CUPRINS:

Introducere ..............................................................................................................................3
Subiectul I: Managementul serviciilor McDonalds……………...............................................4
Subiectul II: Product placementul brandului McDonalds.........................................................17
Concluzii și recomandări .........................................................................................................25
Bibliografie ..............................................................................................................................27
Anexe…………………………………………………….….........................………………..27

INTRODUCERE
Actualitatea și importanța temei: Am ales compania McDonald’s deoarece este una din
cele mai mari companii recunoscută la nivel mondial de către consumatori. Cu toate că este
cunoscut faptul că ei comercializează produse de tip fast-food (din ce în ce mai contestate),
aceștia reușesc să aibă un succes uriaș pe piața alimentației publice. Asta ne-a determinat sa
pătrundem în mediul McDonald’s și să încercăm să cunoaștem câțiva din factorii cheie care au
menținut afacerea pe piață și au dus la dezvoltarea rapidă a companiei.
Scopul lucrării este de a analiza modurile de prestare a serviciilor McDonalds,
corespundurea acestora standartelor internaționale și de asemenea, analiza unor metode eficiente
de promovare a acestui brand și crearea unui logo nou.
Pentru realizarea scopului, se propun următoarele Obiective:
• Descrierea istoricului companiei.
• Elaborarea blue printului.
• Elaborarea recomandărilor de promovare a companiei.
• Elaborarea practicilor optimizate de prestare a serviciului.
• Analiza metodelor de fidelizare a clienților.
• Crearea unui noi logo pentru companie.

Obiectul temei cercetate este managementul serviciilor prestate de compania McDonalds

și metodele de promovare a acesteia.
Metodologia de cercetare: Metodele de cercetare utilizate pentru realizarea lucrării date
sunt analiza, sinteza şi lucrările știintifice. Analiza şi sinteza fiind utilizate pentru analizarea
tuturor materialelor şi elaborarea concluziilor.
Cuvintele cheie: servicii, diagrama flux, promovare, McDonalds, clienți, SWOT,
fidelizare, etc.

CAPITOLUL I. MANAGEMENTUL SERVICIILOR MCDONALDS.

1.1 Istoricul companiei McDonalds
Corporaţia gigant McDonalds este cel mai mare lanţ de restaurante de tip fast-food cu
hamburgeri din lume, servind în prezent aproximativ 68 de milioane de clienţi pe zi din 119 ţări.
Istoric
Corporatia deţine peste 30.000 restaurante in 121 de ţări având peste 1.500.000 de angajaţi.
Primul restaurant a fost deschis în 1948 de fraţii McDonald, însă compania aşa cum este ea astăzi
a fost fondată de Ray Kroc care afirma: „Clienţii au nevoie de calitate. Asta înseamnă o servire
bună, dar cel mai important, rapidă. Oamenii caută o alternativă în modul tradiţional de a
mânca”. Ray Kroc a adoptat principiile fraţilor McDonald în primul său restaurant care a fost
deschis în 1955 in Des Plaines, Illinois, SUA.
Mai mult, acelaşi Ray Kroc a revoluţionat industria americană a restaurantelor, impunând o
disciplină perfectă în producerea şi servirea sandwich-urilor, cartofilor prăjiţi şi a băuturilor, el
creând un sistem de operare eficient pentru a se asigura că produsele din toate restaurantele
reţelei să fie absolut identice din punct de vedere al reţelei, modului de preparare şi al
ingredientelor. Timpul scurt de servire a asigurat o sporire a consumatorilor serviţi, concretizată
în mulţumirea acestora şi creşterea profitului.
Ȋn prezent, McDonald’s este:
• Cel mai de succes brand al tuturor timpurilor - distincţie primită la Cannes, iunie 2011;
• Al patrulea cel mai mare brand din lume în valoare, conform Millward Brown, 2012;
• Cea mai bine condusă afacere din lume, conform revistei Fortune, 2011.
Compania este prezentă în Moldova din aprilie 1998, când a fost deschis primul restaurant. În cei
21 ani de prezență pe piața din Moldova compania a investit circa 300 milioane euro în
dezvoltarea rețelei și a avut peste 500 milioane de clienți, adică o medie de 140.000 clienți pe zi.
Domeniul de activitate
Firma a fost înregistrată sub denumirea MC DONALD’S MOLDOVA SRL. Domeniul principal
de activitate al societăţii îl reprezintă „Servicii de alimentaţie publică - Restaurante”.
Furnizori
Compania McDonald’s Moldova colaborează cu mai mulţi furnizori pentru a păstra şi dezvolta
servicii de calitate şi pentru a-şi menţine valorile cărora s-au facut cunoscuţi: „Clienţii au nevoie
de calitate. Asta înseamnă o servire bună, dar cel mai important, rapidă.”
Tocmai de aceea, partenerii McDonald’s vin în întâmpinarea consumatorilor cu produse şi
servicii de cea mai înaltă calitate.
• COCA COLA
Compania Coca-Cola este cea mai mare companie de băuturi răcoritoare din lume, oferind
consumatorilor din întreaga lume peste 500 de mărci de băuturi răcoritoare. Compania Coca-
Cola încurajează iniţiative care contribuie la protejarea mediului înconjurător şi conservarea
resurselor, promovează un stil de viaţă activ şi echilibrat, creează un mediu de lucru sigur pentru
angajaţii săi şi promovează dezvoltarea economică a comunităţilor unde îşi desfăşoară
activitatea.
• TITAN
Furnizor unic pentru chiflele McDonald’s Moldova, Titan S.A. vine în întâmpinarea
consumatorilor cu produse realizate conform celor mai înalte norme de igienă şi siguranţă
alimentară. Chiflele sunt păstrate proaspete, fără adaos de conservanţi, cu ajutorul unui sistem
foarte performant de filtrare a aerului care creează un mediu complet aseptic pentru toate
produsele.
Mai mult, sistemele de dozare şi malaxare sunt complet automate, totul realizându-se prin nişte
simple atingeri de ecran, personalul fabricii neavând niciun contact cu ingredientele sau
produsul, pe toată lungimea liniei de producţie, de la dozare până la ambalare.
Nivelul superior al calităţii produselor Titan este confirmat de numeroasele certificate şi
acreditări internaţionale în domeniul siguranţei alimentare, precum şi de exporturile realizate
constant către Bulgaria, Grecia şi Macedonia.
• ANGST
Valoarea fundamentală a companiei ANGST este şi va rămâne calitatea. Brand-ul Angst s-a
consolidat prin produsele excepţionale, având la bază reţete autentice, ce folosesc exclusiv carne
de calitate superioară, fără aditivi alimentari. Toate produsele Angst sunt realizate având în
vedere preocuparea pentru o alimentaţie echilibrată. Un sortiment de şuncă Angst, de cea mai
înaltă calitate, este ingredientul principal din câteva produse care se pot găsi în orice restaurant
McDonald’s din România.
• EISBERG
Compania EISBERG este furnizorul principal de salată şi legume pentru McDonald’s România.
De-a lungul anilor, compania EISBERG a continuat să ofere produse care respectă în totalitate
cele mai înalte standarde de siguranţă alimentară şi calitate. În cadrul grupului Eisberg
controalele stricte ale calităţii, înainte, în timpul şi după procesare, asigură constant produse
verificate, ireproşabile din punct de vedere microbiologic, al gustului şi al aspectului, care ajung
la clienţii McDonald’s din Moldova.
Poziţia pe piaţă
McDonald’s este lider mondial al restaurantelor cu servire rapidă. Restaurantul McDonald's de
pe piața autohtonă, deschis acum mai bine de 21 ani, are în fiecare an în jur de 1 milion de
clienţi.
1.2 Analiza SWOT

