ITROPOLIA OLTENIEI yisTA OFICIALA A ARHIE r PISCOPIEL CRAIO gi A EPISCOPIEL RIMNICULUL SI anchsateeye OMBRIE=DECEMBRIE 988 ANU XM, Nv, 10—12 oct om ‘ apminsarma tis panmimeree orit aA OBAIOVEZUGRAVUL CONSTANTINOS Inire zugravii care au dat str alucire artei picturale bisericesti, 1a sffp. situl secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVII I-lea, in timpal domniei fui Serban Cantacuzino si a lui Constantin Brincoveanu, alatur) de Pirvul Mutul si pe acelasi plan de maiestrie, se cuvine sa asezam, oy dreptate, pe Constantinos, a carui activitate depaseste, cum vom vedea, ceea ce se stia pind acum despre nare mest Regretatul si invatatul preot istantin Bobulescu noteaza, in ale sale Viefi de zugravi', si pe Constantinos turi de Pirvul Mutul si de altii, cuprinsi intre anti_1657 s 5. El cor € pentru Constai nos, piciarea bisericii Doamnei Bui paraclisului Minas! Hurezi si a bisericii mar la id pictarea bisericti Dom mesti din Tirgoviste, despre care se € t loud publicatit ai rioare~. Din cercetarile intreprinse de mine i ing t ini, cit am cere celat monumentele istorice ale patrie t a ac maestt C ntinos a mai impodobit zugravel i eum se constat imscriptiile grecesti, pe care le insemn scomidie sau dea supra coloanelor din pridvor, in latura e doua biserici anume pridvorul Minastirii Dintr- Lemn, und im inscriptia, cul Si biserica palatului de la Mogosoaia, zidita de Constantin Br mW, in 1683, cind ined nu era donin. Retinut d te tre pararea me siilor din jurul tru fiul $i de zugr Mogosoaiei, ridicare au Stefan, pe locul cumparat i: lui Marco ot Mogosoaia» in anul 1705, 1 ac podobita cu zugr: 2 Constantinos, dup um arala proscomidie. Aminarea aceasta se datoresie si altei pricini buni erau pringi.cu lucrarile de la Hurezi steului, pet Aneasa ri i cele de biserh 33 n din Tirgoviste intre 1688 si 1705 —, iar intre 1681 si 1% Grau afigajati la lucrarile de picturd de la bisericile Car tacuzinilo LC, Bobileseu, Viefi de zuyravi (165' 4 gg. (es Sea cAsriva Hontieascty tn GAS eo ucureell, «140, ee.=P- i, fom. V, Bucuresti, 1940). 2N. lorga, Inscriplii, 1, pp. 02-103, 3 ie De eaapaol Dieelcllon conintest. in Anarut Gomsiius sh 3 ec eee pansilvsnis, 1920-1928, Cluj, 1920, p. Punt Monuiente 4 b Vityll Drbighiceavu, Curlile Domnesii B Bulli Fe RTE bon ae Bornestt Brticooenesis Lt, Mogosoaic, (0 ok + Victor Bratuileseu, Mir Mjao, Buscriresti, 1995, p. 63citiv. t d ae " 689 La citiva ani, dupa ce biserica my 580 stata, in 1703, de zug ; are dj ; P pictata, in 1/0, de 2ugravij Andrei, Ist e din Minastirea Hurezi fusese yerata in fresca, pe Tate, Si scena Juc ; ca, pe da exteric 'mion si Hranit, apare jaicii Domnului, inscrip{ C Tloara a pr » apare, stb jaind dupa trasaturil y a “Constantin Zugr Paap \Coperamintuy ec a © liniilor, dupa echitigra oo (A712 piectul principal, Maica Domnuly Pa echilibrul. compozitiei in cue e Beeal Ganoul seena Acopers mnijlocul panoului si ocupind, in auf atahan peramintului, asezata ir tazttimea lui, apare a a ma s ns inaltimea lui, -apare in loata splendoarea, cu lariat oe iumatate din forma unui cort ocrotitor 5, cred ¢2 » Cu larga mantie di uta in S-at putea atribui tot lui Constant Si aceasta