curs 1

• In ultimele decenii s-au făcut pași importanți:

• in indentificarea microorganismelor orale, implicate specific in producerea si evoluția cariei

dentare sau a bolilor parodontale

• Identificarea microorganismelor cauzatoare de boala a permis cercetătorilor SA PROPUNĂ:

• Proceduri de Prevenție

• Teste de predicție prin care prevenim sau prognozăm viitorul curios si mia puțin pe cel
parodontal al pacientului

• Aspecte care ne ajuta sa realizam: planuri de tratament, profilactice, întocmite riguros științific

• Ambele afecțiuni nu sunt boli infecțioase tipice si nu sunt cauzate de prezenta unui singur
microorganism patogen.

• Ele sunt rezultatul acumulării mai multor specii de microorganisme la nivelul plăcii dentare, care
este un BIOFILM BACTERIAN DOBÂNDIT, care se dezvolta la suprafața coroanelor dentare si
nu numai

• Normal, in momentul nașterii cavitatea orală a nou-născutului este sterila, in afara unei Infecții
intrauterine

• Imediat si in primele 24 de ore mucoasa orală începe sa fie colonizată cu diverse

microorganisme (specii pioniere), crae provin in primul rând de la mama si intr- un număr mai
redus din atmosfera înconjurătoare, alimente, de la celelalte persoane cu care nou- născutul
vine in contact, inclusiv de la animalele de companie

• Prin intermediul salivei, microorganismele colonizeaza suprafața mucoasei linguale, restul

mucoaselor orale, iar mai târziu, suprafețele dentare in erupție

• Limba si amigdalele sunt acoperite( mucosal surface) de mucus, servesc ca rezervoare pentru
microorganismele care participa la formarea plăcii dentare

• Streptococus salivarus (izolat la 18 ore dupa naștere- Marsh si Martin-1992), Veillonella,

lactobacilii, si candidă albicans

• Pe măsura trecerii timpului apar si alți coloniști precum speciile Actinomyces, apoi o serie de
microorganisme anaerobe, si odată cu erupția primelor suprafețe dentare își fac apariția:
Streptococul Sanguis si Mutans- ambii inițiază C.D.

• Wan si colaborare, 2001, demonstrează prezenta streptococilor S. Mutans si la copilul fără

Dinți, papilele linguale fiind o importantă nisa ecologică

• La nivelul cavității orale a nou-născutului microorganismele prezentate se constituie intr-o nisa

ecologică, care este specifica fiecărui individ

• Microorganismele colonizatoare supraviețuiesc in echilibru stabil între ele si relație saprofită cu

organismul gazda

• Acumularea si metabolismul microbian de la suprafața structurilor dure orale este cauza

principala a producerii:

• Cariilor

• Gingivitelor si afecțiunilor parodontale

• A infecțiilor peri-implantare

• Stomatitelor

• In mod experimental efectuat pe animale germen-free s-a demonstrat ca in lipsa

microorganismelor se constata o sănătate perfecta a dinților si a structurilor parodontale

• Pe de alta parte, acumulările microbiene numite placa dentară produc o varietate de iritanti,
precum: acizi, endotoxine si antigene, care invariabil produc demineralizarea dinților si
distrugerea țesuturilor parodontale de suport

Depozitele dentare

• Din momentul in care dintele începe sa erupă in cavitatea orală, el se acoperă de un număr de
depozite:

1. DEPOZITE DENATRE MOI: pelicula dobândită, placa bacteriana (placa dentară microbiană),
materie albă si resturile alimentare

2. DEPOZITE DENTARE DURE: tartru dentar

1.1 PELICULA DOBÂNDITĂ (AQUIRED PELLICLE)

• Când dintele erupe in cavitatea orală, coroana lui este acoperită de : cuticula smaltului, un
reziduu organic al mugurelui de formare a dintelui, care se pierde prin digestie microbiană si
uzura mecanica

• Instantaneu, dupa descoperire, smalțul se acoperă cu un film protector numit PELICULA

DOBÂNDITĂ sau pelicula salivară

• Reprezintă un depozit dentar moale, subțire, constituit din GLICO-PROTEINE (mucine ) de

origine salivară, care se absorb selectiv si pe cristalele de hidroxiapatita, de la suprafața dinților