• Puncte tari
Punctele tari ale restaurantelor McDonald’s sunt faptul că pentru a-şi îndeplinii obiectivele
privind calitatea, siguranţa alimentelor, atragerea clienţilor, compania are un flux de numerar
foarte mare pentru investiţii, fiind şi primii în industria fast food-ului în ceea ce priveşte inovarea
continuă şi dezvoltarea gamei de produse. Mai mult, un alt punct tare îl reprezintă faptul că
aceştia şi-au format un flux fidel de clienţi.
• Puncte slabe
În zilele actuale, accentul se pune cel mai mult pe un stil de viaţă sănătos, preparatele fast food
fiind condamnate de mai toţi medicii pentru efectele lor pe termen lung. Produsele McDonald’s
sunt cunoscute pentru nivelurile mari de calorii care le conţin, iar puţinele produse cu puţine
calorii sunt deseori ignorate. McDonald’s încă nu a ajuns să se alinieze trend-ului de a oferi
produse organice.
• Oportunităţi
Compania McDonald’s se poate adapta trendului şi a oferi produse mai sănătoase precum fructe,
salate, peşte, pui la grătar, etc. Pentru a atrage segmentele de clienţi setaţi pe un stil de viaţă mai
sănătos, restaurantele au promovat cafeaua 100% naturală împreună cu atmosfera relaxantă
îmbunătăţită cu internet wireless, clienţii preocupaţi de siluetă fiind atraşi mai mult de astfel de
avantaje.
O altă oportunitate pentru restaurantele McDonald’s o reprezintă îmbunătăţirea locurilor de joacă
pentru copii şi promovarea programelor pentru un stil de viaţă mai sănătos. De asemenea,
responsabilitatea socială este o cheie de succes pentru orice afacere din ziua de azi, compania
fiind apreciată pentru faptul că doreşte să reducă impactul său asupra mediului înconjurător prin
diferite metode de reciclare.
• Ameninţări
Cele mai mari ameninţări pentru restaurantele McDonald’s sunt reprezentate de schimbările pe
plan social precum campaniile de încurajare a unui stil de viaţă mai sănătos, de a consuma 5
fructe şi legume pe zi. Totodată, deja au apărut competitori pe piaţă ce au îmbrăţişat în business-
ul lor produsele organice şi proaspete, ca de exemplu Biorganic.
1.3 Elaborarea diagramei flux (blueprint)

1.4 Descrierea localizării furnizorului în comparație cu celelalte facilități prezente

Materia primă utilizată în restaurantele McDonald’s este asimilată la nivel local în

procent de peste 65%, exceptând o parte din carnea de vită care nu corespunde în totalitate
standardelor de calitate, peștele nordic și cartofii care trebuie să fie dintr-un anume soi care prin
tăiere, să aibă aceeași lungime. Sistemul de acreditare pentru furnizorii locali este foarte sever,
având loc controale periodice din partea reprezentanților laboratorului central de la Frankfurt.
Chiflele
Produse în Ukraina, de furnizor unic McDonald’s, nu sunt unele obişnuite. Diferenţa este
dată de constanta calităţii lor: arată întotdeauna la fel, au întotdeauna acelaşi gust şi sunt
întotdeauna proaspete şi pufoase. Obţinerea acestor caracteristici presupune verificări ale
materiilor prime, precum şi urmărirea parametrilor de temperatură, timp şi umiditate ai fiecărei
faze de producţie: frământare, dospire, coacere şi împachetare. Un personal calificat selectează
pentru livrarea Ia McDonald's numai chiflele care corespund perfect standardelor, verificând
aspectul interior şi cel exterior, inclusiv distribuţia seminţelor de susan. Toate aceste "secrete'
respectate până în cel mai mic detaliu, contribuie la pregătirea celor mai sănătoase şi gustoase
sandwich-uri.
Salata
Legumele proaspete sunt o componentă de bază a unui meniu echilibrat şi raţional.
Furnizorul unic pentru McDonald's, asigură de-a lungul întregului an salată întotdeauna
proaspată şi crocantă, cultivată în Romania. Pentru a avea aceste calităţi se folosesc numai
materii prime care întrunesc toate criteriile de selecţie şi numai echipament tehnic de înaltă
tehnologie pentru a asigura spălarea, tăierea şi împachetarea salatei tip Eisberg. Temperatura de
păstrare este respectată cu stricteţe de Ia recoltare până la preparare, ea neputând să depăşească
valorile din intervalul 2-4"C. Astfel, salata îşi pastrează calitaţile şi nu-şi pierde gustul şi
vitaminele conţinute.
Laptele
Delicioasele îngheţate “McSundae'", McFlurry" şi deserturile shake sunt obţinute pe bază
de lapte proaspăt şi smântână în condiţii perfecte de igienă şi control al temperaturii la furnizorul
unic McDonald’s. Pentru a corespunde cerinţelor de calitate McDonald's şi pentru a asigura
standardele cerute de consumatori, sistemul de producţie decurge conform unor reguli bine
stabilite. De la colectarea laptelui şi până la obţinerea shake-ului şi îngheţatei, produsele sunt
verificate de către specialişti în laboratoare moderne. "Inima" Iiniei de producţie este aşa numita
instalaţie UHT (ultra high temperature) care garantează siguranţa şi valabilitatea produselor.
Instalaţiile sterile de prelucrare oferă siguranţă ca, zi de zi, consumatorii pot savura produse
lactate proaspete şi sănătoase.
Centrul de distribuţie « Havi Logistics » - o investiţie realizată special pentru deservirea
restaurantelor McDonald's - face legatura între furnizori şi restaurante, asigurând acestora peste
250 de articole necesare desfăşurării activităţii. Toate produsele McDonald's (alimentare şi
nealimentare) sunt depozitate în centrul de distribuţie Havi Logistics, fiind transportate apoi catre
restaurante după un program bine stabilit, necesarul de produse ajungând la o ora exactă şi în
sortimentul solicitat în orice sector al Chişinăului. Recepţia produselor, păstrarea şi transportul
lor se fac în condiţii speciale de temperatură şi igienă, astfel încât integritatea şi caracteristicile
produselor să rămână neschimbate. Programul de calitate implementat la Havi Logistics a reuşit
să obţină calificativul "excelent" la toate auditurile efectuate pe plan internaţional.