scena. El apare aici totusi « menele aduse, in priveste cal titile i cu numele rominese, La a a u i anun ‘tile artistice ale subiectului, s-ar 1 allan Cok Hd preuna cu Ar Fallen 7 ae ¢ Constantinos gi 1a Cozia in 17076 ¢i | 7 694%. Inseriptia privind pe zugravii din 1694, ai para ied ye i ee reprodusa in fotografie in «Buletinul Comisiunii Monumer apnice en{iunea in greceste a numelor zugravilor din 1707, tm in pronaos, o aflam gsi in pridvor, deasupra coloanei r la Cozia, in easi forma Daca pre urare a picturii bisericii Sf. Mina, Petru B Craiova, sévi loudzeci de ani in urma, poate cu bune inte rau aplicate I denaturat si desenul gi coloritul v 1 ro- sului predomi iu! celui de la biserica Doamt 1 Bucuresti, s-< i stabili cu mai multaé precizie, ca zugravul stantinos care u fresce viu colorate si cu scene . I este Constantin dé olovragi, 1 je la ¢ te biseriei, ardtat mai sus, Ne mulfumim ast ees | in o virsta destul de inaintata, in 1731 1 i ¢ 1 I t le sase e€ de e avea de un numéar it TH Constantinos, dintre care patru cunoscule wisesteteet jar doud date la ivealé acum, pentru Pp aq - biserica Noseute de -n ca zugray a c Jommneasea 2 A { ure: Doamnei (1683), ainsi 707) pe care le din Tirgoviste (169 biseri¢ A te la. biser allam acum: Pridvorul, ¢ put Laveen , ne fun Lemn (1684) yee r ictura pridvorulul Ce it Craiova, Pr ioctea sar dag picluey, Mina, Petre Bo . 2 ; 9 jseri¢ adaugit 1a 1711-1712 (7220) Ae \ —— ! . jintetinal M 4, Al, Ste Poiouree a «Be Victor Alulesey, Mindstirtr 9, Me ie XXXIIL (1940), 106 ( lea 76. 3 Mele 0” Cl ul BN, Torga, /nscristit,|: 2 Aonutose oP tl Siajetial Com 7. Idem, ibidem, p. \° fi Hare : aarejurimi, ods 1 BA, Baltazar, Pesci me ie 1 (1008). 0 eruele isiorice iP 127, fig, 22 {dideln, mr ® Vielor Brituleseu, Cana" 1941, p. 23 (1908)eRe 690 Prof, VICTOR BRATULESCU pentru considerentele ardtate, calitatile lor de arta. vom incerca o scurtaé trecere in revista In cele ce urhig Tendinjele innoitoare, mai ales a operei acestui mare din a doua jumatate a sec ; dus ta inlocuirea picturilor in fresca, in multe biserici, cy Pictura : Acestor tendinte a cazut prada si opera de inalt4 valoare artistica de Serica Doammnei din Bucuresti, lucrata cu multa méaiestric de Constantin Pentru a aplica un nou suport pentru pictura in ulei, ina aa trecut, vechea fresca a {ui Constantinos a fost ciocanita in mod sq balla pe alocuri chiar distrusa, pastrindu-ne s prea pufine scene irntrogi 14 ¢ serica Doamnei. | Pe acest ( nstant Ss il ste inscriptia a proscomidia diy altarul bisericii Doamnei, pentru ca i, care, dupa vremi, vor lituy acolo, si-si aminteascd si sa-l pomeneasca la savirsirea Slintelor Taine $i pe el si pe tovarasul sau de lucru, loan 2 |. Interesant ¢ ¢ pentru Constantinos, inscriptia sreceste, far pentru Toan cinti n_ slavoneste tocmai cun € » in cele doua strane: greceste si rominest 1 1 e. lala cuprinsul acestor Mseriptit: ,,Myyjofnr xvore + Zo Kovotaytiveu™ inseripliz cease, urmata de cea s| 1: ,,98Ka Mnore rpemnare Ton s8rpaRn" tAdu-Ti aminte, Doamr t este) mina m gresitului Ton Zugrav> ( Esie de mirare ¢ nia, doamna Maria, s I alt zugrav decit pe 7 cu atit mai mult cu la 20 ¢ ceni, inceputd «a se zidi> la 26 nai 1679, fu iat de zu de marele mester care era Pir Mu Dar faptul n 1684, ¢ vedea, Serban Cantacuzino il foloseste tot pe Con tantinos, la impoc pridvorului bisericii mari a Mindsti Dintr Lemn, ne indreptiteste $a credem ca mesierul preferat de Cantac , Pirvul Mutul, va fi tos re{inut de obligalii mai vechi. Poate ca atunci ravit biserica M lirii Cimpulung-Muscel, de unde isi Iutase zborul in arta 21 gravie Martie 1669, cind tatal sau, popa Ion, este cailugarit sub numele de Caci ii murise sotia, iar din cei sase prunc pe singurul ramas in V pe Pirvul, 0€ A Ghika-Budeg! Moll , at in «Bul i.602 Prof. VICTOR BRATULESCU J aralat in alta parte 16.ca aceasta se datoreste arttitectulisi tholdovean cy wl gorie Gornescul, pe care Serban Cantacuzino |-a folosit fa recta’ Jae bisericii lui Neagoe din Curtea de Arges. . Dupa zece ani, la 30 sept ‘ nou pe acesti doi zugravi greci, rea Hutezi, alaturi de zugravii r : Inseriptia. romineasca a paraclisului mentiune speciala in greceste: pentru a ducatorii colectivului de zugravi, duy 4 zugravi romini. Iata mentiune g suyAth yerQos hay tov eayiotwv Ca ita > «prin mina noast ¢ ¢ apoi in ro ¢ Andrei, St Neagoe, 17 q Dupa. a ru ani, la 1698 i ‘ Constantin si loan, I ( tia de linga usa d are bi I De data aceasta ir A ptia ¢ alia parte, t icea P riptia romineasca, st para éhaytotoy Coy od k z i “Iwadyvov x zat Stdvov ‘Tovviov 16, 7206 (= 1698) « 1 gravi Constantin si loan si loach S WI CONSTANT Pe focul cump Mog 8 ; ; eputul acesiui studiu, Br é 4 sca, 88, pe tru _palat propiere, ridicat St t ‘ 1702, isericuta, care araclisul 1 biser satului M gosoaia. La proscomi stei_ bi : ; 5 1705 amintesie numele zugravil c I br I Tudor, ‘ fi prea frecvente unile reselile de te file grecesti din bisericile tre 1 it lipse njune ; acral Meldovel. 9} Se ae eee At Cass ; 149-150, AUCOR a 17..N. longa, Inscriplii, | 6: C. Bobtile sae ia Studii $i Documente, x \ fnsemnérile mele, este aminiit ti biserica Dor Rice i Hseriplit: na pe icoma Maicli Domiului, allati aie tuinactieb \ ieoasia Maleli Dommuilui tn catapelensinh rec, weeded: eared gog Kovoray _ Wie nord a naosululs «St nuinete eugraclloe Coad ia: ace ZUR ge) Mihie dni (zie) 20, leat 7206» (1698)ZUGRAVUL ‘CONSTANTINOS: iei vat dintre numele Ge , Proprii Cor 7 uitea trage coneluzia ¢4 cel nstantin Lambru si F aed oe a 4 Ca cel de al doilea si Fota Tudor, s-ar inirid seamia insa ca j ce al doilea nume este ili ' eats RiRvonba Gate nu se tree decit aes hui elirios ca 1a o biserica Ree de familie al acestor zugravi ToUdsi 3s Betis cupravi si ca numer eer tlt mict ca aceasta de ‘a Mogostata Sapte Pe tciic. di ca nuniele de Lambru,'Fota si chi Mogosoaia, apar eunosctite din alta parte, in aceasta vrerie.. si chiar Tudor nu ne sint ae. asti vreme. ° Tata cuprinsul Nscriptiei si aceasta inedita 01 ZOPPAGOT 1705 AYPSETQ 25 TIPOSAATS TQN AMAPTOAQN TA ONOMATA KG ASA KAI ®OTAT ; aflata in notele mele: AAIEE K(YPI)E KAI HMQN ANTIN® AAMIIP® KAI PA- 2 OP. Adic «ZL Brau 71 AOP Adica ; «zugravii —1705 august — Primeste * Doamne. nt > robilo, De observat ca ‘i é ah r tai C nistantin Lambru st Radul si Fota Tudor». |) nominativ si nu sint tree Sle