LICEUL TEHNOLOGIC „CLISURA DUNĂRII “MOLDOVA

NOUĂ,
Jud. CARAŞ-SEVERIN

Nr... /...

TEMA PROIECTULUI:

MĂSURAREA ŞI CONTROLUL
MĂRIMILOR GEOMETRICE

EXAMEN
DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII
PROFESIONALE PENTRU OBŢINEREA
CERTIFICATULUI DE CALIFICARE
PROFESIONALĂ NIVEL III
Îndrumător proiect Popa Draga
Clasa a – XII - a M
Candidat
Bacilă Flori Alexandra

Învăţământ zi
Profilul Tehnic
Calificarea profesională Mecanic
Anul absolvirii 2020

CUPRINS

1
ARGUMENT 3

CAPITOLUL I MĂSURAREA ŞI CONTROLUL DIMENSIUNILOR LINIARE 4

1.1 INSTRUMENTE DE MĂSURARE 5

CAPITOLUL II MĂSURAREA ŞI CONTROLUL DIMENSIUNILOR

9
UNGHIULARE

2.1 DEFINIŢIE , UNITĂŢI DE MĂSURĂ 9

2.2 MIJLOACE DE MĂSURARE ŞI CONTROL 11

CAPITOLUL III  MĂSURAREA ŞI CONTROLUL SUPRAFEŢELOR 14

3.1 MIJLOACE PENTRU MĂSURAREA ARILOR 14

3.2 PLANIMETRUL 15

3.3 MIJLOACE PENTRU CONTROLUL SUPRAFEŢELOR 15

CAPITOLUL IV MĂSURAREA ŞI CONTROLUL VOLUMULUI 17

4.1 METODA DE MĂSURARE A VOLUMULUI 18

CAPITOLUL V NORME DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE A MUNCII 19

BIBLIOGRAFIE 20

2
 ARGUMENT

Mijloacele pentru mărimi geometrice se clasifica după mărimea măsurată în: mijloace pentru
măsurarea unghiurilor şi mijloace pentru măsurarea lungimilor.
Mijloacele pentru măsurarea unghiurilor se poate face prin trei metode:
 Cu măsuri terminale (cale, unghiuri, lare, echere, şabloane, calibre),
 prin metoda goniometrică, unde unghiul este determinat direct în grade, minute şi secunde.
Măsurarea şi controlul acestor mărimi geometrice se execută cu mijloace de măsurare adecvate
elementului măsurat, atât din punct de vedere al mărimii măsurate cât şi al dimensiunii măsurate, al
gradului de precizie cerut, al vitezei de măsurare dorite.
Prin măsurare se determina valoarea unei mărimi în raport cu o mărime de acelaşi fel luată
drept unitate.De cele mai multe ori, măsurarea se determina o dată cu aflarea acestei valori şi de aceea
are mai mult caracter cantitativ.
Controlul include noţiunea de calitate şi presupune mai multe elemente cum ar fi, măsurarea şi
compararea valorii mărimii efective cu cerinţele impuse şi verificarea mărimii dacă este în limitele
prescrise.De obicei, în practică de producţie de zi cu zi, noţiunile de măsurare, control, verificare nu
sunt bine delimitate, ele folosindu-se în mod egal.
Măsură de lungime este un mijloc de măsurare care materializează unitatea de măsură, multiplii
şi/sau submultiplii lungimii.
Pentru măsurarea lungimii sunt mai multe mijloace de măsurat cum ar fi:
Măsură de lungime cu repere este măsura de lungime cu valoare unică sau cu valoare multiplă
care materializează lungimea între două sau mai multe repere ale unei scări gradate. Ea este valoarea
unică atunci când are numai două repere şi cu valoare multiplă când are mai multe repere.
Dintre măsurile de lungime cu repere, amintim: ruletă de măsurat, rigla de măsurat, firul de
măsurat.
Măsură de lungime terminală este măsura de lungime cu valoare unică sau multiplă
materializata de distanţa dintre două suprafeţe de măsurare. Suprafeţele de măsurare sunt
perpendiculare pe axa de măsurare.Pe măsurile terminale nu sunt trasate scări gradate.Pe ele sunt
inscripţionate valoarea pe care o materializează.
Dintre măsurile de lungime terminale amintim: cala plan paralelă, leră de grosime, calibrul.
Măsuri de lungimi mixte care sunt măsuri de lungime cu valoare unică sau cu valori multiple
reprezentată prin distanţa cuprinsă între o suprafaţă de măsurare şi axele unor repere.Pe măsură de
lungime mixtă este trasată scara gradată. Reperul 0 al scării gradate se suprapune cu suprafaţa
terminală a măsurii.
Dintre măsurile de lungime mixtă amintim: mira, panglica topografică, panglica de măsurat,
ruletă de măsurat cu lest.
Instrumentele de măsurare a lungimilor sunt mijloace de măsurare constituite din cea mai
simplă asociere de dispozitive şi elemente care pot furniza, de sine stătător, informaţii de măsurare a
lungimilor.
Câteva instrumente de măsurare sunt: şublerul, micrometru şi comparatorul cu cadran.
Unghiurile şi conurile se măsoară şi se controlează la fel de frecvent că lungimile. Dimensiunea
unghiulară poate fi reprezentată de unghiul plan care este unghiul dintre două drepte concurente.
Mijloace de măsurare pentru unghiuri sunt: raportor, disc gradat cală unghiulară, calibru conic
şi echer.