1.5 Prezentarea practicilor de optimizare a proceselor de furnizare a serviciilor

 Restaurantele McDonald's de astăzi, fie că sunt cafenele, fie nu, încorporează în bucătărie
proceduri clasice de producție. Fiecare angajat este, de obicei, responsabil pentru o anumită
sarcină, astfel încât comenzile să fie completate rapid, dar tehnologia a parcurs un drum lung de
la Multimixers. Noua tehnologie a făcut procesul chiar mai rapid și mai convenabil pentru client.
De exemplu, restaurantele McDonald's au afișări digitale în cazul în care conducătorul auto se
poate uita la comanda sa. Echipamentele tot mai automatizate, cum ar fi cele care distribuie
băuturi și fac cartofi prăjiți, au ajutat și la menținerea rapidă a lucrurilor. Acestea fac parte dintr-o
linie lungă de practici din ce în ce mai eficiente, deoarece Kroc a trecut de la cartofi proaspeți la
cartofi înghețați în 1966.
Tehnologia McDonald's este probabil cea mai importantă caracteristică a restaurantelor,
deoarece le permite să se proceseze atât de mulți clienți în clădirile lor în fiecare zi. De la
registrele la microunde, la friteuze și chiar și în locații mai noi, un producător de băuturi
automate. Din moment ce McDonalds este o companie de miliarde de dolari, ei au un avantaj
imens în a-și putea actualiza tehnologia în mod constant. Dacă există deja un dispozitiv care face
băuturile dvs., atunci cine știe cât timp va trebui să-și păstreze ceilalți angajați în jur.
McDonald este uimit de multe atunci când unele restaurante au început să-și externalizeze
drumul până când au luat comenzi pentru a apela centrele. Pentru a vă asigura că ordinea corectă
a fost făcută fiecărei mașini, o cameră ascunsă în meniul drive-by a făcut o fotografie a șoferului
plasând comanda și a trimis-o angajatului din restaurant care a făcut alimente la fereastra de
preluare. Această inovație sa dovedit a spori producția și eficiența. Cu toate acestea, tehnologia
nu ar fi reușit atât de bine fără celebrul său meniu, despre care vom vorbi despre următorul.
McDonalds a adoptat strategia "Chase Capacity". Strategia este utilizată în primul rând
atunci când o organizație se ocupă de o cerere în schimbare în volum mare și se adaptează rapid
la aceasta. Una dintre cele mai mari strategii implementate de McDonalds a fost de a introduce
un meniu complet de mic dejun. Jim Skinner, CEO, a declarat că micul dejun a fost una dintre
cele mai profitabile decizii (Qsrmagazine.com, 2014), care acum reprezintă 30% din veniturile
companiei (Forbes, 2014). El crede că, deși au investit deja în restaurante fizice, angajații lucrau
de la ora 7:00, au avut foarte puțini consumatori care au mers la burgeri dimineața și astfel s-au
scurs resurse. Astfel de scurgeri de capacitate pot afecta adesea o afacere, în afară de profiturile
reduse, modificând motivația angajaților și reducând satisfacția clienților. McDonalds a aplicat
strategia de urmărire în procesul de service. Această strategie, care le permite să modifice
nivelurile de intrare (resurse) bazate pe cerere, este în mod special benefică pentru un proces de
mărfuri (Johnston și Clark, 2012, p.219-223).
Pentru a adopta această strategie, ea a integrat flexibilitate în procesul de deservire al
companiei, unde, după cum se vede, managerul de serviciu răspunde cerințelor și apoi stochează
burgeri "semi-pregătiți". Pe baza cererii de consum, burghezii sunt apoi complet fierti și
asamblați. În același timp, stocul este reîncărcat. Acest lucru îi ajută pe McDonalds să adere la
conceptul de serviciu al produselor alimentare proaspete, menținând în același timp servicii
rapide. De asemenea, a întreprins metode cum ar fi angajarea personalului pe ore flexibile. Acest
lucru permite managerilor să aibă mai mulți angajați în timpul orelor de mic dejun, de prânz și de
cină, cu altfel mai puțin.
1.6 Descrierea clienților

Piaţa alimentară este într-o continuă mişcare, companiile care doresc să aibă succes pe
această piaţă trebuind să se adapteze continuu. Tocmai acest lucru a făcut şi compania
McDonald’s, şi anume, a observat gusturile şi preferinţele consumatorilor săi, valorile lor, modul
de viaţă, limba vorbită şi percepţia. Pentru a crea o afacere pe termen lung este vital de a fideliza
clienţii şi a îi încuraja să vorbească despre brand cu încredere.
Principalii clienţi ai restaurantelor McDonald’s sunt copii, tineri şi familii tinere din
mediul urban. Pentru a atrage copii, McDonald’s a inventat meniul „Happy Meal” cu o varietate
de jucării tocmai pentru a capta interesul copiilor. Mai mult, tot pentru acest segment, în
restaurante se găsesc locuri de joacă, locuri speciale pe ntru organizarea zilelor de naştere, jocuri
interactive, etc. Pentru tineri, restaurantele McDonalds oferă preţuri rezonabile pentru toate
buzunarele, dar oferă şi meniuri alternative pentru toate gusturile având şi produse vegetariene,
toate servite într-o atmosferă în care calitatea, curăţenia şi relaxarea domnesc.
Segmentarea, direcționarea și poziționarea McDonalds este una dintre componentele
integrate ale strategiei sale de marketing. Segmentarea implică împărțirea populației în grupuri în
funcție de anumite caracteristici, în timp ce direcționarea implică alegerea grupurilor specifice
identificate ca urmare a segmentării pentru a vinde produse. Poziționarea se referă la alegerea
mixului de marketing cel mai potrivit pentru segmentul de clienți vizați. McDonald's folosește un
tip adaptiv de poziționare a produselor și, prin urmare, compania este angajată în repoziționarea
periodică a produselor și serviciilor în funcție de schimbările din segment.

Următorul tabel ilustrează segmentarea, direcționarea și poziționarea de către McDonalds:

Tipul de segmentare Criterii de segmentare Segmentul țintă McDonald's
Geografic Regiune intern / internațional

Densitate urban / rural

Demografic Vârsta 8 - 45

Sexul bărbați și femei

 Stadiul ciclului de viață tineri, persoane singure care nu
locuiesc acasă, cupluri nou-
casatorite: tineri, fara copii

scăzute și medii
Venituri
Ocupație Studenți, angajați, profesioniști

Aspectele importante ale segmentului de clienți vizați, așa cum este ilustrat în tabelul de mai
sus, servesc drept principalul principiu de conducere al managementului de marketing al
McDonald's pentru a trata produsele, locul, prețul, promovarea, procesul, oamenii Elementele de
probă fizică ale mixului de marketing.
• Analiza metodelor de fidelizare a clienților

Relația pe care o are un restaurant cu clienții săi este imperativă pentru succesul său.
Indiferent de calitatea serviciilor sale, oaspeții nu se vor întoarce dacă se simt luați de la sine
înțeles. Proprietarii de restaurante, în efortul de a-și păstra clienții, au realizat programe de
fidelizare a clienților diversificate (CLP). Deși fiecare afacere are propria metodă originală,
există patru tipuri de programe de loialitate care s-au dovedit a fi cele mai eficiente.
1. Sistem prin puncte
Aceasta este forma tradițională a programului de loialitate pentru clienți, care a fost
întotdeauna favorizat de mulți proprietari de restaurante. Într-un sistem punct, clienții care fac
achiziții frecvente câștigă puncte, ceea ce se traduce în diferite tipuri de recompense, cum ar fi
reduceri, cupoane, freebies sau alte tratamente speciale pentru clienți. Un dezavantaj al unui
sistem punctual este traducerea de la puncte la recompense tangibile ar putea fi complexe în
termeni de strategie și implementare.
2. Sistem pe nivele
Un program gradat oferă recompense diferite pe baza nivelului în care se află un client.
Clienții trebuie să treacă anumite etape stabilite pentru fiecare nivel pentru a trece la nivelul
următor. Provocarea aici este de a oferi recompense valoroase la nivelele inițiale pentru a atrage
și a păstra clienții, dar totuși să le poată atrage să urce scara de recompensă.
3. Recenzii pentru produs gratuit
F idelitatea advocată, cunoscută și sub denumirea de loialitate socială, reprezintă o nouă
tendință în strategia de reținere a clienților. Acest program recompensează clienții pentru
plăcerea / urmărirea restaurantului pe canalele de social media (Facebook, Twitter, Instagram
etc.), scriind recenzii, postând fotografii sau făcând trimitere la prieteni. Advocate punctele de
loialitate în creativitatea clienților, precum și entuziasmul pentru produse / servicii.
Compilați fotografii de oaspeți (Folosind hashtag # catch122menu, Catch 122 a compilat un flux
Instagram de fotografii pe care oaspeții le-au luat de la hrana lor. Galeria este afișată, de
asemenea, pe site-ul restaurantului lor Catch 122 galleries)
4. Gamificarea
Crearea de jocuri din produse / servicii poate fi un element distractiv dar eficient pentru
un program de loialitate al afacerii F & B. Gamificarea este conceptul aplicării mecanicii
jocurilor pentru a angaja și a motiva oamenii la o afacere. De ce este gamificarea o abordare
ideală pentru crearea unui program de fidelizare a clienților cu succes? Acest lucru se datorează
în principal faptului că aceste jocuri oferă activități mentale care îi inspiră pe clienți să iubească
produsele și serviciile din ce în ce mai mult.
(Jocul McDonald's Monopoly este o promovare implementată de McDonald's care folosește tema
jocului de masă Monopoly. Toturile care vin împreună cu anumite articole din meniul
McDonald's corespund unui spațiu de proprietate pe placa Monopoly. În combinație cu
proprietăți de potrivire a culorilor, să fie răscumpărat pentru bani).
1.8 Aprecierea nivelului de calitate al serviciilor