• Acest depozit moale este:

• ACELULAR

• Amorf

• Organic

• Puternic insolubil, dar nu total insolubil

• Translucid

• Omogen

• Aderent la suprafețele dentare (pelicula dobândită dentară ) si nu numai

• Pentru DINTE PELICULA DOBÂNDITĂ se constituie:

• intr-o bariera protectoare care limitează efectele remineralizante ale acizilor produși prin
metabolismul microbian;

• acționează ca lubrifiant, prin care se menține umiditatea suprafetelor si se minimizează

uzura

• Reprezintă precursorul biofilmului microbian dentar

• Se constituie intr-o modalitate particulara de atașare a tartrului dentar

• Nu se îndepărtează prin clătire simpla a gurii, ci numai dupa efectuarea procedurilor profilaxiei
primare (ex. Periaj dentar) si se reface instantaneu dupa relizarea acestora

• Absorbția glicoproteinelor salivare se datorează interacțiunilor ionice stabilite între ionii de

calciu si fosfat ai cristalelor de hidroxiapatita ,fluorapatita si fluorhidroxiapatita (ultimele 2 fiind
de 4-5 ori mai protectoare)

• Cu grupările de energie opusa a acestor macromolecule salivare

• Pelicula dobândită care acoperă dintele, prezintă o grosime de 0,1-0,8 micrometri, stratul cel
mai consistent găsindu-se in apropierea marginii gingivale

Colonizarea microbiană a peliculei dobândite începe rapid dupa formarea ei

Colonizarea peliculei dobândite este benefică pentru bacterii , ele găsind la acest nivel elemente
nutritive necesare supraviețuirii

Spre exemplu: proteinele salivare bogate in prolina pot fi degradate, prin intermediul
colagenazelor microbiene, in peptide (aminoacizi liberi) si mucina, care sunt metabolizate de
actinomicete si de spirochete

1. Fixarea preferențiala- “puncte de legare” (binding Sides)

Microorganismele se atașează specific, fixându-se numai acelea care prezintă receptori de

membrana pentru punctele de legare prezentate la nivelul peliculei, si care se găsesc intr-un nr
suficient in saliva

Bacteriile atașate inițial o fac prin aderentă microbiană specifica, adică caracteristici inascute ale
bacteriilor si ale peliculelor, care determina interacțiuni adezive ce permit ca numai anumite
microorganisme sa adere la anumite pelicule

Dintre microorganismele care prezintă specificate pentru punctele de legare reținem: Streptococii
S. Mutans si S. Sanguis care colonizeaza preferențial PD supragingivala, in timp ce streptococul
S. Salivarus colonizeaza intr-o proporție ridicată suprafața limbii si saliva

2. Unii carbohidrați componenți ai glicoproteinelor salivare, pot servi si ei drept receptori de legare
pentru microorganismele care prezintă ADEZINE (adheins)

Exemplu, streptococul S. Mutans si S. Sanguis se fixează pe dinte deoarece prezintă adezine,

numite lectine care recunosc selectiv acești carbohidrați

3. Streptococii eliberează anumite substanțe numite Bacteriocine (bacteriocines), prin care se

inhiba fixarea ulterioară a altor specii, precum Actinomyces cromogeus si Actinobacillus
Actinomycetemcomitans (redenumit Aggregatibacter actinomycetemcomitans

4.competitie

A. Inhiba fixarea microorganismelor la niuvelul suprafetelor denatre, prin blocarea punctelor

specifice de fixare

B. Exista anumiți polimeri salivari, care realizează aglutinarea specifica microorgansimelor

Procesul de aglutinare a bacteriilor este favorizat de prezenta la nivelul salivei a imunoglobulinelor

A secretori, a mucinei si a altor aglutine etc.

5. Toate celule vii

La toate acestea se Adaugă faptul ca toate celule vii, incluzând aici si bacteriile, care
prezintă o încărcătura electrică negativă ce le permite fixarea la suprafețele încărcate pozitiv
precum este dintele.

