Proiect de promovare a

Municipiului Hîncești
La disciplina: Marketingul destinațiilor turistice

A realizat: Buruiană Iulia,gr.SHTA1701

A verificat: Buzdugan Adriana, dr.,conf. univ.
 Raionul Hîncești-este un raion din partea centrală a Republicii Moldova. Populația raionului este de peste 100.000 de locuitori. Raionul a
fost înființat la 11 noiembrie 1940, cu denumirea de „raionul Kotovsk” și cu centrul raional în orășelul Kotovskoe (actualmente orașul Hîncești). La
9 ianuarie 1956, în legătură cu desființarea raionului Chișinău, o parte din teritoriul acestuia a intrat în componența raionului Kotovsk. La 25
decembrie 1962, în legătură cu desființarea raionului Cărpineni, o parte din teritoriul acestuia a intrat în componența raionului Kotovsk. La 25
martie 1977 o parte din teritoriul raionului a fost transferată în nou-creatul raion Kutuzov. În 1991 orașul a recăpătat denumirea istorică de Hîncești,
iar raionul Kotovsk a devenit raionul Hîncești. Între anii 1999 și 2003 raionul Hîncești intra în componența județului Lăpușna.
Logo-ul Raionului
Hîncești
Stema raionului Hînceşti este explicată
prin: cîmpul roşu al scutului, culoare
specifică heraldicii moldovenesti,
semnifică gloria militară a acestui
pămînt, dragostea şi jertefele aduse pe
altarul Patriei pe parcursul secolelor.
Arcul oriental armat este preluat din
stema medievală a ţinutului Lăpuşna,
ţinut din care au făcut parte cîndva
pămînturile actualului raion Hînceşti.
Astfel este realizată puntea de legătură
dintre vechea heraldică districtuală
moldovenească şi heraldica
contemporană a raionului Hînceşti.
Aurul arcului exprimă vechima
emblemei, bogăţia, virtutea, grandoarea
şi intelegenţa.
Raionul Hînceşti este traversat de o serie de magistrale auto internaţionale (magistrala M-21 Balcani (Poltava (Ukraina) – Chişinău – Leuşeni – România), magistrala R-3 ( Hînceşti – Basarabeasca – Ukraina), magistrala M-3 (Chişinău – Hînceşti – Giurgiuleşti – România
(Ukraina)).
Suprafaţa totală a raionului constituie 147213 ha. Se învecinează cu raioanele Ialoveni, Cimişlia, Leova, Nisporeni, Strășeni şi România. Între unităţile administrativ-teritoriale de nivelul II, după suprafaţa pămînturilor, acesta ocupă locul 3 în ţară, fiind devansat doar de
UAT Gagauzia (184845 ha) şi de raionul Cahul (154528 ha).
Resursele de apă de pe teritoriul raionului sunt constituite din: sursele subterane reprezentate de 100 fântâni arteziene şi 4210 fântâni de mină.
Principalele ape de suprafaţă, care străbat raionul Hîncești, sunt: rîul Prut – pe o lungime de cca 44 km, rîul Lăpuşniţa – cca 45 km și rîul Cogîlnic – pe o distanță de aproximativ 47 km, precum și rîuleţele: Sărata, Nîrnova, Galbena.
Terenurile fondului silvic ocupă locul doi după terenurile cu destinaţie agricolă. Cea mai mare parte dintre acestea aparţin statului şi sunt gestionate de întreprinderile de stat pentru silvicultură “Hînceşti-Silva” şi “Nisporeni-Silva”. Unităţile administrativ-teritoriale de
nivelui I dispun cu drept de proprietate publică de circa 4,31 mii ha de păduri.
Raionul Hînceşti are în total 63 localităţi, inclusiv 1 oraş – Hînceşti şi 62 sate. În structura teritorial-administrativă sînt 39 primării
 Analiza SWOT al Municipiului Hîncești
Punctele forte
1.Existenţa populaţiei în vîrstă aptă de muncă: raionul Hînceşti ocupă locul doi din
raioanele din zona de Centru privind numărul populaţiei în vîrstă aptă de muncă (80577
persoane - 11,4% din numărul total populaţiei în vîrstă aptă de muncă din zona de Centru).
2. Existenţa potenţialului uman (resurselor umane) necesar pentru dezvoltarea socio -
economică a raionului;
3. Amplasarea geografică favorabilă a raionului Hânceşti constituie o caracteristică pozitivă
a potenţialului de producţie. Fiind o unitate administrativ-teritorială de frontieră şi,
totodată, aflîndu-se în nemijlocită apropiere de capitala ţării cu toate elemente de
infrastructură şi de piaţă, raionul Hânceşti este facilitat în mai multe privinţe fie ca furnizor
de materie primă, fie în calitate de furnizor al produselor industriale, fabricate pe teritoriul
raionului, sau a diverselor genuri de servicii;
4. Ospitalitatea populaţiei locale
5. Cea mai extinsă reţea de drumuri din zona Centru şi a şasea în Republică.