Siguranța și bunăstarea clienților este prioritatea McDonald’s, iar din acest motiv
compania susţine menținerea unor standarde de înaltă calitate, bazate pe cercetări şi evaluări.
Aprovizionarea cu alimente trebuie să corespundă sistemelor de management al siguranței
alimentelor, inclusiv bunele practici de fabricație (GMP), programe desalubrizare, analiza de
riscuri şi controlul punctelor critice (HACCP).
Prin implementarea sistemului de siguranţă HACCP, McDonald’s a beneficiat de o serie
de avantaje şi beneficii, printre care se pot enumera următoarele:
1. Îmbunătăţirea imaginii companiei şi creşterea credibilităţii pe pieţele internaţionale, cât şi faţă
de eventualii investitori;
2. Crearea unui avantaj competitiv;
3. Oferă un cadru de control şi intervenţie în interiorul companiei care duc la reducerea
consumurilor generatoare de pierderi;
4. Utilizează măsuri preventive şi restânge numărul acţiunilor tardive de corectare a rebutului;
5. Reduce nivelul de rebut din volumul total de producţie, adică un aport considerabil de
economisire;
6. Prevenirea transmiterii posibilelor boli de la animal la om;
7. Prevenirea unor focare de toxiinfecţii alimentare, care afectează starea de sănătate a
consumatorilor;
8. Redă încrederea consumatorilor în securitatea produselor alimentare prin garantarea calităţii
igienice a produselor;
9. Creşte încrederea salariaţilor în companie prin îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale
acestora;
10. Satisface cerinţele actuale ale pieţei privind realizarea de produse ecologice;
11.Grup de discuţii pe web;
12. Newsletter şi update gratuite. McDonald’s, cel mai mare retailer fast-food din lume ia
siguranţa alimentelor ca un proces fără sfârșit, începând cu materiile prime, facilitățile și centrele
de distribuție și întregul drum până la restaurante. În scopul de a aplica HACCP pentru a verifica
procedura de siguranță alimentară, McDonald’s a realizat un raport privind verificarea şi
evaluarea implementării acestei proceduri. Raportul realizat descrie următoarele aspecte: igiena
personală, curățenia și igienizarea, controlul dăunătorilor, gunoiul, recepţionarea alimentelor,
depozitarea acestora, operaţiunile de răcire, decongelare, gătire şi păstrare.
În această privinţă, McDonald’s aplică o serie de reglementări, printre care se pot
enumera:
1. La intrarea în fiecare centru de distribuţie există o lumină galbenă care a fost special
concepută pentru detectarea zburătoarelor;
2. Fiecare centru de distribuţie este vopsit în alb, inclusiv podeua. Prin această modalitate se
urmăresc mult mai uşor gândacii de bucărie şi şoarecii;
3. Realizarea unor inspecţii periodice în vederea depistării precoce a unei infestări. În urma
desfăşurării activităţii, McDonald’s înregistreză zilnic foarte mult gunoi, iar în vederea protejării
mediului înconjurător, se utilizează pungile de hârtie, în defavoarea celor de plastic. Deşi pentru
multe companii din domeniu, gunoiul nu reprezintă un punct de interes, McDonald’s consideră
că acest aspect poate fi dăunător procedurii de curăţare. În acest sens, se utilizează coşuri de
gunoi diferite pentru o bună selectare a gunoiului.
1.9 Caracteristica angajaților

Calitatea serviciului intern subliniază importanța asigurării satisfacției angajaților prin

realizarea unui proiect de lucru bun, selectarea angajaților potriviți, sprijinirea acestora prin
instrumente de instruire și dezvoltare și a strategiilor de recompensă corecte. McDonalds se
concentrează pe elaborarea unui loc de muncă potrivit pentru un angajat și își propune să asigure
că poziția este potrivită pentru organizație și pentru angajat. Locurile de muncă sunt concepute
de conceptul de "linie de producție" - acest conflict minimalizat de rol și diminuarea ambiguității
prin îmbunătățirea clarității pentru fiecare poziție. De asemenea, aceștia urmează o procedură
selectivă, cum ar fi teste de personalitate, aplicații scrise și interviuri, pentru angajarea
angajaților la posturi mai mici și mai înalte.
McDonalds se ocupă, de asemenea, de evaluările de locuri de muncă pentru a testa
abilitățile angajaților doar pe baza satisfacției clienților (McDonalds.com, 2014). McDonalds
oferă angajaților săi recompense în ceea ce privește plățile monetare și alte beneficii. În 2010,
compania a fost sub presiune, deoarece a lansat un articol în care a încurajat membrii echipajului
să caute un al doilea loc de muncă, deoarece plăteau salariul minim pentru plata monetară.
Cercetările în rândul angajaților au indicat o motivație scăzută, o loialitate redusă și chiar intenții
intense de renunțare (Shin, 2013). McDonalds au fost rapid de a lua înapoi declarațiile lor,
creșterea beneficiile intrinsece cum ar fi "Cele mai bune programe de recunoaștere a
angajaților", recenzii privind performanța locurilor de muncă.
Au fost puse în aplicare beneficii limitate, altele decât recompensele monetare precum
concediile medicale, rotația schimbărilor și asistența educațională (Examiner.com, 2014).
Organizația înțelege, de asemenea, membrii echipajului de presiune și liderii de echipă care se
confruntă datorită naturii industriei fast-food. McDonalds urmează o politică strictă de menținere
a timpului de servire de maxim 2,5 minute pe client (Business Insider, 2012). Așa cum am văzut,
angajații urmează modelul rigid de pregătire pentru a satisface calitatea serviciilor standardizate
ale companiei. De asemenea, angajații întâmpină presiuni din partea clienților de a servi vasul
potrivit la momentul potrivit.
Prin urmare, angajații sunt în permanență presiune, ceea ce duce la o motivație scăzută, la
creșterea stresului. Pentru a rezolva această problemă, McDonalds a implementat strategii cum ar
fi acordarea de ore de lucru flexibile, rotații de schimburi și scheme motivaționale, cum ar fi
angajatul lunii (McDonalds.com, 2014). Formarea și dezvoltarea contribuie foarte mult la
motivația angajaților (Johnston și Clark, 2012). McDonalds a fost creditat cu premiul ABC
pentru oferirea de facilități de instruire excepționale angajaților săi. Aceasta include formare ca
rotația locurilor de muncă în care un membru al echipajului preia responsabilitățile
conducătorului echipei pentru câteva ore pe zi. Igiena personală a lucrătorilor este una dintre cele
mai importante aspecte, importanţa fiind datorată interacţionării continue cu consumatorii. În
acest sens, McDonald’s are reglementări specifice pentru angajaţi, cum ar fi:
1. Hainele trebuie să fie curate și adecvate;
2. Părul trebuie să fie curat, iar în cazul doamnelor este obligatorie prinderea acestuia;
3. Bărbații trebuie să fie bărbieriţi zilnic;
4. Doamnele trebuie să poarte un machiaj adecvat;
5. Unghiile trebuie să fie curate și scurte;
6. Este obligatorie purtarea uniformei.
Curățarea și dezinfectarea sunt procesele necesare pentru crearea unui mediu curat și
frumos pentru clienții din McDonald’s. Conform HACCP, operaţiunile de curățare și dezinfectare
trebuie să urmeze anumite etape. Referitor la acest segment, compania are reguli stricte care
trebuiesc respectate de fiecare angajat. De exemplu, mesele, scaunele, ferestrele și echipamentele
trebuie să fie fără pată, sticla trebuie curăţată zilnic, coşul de gunoi trebuie să fie în permanenţă
golit. Prin utilizarea materialelor consumabile din hârtie se înregistreză economii, iar clienţii sunt
încântaţi că pot transporta în condiţii de siguranţă alimentele. Combaterea dăunătorilor este, de
asemenea, de mare importanță.