In acest sens, este de reținut faptul ca cercetările de ultima ora demonstrează ca

microorganismele care populează si se înmulțesc la nivelul biofilmului dentar sunt mult mai
rezistente la acțiunea mecanismelor de apărare ca si al algentilor antimicrobieni folosiți in
prevenția primara comparativ cu aceleași microorganisme întâlnite in fluidul oral

Deci biofilmul protejează eficient microorganismele fata de agenții antimicrobieni si fără

îndepărtarea lui mecanica tratamentul cu substanțe antimicrobiene este adesea un INSUCCES

Placa dentară (P. D.) microbiană

-Dental biofilm-

• La formarea acestui depozit participa pe lănga bacterii primare si alte microorganisme precum:
micoplasme, spori, protozoare, virusuri(450-600 specii diferite)

• In general, biofilmul microbian este un depozit moale, neuniform, aderent la toate structurile
cavității orale

Biofilmul microbian este întâlnit la nivelul tuturor suprafetelor dentare, a restaurarilor

stomatologice, inclusiv a aparatelor ortodontice si a implanturilor, însă placa bacteriana exista si
pe restul cavității bucale, respectiv pe mucoasele orale

Biofilmul dentar este o aglomerare microbiană cu caracter de ECOSISTEM. Este rezultatul

prezentei microorganismelor si a produșilor lor de metabolism. Este e masa complexa de colonii
microbiene aflate intr-o matrice intermicrobiana

PD prezintă obișnuit o culoare album-gălbuie, care prin maturizare si neîndepărtata mult

timp poate prezenta culori variate (de la galben la portocaliu, roșu, negru), aspect cauzat de
prezenta peliculei dobândite

PD nu se îndepărtează prin simpla clatire a gurii

Exista situații clinice când in lipsa igienei, PD este acoperită dealer tipuri de depozite moi
(resturi de alimente si materie albă) obișnuit albicioase, care pot fi îndepărtate si prin: clatire sau
proiectarea jetului spray-ului de apa, a irigatoarelor orale

*diagniostic diferențial

 La nivelul PD descoperim obișnuit mai mult de 600 de specii microbiene distincte (dupa
alte cercetări, in anumite momente, chiar 1000)

Într-un mg de placa dentară exista cca 250 milioane bacterii; ele se afla in relație de
competiție si antagonism. Pe de alta parte, alte cercetări constata ca, într-un ml de saliva exista
aproximativ 10 la 8a-10 la a 9a bacterii vii

Componenta microbiană determina caracterul și tipul de placa dentară specifica fiecărui individ

Clinic, PD, se acumulează la nivelul coroanelor denatre in mod obișnuit ,in zonele unde
AUTOCURATIREA se realizează cu dificultate (zone de risc), adică Subecuatorial, interdentar,
suprafața linguală a molarilor mandibulari, la nivelul șanțurilor si fosetelor coronare

• Tipul alimentelor consumate

• Tipul masticatiei

• Corectitudinea si frecventa periajelor dentare

• Prezenta retentivitatilor naturale sau a acelora artificiale

• Mobilitatea părților moi peridentare, inclusiv de acțiunea complexa a componentelor sistemului

imun, ce acționează la acest nivel etc.

Succesiunea fixării microorganismelor

Primele bacterii care colonizeaza pelicula dobândită, transformând-o in placa dentară microbiană
sunt: cocii, si ocazional forme microbiene filamentoase, gram pozitive

Cocii aerobi sunt primii care colonizeaza pelicula dobândită deoarece ei prezintă: o forma
rotundă, care necesita energie mică de fixare; au mărime redusă, si in plus, prezintă receptori de
membrana si enzime de suprafața care le facilitează fixarea

Imediat dupa fixarea primilor coloniști la nivelul peliculei dobândite (“specii pioniere “),
microorganismele își încep multiplicarea si activitatea metabolica, prin care placa Supraviețuiește,
se îngroapă, maturizarea-se. Pe aceasta cale, in cca 2 zile de la inițierea formarii ei, placa își
dublează grosimea