romniesti Radul si Fota Tudor sint pastrate la flominativ este Con ecute 1a cazul_genetivica cele de la inceput, al earor Riniele ron oe Lampros. In inscriptia anterioara constatain ca ‘i » Sati, este trecut la geneliv sub forma Stanou (o1 ca si cele g i riptia ; Ir (ou u) pra intrarii din pronaos in aos, zugra r din partea de la sfir- vedo Andrei, Constan- Pomeneste, Doamne, prezinta inv » sit, in forn tin, Gheor: pe zugravit Andrei, ( Ghec C. Bot plate o rasturnare a ordinei obser- vate pind a 1 al re Andrei, si nu Constan apare in Capul sirului, iar it lea r ipariti ui nou zugrav Gheorghe, heintilnit pina acu eund cu Constantin si Andre Este posibil ca Serb tzino, paharnicul, nepotul voievodului cu acelasi nume ut preferinta pentru Andrei, si in acest ca n- Staftinos era un cc orator mai apropial, care se adéuga, in ultimul tind, Gheorghe. Jaté inscriplia greceé : coloanei din cottul de nord- vest a pridvorului bisericii mari de la Uvijo8ytt K(vgt)e tay Zoyea- Goy MhApen Koucrantinos ai) Dewprie 707» 19, adica i Adu-| aminte Doar Re, de zugravi nstantinos si Gheorghe 1707» de Andret, ¢ OPERA ZUGRAVULUI Of NSTANTINOS 2 cul pridvorul bisericii mari al Mindsti Polo- Acoperamintul Maicii Dominului» din latada, Sf, Mina-Petre Boj, din Craiova, datind din intinde pe o perioada de timp Cu cele doua lucr Wagi, cuprinzind subjectul. « datind din 1712, si biserica anul 1731, activitatea lu Constaninos S-ar de peste, 50 de ani. Din analiza amanuntita lor asternute pe perefii bisericii a subiectel Doamnei, se desprinde tor statarea, ca Bee ti ee ed Céei precizia desenului, guparea pet sonajelor, misearea lory stared ps Jeseu,. op: city B694 Prof. VICTOR BRATULI hologicd pe care o exprima figurile, gama culorilor rezemata pe [ ndul rosu viu, amintind purpura, distributia in planuri a suitelor de scene, fyy. dalurile cu munti si arhitecturi, energia gesturilor il arata ca ineercal miaestru, a carui activitate va fi inceput inainte de anul poate chiar prin 167% Priveasca cineva scena «Uciderii pruncilor» de pe peretele de sud al naosului si va putea descifra disperarea mamelor ebunite de groaza, eautind si apere pruncii fata dc ratici c ire au primit porunca de a-i ucide cu orice pret, smulgindu-i cu cruzir n bratele mamelor, Opriti-va privirea pe ace perete cu scena Nasterii lui Tisus, in care subiectul central, lisus, Prune ivin si M Domnului ingenuncheata in fata Lui pare a se izola de re Pp luete de inaltimi in zig: zag, care sint peretii pesterii si usi I erior, ca si in cel inferior, zugravul distribuie judicios grup ersonajele necesare in- tregii scene. Dinspre coltul din sting bi trei magi, in pasi mari, avind miinile cu deg t iti tre steaua de dea supra pesterii, exprima bucuria elulu u care porniserd din farile lor indepartate. Ceva mai sus de xi, i fou siluete de ridi ealuri, aproape deasupra pesieri ceata dreapta spre ace- lasi loc. Dincolo de acest grup si de steaua leasupra, pe podis dintre dowa virfuri de munti, pe versantul opus celui cu magii, un inger vesteste Marele eveniment unui pastor, al carui ge prin mina ridicaté, pare a arata ca a priceput. Sub el oile, grupate in staul, uncle cu capetele inal tate spre Noul