CAPITOLUL II. PRODUCT PLACEMENTUL ȘI PROMOVAREA MCDONALDS

2.1.Definiții privind product placementul
Pentru a vinde şi a obţine profitul, nu este suficient ca o întreprindere să ofere produsul
potrivit, la preţul potrivit şi la locul potrivit; această ofertă trebuie comunicată segmentului
potrivit de cumpărători pentru a prezenta produsul, pentru a trezi nevoile şi dorinţele pe care
acesta le poate satisface, pentru a crea o imagine favorabilă a produsului şi, nu în ultimul rând,
pentru a incita la o cumpărare continuă şi regulată a acestuia. De aceea ca şi consumatori suntem
expuşi zi de zi la numeroase mesaje publicitare: reclame în reviste şi la televizor, afişe pe stradă,
cupoane în poştă, etc. Acestea sunt doar o parte din instrumentele de promovare utilizate de
companii pentru a iniţia şi menţine contactul cu consumatorii. Deseori numite simplu publicitate,
ele reprezintă de fapt politica de promovare a firmei.
Politica de promovare sau de comunicare este o componentă esenţială a mixului de
marketing al unei întreprinderi. Prin ea se transmit consumatorilor toate informaţiile legate de
produs şi de companie şi, la rândul ei, se împarte în mai multe elemente care împreună formează
mixul de promovare. Conform autorilor Brassington şi Pettitt, mixul de promovare este format
din vânzările promoţionale, vânzarea directă, marketingul direct, publicitatea şi relaţiile publice.
Alţi autori adaugă mixului sponsorizarea şi promovarea la punctul de vânzare.
Un instrument care nu este menţionat în mixul de promovare, dar care, conform anumitor
autori (Balasubramanian, 1994; Gupta et al. 2000) devine din ce în ce mai des utilizat, este
plasamentul de produs. James Karrh defineşte plasamentul de produs ca fiind „introducerea
contra cost a produselor de marcă sau a elementelor de identificare ale unei mărci prin mijloace
vizuale sau auditive în programele mijloacelor de informare în masă”. Deşi termenul este recent,
practica este la fel de veche precum industria cinematografică. Forma actuală de plasament de
produs a apărut în anii ’80 ai secolului trecut. Un factor important a fost creşterea permanentă a
filmelor şi a serialelor produse de studiouri, precum şi apariţia de noi canale de comunicare:
televiziunea prin cablu şi satelit, internetul, jocurile video, etc. Alţi factori care au dus la
dezvoltarea plasamentului sunt tendinţa telespectatorilor de a evita pauzele publicitare, costurile
din ce în ce mai mari generate de instrumentele tradiţionale de promovare şi concurenţa acerbă
existentă pe piaţă.
Conceptul de plasament de produs este utilizat pentru a descrie inserarea intenţionată,
plătită, a unei mărci, a unui produs de marcă sau serviciu, într-un context necomercial ce ţine de
mijloacele media, cu scopul de a promova marca, produsul sau serviciul respectiv. Pornind de la
această definiţie, unii autori au încercat să caracterizeze plasamentul ca fiind o tehnică de
publicitate, alţii l-au inclus în categoria relaţiilor publice. Există câteva elemente care susţin
fiecare punct de vedere:
• Nu este gratuit. Plasamentul implică deseori afaceri de milioane de dolari, în bani
sau echivalentul lor în produse. Această caracteristică i-a făcut pe unii autori să
includă plasamentul de produs în categoria publicităţii pornind de la definiţia
acesteia: „orice formă de comunicare nonpersonală asupra unor idei, produse sau
servicii, realizată de către o anumită firmă şi care utilizează suport plătit.” Diferenţa
este dată de natura deseori subtilă a plasamentului. Dacă în cazul publicităţii se
cunoaşte clar compania care a plătit pentru reclama respectivă, în cazul plasamentului
distincţia nu e clară. Produsul apare integrat în intriga filmului, utilizarea lui este
naturală, iar identificarea mărcii este mai greu de realizat. Tot din această cauză
plasamentul a fost nu o dată confundat cu publicitatea subliminală.
• Se realizează prin mijloace media. Din nou, o caracteristică a publicităţii.
Deosebirea constă în modul de prezentare a produsului. Un actor interpretând un rol
într-un film, de exemplu Bruce Willis servind un hamburger de la McDonalds după ce
a salvat din mâinile teroriştilor un autobuz plini cu copii, va părea mult mai credibil
decât dacă ar apărea într-o reclamă cântând „I’m loving it”. Această credibilitate a
sursei apropie plasamentul de produs de relaţiile publice care se definesc astfel „un
efort intenţionat, planificat şi susţinut pentru a iniţia şi menţine o înţelegere reciprocă
între organizaţie şi publicul ei. Organizaţia are nevoie să înţeleagă cum este percepută
de către consumatori şi apoi trebuie să se asigure că aceste percepţii sunt conforme
imaginii dorite sau să-şi schimbe imaginea” (Brassington şi Pettitt, 2000). În plus,
există o formă specială de plasament care utilizează celebrităţile ca mijloc de
promovare în afara filmelor sau serialelor. Denumită „celebrity product placement”
sau „endorsement” acest tip de plasament se bazează pe puterea de convingere şi rolul
de modele comportamentale deţinut de vedete.
La o analiză mai atentă se poate observa faptul că, deşi plasamentul are anumite
similarităţi cu publicitatea sau cu relaţiile publice, el nu poate fi integrat total în nici o categorie.
De aceea Balasubramanian (1994) consideră plasamentul ca fiind un mesaj hibrid, fiindcă toate
încercările de influenţare ale publicului sunt plătite şi au un scop comercial, dar în acelaşi timp
au şi caracteristici necomerciale. Conform teoriei lui, eficienţa unui mesaj hibrid constă în
combinarea creativă a avantajelor publicităţii şi ale relaţiilor publice: deoarece sponsorul nu
poate fi identificat imediat, mesajul promoţional pare să vină dintr-o sursă credibilă, chiar dacă
formatul şi conţinutul lui sunt de fapt controlate de către companie. În plus, Balasubramanian
consideră că, datorită caracterului necomercial al mesajului hibrid, audienţa este probabil să nu
realizeze că este supusă acţiunii unei reclame sau nu va reacţiona în acelaşi mod în care
reacţionează de obicei la un spot publicitar.
2.2. Avantaje și Dezavantaje ale Product Placementului
2.2.1. Avantaje
a. Endorsement implicit
Noţiunea de endorsement vine din engleză şi înseamnă „andosare, gir, sprijinire”. În
contextul plasamentului de produs, termenul defineşte promovarea unui produs sau serviciu cu
ajutorul unui endorser, care poate fi o vedetă, un expert sau un individ anonim. Alte sensuri ale
cuvântului endorser sunt „purtător de cuvânt sau model”. Unul dintre avantajele principale ale
plasamentului de produs în filme este faptul că endorsement-ul este realizat de către actori şi
actriţe de valoare care nu apar de obicei în clipurile publicitare. Cu siguranţă Michael Douglas nu
va apărea niciodată într-o reclamă televizată uitându-se la un hamburger McDonald’s şi
declarând „I’m lovin’ it”, dar este posibil ca jucând rolul unui poliţist, să mănânce repede un
hamburger în timp ce rezolvă un caz foarte important. Astfel, plasamentul de produs produce o
impresie subtilă, dar puternică.
b. Suprafaţa mare acoperită ( numărul de persoane atinse de mesaj şi durata de viaţă a
mesajului)
Un alt avantaj important al plasamentului este suprafaţa mare pe care o acoperă. Această