3
 CAPITOLUL I MĂSURAREA ŞI CONTROLUL DIMENSIUNILOR
LINIARE

Noţiunea de dimensiune liniara înglobează noţiunea de lungime. Prin noţiunea de lungime se

înţelege:
 mărime fundamentală în sistemul internaţional (ŞI) ce caracterizează dimensiunile corpurilor şi
poziţia lor relativă;
 Dimensiunea cea mai mare a unui corp, a unui paralelipiped sau a unui dreptunghi.
Noţiunea de lungime se referă la:
 Înălţime
 Lăţime (grosime)
 Lungime (dimensiunea cea mai mare a paralelipipedului)
 Diametru
 Distanţa etc.
Lungimea are simbolul l.
Unitatea de măsură pentru lungime în SI este metrul şi are simbolul m.
Metrul este lungimea drumului parcurs de lumină în vid, în timp de 1/299 792 458 dintr-o
secundă.
În tabel sunt date o parte din unităţile de măsură pentru lungime.

Unităţi de măsură în ŞI Alte unităţi de măsură

Denumire simbol valoare Denumire simbol valoare

kilometru mu km 103m  inch(ţol) în 0,0254m

lti
hectometru pli hm 102m yard yd 0,9144m

decametru dăm 10m foot(picior) ft 0,3048m

metru m mila marină mlm 1852m

decimetru sub dm 10-1m mila terestră ~1609m

mu
centimetru ltip cm 10-2m an lumina al ~1016m
li
milimetru mm 10-3m angström 10-10m

micrometru µm 10-6m

4
 1.1 INSTRUMENTE DE MĂSURARE

Instrumente de măsurare a lungimilor sunt mijloace de măsurare constituite

Din cea mai simplă asociere de dispoziţie şi elemente care pot furniza, din sine stătător, informaţii de
măsurare a lungimilor.
 Şublerul
Şublerul (STAS 1373/1-87) este un instrument de măsurare a lungimilor
Constituit dintr-o riglă gradată şi un cursor cu dispozitiv de citire a indicaţilor cu vernier, cu
cadran sau cu dispozitiv digital fig 1.

