endorfină ,lacrimi,sentimente pierdute în vînt.Prima dragoste este o sentință la Veșnicie,o sentință ce rămîne mereu neîndeplinită,este un drum lung plin de serpantine,un drum obositor și parcurs în zadar.Nu-i nimic mai mult decît o întîmplare ce alină anii zbuciumați ai adolescenței,o metaforă .O perioadă ce se sfîrșeste mereu dramatic,poze rupte,amintiri spulberate,țipete,lacrimi si depresii.Vraja acestei –prime iubiri- constă în ignoranța asupra faptului că are un sfîrsit.Nimic altceva decît o mică curiozitate si o mare nebunie. Vei regreta,nimic bun nu poate iesi din unirea a doi adolescenți desfrînați,gîndeste-te la viitor,îți v-a afecta cariera,viața,mintea!Ai răbdare,esti doar un copil,nu stii ce-i aia iubire,atîta timp cît n-ai un drum stabilit în față,nu!Am fost si eu ca tine,stiu cum e mai bine! E doar o iubire platonică,dragostea asta copilărească nu se v-a transforma niciodată în ceva practic,stabil,doar o prietenie intensă ce nu va deveni niciodată dragoste fizică.Ce vor reusi doi tineri idealiști să construiască în viața asta crudă ?...”