşti ca destinaţie turistică;

3.Prezentarea segmentului de turisti.
În raionul Hînceşti există o varietate de atracţii turistice şi oportunităţi pentru un
sejur de durată .Au fost determinate 4 zone de interes turistic, relativ omogene ca
eventuale specializări ale motivaţiei vizitelor. Fiecare din ele poate fi valorificată
printr-un traseu, care ar cuprinde majoritatea localităţilor din zonă şi anume:
Traseul turistic radial „ Oraşul Hînceşti la intersecţie de drumuri”. Traseul turistic
radial „ La vama veche a Lăpuşnei”. Traseul turistic „Cărpineni- Mingir: lacuri în
codri”. Traseul turistic prin zona de frontieră a raionului Hînceşti. În prezent cele
mai vizitate obiective turistice sunt următoarele: Muzeul de istorie şi etnografie din
or. Hînceşti. Conacul familiei Manuc-Bei Mirzaian. Muzeul ţinutului natal şi
gloriei militare din s. Mingir. Muzeul de istorie şi etnografie din s. Ciuciuleni.
Cetatea geto-dacică (sec. IV î.e.n. ) din pădurea s. Stolniceni. Beciurile Curţii
Domneşti din s. Lăpuşna. Rezervaţia peisajistică „Pădurea din Hînceti”.
Rezervaţiile naturale de plante medicinale (Sărata - Galbenă, Logăneşti).
Printre principalele probleme ale sectorului turistic, pot fi menţionate: Elaborarea
şi implementarea nesatisfăcătoare a politicilor turistice la nivel naţional; Conexiuni
necorespunzătoare între ofertele turistice (lipsa de produse turistice integrale
atractive); Lipsa unor strategii de dezvoltare a regiunilor turistice cu caracter de
unicat; Lipsa abordărilor inovaţionale în sfera turismului şi de adaptare la
tendinţele turistice globale; Capacitatea insuficientă de management în activităţile
de turism; Lipsa specialiştilor instruiţi în domeniul turismului şi a sistemului de
înrolare şi perfecţionare a personalului turistic; Subdezvoltarea sistemului
informaţional turistic, care ar permite o informare eficientă despre ofertele turistice
din raion.
Municipiul Hîncești este o alegere buna pentru orice tip de turisti.
Turistul artist- El călătorește cu scopul de a descoperi opere de artă și artiști
consacrați pentru capodoperele lor. Atunci când vizitează muzee sau galerii de artă,
se oprește îndelung asupra fiecărui exponat în parte și citește toate informațiile
afișate referitoare la acesta.
Turistul aventurier- acesta călătorește în scop de agrement.
Turistul corporatist- Acest turist călătorește strict din interes de afaceri. El are
nevoie de room service, prânz la o anumită oră, o conexiune stabilă la Internet via
Wi-Fi, birou de lucru, adaptoare, gadget-uri ajutătoare.
Turistul solitar- Turistul solitar pornește în călătorii cu un singur obiectiv în minte:
să iasă din zona de confort. Orice destinație turistică nouă este pe placul lui,
deoarece o privește ca pe o provocare menită să-i dezvolte abilitățile de adaptare,
de învățare despre noi popoare și culturi, de conectare la alte tipuri de mentalități.
Turistul care călătorește în grup sau cu familia-Îl recunoști ca fiind șeful grupului,
deoarece el ghidează grupul sau familia încotro să se îndrepte.  Acest tip de turist
vrea să împărtășească plăcerea de a călători cu persoane dragi sau apropiate, nu se
poate bucura pe deplin de o destinație turistică fără companie.
4. Crearea brandului de destinatie.
La început oamenii remarcă brandul prin intermediul câtorva elemente primare
cum ar fi numele, un simbol sau semn şi o situaţie transmisă prin unul sau mai
mulţi vectori de comunicare. Un brand puternic creează o legătură puternică cu
clientul.
Prin urmare, în vederea construirii brandului unei destinaţii, marketerul trebuie să
ia în considerare atât competenţe cognitive, cât şi afective. În acest sens, el trebuie
să stabilească forma de turism preponderentă/formele de turism preponderente şi
ulterior produsul sau produsele turistice corespunzătoare, aceasta cu atât mai mult
cu cât destinaţia turistică nu este o simplă localitate, ci o regiune (ţară). Noțiunea
de brand definește următoarele aspecte: • brand – nume, un termen, un simbol, un
design sau o combinație a acestora, în scopul identificării bunurilor și serviciilor
unui vânzător sau ale unui grup de vânzători și al diferențierii lor de bunurile și
serviciile concurenților; • numele de brand – elementele care fac posibilă
pronunțarea efectivă, altfel spus componenta fonetică a brandului; • logotipul –
desenul, simbolul sau semnul grafic ce permite localizarea sau identificarea vizuală
a brandului; • brand înregistrat – marca protejată, din punct de vedere legal, care
poate fi utilizată în exclusivitate. Numele brandului poate fi reprezentat în scris sau
oral, care identifică un produs, un serviciu sau o țară de destinație turistică,
diferențiind-o de alte țări turistice.
De asemenea, identitatea brandului turistic întrunește un set de componente
individuale, cum ar fi un design, un set de imagini, un slogan, o viziune etc., care
deosebește acest brand de altele. Pentru a crea o impresie puternică a propriei
identități de brand, o țară de destinație turistică trebuie să cunoască în profunzime
piața vizată, concurenții și mediul de afaceri. Un nume de brand poate include
cuvinte, fraze, semne, simboluri, desene sau orice combinație a acestor elemente.
Pentru consumatori, un nume de brand este un element care ajută memoria în a-și
aminti de produsele turistice preferate.
Componentele-cheie, care formează instrumentarul unui brand, trebuie să includă:
identitatea brandului, valoarea de imagine a brandului, personalitatea brandului,
notorietatea brandului, comunicarea acestuia (prin intermediul logourilor sau al
mărcilor înregistrate), recunoașterea brandului, loialitatea față de brand și diferitele
strategii de promovare și administrare a brandului.
Primul pas în dezvoltarea unui brand al destinaţiei turistice este poziţionarea
acestuia pe piaţă.
Poziţionarea imaginii brandului trebuie să corespundă necesităţilor
emoţionale, culturale ale segmentului vizat. El trebuie: 1. să aibă o notorietate
ridicată nu numai din punctul de vedere al procentului de turişti care-i cunosc
numele, ci şi din punctul de vedere al atributelor, caracteristicilor, valorilor;
2. să fie credibil, să reflecte potenţialul destinaţiei, resursele ţi obiectivele
turistice inedite; 3. să fie uşor memorabil, distinct.
 5. Crearea brandului de destinatie
Brandurile turistice joacă un rol foarte important, fiind asociate, ca simboluri
influente, pentru diverse destinații turistice. Capacitatea brandurilor de a transmite
rapid mesaje complexe, cu un puternic impact emoțional, dar și abilitatea de a
atrage atenția mass-mediei, le transformă în unelte ideale pentru promovare și
atragerea turiștilor. Dezvoltarea brandului destinaţiei turistice trebuie să aibă în
vedere: - Crearea unei imagini a unei zone ca destinaţie turistică prin promovarea
brandului turistic zonal, unde se va pune accent pe principalele
evenimente, manifestări folclorice tradiţionale, ce se organizează anual în diferite
localităţi; - Dezvoltarea pieţei interne a turismului prin creşterea susţinută a
produselor turistice zonale; - Dezvoltarea reţelei zonale de centre de informare şi
promovare turistice şi crearea unei baze computerizate de informaţii turistice;