Planeta Saturn

Orbita
Dacă am fi pe Saturn, un an (perioada de revoluţie) ar dura 29,46 ani tereştri!
Acest gigant gazos nu poate întreţine viaţa.
Saturn este înclinat faţă de planul orbital cu 26,7⁰ - un unghi puţin mai mare
decât înclinaţia axei Pământului. Acest lucru înseamnă că, în timp ce planeta se
mişcă pe orbită, polii sunt orientaţi alternativ către Soare.
Modificarea orientării lui Saturn faţă de Soare se vede de pe Pământ sub
forma închiderii şi deschiderii aparente ale sistemului de inele al planetei. De
exemplu, la începutul unei perioade de revoluţie, inelele se văd din margine. Apoi,
în timp ce planeta se roteşte şi polul nord se orientează spre Soare, o parte tot mai
mare a inelelor se vede deasupra. Pe măsură ce polul nord se îndepărtează de
Soare, inelele se închid şi dispar din vedere până când, după 14,73 ani tereştri (la
jumătatea orbitei), ele se văd din nou din margine.
Structura
Cu o masă de 95 de ori mai mare decât a Pământului, Saturn este format mai
ales din cele mai simple elemente, hidrogen şi heliu, aflate în stare gazoasă şi
lichidă.
Stratul exterior al planetei este format din atmosferă gazoasă. În interior,
presiunea şi temperatura cresc odată cu adâncimea, iar moleculele de hidrogen şi
heliu sunt comprimate până când devin lichide. La adâncimi mari, atomii îşi pierd
electronii şi se comportă ca un metal lichid. Curenţii electrici din această regiune
generează un câmp magnetic cu intensitatea egală cu 71% din intensitatea
câmpului magnetic al Pământului.
Atmosfera
Atmosfera lui Saturn formează suprafaţa vizibilă  a acestei planete - o pătură
de nori galbeni-deschis, cu benzi de diferite nuanțe pale, paralele cu ecuatorul
planetei.
Stratul de nori superior are o temperatură de -140⁰ C, iar pe măsură ce
înălţimea scade, scade şi temperatura.
Se crede că Saturn are trei straturi de nori - cel superior, vizibil, format din
cristale de gheaţă de amoniac, sub care se află un strat de hidrosulfură de amoniu şi
un strat interior, format din particule de gheaţă de apă.
Atmosfera superioară absoarbe lumină ultraviolet de la Soare (1% din cea
primită de Pământ). Astfel, temperatura creşte şi se formează un strat subţire de
ceaţă asemănătoare smogului. Acesta este stratul care dă planetei un aspect difuz.
Saturn radiază de două ori mai multă energie decât primeşte de la Soare.
Căldura suplimentară este generată de picăturile de heliu din stratul metalic al
planetei, care transformă energia cinetică în energie termică. Aceasta este
transportată prin atmosfera inferioară şi, împreună cu rotaţia planetei, produce
vânturile de pe Saturn.
Date generale
Distanţa medie faţă de Soare:  1,43 miliarde km
Temperatura la suprafaţa norilor:  -140⁰ C
Diametru:  120 536 km
Volum (Pământ = 1):  763,59
Număr de sateliţi:  34
Perioadă de rotaţie:  10,66 ore 
Perioadă de revoluţie  (lungimea unui an):  29,46 ani tereştri
Masă (Pământ = 1):  95
Gravitaţia la suprafaţa norilor:   1,07
Observare:   Saturn se vede cu ochiul liber 10 luni pe an. Arată ca o stea şi trece
printr-o constelaţie zodiacală la fiecare 2,5 ani. Pentru a observa sistemul de inele
aveţi nevoie de telescop.
Clima
De pe Pământ putem observa furtuni uriaşe formate din gheaţă de amoniac,
atunci când se ridică din ceaţa în care este învăluită planeta Saturn. Acestea se
produc o dată la 30 de ani, în miezul verii în emisfera nordică.
În 1990 a fost descoperită o asemenea "mare pată albă", care s-a rotit în jurul
planetei, încercuind regiunea ecuatorială pentru o perioadă de aproximativ o lună.
Încă nu s-a găsit o explicaţie pentru producerea acestor fenomene.
Pete ovale mai mici, de culori diferite şi formaţiuni asemănătoare unor benzi
sunt observate în mod regulat. În 2005, sonda Cassini a descoperit o regiune
dominată pe atunci de furtuni, supranumită "aleea furtunilor".
Urmărind aceste furtuni şi norii superiori ai planetei, s-au putut calcula
viteza şi direcţia vânturilor. S-a ajuns la concluzia că vânturile de pe Saturn suflă
spre est, în aceeași direcţie în care se roteşte planeta şi suflă cu aproximativ 1 800
km/h.
