A./. ...A, -12 .

7, -,---- 71

(2)
IESE DE DOUA ORI PE SAPTAMINA ILUSTRAT
ROMAN
Anima 1 - Air. H. ' T.T T_T Ft S I- Un numfir 15 bani.
- -
Director I. L. CARAVIALE. Administratia : Strada Harageorgevid 14. !I Prim-Redactor A. BACALBOÀ.

ExerciOile unuf vechiti Dresor,

-I*

CE GANDESC ACE*Ti F1DELÍ?

Cind e slat) eu sgarda larga.
Veduyi potaia, ce m4el!
Cum face tumbe, sluj, aport !
Când e gras ou sgarda strimtg. Samuraehe din mijloc, cäluI Casii.
la ascultati, ce javra rea! Privijg cdi u e jigaeit,
Ce cheleitaire! e turbat !
;

Ah! .e4 cQ3 fir demn si fidel, 1

A71 altul face sluj, aport,
... E dut icc' n Mitt ;?r, : Pe cand, c(statornich si «fidel»,
Daea n'ays fi de foame Wort 1

Asteapta, cum am asteplutY ; EÍ sgarda nu mi-o las nici mort

www.dacoromanica.ro
2 MOVTUL ROMAN 1.0131C

TABIETUL TN ARTA. Acestea-mi sunt dichisurile obici- miie flacail, dad nu voeste sa renunte
_nuite. Asi asculth muzica, dar n'am la artä.
de unde. Insuratoarea este Nirvana artei. Foar-
- PREFATA UNOR VIITOARE OPERE -
Ziceam eh daca insir toate astea, e te serios.
cil vrea sh stabilesc o chestie de prin- In numerile viitoare vole aräta, deci,
Me., chin antis, quand je mourrai... cum Femeea rominh este menitä a fi
Musset. - Lucie.
cipiú. El bine, da.
Clasicii sustin ca operele de valoare sotie, mama, Mai... .dar nici sotie nici
Amid, ca miine acela care asta-zI va nu se pot cre dad artistal nu 'ntre- mama nici fried de artist. Artistul nu
distreazh in Moftul Romin cu ariile tine relatiuni amicale cu Divinitatea. trebue sa la femee decit... ca Muz.
cele mai placute In proza si in ver- Cunoastep pe doamna ? Sä meargh la ea sä-1 inspire o data
stir)", a intrà in neagra vecinicie, acolo Romanticil spun cd autoril trebue pe saptarnind, dar sä se fereasca de
uncle merge si regele si pastoral; sh alba o Muza, senind, cu aripi i cu sarmalele conjugale!...
ca milne, pe mormintu-mi solitar haine albe, un fel de fusta cu apen-
va creste ciapa-cloril si motel curca- dice 'n sus, contra naturii fustelor. SENATUL ROMiN
nului, uMbrind cu ramurile lor trna 'NoT, - blazatil, fil al until secol in
rece in care ed void sedea nepasator agonie, - sustinem ca Divinitatea si
. Eri a venit in Senat impamintenirea
in exercitiul functiunii mele de rd- Muza pot fi niste dame foarte onora- d-lui Verona din Braila, care cerea sa
bile, mai ales la o virsta oare-care, fie virit in cetatea Rominismului pe
posat ; motiv cá e italian si prin urmare frate
ca milne, confratil cari azI rind 'n- dar ca n'air ce cauth in domiciliul in- mai mare al nostru.
jurti si gäsesc ea n'am talent nici de telectual al scriitorului. Divinitatea e Votul a ramas nul, pentru en... asa
dale parale, vor aim* kcu cea mai buna pentru parintele Petrache, ma- e Senatul.
adinch parere de réh incetarea din car ea insusi Sfintia Sa preferä pe WA aci cite-va argumente ad use de
viola a talentatululD lor confrate ..... Coana preoteasa. Cit pentru Muza, n'o ad versarii impnrimnteninii cetatea n u lui
veronez :
care din doi ? putem doil decit fara aripi, care ar D. Toma Chiron. Aida, bre! Nu ire-
ca miine, pana mea va rugini dad putea fi inlocuite mai bine cu nipte... bue 'talieni la Rumunia nostra. Niel
nu-mi o vor Ind colegh ca 'sh scrie altite si bibiluri. iaurgi, niel calpacci, nici bragagi nu
informaPi certate cu gramatica; Aceea ce trebue artistului, sunt ta- stie sa fie! Asta no lo votezo pent-ri
ea miine, amici, ell nu voila mai fi, bieturile lui, chci om e si el. ca nu este Romano!
D. Czerlendis. Oriste? Ti teriazi !
cel putin sub incarnatia actualä, la Pretindem, i cine nu crede ca noi Nu votam talienile la Rumunia! Zito
care nu Ph de loc de alt-fel. poate sä ne arunce piatra, ch scare- i filotimia che fili patria indidzena
Avind deci in vedere cä si sub-sem- rul nu poate confectiona nici done' rumuna!
natul va trece o data din aceasta vale rinduri mal cu fason dad nu I tenet
a plingerii in dealul de la, Bellu, - sa scrie cum ii vine lui la socoteala.
imi trec aici uncle obiceluri, pentru Exemple: port sh Sera fard tutun CorifugHIR rill escaladare
ca sa slujasca de notite acelora ce vor dad esti fumhtor Iatä dar ch. Regia
vroi sa-mI fad biografia ca sä cistige Monopolului Tutunurilor are mai mare 0 fapth eroicä s'a sävärsit in capi-
cu ea 50 0/0 peste costul ripening. influenth asupra artistilor, decit in- tala Oltenia Eroul este d. Stefan Mi-
hdilescu-Stemill, profesor, föst direc-
su-si Mediul... daca nu stint spiritistii tor
* * al Ministerului Cultelor, actual
Declar in mod prealabil ea nu asi bine-inteles. inspector al invOtarnintului primar.
fi insistat atita asupra modestel mele Dup.' ce ai mncat mull, i inca D. Stemill, cu un curaj adevhrat
persoane, dace n'ar fi la mijloc o ches- mincari nationale, pop turna alt-ceva roman, a sdrobit in capitala Bani- .*