Nascut, aliele boturile plecate in ieste, incheind latuca din dreapta a tabloului In planul de jos, chiar sub scena Nast poala cearea apa cu mina sa nu fie p o fata mai tinard, in picioare, de cealalta parte a vasului de baie, rastoarna apa din oala cu care a adus-o. In spatele acestei tinere, insa in cu pastorul de sus, vestit de ingeri, Cadriil din aceasta latura, cinta din De cealalta parte, Ios de cel rau, simboliz; rii, o femeie cu pruncul i fierbinte, in timp ce 0 a dowa inie verticala, in rind gi cu oile $! i, un cioban pe o stinea, incheind $ fluier ; i cuprins de «vifor de ginduri», alimentate ¢ at printr-un bairin imbracat intr-un fel de cojoc : fairness pees! Puttnd caciula, cu mina la ialea, pare coplesit de cele - - In dosul lui, Iosif, insa si cu fata : ‘Ise at] p f S ata spre el, proorocul Isaia, ! ae neetiptia de deasupra, cu filacterul desfasurat in fata sa, pare 1 Boterul, ait Proorocirile despre venirea lui Mes : BIEZINIE pe verticala nats Pe, Petetele de vest, dintre naos si pronacs ordanutii, avind doacte.imearte scena in dou, pe lisus Hiristos in ap? Fate, Sub forma Celi: Vechi de site ge ists! de nori, pe Dumnezeh PameaPtambeluls, Sfintul Duh, tar can pia eomesee Peo taza Zapisul lui Adam, sfarimat, d Tier cub picioare, in fundul Tordanu! vit Nu +. de sub care ies, simbolic, serpi. Sub not din jurul lui D; ‘ 7 4 ; Ohezalt Talal, inscriplia @receascd amintind cuvintele °ZUGRAVUL CONSTANTINOS 605 Se An “reane pcltl Bolezulut: eAcesta este Fiat Mew Cet dubia. Pe malul din dreapta tui lisus, Ioan Botezdtorul, pustind voce 1 aureole Ai atorul, purtind semnul Crucii deasupra aureolei, pune mina pe capul fui lisus rn ing ee Ae al an ny facies Botezatorului, i rind cu siluetele de munti, un ae bor actera, amintind desigur prevestirile din Vechiul Te tameft; in planul inferior, sub Ioan Botezatorul, doud personai reole, urmate de altel ; J cu au fara aureole, iar pe malul cel din stinga fui Tisus patru “ngeri, primul purtind o pind’ SS Om SMe UN ELEMENT NoU IN BOTEZULUI it de care m-am ocupat mai pe Dedesubtul zapisilu te*”, se vad dot le, un barbat s femeie care simt alta pa t pe Adam si pe Eva Legenda popul yune pe 1 ului ideea acordarii de lumina de care Adam, dupa € rai, se plingea ca duce lipsa, ct - dilia ca, dupa mc oti t ; i si tie robi Giavoltiniaee! fit ca inejlegerc plina, e pe ce Zapis, il arde in loc e pe Ad ise u singe priu, apoi asea 1 udu Janului, sub paza a o suta de draci. Scenz ¢ ipisului si i zugravita ir tru! ior, xte le nord al bisericii tirii Voronet 2 Sint ¢ vorbesc de slarimarea zap’ 1 nindou au reflexe niarea biseric Una din aceste legende pune in tea zapisului cu prilej ezului, cu prilejul Invierii ui lisus, re Plastic in sce ‘oboririi | 122. 