Fig.1 Şublerul

Părţi componente
Şublerul din fig 1este un şubler de exterior, interior şi adâncime cu dispozitiv de citire a
indicaţiilor cu vernier şi este construit dintr-o riglă 1 pe care este trasată o scară gradată din milimetru
în milimetru. Rigla are într-un capăt unul sau două ciocuri fixe 4. De-a lungul riglei, se poate deplasa
cursorul 2 prevăzut de asemenea cu unul sau două ciocuri mobile 5, identice cu ciocurile fixe 4.
Cursorul 2 are o scară gradată ajutătoare numită vernier, gradată în fracţiuni de milimetru. Vernierul
este o scară ce permite măsurarea zecimilor sau sutimilor de milimetru. Deplasarea cursorului de rigla
este blocată cu şurubul de blocare 6. Tijă de adâncime 3 fixată de cursor şi culisează într-un canal
executat în rigla gradată. Şublerele cu precizie mai mare de citire au cursorul prevăzut cu un dispozitiv
de avans fin.
5
 Principiul de funcţionare.
Pentru măsurarea exterioară şi interioară se deplasează cursorul de piesa de măsurat, se prinde
între suprafeţele de măsurare a ciocurilor fixe 4 şi ciocurile mobile 5. Pentru măsurarea adâncimii rigla
se sprijină pe marginea piesei, iar cursorul se deplasează şi o dată cu el şi tijă de adâncime 3.
În poziţia închis, reperul 0 de pe rigla şi de pe vernier trebuie să coincidă. “L” reprezintă
deplasarea cursorului care este egală cu lungimea măsurată.
Precizia şublerului
După precizia şublerului sau după valoarea diviziunii vernierului avem:
 Şublere cu precizia de 1/10 sau cu valoarea diviziunii de 0,10mm (SR ISO 3599:1996).
 Lungimea scării vernierului este de 9 sau 19mm;
 Şublere cu precizia de 1/20 sau cu valoarea diviziunii de 0,05mm (SR ISO 3599:1996).
 Lungimea scării vernierului este de 39 mm;
 Şublere cu precizia de 1/50 sau cu valoarea diviziunii de 0,02mm (SR ISO 6906:1995).
 Lungimea scării vernierului este de 49mm.
Inscripţionarea pe vernier permite o citire rapidă a zecimilor şi sutimilor de milimetru.
Citirea şublerului
Măsurarea se face citind pe rigla gradată numărul întreg de milimetri în dreptul reperului zero
al vernierului, iar zecimile de milimetru se citesc cu ajutorul vernierului.
Pentru stabilirea zecimilor de milimetru (fracţiunilor de milimetru) se observă cu atenţie care
este primul reper de pe vernier care se afla în prelungirea unui reper de pe rigla gradată. Zecimile de
milimetru citite pe vernier se adăugă la numărul întreg de milimetri citit pe rigla gradată.
Pentru a evita erorile de paralaxa este necesar că citirea să se facă perpendicular pe direcţia de
vizare.
Noile tipuri de şublere permit o citire rapidă şi exactă a măsurării şi sunt:
 Şubler cu dispozitiv de citire a indicaţiilor cu cadran.
 Şubler cu dispozitiv de citire a indicaţiilor cu dispozitiv digital.
Tipuri de şublere:
Cele mai utilizate tipuri de şublere sunt:
 Şublere de exterior, interior şi adâncime;
 Şublere de adâncime (STAS 1373/3-73);
 Şublere de trasaj etc.

