World enough

Ideile de bază care l-au condus pe Damrosh la acest eseu au fost în principiu cele legate
de lumea literaturii în raport cu timpul. Acesta pornește de la trei principii de bază și anume
că literatura lumii este o reflecție eliptică a literaturilor naționale, cea de-a doua idee se referă
la faptul că literatura lumii câștigă prin traducere, iar ultima idee se leagă de faptul că
literatura lumii nu trebuie privită precum un canon, ci ca un mod de a gândi și de a citi.
Aceasta ne traspune dincolo de locul și timpul în care ne aflăm.

O cultură poate recepta influențele unei alte culturi într-un mod pozitiv, implementând
noile cunoștințe în dezvoltarea propriilor tradiții. Studiul literaturii lumii se face în echipă, nu
individual. Deși în școlile tradiționale este încurajat studiul individual, suntem conștienți că o
singură persoană nu poate acoperi întreaga literatură a lumii. De aceea se pune accentul pe
colaborare.

Problema traducerii este de asemenea una demnă de luat în considerare. Deși unele texte
se pretează transferului în altă limbă, altele sunt atât de strâns legate de limba în care au fost
create, încât sensul lor este considerabil diminuat în momentul în care își părăsesc limba
mamă. De aceea este necesară învățarea mai multor limbi. Astfel putem avea acces la mai
multe culturi.

Deviațiile de limbă la care apelează un autor, în cadrul limbii sale de bază este ceea ce
numim stilul propriu al autorului.

Textele care aparțin literaturii lumii sunt atât individuale cât și colective. Acesta se
pretează atât unei interpretări sociale, cât și uneia individuale. De asemenea există o
discrepanță între punctul de vedere al celorlalți autori, care opinează în ceea ce privește o
anumită creație literară, și cel cititorului.

Ideea centrală care domină pe tot parcursul studiului lui Damrosh este aceea că literatura
lumii nu este doar un corp imens de texte, ci reprezintă un punct de vedere, modul în care ne
raportăm la literatură și modul în care o citim.