5 mr ¢ iltul este vorba fe Sfarimarea acestui legdmint. Plastic, 7 vii d lele XVII, XVII si XIX au exprimat sfarimarea zapisului, cu prilejul Botes Jui Tisus, Prin infatisarea acelei forme de caramid’, sub_picioarele lisus, i findul fordanului, de sub care ies niste serpi, iar in stena Coboririi | lacatelor si a cétuselor, prin ridicare tin starimarea portilor, a ia Evei si prin inlan{uirea in lundul iadului a diavolului insusi ® si Colindele, prezinta un aseme Poezia populard, in care intra fellex in yersurile unui d de Boboteaza : «Dect in apd el intrind Joan sil bote ind Stdtu pe acea platrd mare Care-i o pdzia dracti tare Supt care piatrd era pus Zapisul Satanit. ascuns tane in pictura religioasd, in «Bul, ¢ Gon 20. profane tura r i‘ lor Briitislesest, Elemente MO Asin, anil XXVIE (1904), fase. 80, P. 21, Victor Britulescu, Prescele fe te 9) lelnict gralied 22. P. Henry, Fo 2%. Victor Bratul Bucuresti, 1998, p. 12 Extras di Pe el ieonographie, p. 23. Mdlaiges de Ecole, frangaise, 1927prof, VICROR BRATULESCU i Si, ofind din apd sd tasd Jara piatra sd st intoarsd. i Deci balaurtlor Zdrobi capetele lor, lar acel zapis esind Pre api, ca o frunza stind, Ti tud Domnul cua Sa mind Si-l sfdrima tot fain» PRINDEREA LUI ISUS. © scena care impresioneaza prin dramatismu! ei, prin expresiile figu. Filor, care ne redau deosebitele stari sufletest le personajelor, dupa folul pe cate aceste personaje s hemat | indeplineasea, este prin- derea lui Tisus. Soldatii ingramaditi jurul tui Tisu i rmele ridicate ame: Hintator, un batrin carturar evreu_ impreund I, pierdut in mul Yimea din urma, purtind faclii pentru tum r in’ planul inferior, in fata, cu capul intor ) ascultind cuvintele acestttia in momentul cind taie urechea Jui It nu se mai vede din pricinia cidcaniturilor aplicate acestu t i iura, in Jocul, res- pectiv, Iida, apropiindu-se de lisus si cuprinzindu-L pentru a-L sarutd, noptii, purtind pe chip stigmatul tradarii invatatorulu lisus insusi, cu mii- nile intinse catre personajul din {até care i ga, Cu é ntoarsa spre luda, priveste pe ginduri in alta directic, in timp ce figura. ex- . prima $i ironia amar, pentru tot ce se petreee, si scirb. entru nemer- Micia tradatorului. Cadrul este inchis de siluete alta a unei constructii. Pe cer se zaresc stele, saa i ’ : Oo aa de scene spicuite din. pictura bisericii Doamnei, insotite de un Studiu au aparut in , Jin anul 194324. Un comentariu eras at n Mai scurt al unor scene din aceasta + Pictur se poate cerceta in lucrarea Pr, ( Bobulescu 25 2 de stinci de o parte si dé ‘ TCOANA \INTRARBA IN BIspRIca: 5 Una din cele mai reusite iccane prin punlerea in pagina a compozitiei j : p : id a compozitiei insasi este in Bisoricd a Sfintei Fee oo feoana hramului, «Intrarea tratata i iz e de scena A care esté este conveputa aah dies i Poltativa, lucrata in Hesipera Fe let He “mentele comune eunoscute of Vent de Tormatul, icoanei, Pe ling’ ele eigtavul 4 plasat in jocul turnulur dey ee Scene, in icoana pe lem” tur ai es nuului! din dreapia, din’ scena murald, incl \ 24,1. D. Stelinescu, L'égit fees marates, tn att Gay Metis? Boamnet (te tq 1 Sin 1M elt Prin i Bucuresti, Les peitt loare». Spre deosebire OM Ut, ppRAVUL CONSTANTINOS — § ys 607 un baldachin sub forma de baleon Pj. redat si in scena murala, insg ai Pandantul celui din va plasat pe David si pe Solomon, ‘strc seo © i eme. , on, straim acestei probleme, a celor doua 10sii Personaje din b A stinga, pe care lua balconase ale icoanei Slintel Fecioare. Asupra airas atentia acum zece ani26, Ih paftaua d alconasele de sus, am mai aftaua de aur, de form 1a unui castel medieval, descoperiti