 Micrometrul
Micrometrul este un instrument de măsurat lungimi, realizat cu un mecanism şurub-piuliţă.
Instrumentul este prevăzut cu dispozitiv de citire pe tambur, cu cadran sau cu dispozitiv digital (fig 2)
Părţi componente
Micrometrul de exterior (SR ISO 3611:1995) din fig1.11 are dispozitiv de citire pe tambur şi
este compus dintr-un corp 1 din formă de potcoavă, care are la capăt nicovala 2, iar la celălalt capăt,
tija şurubului micrometric 3. Deplasarea tijei şurubului micrometric 3 este blocată de dispozitivul de
blocare a tijei şurubului micrometric 8. De-o parte şi de alta a corpului 1, este montată câte o plăcuţă
izolantă 9. Bucşa gradată 4 constituie piuliţa şurubului micrometric 6.Pe bucşa gradată 4 de-a lungul
reperului longitudinal 10 sunt trasate două scări 11 şi 12 gradate din milimetru în milimetru. Cele două
6
scări sunt declarate cu 0,5mm astfel încât cu ajutorul lor se pot citi numărul întreg şi jumătăţile de
milimetru. Tamburul 5 îmbrăca bucşa gradată 4 şi are la un capăt un dispozitiv de limitare a forţei de
măsurare 7, iar la celălalt capăt o porţiune strunjită tronconic, pe care este trasată scara 13. Scara 13 are
50 sau 100 de diviziuni în funcţie de pasul şurubului micrometric 6 “L” reprezintă lungimea măsurată.

Fig. 2 Micrometru
Principul de funcţionare
Mişcarea de rotire a şurubului micrometric 6 este transformată într-o deplasare liniara a tijei
şurubului micrometric 3.La o rotire completă a şurubului micrometric 6, deci şi a tamburului 5 care
este solidar cu şurubul micrometric, tija şurubului micrometric 3 are o deplasare liniara egală cu pasul
şurubului micrometric. Corelaţia dintre pasul şurubului, deplasarea tijei şi diviziunile scării gradate
sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Pas şurub Deplasare tija Număr Valoare

micrometric şurub micrometric diviziuni diviziune
6 6 pe pe scară
scara 13

0,5mm 0,5mm 0,01mm

1mm 1mm 0,01mm

Citirea micrometrului
În poziţia închis, tamburul 5 al micrometrului are marginea până la reperul 0 al scării 11. Piesa
de măsurat se prinde între suprafeţele de măsurare a nicovalei şi a tijei şurubului micrometric 3.
Deplasarea tijei şurubului micrometric 3 se face prin rotirea dispozitivului de limitare a forţei de
măsurare 7 sau a tamburului 5.
O dată cu deplasarea tijei şurubului micrometric 3 se roteşte şi se deplasează şi tamburul 5
apărând scările 11 şi 12 de pe bucşa gradată 4. Tija şurubului micrometric 3 se blochează cu ajutorul
7
dispozitivului de blocare 8, apoi se face citirea.La citirea dimensiunii măsurate, se citeşte mai întâi
numărul întreg de milimetri sau întreg plus jumătate de milimetru dat de scările 11 şi 12 vizibile pe
bucşa gradată 4 şi se adăugă apoi sutimile de milimetru citite pe scara 13 a tamburului 5, în dreptul
reperului care coincide cu reperul longitudinal 10.
Operaţia de citire a dispozitivelor cu şurub micrometric este identică pentru toate tipurile de
mijloace de măsurare cu dispozitiv micrometric.
Noile tipuri de micrometre permit o citire rapidă şi exactă a măsurării şi sunt:
 Micrometru cu dispozitiv de citire cu cadran
 Micrometru cu dispozitiv de citire cu dispozitiv digital.
Micrometrele se clasifica în:
 Micrometre de exterior (SR ISO 3611:1995);
 Micrometre de interior (STAS 11671-83);
 Micrometre de adâncime (STAS 12404-85);
 Micrometre pentru tabla (STAS 6466-87);
 Micrometre pentru ţevi (STAS 6467-70);
 Micrometre cu talere pentru roti dinţate (STAS 6519-80);
 Micrometre pentru filete (STAS 11672-83)

8
 CAPITOLUL II MĂSURAREA ŞI CONTROLUL DIMENSIUNILOR
UNGHIULARE

2.1 DEFINIŢIE , UNITĂŢI DE MĂSURĂ

Unghiurile şi conurile se măsoară şi se controlează la fel de frecvent că lungimile. Dimensiunea

unghiulară poate fi reprezentată de:
 Unghiul plan este unghiul dintre două drepte concurente.
Unghiul plan este raportul dintre lungimea arcului de cerc (AB) cuprins între cele două
drepte (OA şi OB) pe circumferinţa unui cerc cu centrul în punctul de concurenţă (O) şi raza
acestui cerc (r) fig 3

Fig. 3 Unghiul plan

 Unghiul solid este unghiul unui con.