suprafaţă este rezultatul dezvoltării continue a reţelei de distribuţie a filmelor. Distribuţia
normală a unui film începe prin rularea acestuia în cinematografele locale, adică peste 4000 de
cinematografe situate pe teritoriul Statelor Unite şi al Canadei. Rularea locală a filmului poate
dura de la câteva săptămâni până la câteva luni, timp în care un film tipic este văzut de zeci de
milioane de oameni. Următorul pas este lansarea internaţională a filmului, urmată de numeroase
lansări secundare: lansarea pe casetă video, preluarea de către canalele de televiziune specializate
şi în final difuzarea filmului pe un canal de televiziune obişnuit. Utilizarea fiecăruia dintre aceste
canale de distribuţie are ca rezultat noi vizionări ale filmului şi mai multe şanse pentru ca
plasamentul să fie observat, ceea ce-i creşte aria de acoperire şi frecvenţa de difuzare.
Spre deosebire de o reclamă TV, care apare doar în timpul unui anumit program şi numai dacă
este plătit costul de transmisie, un plasament este integrat în film, aceasta garantându-i o durată
de viaţă extrem de lungă. Câtă vreme vor exista cineaşti care se vor uita la filmul respectiv,
plasamentul va continua să fie expus. Generaţii întregi de spectatori vor continua să-l vadă pe
Tom Hanks bând satisfăcut Dr. Peppers înainte de a-l întâlni pe preşedintele Statelor Unite ale
Americii în filmul Forrest Gump.
Există şi excepţii de la regulă, aşa cum demonstrează o scenă din filmul Demolition Man
care a fost modificată digital pentru lansarea internaţională a filmului. Scena conţinea imagini cu
restaurantul Taco Bell, care a fost înlocuit cu restaurantul Pizza Hut, deoarece Taco Bell este
aproape necunoscut în afara Statelor Unite. Ambele lanţuri de restaurante sunt deţinute de către
Pepsi, dar implicaţiile etice şi de marketing ale unei asemenea aplicaţii informatice sunt foarte
vaste.
c. Costul scăzut
Costul efectiv al unui plasament de produs este extrem de scăzut comparativ cu alte
forme de promovare sau reclamă, majoritatea plasamentelor în filme obţinându-se prin barter,
sau pe baza unui onorariu scăzut. Dacă se ia în considerare faptul că preţul mediu al unui
plasament este de 5000 $, iar un film obişnuit este văzut de cel puţin 100 de milioane de
persoane din întreaga lume, „costul la 1000 de contacte utile”(CPM) calculat în aceste condiţii
este mai puţin de un dolar la mie. Comparând-ul cu preţul unui spot de televiziune ce poate costa
până la 100.000 $ şi un cost CPM al acestuia ce poate varia între 13$-19$, se poate verifica uşor
cât de economic este un plasament de produs. În plus, trebuie luat în considerare faptul că nu
există cheltuielile de producţie pe care compania ar fi trebuit să le suporte în cazul unui clip
publicitar.
d. Aglomerare publicitară redusă
Una dintre cele mai mari probleme ale publicităţii tradiţionale este numărul mare de
reclame care inundă mijloacele de comunicare: canalele de televiziune, posturile de radio şi
paginile revistelor şi ale ziarelor. Această aglomerare de mesaje publicitare creează confuzie în
rândul consumatorilor, reducând eficienţa campaniilor de promovare. De aceea, lipsa aglomerării
este percepută ca unul dintre avantajele cheie ale plasamentului
Primul nivel al aglomerării publicitare are loc în cadrul suportului media. Revistele,
ziarele, radioul şi televiziunea sunt încărcate cu reclame care întrerup constant articolul sau
programul. Filmele de la cinematograf, pe de altă parte, nu au deloc pauze publicitare, la fel ca şi
alte canale de distribuţie pentru filme: casetele video, DVD-urile sau canalele specializate de
televiziune de tipul HBO.
În afara cazurilor când plasamentul este prost realizat, acesta nu întrerupe acţiunea
filmului, fiind mai puţin agresiv decât alte forme de reclamă. De asemenea, dorinţa regizorilor de
a nu supra-comercializa filmul ajută la menţinerea numărului de produse plasate la un minim
necesar. Ca rezultat, majoritatea filmelor nu sunt aglomerate cu plasamente.
Al doilea nivel al aglomerării publicitare este legat de canalul de distribuţie al filmului.
Deşi unele cinematografe prezinte reclame înainte de difuzarea filmului, majoritatea studiourile
de filme duc o politică ce interzice acest gen de publicitate. Chiar dacă reclamele sunt difuzate
totuşi, nivelul aglomerării publicitare este mult redus faţă de cel existent într-un canal de
televiziune.
Al treilea nivel al aglomerării publicitare ţine de mediul în care se difuzează filmul, altfel
spus, cinematograful. În afara posterelor care promovează filme şi a câtorva panouri publicitare,
în general cinematografele sunt lipsite de publicitate. Acest lucru plasează audienţa într-o stare
mintală mai receptivă la filmul şi respectiv la plasamentul de produs existent în el.
e. Audienţă captivă
În afara unor festivaluri pentru cei cu adevărat pasionaţi, cum este „Noaptea devoratorilor
de publicitate”, tendinţa generală a consumatorilor este de a evita calupurile publicitare,
nicidecum să plătească pentru a le viziona. Una dintre caracteristicile filmelor în general, şi a
filmelor de cinematograf în special, este efortul pe care consumatorii îl depun pentru a le viziona.
Costul unui bilet de cinematograf, timpul ocupat cu deplasarea, costul de închiriere al unei
casete, plata unui abonament pentru televiziunea prin cablu, toate acestea sunt cheltuieli care
transformă vizionarea unui film într-o ocazie specială care garantează o mai mare atenţie
acordată filmului şi conţinutului acestuia, respectiv produselor plasate în peliculă. În special
publicul aflat într-un cinematograf este „captiv”: consumând resurse materiale şi de timp pentru a
vedea un film, este mult mai probabil să vizioneze filmul respectiv pentru a-şi justifica
cheltuiala, fiind expus în acest mod mesajelor publicitare, mai ales că nu are posibilitatea de a
schimba canalul dacă-i displace ceva.
Faptul că audienţa este captivă rezolvă o problemă importantă a publicităţii tradiţionale:
specialiştii de marketing nu ştiu niciodată sigur câte persoane văd efectiv o reclamă. Chiar dacă
se cunoaşte audienţa unei emisiuni de televiziune nu există nici o garanţie că toţi telespectatorii
au urmărit şi calupurile publicitare din cadrul acestuia. Pentru mulţi, pauzele publicitare
înseamnă o ocazie pentru a părăsi camera, sau de a verifica ce se transmite pe alte canale de
televiziune.
În cazul plasamentului de produs problema este simplă, mesajul publicitar este transmis tuturor
celor care au vizionat filmul.
2.2.2. Dezavantajele plasamentului de produs
An de an, companiile cheltuiesc sume importante de bani pentru a crea şi menţine o
imagine pozitivă clienţilor lor, legată de produsele şi serviciile proprii. Aşadar, nu este
surprinzător faptul că majoritatea se opun ca produsele lor să apară în filme controversate sau
negative ori asociate cu scene sau personaje negative. Excepţiile sunt puţine, plasamentele cele
mai dorite fiind cele din scene pozitive sau lipsite de ambiguităţi deoarece publicitatea negativă
poate duce la situaţii controversate a căror finalitate este fie vânzări spectaculoase, sau
distrugerea imaginii produsului şi/sau a firmei.
Cu toate acestea, există trei nivele la care se poate analiza „cât de negativ” este un anumit