in mort ¢ rmintul voievodi jn cele doud baleoane ale celor ¢ fe atl, Apr Us a a ee “ * dowd turnulele laterale, apar ee febada cu cap de femeie, In Planul inferior, se interpune un, monstru i hele. In icoanele infatisind balaurul salvind’ pe fata \ peat in bale de imparat, in conul larg de dea P arg easupra i ceta ee: t imparateasa, parintii fetei salvate Pe OT ee ee In aceasta sceni raului, concretizal este vorba de birninfa eroului asupra prineipiului n monstrul din centrul. scenei. ta peeintr-< anal mai din punct de vedere al compozitici ar- righ figtice, cl inlaturarea ideci principiului lui, scena centrala in icoana ball no este insasi primirea la templu a Sfintei Fecioare. In aceasta situatie rolul per lor din baleoane, si intr-un caz si in altul, se reduce la acela de as la un spectacol: o lupta pentru inlringerea raului, 9 solemnitate : pr la templu a Sfintei Fecioare. Tn conel 1 lui Constantinos, care apare in genera. preuna cu pictor grec, Ioan, se poate cuprinde intre,anit 1680 gi 1731, daca 1 ca acel Constantin din 1712, din scen Acopera Mintului Maicii Domnului, de pe Jrontispic ul bisericii a’ Minastiri Priseract si‘cel Sj, Mina-Petre Boj dn Craiova este una st aceeast ersoanz cu Constantinos din celelalte sase biserici sigure unde este amintit de inscriptiile grecesti. Ar avea in total opt luerar Shae intte care, cea dintii ar fi biserica Doane! din. BUCUTeSt OPES ie fide-creatie artisticd, din 1683. Tala de marile calitati artistive as a ! » care arala nu numai plan si crealie, colorit § picturii bisericii Doamnel, car’ ii dupa un plan bine ¢ ribzuit, dar si compozitie, desidsurare 10! Ograteds banuimca t esterul era la a doua vigoare gi stapinire a mestesugulls noastem si poate cA nu Te vor sau a treia lucrare pe care Isa a ; ‘anoiri It care au fost supuse Eiioaste niciodata din cauza nee doua jumitate a secolu- i ales in a Rionimentele nioastre religioase, T lui trecut ar fi pridvorul de la biseriea sronologica, ‘ A doua opera, 1" ordine cone a dupa zece ant, in 16M, pictura Minastirij Dintr-un Lomn. In 168% © hiserica Domneas din Tirgo- Paraclisului Mindstirii Mure”) pa Mogosoaiat, din 1709, 8 saa jlatului de la se eagle pridvorului bise 707, 4 ¥* r viste, a cincea, biserica Pé i, pictura he, 1 biserica cea mare de 1a 60714 ot ee ; 26, Victor Br G00 de an x fa idee é 4 onthe, Arges, fin rey. «Biserica 1 r lin Curtea de a biserictt Domnestt di ‘t {uleset! died O19 (noemib.lee.), B86. ulesctl, i Ortodoxd698 ricii_ ma: Si. Maria Prof. VICTOR BRATULESCU a Minastirii Polovragi -Petre Boj din Craiova. (1711-17 Gredem insi c% activitatea lui C fea yreme de inflorire a artei picturale sia opta, pictura bis itinos, asa de mult soticital ericesti, fa aceste opt luerari, cunoscute pind acum, mai ales ioada c Crarii sale, dupa 1684, caci pind 1a 1694, cind apare , timp Zece ani, cei mai buni din vremea maturitat ile e, nu cun tem fa acum yreo lucrare, dar creder 1 it estrul fiu va fi stat degeaba. Th orice caz, Constantinos este destu pi Curtea Cantac wmilor, ca si la aceea a lui Brincoveant elasi pla Pirvul Mutul, totusi indala dupa acest ugr impune pr valoroasa lui opera artistic i Constar {ee fel ctl