Unghiul solid este raportul dintre aria decupată şi un con pe suprafaţa unei sfere (calota
sferică) care are centrul în vârful conului (O) şi pătratul razei sferei (R) fig 4

Fig.4 Unghiul solid

9
  Înclinarea (S) unei drepte sau a unui plan se defineşte prin tangentă unghiului dreptei respectiv
a planului, cu planul orizontal şi se exprimă în mm/m fig 5

Fig. 5 Înclinarea (S) unei drepte

S =  tg a
Unghiul a corespunzător unei inclinări de 0,01 mm/m este de 2˝.
 Conicitatea (C) este raportul dintre diferenţa diametrelor celor două suprafeţe şi distanţa dintre
ele fig 6

C =  = 2tg 

Fig. 6 Conicitatea

Valorile conicităţilor sunt standardizate pentru construcţia de maşini.

Valoarea unghiului α şi β se determina prin metode indirecte de măsurare.Se măsoară lungimi
(H, h, L, D, d) şi se determina valoarea unghiului printr-un calcul trigonometric. Reprezentarea în
desenul tehnic al inclinării şi conicităţii este dată în fig 7.

Fig. 7 Reprezentarea în desenul tehnic al inclinării şi conicităţii

10
  Unităţi de măsură pentru unghiuri
Unghiul plan se măsoară în SI în radiani.
Radianul este un unghi plan dintre două raze ale unui cerc care delimitează pe circumferinţa un
arc egal în lungime cu raza.
Unghiul solid se măsoară în SI în steradian.
Steradianul este un unghi solid care, având vârful în centrul unei sfere, delimitează pe suprafaţa
acesteia o arie egală cu cea a unui pătrat cu laturile de lungime egală cu raza sferei.
Radianul şi steradianul sunt unităţi derivate fără dimensiune.

2.2 MIJLOACE DE MĂSURARE ŞI CONTROL

Tipurile de mijloace de măsurare pentru unghiuri.

Mijloace de măsurare a unghiurilor

Măsuri Măsuri Raportor

cu repere Disc gradat

Măsuri Cala unghiulară

terminale Calibru conic

Echer

Instrumente Raportor mecanic

Raportor optic

Nivela cu bulă de aer

Cap divizor

Platou sinus

Rigla sinus

Aparate Nivela electronică

Auto colimator

Divizor unghiular

Gonimetru

Măsurarea şi controlul unghiurilor se face în practică cu următoarele metode:

11
  Metode de măsurare directe. Unghiul se determina cu instrumente şi aparate cu scara
unghiulară.
 Metode de control prin compararea cu măsuri.Se determina mărimea abaterii unghiului
măsurat, faţă de măsură utilizată. Măsurile utilizate sunt: cale unghiulare, echere, conuri,
şabloane de unghiuri, calibre.
 Metode de măsurare indirecte cu măsurarea unor dimensiuni ajutătoare şi utilizarea funcţiilor
trigonometrice.
De exemplu, se măsoară lungimile piesei tronconice şi au următoarele valori:
 D=30mm;
 d=20mm;
 L=50mm
Conicitatea va fi:

C =  =  = 
Unghiul β al piesei este:
Β=2arctgC/2=2arctg 1/10
Β~120

 Măsurarea şi controlul cu raportoare.