Sateliţii lui Saturn
Descoperit în 1635, Titan este cel mai mare dintre cei 60 de sateliţi ai lui
Saturn şi singurul din Sistemul Solar care are o atmosferă substanţială.
Sateliţii lui Saturn sunt formaţi din rocă amestecată cu gheaţă de apă. Unii
au suprafeţe vechi, cu cratere, alţii par să aibă suprafaţa remodelată, în urma unor
fenomene tectonice sau a unor erupţii de gheaţă. Primii sateliţi descoperiţi poartă 
numele unor giganţi mitologici (Prometheus, Epimetheus), iar cei descoperiţii
recent au nume galice, eschimoase şi scandinave.
Inelele lui Saturn
În 1610, Galileo Galilei descoperea inelele lui Saturn - cele mai întinse, mai
mari şi mai spectaculoase din Sistemul Solar.
Aceste inele nu sunt altceva decât aglomerări de fragmente distincte de
gheaţă de apă murdară, care descriu orbite individuale în jurul lui Saturn.
Fragmentele au dimensiuni diferite, de la particule de praf, la blocuri cu
diametrul de câţiva metri. Fiind foarte reflectante, inelele sunt strălucitoare şi
foarte uşor de observat.
Inelele individuale sunt identificate prin litere în ordinea descoperirii - C, B
şi A se observă foarte uşor, F,G şi E se află în exteriorul acestora, iar D este în
interiorul inelului C.
1. Saturn este a sasea planeta de la Soare si a doua cea mai mare din Sistemul
Solar, dupa Jupiter;
2. La fel ca Jupiter, Uranus si Neptun, Saturn este o planeta gazoasa; aceasta este
compusa in mare parte din hidrogen (96%) si mici proportii de heliu (3%) si alte
elemente;
3. Saturn este de aproximativ 95 de ori mai mare decat Pamantul si are un volum
de 763 de ori mai mare;
4. Saturn este cea mai mica densitate dintre toate planetele Sistemului Solar, fiind
singura mai putin densa decat apa;
5. Distanta medie intre Saturn si Soare este de 1.426 milioane km;
6. Un an pe Saturn dureaza 29.4 ani terestri;
7. Cel mai cunoscut aspect al lui Saturn este sistemul sau de inele; la inceputul
anilor ’80, sondele Voyager au descoperit ca inelele planetare ale lui Saturn sunt
alcatuite din particule de gheata, roca si praf, ce variaza ca marime de la cativa
microni la cativa metri;
8. Sistemul de inele se intinde la sute de mii de km distanta fata de Saturn, insa au
o grosime medie de doar 10 metri; sonda Cassini-Huygens a descoperit insa
anumite formatiuni din inele care ajung la 3 km grosime;
9. Inelele sunt denumite alfabetic, in ordinea descoperirii lor, A, B, C, D, E, F si G;
acestea sunt relativ aproapiata intre ele, cu exceptia Diviziunii Cassini, un gol de
aproximativ 4.700 km intre inelele B si A;
10. Inelul D a fost descoperit in 2009 si este cel mai subtire si cel mai apropiat de
Saturn; in interiorul sau ar incapea un miliard de Pamanturi;
11. Sonda spatiala Cassini, care a fost lansata in 1997 si a ajuns in apropierea lui
Saturn in 2004, a demonstrat ca particulele ce formeaza inelele lui Saturn au o
vechime de 3 miliarde de ani;
12. Saturn are cel putin 62 de sateliti naturali, dintre care 53 au nume oficiale;
13. Cel mai mare satelit al lui Saturn, Titan, este mai mare decat planeta Mercur si
al doilea cel mai mare satelit natural din Sistemul Solar, dupa Ganymede, unul
dintre satelitii lui Jupiter;
14. Saturn este denumita dupa zeul roman Saturnus, echivalentul lui Kronos, tatal
lui Zeus;
15. Temperatura medie pe Saturn este de -212 grade Celsius;
17. Campul magnetic al lui Saturn este de 578 de ori mai puternic decat cel al
Pamantului;
18. In atmosfera superioara, vanturile pot atinge viteze de 1.800 km/h;
19. Saturn este cea mai indepartata planeta vizibila de pe Pamant cu ochiul liber;
20. Saturn a fost observata la telescop pentru prima oara in 1610 de catre Galileo
Galilei;
21. Cea mai recenta curiozitate legata de Saturn este Marele Hexagon, o futuna
aflata la polul nord al planetei; hexagon are o lungime de aproximativ 25.000 km
de la o latura la cealalta;
23. Saturn are un nucleu solid format din fier si roci inconjurat de un nucleu extern
alcatuit probabil din amoniac, metan si apa;
25. Datorita densitatii sale scazute, Saturn ar pluti in apa;