tie de principi. Si iata care: afarä de... un somn angelico-ctizacesc ? lor, idra anarchiei, prin escaladare.
Ati auzit de sigur ca fie-care scrii- Dad te dor bataturile, pop coate Ceea prins
ce arata cii eroul nostru era a-
la 32 grade e cii toga vremea
tor mare isi are tabieturile lui : unul alt-ceva... de cat ghiata ? luptei a fost foarte vesel, desi ambetat
fumeaza cind scrie, altul bea sampa- Dark e prea cald in cash, pop sd la Marta. Dar sa vedem darea de seama
nib, altul asculth muzica, i asa mai scrii desbracat de pasiuni i ne des- despre aceastä isprava, pe care ne-o
departe. bracat de haina ? daft Fazetele serioase : Constitutiona-
lul, Timpul i Troika National&
Sub-scrisul, desi neisclit, are si el Deed ai reumatism, pop freca un la á ce ne spune aceasta din arms:
tabieturile lui, ea ori-cescriitor mare. adversar in loc sä-ti heel mAna ?
Tabieturile mele sunt simple : lint' place - Dad ti-e somn strasnic, poti sh te Zilele acestea, in Craiova, d. inginer
sa fie cald in casa, imi scot pardon 'ntinzi asupra capodoperei in loc sa te V. tefanescu a finut o conferinta" publicA
haina i 'mbrac o blaze albastra, ia 'ntinzi pe pat ? . Lumea peste z000 de ant". In sail se
un toe greri, o penitä klaps, hirtie Prin urmare, cum ramine cu teorii le afla i d. inspector scolar Stefan Mihrti-
lustruita i liniati, cerneald Antoine, asupra conditiunilor in care se produc escu. D-sa se afla, dupä cit ni se spline,
un pachet de POO specialitate cu operile de artä ? i daprt cite se vor vedea, inteo stare de
carton $i mai multe pahare cu ceaiü Dar aceea-ce mai cu seamh vreaü
. jovialitate pro vocatrt de o mash' proa co-
firth rom si fara. tangle. (Recomand sä dovedesc intr'o serie de -viitoate pioasii. Abia torminaso d. Stefiinescu, care
ceaiul Marquis, cind lei cutia, Maison nuvele pline de talent, si chrora arti- ciupiso putin pe junimistl, i d. MiUtlilescu
Jobin). i atunef.... in latuti adver- colul de fara, le slujeste numai de incepu s strige din salrt c'o voce rauc'a :
sarii ! prefata, este ed artistul trebue sd rh-
I
cNti o asa ! mintY! Am sit verbose ! in

www.dacoromanica.ro
 _14----wimenumum
MOFTUL ROMAN 3
sitrtispund !, D-sa sari intr'o lois i din
un magnet atraghtor de ghiulele. Iar Dumnezeul Bulgariei si al Busier se
loja pe scena, vroind sit ia cuvintul. Pu-
noaptea dormeam imbracati, clae peste opusese tuturor atentatelor miselesti
,

Mice incepu s fluere si s huidneasca. grämadh, epureste, ascultind armonia ale semi-lunel.
{3

Originalul orator nu se domoli, ci incepusin istrh dintre Enema gardistului,

sa gestieuleze si sa strip in huetul ge- senti neat neadorMith a politiei urbei,-
- In acelasi limp, casa 'n care locui
neral. Insfirsit se stinse si lamina si si sueratul bombelor vrhsmase, care Alexandra Alexandrovici era bine ph-
,

abia prsi scena oratorul nefericit. zita.

toate treceati afarh din oras.
Si dad esi afara din saí, o lunga, * *
4, 4

preiringa si triumfaih huidueala '1 primi... Sedeam la fereastrá.