Raportoarele se utilizează la măsurarea unghiurilor plane şi diedre, a conicităţilor sculelor şi
altor piese, ca şi pentru trasarea unghiurilor plane. Ele se construiesc în următoarele variante:
o RAPORTOR MECANIC
Este un instrument de măsurat unghiuri prevăzut cu dispozitiv de citire a indicaţiilor cu vernier sau
cadran fig 8.

Fig.8 Raportor mecanic

12
 Principiul de funcţionare
Raportorul din fig.8 executa măsurări ale unghiului dintre două suprafeţe. Talpă corpului 1 se
aşează pe una dintre suprafeţe, iar rigla mobilă 4 se roteşte şi se deplasează de-a lungul ei până se
suprapune pe cea de-a doua suprafaţă.Se blochează rigla mobila cu butonul de blocare 5. Discul mobil
3, care s-a rotit o dată cu rigla mobilă 4, se blochează şi el cu butonul de blocare 6.Se îndepărtează
raportorul şi se citeşte valoarea unghiului.
Cele mai utilizate tipuri de raportoare mecanice sunt:
 Raportorul cu cadran are precizia de măsurare de 5 minute. Citirea se face rapid
 Raportorul mecanic cu lupa

 Raportor optic
Instrumentul se bazează pe interpretarea optică, valoarea măsurării se citeşte prin intermediul unei
lupe.Se utilizează la măsurarea unghiurilor plane şi diedre, precum şi la trasaj.

 Controlul unghiurilor
Controlul unghiurilor şi al conicităţilor cu măsuri terminale.
Măsura unghiulară terminală este o măsură unghiulară cu valoare unică sau cu valori
multiple care materializează unghiuri plane între două sau mai multe suprafeţe de măsurare.
Dintre măsurile unghiulare amintim:
Calibrul conic este o măsură cu valoare unică, executat pentru un anumit diametru de referinţă şi
prevăzut cu două repere trasate, corespunzător toleranţei.
În funcţie de forma suprafeţei verificate, ele sunt:
Calibre conice tampon pentru verificarea alezajelor conice (fig 9.)

Fig.9 Calibru conic tampon pentru verificarea alezajelor conice

Calibre conice manşon, inel sau bucşa pentru verificarea arborilor conici (fig. 10)

Fig. 10 Calibru conic manşon

CAPITOLUL III  MĂSURAREA ŞI CONTROLUL SUPRAFEŢELOR
13
 3.1 MIJLOACE PENTRU MĂSURAREA ARILOR

Măsurarea şi controlul suprafeţei implica două aspecte:

 Măsurarea şi controlul ariei;
 Măsurarea şi controlul unor parametrii caracteristici ai suprafeţei că: abaterile geometrice,
rugozitatea.
 Unitatea de măsură
Unitatea de măsură pentru arii în SI este metrul pătrat şi are simbolul m2.
 Măsurarea ariei suprafeţei
o Măsurarea ariei se poate face cu:
 Metoda indirectă pentru suprafeţele cu o formă geometrică regulate (pătrată,
dreptunghiulară, rotundă) utilizând formulele de calcul învăţate la geometrie
 Metoda directă utilizând planimetrul pentru suprafeţele ale căror arie nu poate fi,
suprafaţa reprezentată pe harta etc).
 Planimetrul este un aparat mecanic prevăzut cu un mecanism integrator, format
dintr-o rolă ce se deplasează pe suprafaţa de măsurat şi un contor care afişează
numărul de rotaţii şi de fracţiuni de rotaţii ale rolei. Aria măsurată este
proporţională cu numărul de rotaţii ale rolei.