plasament. Pentru fiecare nivel în parte, responsabilul de marketing trebuie să ia o decizie. Prima
dată se analizează dacă filmul în sine este „prea negativ” în general pentru a fi compatibil cu
imaginea produsului. Al doilea nivel este legat de scena în care va apărea produsul respectiv, iar
ultima dată se analizează tipul de personaj care este asociat cu produsul sau, mai exact, acţiunile
acestuia.
Companiile analizează atent fiecare nivel al problemei înainte de a autoriza plasamentul.
Câteodată, o companie poate accepta plasarea produsului ei într-o scenă pe care nu o consideră
optimă, dar în acest caz ea poate refuza plata plasamentului respectiv. Firmele implicate activ în
industria filmului au de obicei reguli stricte legate de modul în care produsele sau serviciile lor
sunt prezentate: Ford, de exemplu, refuză orice scenă în care maşinile lor par a avea frânele
stricate, bateria moartă sau pană de cauciuc - cu alte cuvinte maşinile lor sunt întotdeauna în
perfectă stare de funcţionare. Dar compania nu are obiecţii atunci când un personaj negativ
conduce un Ford.
Refuzând un plasament negativ, companiile încearcă să reducă riscul asociat cu orice
campanie de promovare. Este o atitudine prudentă care are un dezavantaj major: pierderea
ocaziei de a prezenta mesajul publicitar la milioane de spectatori, fani ai genului de filme
controversate de care se tem companiile.
• Filme negative
Deşi mulţi acuză Hollywood-ul că produce doar filme superficiale cu final fericit, companiile
sunt conştiente că nu este aşa. De fapt, pentru fiecare film de audienţă generală creat de un studio
celebru există şi un film de genul Basic Instinct sau Taxi Driver, produs de acelaşi studio.
Industria cinematografică este interesată de viabilitatea comercială a filmelor pe care le produce,
nu de crearea de oportunităţi perfecte pentru plasamentul de produs.
Unii specialişti de marketing cred că plasamentul într-un film negativ (care nu trebuie
considerat prost) dezvoltă asocieri negative cu produsul lor. Ceea ce nu se ia în considerare este
faptul că fanii acestui gen de filme nu le consideră negative (chiar dacă ele conţin imagini
violente, sângeroase, înspăimântătoare, imorale sau vulgare). În plus, persoanele care sunt
ofensate de acest tip de filme nu fac parte din audienţa ţintă şi sunt puţin probabil să vizioneze
filmul respectiv. Promovarea intensă asociată cu lansarea unui film şi publicitatea informală de
genul „mouth-to-mouth” scad şi mai mult şansele ca un spectator să meargă la un film de groază
aşteptându-se la o comedie romantică.
În concluzie persoanele care văd plasamentul într-un film negativ, nu vor face asocieri
negative cu imaginea produsului respectiv, pentru că ele nu consideră filmul în sine ca fiind
negativ.
 Un alt argument în favoarea plasamentului în filmele negative este lipsa concurenţei.
Comparativ cu un film de audienţă generală care are o medie de 21,2 plasamente/film, un film
din categoria negativă are o medie de 6,8 mărci/film (această medie se aplică până şi filmului
Dawn of the Dead, a cărui acţiune se petrece într-un centru comercial).
• Scene negative
Scena în care va fi plasat produsul trebuie analizată cu mare atenţie, chiar dacă în general
filmul este acceptabil pentru companie. Astfel, nu vor fi acceptate plasamentele în scene a căror
acţiune creează o imagine clar negativă cu produsul respectiv: de exemplu cineva se îneacă
mâncând un Chicken McNugget sau un criminal îşi torturează victimele utilizând un ferăstrău
electric marca Bosh. Riscul distrugerii pe termen lung a imaginii produsului este mult prea mare,
indiferent de avantajele temporare care se pot obţine acum.
Problema se ridică pentru cazurile în care produsul face parte din recuzită: de exemplu
sticlele de bere Ursus, de pe rafturile unui bar în care are loc o încăierare. În această situaţie,
potenţialul negativ al scenei este mult mai puţin probabil să influenţeze negativ imaginea
produsului. Renunţarea la un astfel de plasament este de cel mai multe ori oportunitate pierdută.
• Personaje negative
Deseori, împreună cu scena se analizează şi personajele care sunt asociate cu produsul, în
special acţiunile lor din cadrul scenei în care este plasat produsul respectiv. Este o acţiune
prudentă care poate avea ca rezultat renunţarea la plasament dacă personajul nu este unul dintre
„băieţii buni”. Întrebarea care se pune este: de ce ar vrea o companie să-şi asocieze produsul cu
un criminal, un psihopat sau un traficant de droguri? Răspunsul este prestigiul, aşa cum explică
Michael Schrager, un reprezentat al studiourilor Sony:
„În filmul Clear and Present Danger şeful securităţii unui traficant de droguri columbian
conduce un Infiniti (Nissan). Acesta este un om care poate avea tot ceea ce doreşte şi el alege un
Infiniti.”
În aceste situaţii imaginea produsului nu este asociată cu depravarea morală a personajului, ci cu
succesul acestuia. De asemenea nu este asociată nici cu sursa acestui succes, fiind doar un simbol
al acestuia. O parte din public se poate identifica cu acest gen de personaj pentru că deţine
statutul, puterea şi averea pe care spectatorul ar dori să le obţină.
Un caz special îl reprezintă produsele de tipul armelor, ţigărilor şi băuturilor alcoolice.
Acestea sunt produse cu statut social negativ, iar spectatorii le asociază în general cu personajele
negative. Pentru a oferi realism scenelor, acest tip de produse sunt utilizate în filme, dar nu sunt
promovate.
În concluzie: companiile se feresc de obicei de plasamentul negativ, alegând doar acele
scene lipsite de riscuri din acest punct de vedere. Din nefericire, arta imită realitatea, aceasta
însemnând că nu se pot crea filme conţinând doar personaje pozitive ducând o viaţă lipsită de
riscuri. Pentru o imagine cât mai realistă a societăţii umane personajele negative din viaţa reală
trebuie să-şi găsească corespondentul pe ecran.
2.3 Publicitatea McDonald's
1. Promovarea Brand-ului
Promovarea brand-ului presupune atât comunicarea personalităţii brand-ului, cât şi realizarea
unei strânse relaţii cu clienţii. Publicitatea brand-ului nu vinde doar mâncarea. Ea reflectă modul
în care diferiţi clienţi percep experienţa unei vizite la McDonald's.
2. Promovarea Campaniilor
Campaniile oferă clienţilor un motiv în plus de a veni pentru prima oară sau de a reveni la
McDonald's. Marketingul McDonald's caută, planifică, dezvoltă şi implementează oferte noi şi
atractive precum: sandwichuri noi, jocuri, Happy Meal etc.
Promoţiile de brand şi campaniile sunt concepute astfel încat să se completeze şi să
menţină McDonald's pe primul loc în preferinţele consumatorilor.
Datorită inovaţiilor şi eficienţei sale, marketingul performant a făcut din McDonald's liderul
mondial al restaurantelor cu servire rapidă din întreaga lume.
Pentru a putea păstra această poziţie, fiecare restaurant McDonald's este implicat în
dezvoltarea şi implementarea planului anual de marketing.
Oamenii care conduc sau au în franciză restaurantele McDonald's sunt apropiaţi de
clienţi. În acest fel, aportul lor în dezvoltarea diferitelor campanii de marketing este foarte
important.De fiecare dată când demarează o nouă campanie, aceasta se bucură de sprijinul
întregii echipe McDonald's.