Dar microorganismele ajung la nivelul peliculei dobândite variat: unele întâmplator, prin
implicarea unor forte fizico-chimice, (precum: forte electrostatice si a legăturilor hidrofobe), a
punților de calciu (calcium binding ce favorizează legăturile între celule, încărcate negativ si
suprafața denatra, încărcată pozitiv), a glucanilor (care prin legături de hidrogen favorizează
adeziunea

Pe măsura maturizării si îngroșarii plăcii, componenta microbiană se modifica. Astfel la o

placa tânăra, in vârsta de 4 ore, constatam o proporție importantă de coci, care reprezintată cca
47-85% dintre microorganismele colonizatoare, in principal, Streptococi (Sanguis apare primul si
este urmat de Mutans ). Alături de streptococi mai întâlnim speciile: Neisseria, Corynebacterium,
Rothia.

Pe de alta parte, la nivelul fisurilor si a fosetelor coronare ca si in spațiile interdentare,

studiile arată ca, placa dentara tanara conține, pe lângă streptococi, si bacili gram-pozitivi, de
regula Actinomicete.

Natural, pe măsura ce placa se maturizează si se îngroasa, cantitatea de oxigen scade

datorită consumului microbian ingrosarii plăcii. Este dovedit faptul ca oxigenul nu penetrează PD
mai mul de 0,1mm. între zilele a 4-a si 5-a.

La interfața dinte/placa, au loc modificările cele mai dramatice, la interfața dinte/placa

supraviețuind numai microorganismele facultativ sau obligatoriu anaerobe. Din cauza grosimii si a
lipsei de oxigen, in profunzimea plăcii constatam prezenta speciilor microbiene gram-negative
anaerobe, precum: Treponema denticola, Prophyromonas gingivalis, Prevotella intermedia,
Bacterioides forsythus- Tannerella forsythus si Fusobacterium nucleatum.

Îngroșarea plăcii este dentare rezultatul interacțiunii si multiplicării continue a

microorganismelor la care se adauga noile bacterii fixate secundar .

Coagregari microbiane complexe (legături specifice realizate între microorganismele PD:

1. Coagregari realizate între microorganisme care prezintă intre ele atracție reciproca; ii
corespunde aspectul de “știuletele de porumb” (“corn cob”) iar legătura dintre
microorganisme se realizează prin intermediul fimbriilor existente la suprafața membranei
celulare. Aspectul de “știulete de porumb” apare datorită dispunerii specifice a
microorganismelor astfel: bacteriile filamentoase, dispuse central si perpendicular pe
suprafața coroanelor dentare, reprezentata de: forme facultativ anaerobe gram-pozitive,
precum speciile Actinomyces si Corynebacterium matruchotii, sau de microorganisme
 anaerobe gram-negative precum Fusobacterium nucleatum, care sunt înconjurate de coci,
obișnuit streptococul S. Sanguis

2. Aspectul de “periuța”

Aceasta dispunere se datorează atașării perpendiculare la nivelul bacteriilor filamantoase,

a bacililor gram-negativi, adică a spirochetelor, care se constituie in perii periuței

3. Aspectul de “pod”

Acest aspect se realizează intre bacterii bacterii care leagă alte doua specii microbiene,
intre care in mod obișnuit, nu exista nicio legătura .

Exemplu streptococul S. Sanguis leagă intre ele speciile Actinomyces viscosus de

Prevotella Ioeschei, dar dupa 21 de zile multiplicarea bacteriilor încetinește iar placa acumulata
devine relativ stabilă. La nivelul acestei placi se constata o creștere a proporție de bacili gram-
negativi, precum Fusobacteriile, si a cocilor gram-negativi, precum Veillonella.

Prin creșterea nr de microorganisme anaerobe, creste si patogenitatea plăcilor mature.

Pe măsura ce nr microorganismelor creste, probabilitatea de a dezvolta carii denatre si/sau

gingivite este mare. Placa microbiană matura este întâlnită in principal, in 1/3 cervicala a coroanei
dentare si pe suprafețele aproximale ale coroanelor dentare.

Cand gingia este sănătoasă grosimea PD este redusă de cca 15-20 celule suprapuse
pentru ca in caz de gingivita cronica grosimea PD este de 100-300 de celule suprapuse .