3.2 PLANIMETRUL
 Părţi componente
Planimetrul polar este format din două braţe articulate, unul dintre acestea fiind braţul
integrator 4 pe care este montat mecanismul integrator 3 şi tija polară 2.Pe braţul integrator 4 este
trasată o scară gradată din milimetru în milimetru şi un vernier 7. Tija polară 2 are la un capăt
greutatea 1, iar la celălalt capăt este fixat printr-o articulaţie sferică, în mecanismul integrator 3. Braţul
integrator 4 are un capăt liber pentru urmărirea conturului suprafeţei şi este prevăzută cu un vârf de
urmărire sau cu o lupă cu reticul de urmărire, iar la celălalt capăt trece prin mecanismul integrator 3 şi
este fixat de acesta cu şurubul 5. Lungimea braţului integrator este reglabilă şi este prevăzută cu un
dispozitiv de avans fin 8 care poate fi blocat cu şurubul 6. Rola integratoare 9 are axul paralel cu braţul
integrator şi este solidara cu un tambur gradat cu 100 de diviziuni; fracţiunile de diviziune se citesc pe
un vernier alăturat tamburului.

Fig. 11 Planimetru
 Prinncipiul de funcţionare.
14
 Tija polară 2 se fixează într-un punct exterior său interior suprafeţei ce urmează a-i determina
aria cu ajutorul unui vârf metalic aflat pe partea interioară a greutăţii 1.Se marchează un punct de
referinţă pe conturul suprafeţei ce urmează a fi măsurată. Vârful de urmărire a braţului integrator este
suprapus pe punctul de referinţă marcat şi este deplasat pe întregul contur al suprafeţei. Deplasarea lui
este transmisă prin intermediul braţului integrator 4 la mecanismul integrator 3. Rola integratoare 9
trebuie să se sprijine permanent pe suprafaţa măsurată.
 Citirea
Aria suprafeţei măsurate este dată de relaţia
A=2π r L n
Unde:
 r = raza rolei integratoare
 L = lungimea braţului integrator
 N = numărul de ture al rolei citit pe mecanismul integrator
L şi r sunt constante ale planimetrului care se găsesc în fişa tehnologică.
 Tipuri de planimetre.
Cele mai utilizate tipuri de planimetre sunt:
 Planimetrul polar, prezentat mai sus;
 Planimetrul polar cu disc;
 Planimetrul rectiliniu utilizat pentru măsurarea ariilor suprafeţelor lungi şi înguste;
 Planimetrul radial utilizat pentru măsurarea ariei diagramelor de înregistrare
 Planimetrul digital

3.3 MIJLOACE PENTRU CONTROLUL SUPRAFEŢELOR

A) Măsurarea şi controlul abaterilor geometrice cu comparator

- Măsurarea şi controlul abaterii de la circularitate fig 12

Fig. 12 Măsurarea şi controlul abaterii de la circularitate

15
- Măsurarea şi controlul abaterii de la cilindricitatea fig 13

Fig.13 Măsurarea şi controlul abaterii de la cilindricitatea

- Măsurarea şi controlul abaterii de la planitate şi rectiliniaritate fig 14

Fig. 14 Măsurarea şi controlul abaterii de la planitate şi rectiliniaritate

CAPITOLUL IV MĂSURAREA ŞI CONTROLUL VOLUMULUI

16
 Volumul este domeniul mărginit de suprafeţe. Când volumul este ocupat de lichid se numeşte
capacitate.
Capacitatea se măsoară în litri.
Unitatea de măsură
Unităţile de măsură pentru volum sunt date în tabel

Unitatea de Alte unităţi de măsură

măsura în ŞI

Denumire Simbol Denumire Simbol Relaţia de

echivalentă

Metru m3 kilolitru multipli kl 103l

cub hectolitru hl 102l

decalitru dal 10l

litru l

decilitru submultipli dl 10-1l

centilitru cl 10-2l

mililitru ml 10-3l

gallan gall 3,78∙10-3m3

Barrel pentru 0,1589m3

petrol

Relaţia dintre unitate de măsură pentru volum şi unitatea de măsură pentru capacitate este:
1 l=1,000028∙10-3m3

