Basmul este opera epică în proză de mare întindere în care se

prezintă întâmplări fabuloase puse pe seama unor personaje cu puteri

supranaturale, unele reprezentând binele și altele răul. Finalul basmului
aduce întotdeauna viictoria binelui asupra răului.

1. Toate basmele sunt construite pe o schema generală.

Situații caracteristice

- ruperea echilibrului;

- un personaj (mezinul sau un personaj cu statut umil, căruia îi sunt

contestate calitățile) se oferă să refacă echilibrul;

- plecarea de acasă;

- punerea la cale a vicleșugului;

- depăsirea unor probe;

- lupta dintre forțele binelui și ale răului;

- victoria binelui și pedepsirea răului;

- întoarcerea acasă;

- dezvăluirea vicleșugului

- nunta / recompensarea erolui;

2. Timpul și spațiul în basm sunt imaginare. Întâmplările se petrec odata,

cândva, atunci, adverbele sugerând un timp nedefinit. Atemporalității
basmului îi corespunde o imprecizie a spațiului, totul petrecându-se
undeva, pe tărâmul celălalt, într-o împărăție, într-un sat....

3. Personajele reprezintă binele și răul:

- Protagonistul:

- Adversarii:
- Ajutoarele:
- Unele obiecte de care eroul se folosește au puteri magice:
4. În basme apar frecvent cifre-magice.
5. Caracterul fabulos, care constă în convenția dintre povestitor și auditoriul
său, este evidențiat prin formule specifice. Acestea sunt:
- inițiale - prin care cititorul este introdus în lumea basmului