Oportunități
1.Asigurarea cu resurse umane;
2. existenţa suprafeţelor agricole în proprietatea statului care pot fi
supuse procesului de privatizare;
3. Posibilitatea de extindere a infrastructurii existente sau în
construcţie în localităţile din apropiere.
4. Susţinerea programelor de parteneriat public-privat cu utilizarea
intensivă a forţei de muncă în spaţiile rurale;
5. Posibilitatea de a oferi produse naturale şi culturale autentice;
Punctele slabe
1.A crescut sporul migratoriu în anul 2019;
2. Lipsa forţei de muncă calificată, ca rezultat al deficienţei sistemul
educaţional, migraţiei.
3. Cu excepţia pământului arabil restul suprafeţelor agricole,
forestiere şi acvatice încă n-au trecut prin proces de privatizare,
rămân în proprietatea statului, sunt lipsite de investiţii şi se
utilizează ineficient.
4. O finanţare insuficientă a sistemului de asistenţă social;
5. Lipsa abordărilor inovaţionale în sfera turismului;
Amenințări
1.Extinderea numărului de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă
(şomeri).
2. nivel actual destul de scăzut al investiţiilor în toate sectoarele (agrar şi
industrial) potenţial existente de producere a mărfurilor agroindustriale,
prezenţa datoriilor şi lipsa capacităţilor manageriale moderne;
3. Dezvoltarea lentă a infrastructurii locale, în special, asigurarea cu apă
potabilă, сalitatea necorespunzătoare a serviciilor energetice prestate;
4. Concurenţa puternică a zonelor turisitice similare din afara ţării şi din
republică
5. Imaginea neclară a raionului Hînceşti ca destinaţie turistică;
 Prezentarea segmentului de turiști
În raionul Hînceşti există o varietate de atracţii turistice şi oportunităţi pentru un sejur de durată .Au fost determinate 4 zone de interes turistic, relativ omogene ca eventuale specializări ale motivaţiei vizitelor. Fiecare din ele poate fi valorificată printr-un traseu,
care ar cuprinde majoritatea localităţilor din zonă şi anume: Traseul turistic radial „ Oraşul Hînceşti la intersecţie de drumuri”. Traseul turistic radial „ La vama veche a Lăpuşnei”. Traseul turistic „Cărpineni- Mingir: lacuri în codri”. Traseul turistic prin zona de
frontieră a raionului Hînceşti. În prezent cele mai vizitate obiective turistice sunt următoarele: Muzeul de istorie şi etnografie din or. Hînceşti. Conacul familiei Manuc-Bei Mirzaian. Muzeul ţinutului natal şi gloriei militare din s. Mingir. Muzeul de istorie şi etnografie
din s. Ciuciuleni. Cetatea geto-dacică (sec. IV î.e.n. ) din pădurea s. Stolniceni. Beciurile Curţii Domneşti din s. Lăpuşna. Rezervaţia peisajistică „Pădurea din Hînceti”. Rezervaţiile naturale de plante medicinale (Sărata - Galbenă, Logăneşti).
Printre principalele probleme ale sectorului turistic, pot fi menţionate: Elaborarea şi implementarea nesatisfăcătoare a politicilor turistice la nivel naţional; Conexiuni necorespunzătoare între ofertele turistice (lipsa de produse turistice integrale atractive); Lipsa
unor strategii de dezvoltare a regiunilor turistice cu caracter de unicat; Lipsa abordărilor inovaţionale în sfera turismului şi de adaptare la tendinţele turistice globale; Capacitatea insuficientă de management în activităţile de turism; Lipsa specialiştilor instruiţi în
domeniul turismului şi a sistemului de înrolare şi perfecţionare a personalului turistic; Subdezvoltarea sistemului informaţional turistic, care ar permite o informare eficientă despre ofertele turistice din raion.
Municipiul Hîncești este o alegere buna pentru orice tip de turisti.
-Turistul artist
-Turistul aventurier
-Turistul corporatist
-Turistul solitar
-Turistul care calatoreste in grup sau cu familia
 El călătorește cu scopul de a descoperi opere de artă și artiști consacrați pentru capodoperele lor. Atunci când vizitează muzee sau galerii de artă, se oprește îndelung asupra fiecărui exponat
în parte și citește toate informațiile afișate referitoare la acesta.El poate sa viziteze muzeul Constantin Tanase si Galeria de Arta Timotei Batrinu din satul Nemteni,muzeul de istorie si
etnografie din Ciuciuleni sau Atelierul mesterului olar Adrian Onuta din satul Miresti.

Turistul artist-
Turistul aventurier-acesta călătorește in scop de
agrement.El poate să viziteze festivalul vinului