4.1 METODA DE MĂSURARE A VOLUMULUI

17
 Măsurarea volumelor se face în scopul determinării cantităţii de lichide sau gaze cuprinse în
volumele respective.
Volumul se poate determina prin următoarele metode:
 Metode indirecte
o Metoda geometrică
La metoda geometrică se utilizează formulele de calcul ale volumului învăţate la geometrie.Se
descompune în corpuri geometrice simple, în acest caz un paralelipiped şi o prismă dreaptă.
Dimensiunile a, b, c, d se determina cu mijloace de măsurare pentru lungimi.
Volumul obiectului V=V1+V2
V1=a∙c∙d (volumul paralelipipedului)
V2=1/2 a (b-c) (volumul prismei)
o Metoda gravimetrică
La metoda gravimetrică se utilizează definiţia volumului învăţată la fizică volumul = masă
(densitate) . Masa se determina prin cântărire, iar valoarea densităţii se alege din tabele în funcţie
de natura materialului.
o Metoda de comparaţie
Volumul lichidului se compară cu o măsură etalon. Majoritatea mijloacelor de măsurare a
volumului se bazează pe metodă de comparaţie.

CAPITOLUL V NORME DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE A

MUNCII
18
 Angajaţii vor desfăşura activitatea în aşa fel încât să nu expună la pericole de accidentare sau
îmbolnăvire profesională persoană proprie sau alţi angajaţi, în conformitate cu pregătirea şi instruirea
în domeniul protecţiei muncii primită de la angajatorul său.

În acest scop angajaţii au următoarele obligaţii:

 să-şi însuşească şi să respecte normele şi instrucţiunile de protecţie a muncii şi măsurile de

aplicare a acestora;
 să utilizeze corecte echipamentele tehnice, substanţele periculoase şi celelalte mijloace de
producţie;
 să nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrară a dispozitivelor de
securitate ale echipamentelor tehnice şi ale clădirilor, precum şi să utilizeze corect aceste
dispozitive;
 să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă orice defecţiune tehnică sau altă situaţie
care constituie un pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională;
 să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă în cel mai scurt timp posibil accidentele
de muncă suferite de persoană proprie sau de alţi angajaţi;
 să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident şi să informeze
de îndată conducătorul locului de muncă;
 să refuze întemeiat executarea unei sarcini de muncă dacă aceasta ar pune în pericol de
accidentare sau îmbolnăvire profesională persoană şa sau a celorlalţi participanţi la procesul de
producţie;
 să utilizeze echipamentul individual de protecţie din dotare, corespunzător scopului pentru care
a fost acordat;
 să coopereze cu angajatorul şi/sau cu angajaţii cu atribuţii specifice în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă, atâta timp cât este necesar, pentru a da angajatorului posibilitatea să se
asigure că toate condiţiile de muncă sunt corespunzătoare şi nu prezintă riscuri pentru
securitate şi sănătate la locul său de muncă;
 să coopereze cu angajatorul şi/sau cu angajaţii cu atribuţii specifice în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă, atâta timp cât este necesar, pentru realizarea oricărei sarcini sau cerinţe
impuse de autoritatea competenta pentru prevenirea accidentelor şi bolilor profesionale;
 să dea relaţii din proprie iniţiativă sau la solicitarea organelor de control şi de cercetare în
domeniul protecţiei muncii.

BIBLIOGRAFIE
19
1- Aurel Ciocarlea-Vasilescu, Ion Neagu, Mariana Constantin.
Tehnici de măsurare în domeniu.
2- Aurel Ciocarlea-Vasilescu, Mariana Constantin
Solicitări şi măsurări tehnice
3- Mihaela Ionescu, Daniela Burduşel Mariana Tanasescu
Cultura de specialitate pregătire de bază
4- Constantin Mitu, Petre Dodoc, Gheorghe Diaconescu, Anca Manolescu
Aparate şi sisteme de măsurare, în construcţia de maşini editură
Tehnica

20