Sunteți pe pagina 1din 3

Istoria Baptiştilor-Prof.

Ciprian Simuţ
Biserica în secolul XXI

Biserica reprezintă adunarea tuturor credincioşilor adevăraţi din toate timpurile. Prin această
definiţie se dă de înţeles că biserica este compusă din toţi ceice sunt mântuiţi cu adevărat. Pavel
zice: „Cum a iubit şi Cristos biserica şi S-a dat pe Sine pentru ea” (Efeseni 5:25). În acest verset,
termenul „biserică” este folosit cu aplicabilitate la toţi cei pentru care a murit Cristos ca să-i
răscumpere, la toţi cei mântuiţi prin moartea lui Cristos. Dar definiţia aceasta trebuie să-i includã pe
credincioşii din toate timpurile, atât din Noul Testament cât şi din Vechiul Testament.
O biserică sănătoasă va urmării întotdeauna scopurile pe care le doreşte Dumnezeu de la ea şi va
împlini aceste scopuri pentru slava Lui şi zidirea sufletească a fiecărui om.
Scopurile pe care trebuie să le urmărească biserica în secolul XXI sunt:
1. Închinarea
În relaţia cu Dumnezeu, biserica i se închină în duh şi adevăr. Apostolul Pavel îndeamnă
biserica din Colose, ,,să se sfătuiască unii pe alţi cu psalmi, cu cântări de laudă şi cu cântări
duhovniceşti, cântând lui Dumnezeu cu mulţumire în inima voastră"(Coloseni 3:16)
În Cristos, Dumnezeu ne-a destinat şi rânduit să slujim de laudă slavei sale(Efeseni 1:12)
2. Hrana din Cuvânt
Scriptura îi hrăneşte pe cei credincioşi credincioşi şi îi maturizează în credinţă.
Pavel arată că scopul lui nu este doar de a-i aduce pe oameni la credinţa mântuitoare iniţială ci ,,să
înfăţişăm pe orice om, desăvârşit în Cristos Isus”(Coloseni 1:28)
Pavel spune bisericii din Efes că Dumnezeu a dat bisericii oameni pregătiţi ,,pentru
desăvârşirea sfinţilor, în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui Cristos, până vom
ajunge toţi la unirea credinţei şi a cunoştinţei Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la
înălţimea staturii plinătăţii lui Cristos”(Efeseni 4:12-13)
Misiunea bisericii este aceea de prezenta lui Dumnezeu pe fiecare credincios ,,matur în Cristos”
3. Evanghelizare şi compasiune.
Lucrarea de evanghelizare prin care se vesteşte Evanghelia este slujirea principală pe care o
are biserica faţă de lume.
Deşi accentul Noului Testament cade asupra ajutorării materiale a celor care fac parte din biserică,
potrivit cu Fapte 11:29, 2Corinteni 8:4, 1Ioan 3:17, biserica trebuie să-i ajute şi pe cei necredincioşi
chiar dacă aceştia nu răspund cu mulţumire acceptând Evanghelia.
Faptele de bunătate, rugăciunile pentru vindecare şi pentru alte nevoi, sunt modalităţi prin
care Biserica îşi poate suplimenta lucrarea evanghelică faţă de lume şi poate fi exemplifica
Evanghelia pe care o mărturiseşte, fără ca lucrările de caritate să fie un înlocuitor al adevăratelor
evanghelizări.
4. Unitatea şi puritatea Bisericii
În zilele noastre tot mai multe biserici se rup şi se ajunge la formarea de certuri şi partide,
datorită lipsei de unitate şi binenţeles, puritate sufletească.
Unitatea bisericii reprezintă măsura în care din biserică lipsesc diviziunile dintre adevăraţii
credincioşi.
Puritatea bisericii reprezintă măsura în care din biserică lipsesc falsele doctrine şi
comportamentul păcătos şi măsura în care biserica se conformează voii lui Dumnezeu revelată
pentru ea.
Bisericile pot fi mai pure, sau mai puţin pure. Poate sta la bază o doctrină sau predici foarte bune,
dar la capitolul închinare să lase de dorit. Altele pot avea o închinare plăcută, dar să fie nepregătită
din punct de vedere doctrinar şi al învăţăturilor biblice.
Apostolul Pavel inspirat de Domnul Isus spune că Mântuitorul şi-a propus ,,să sfinţească
biserica după ce a curăţit-o prin botezul cu apă prin Cuvânt, ca să înfăţişeze înaintea Lui această
Biserică, slăvită, fără pată, fără zbârcitură sau altceva de felul acesta, ci sfântă şi fără
prihană”(Efeseni 5:26-27)
O biserică pură va pune bazele pe:
1. Doctrina biblică (sau predicarea corectă a Cuvântului)
2. Folosirea corectă a sacramentelor (sau a poruncilor)
3. Întrebuinţarea corectă a disciplinei bisericii
4. Închinarea autentică
5. Rugăciunea eficientă
6. Mărturia eficientă
7. Părtaşia eficientă
8. Guvernarea bisericii conform Scripturii
9. Purtarea spirituală în slujire
10. Sfinţenia personală în viaţa membrilor bisericii
11. Grijile faţă de cei săraci
12. Dragostea faţă de Cristos.
Fiecare creştin trebuie să râvnească ,,în vederea zidirii sufleteşti a bisericii”, prin care să se
urmărească nu doar creşterea numărului de membri, ci mai ales edificarea sau creşterea în
maturitate a bisericii.
Şi nu în ultimul rând, pentru ca bisericile să nu facă sau să continue ce vor ele, este nevoie de:
5. Supunere faţă de Autoritatea lui Cristos.
Când ni se cere să facem un anumit lucru, ascultarea sau neascultarea ordinului depinde de
autoritatea celui ce ne-a dat ordinului.
Când părinţii spun copilului lor ce să facă, acesta va asculta, deoarece părinţii au autoritatea
necesară ca să ceară copiilor un anumit lucru. Tot aşa profesorii impun studenţilor anumite
standarde, iar aceştia se conformează datorită autorităţii profesorilor.
Când a dat marea trimitere, Isus le-a arătat ucenicilor că El deţine controlul tuturor
lucrurilor. În prezent, El are autoritate asupra întregii creaţii. Făpturile, natura, îngerii şi omul, toate
sunt sub puterea Lui şi i se supun. El ne-a dat viaţă şi ne-a scăpat de la pieire dându-şi sângele
pentru noi(Psalmul 103:4).

Bibliografie:
Harold Rawlings, Doctrine baptiste fundamentale Editura Făclia şi editura Universităţii Emanuel
Oradea, 2007
Wayne Grudem, Teologie Sistematică, Editura Făclia şi editura Universităţii Emanuel Oradea,
2014