1.1. Marketing - relaţii publice

Programele de relaţii publice sunt concepute pentru a informa în permanenţa clienţii
despre acţiunile McDonald's. Colaborând cu toate tipurile de media, reuşesc să transmită
clienţilor informaţii despre angajări, mediu, alimentaţie, educaţie şi pregătire. De asemenea,
colaborează cu media pentru a educa oamenii despre ceea ce reprezintă McDonald's ( de la
deschiderea unui restaurant la construirea unui nou loc de joaca şi decernarea unui premiu pentru
un tânăr angajat).
Relaţiile publice le permit dezoltarea legăturilor pe care le au cu şcolile, grupurile/grupările din
comunitate, centrele de afaceri şi cele de recreere şi toate tipurile de grupuri de interes special.
Relaţiile publice nu reprezintă numai transmiterea unor date ci le asigură că toată lumea este bine
informată în ceea ce priveşte Compania .
Comunicarea internă cu toţi angajaţii McDonald's reprezintă o latură importantă a
programului de relaţii publice.
 McDonald's Corporation este cel mai mare lanț de restaurante de tipul fast-food din lume,
vânzând cu prioritate hamburgeri, pui, cartofi prăjiți, amestecuri de băuturi răcoritoare pe bază de
lapte (așa numitele milkshake-uri) și băuturi carbo-gazoase. Mai recent, a început să ofere și
salate, fructe, snack wraps și carrot sticks. McDonald's este cel mai mare retailer global din
domeniul serviciilor alimentare, cu peste 32.000 de restaurante în 117 țări.
Afacerea a început în 1940, cu un restaurant deschis de frații Dick și Mac Macdonald în
San Bernardino, California. Introducerea "Sistemului de Servire Rapidă" în 1984 stabilea
principiile restaurantelor fast food. Corporația prezentă își datează fondarea din timpul
deschiderii restaurantului franciză de către Ray Kroc, din Des Plaines, Illinois din 15 aprilie
1955, acesta fiind al nouălea restaurant McDonald's. Kroc a cumpărat mai târziu drepturile legale
ale fraților McDonald asupra companiei și a condus expansiunea sa în toată lumea.
Odată cu extinderea plină de succes a companiei McDonald's pe multe piețe
internaționale, compania a devenit un simbol al globalizării și al răspândirii stilului de viață
american. Proeminența sa în influențarea masivă a modului de a mânca al diferitelor categorii
sociale, a creat de asemenea un frecvent subiect de dezbatere publică legat de obezitate, etică
corporatistă și responsabilitatea față de consumator. A creat, ca un produs secundar și un jargon
specific, așa cum ar fi expresia junk food în loc de fast food, adică mâncare gunoi în loc de
mâncare rapidă.
 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
1. Recunoașterea că oamenii contează. Așezarea investițiilor în produse și procese la
investițiile companiei, în oamenii companiei. Când compania proiectează experiențe noi pentru
clienți, trebuie să pună un accent mai mare pe proiectarea performanțelor oamenilor și pe
dezvoltarea de instrumente care le permit să le livreze.

2. Regândirea concepției companiei de serviciu. Nimeni nu vrea să aștepte într-o călătorie

cu mașina timp de 10 minute sau să stea într-un restaurant murdar. Viteza de service și curățenia,
totuși, nu sunt singurele componente ale experienței clienților. De fapt, ele sunt doar vârful
aisbergului. Trebuie de creat o viziune adevărată a serviciilor excepționale; să arate angajaților
cum doresc să efectueze și să interacționeze cu clienții companiei.

3. Îmbunătățire continuă. Serviciul de relații cu clienții nu se îmbunătățește prin

suspendarea unui poster sau prin menținerea unui mesaj web trimestrial. Serviciile de
îmbunătățire a serviciului se întâmplă de-a lungul timpului prin mai multe activități și
comportamente. Asigurarea că compania repetă și întărește zilnic pentru a asigura angajații să
rămână clari și angajați.

4. Utilizarea instrumentelor web pentru generarea potențialilor clienți și folosirea

campaniilor de remarketing pentru interacționarea cu oamenii care fie au pășit pe pragul
francizei sau au intrat pe site-ul la McDonalds.

În urma celor analizate mai sus putem concluziona că deși unele aspecte ale
plasamentului de produs sunt şi vor fi în continuare subiect de discuţii şi controversă, un aspect
care nu poate fi pus la îndoială este eficacitatea lui. Chiar dacă nu se iau în considerare numărul
enorm de consumatori atinşi – majoritatea filmelor inclusiv cele româneşti având astăzi o
audienţă globală; costul redus raportat la impactul său şi desigur mesajul credibil susţinut de cele
mai multe ori de celebrităţi considerate de mulţi ca adevărate modele de comportament, ce nu
trebuie uitat este faptul că plasamentul de produs este o metoda de promovare a viitorului.
Deja există tehnologia necesară dezvoltată de Princeton Video Image (PVI), o companie
specializată în introducerea de panouri promoţionale în cadrul evenimentelor sportive, pentru ca
oamenii care vizionează un meci să vadă introdusă digital în mijlocul gazonului imaginea unui
produs celebru. Dar dezvoltarea tehnicii şi a programelor informatice care pot fi folosite nu se
opreşte aici. Se vorbeşte deja despre tehnologia interactivă care va putea fi folosită pentru a
determina publicul să achiziţioneze produse în timpul transmiterii unui serial sau a unui show în
care mărcile respective au fost plasate. Aceste dispozitive vor fi capabile în viitor să
înmagazineze informaţii despre utilizatori în acelaşi mod în care funcţionează browserele web de
astăzi.
Criticii avertizează că acest gen de tehnologie va transforma programele TV în reclame
prelungite şi vizionarea acestora, într-un act de consum non stop. Această tehnică va face ravagii
în rândul telespectatorilor dependenţi de cumpărături, care vor depăşi un nou prag, având la
îndemână totul printr-o simplă apăsare de buton. Nu este deplasat următorul scenariu:
telespectatorii nu mai urmăresc ştirile pentru a se informa, ci pentru a alege şi cumpăra
costumaţia crainicei. Aceasta ar reprezenta cel mai înalt grad de dezvoltare în cazul
plasamentului de produs şi victoria finală a publicităţii.

BIBLIOGRAFIE
Carte cu un autor
 • Muravyov, Igor, Now Staring: Product Placement, Proshop Inc., 2003
• Melsh, Craig, Tethering the Viewer, Syracuse University, 2004
Carte cu doi sau mai mulți autori
• Arbuckle, James L., SPSS Amos Users’ Guide 3.6, Small Waters Corporation, Chicago,
1996
• Babin, Laurie, Thompson Cardier, Sheri, Viewers Recognition of Brands Paced Within a
Film, International Journal of Advertising, 15, 1996
• De Mooij, Marieke, Global Marketing and Advertising, Sage Publication, London, 1998
• Iliescu, Dragoş, Petre, Dan, Psihologia reclamei şi a consumatorului, vol 1, Editura
Comunicare.ro, Bucureşti, 2004

Evaluarea proiectului de investigație:

Managementul serviciilor Comunicare și tehnici promoționale
Criterii de Punctaj Punctaj Nota Criterii de Punctaj Punctaj Nota
evaluare acordat acumulat acordată evaluare acordat acumulat acordată
Structura 2 15 10 Structura 2 15 10
produsului 13-14 9 produsului 13-14 9
Relevanța 3 11-12 8 Relevanța 3 11-12 8
utilizării 9-10 7 utilizării 9-10 7
conceptelor 7-8 6 conceptelor 7-8 6
teoretice în 5-6 5 teoretice în 5-6 5
elaborarea elaborarea
produsului produsului
Gradul de Gradul de
realizare a realizare a
3 3
obiectivelor obiectivelor
Corelarea Corelarea
concluziilor cu concluziilor cu
obiectivele și obiectivele și
3 3
utilitatea utilitatea
recomandărilor recomandărilo
r
Redactarea Redactarea
tehnico- tehnico-
1 1
structurală structurală
(format Word) (format Word)
Forma și Forma și
corectitudinea corectitudinea
aplicării 3 aplicării 3
metodelor de metodelor de
cercetare cercetare
TOTAL __ TOTAL __
puncte puncte