Intr'una din acele nopti funebre, Sgomotul bombelor devenea din ce
Despre aceasta, l Indépendance rou- in care viata noasträ attrna de o lin- In ce mai rar, ca si cum Turcii obo-
maine, en discretia care o caracteriza, gurith cut iarbh de pusch ; Inteuna siserh.
spune: din acele nopti in care ne vedeam de Total ei ;'t intunerec. La ferestrele
D. tefan MihiIescu, inspectorul inva- o RIM de oil moartea rinjind rosie din fath, uncle era apartamentul
tamiatuluT primar, s'a intors dela Cra- peste ogeaguri i bagdadii ; inteuna rei sotii, nu se vedea de asemendatine-
nici
se zice cí e nemultamit de resul- din acele torturi clipä eu clipa,- se- o lurnini. De sigur, blinda
io-va ;
copilä
tatele inspectiel sale. ". deam la fereastrá privind la pustiul dormea visind la sotul, la phrintele
Ei ! asa e ; duph o infierbintealh de stradelor deserte, pe care nici chnii el, si rugindu-se in vis pentru salva-
32 de grade, urmat do o conferenth nu mai vroiail sit rätaceaseh. rea vietei aceluia care-i era phrinte,
prin esealadare, cineva, gri&it ar fi Peste drum de casa noasträ era in sot si sta pin.
de emir, nu poate fi mUlturnit. Ca sh cvartir un colonel rus, comandantul
'I revie multumirea, trebue, done trei artileriei. Era un bidrin venerabil, De o data, in besna noptei zäresc
.

zile, s fach o cull serioash de zeama aproape octogenar, cu favorite et la o umbrä care se furisaza de pe ferea-
de varz, ea sh &each ambelarea. Atexandru al II-lea . si cu chelie et la stra särmanei copile inocente in stradd.
P. P. Carp: Muravieff si Bismark ii Ce chutase umbra infamtt in Tata-
daduserä mina peste capul bravului cal sotiel ? Cc Meuse ea acolo ? De si-
SPIONUL colonel. gur atentase la viath colonel ultra", care
Batrinul erh insurat. El avea o ti- nu putuse sh bage decit spaima i te-
roam in hordia musulrnand !
- Episod din timpnl ItAsboiniuT Rust).- Ward femee de vre-o 18 aril, liica unel
-
Romino-turc. familii sarace dar oneste din Lieralna Umbra se scobor repede de pe fe-
atit de sublim cintath de- Gogol. reastra,. -6, 5 voe, ci urrnärita de mai
Iubirea colonelului pentru tindra-1 multi tEa fusese, pe semne, v-
Co groazh mi-aduc a minte de zilele sotie era as de mare, incit el vroise zuth i aeum avea sh fie prinsa.
acelea... De si nu cram decit un copil, sá fach impround campania. Se auzira mai multe detunhturi si...
totusi tablourile sunt inch vii in me- - De voiú marl, Masa, ii zisese el, umbra dispartl shrind peste garduri
moria mea.
vreati sh murim impreuna! Dach Dam- si pierzindu-se vederel sentinelelor,
Serile mai ales, erail fioroase. Born- nezeul Stintel Basil va vol sh trimith
bele treenail pe de-asupra, capetelor o protejoth de intunericul noptel.
bombh ca sä mä zdrobeasch, o voiú nigh s *
noastre suerind a martin si. iluminind sh te la i pe tine.
ceru 'ntunecat cu o dungh rosiesi zbu- A doua zi orasul ingrozit afth eh
- Fie,
ridoare; iar din depärtare nu auzeam Fie cum zici tu ; Alexandre Alexandrovici ! un spion al vaporului Lafti-Djelil s'a
decit glasul sinistru al tunulul despi- tu stii, seniore si introdus in iatacul 7sotiei colonelulul,
:
chid thcerea solemnä- a noptei mute, dorrmul mat, ch-ti stint sclavh si so- crezind, de sigur, sh gdseasch
tie. Void muri bucuros cu tine, daca de la Crimeea. Mizerabilul pe eroul
ca glasul unui profet razbunritor si a lost au-
r. crud, de viath rapitor si purtator de nu-mi va fi dat sh. trhesc ! zit de dare colonel care dormea in
moarte! r Asa respunsese thea Ucraniet, tinära camera de alaturi, si a fost pus pe
Ce nopti oribile! malorosiand. i venise dupd el in luptit, goanä. In graba-i de a fugi, el a lii-
intetin furgon de bagaje. sat ca trofeit o pereche de
De cind pe Duntirea-Nona intre Ghe- De alt-fel, Alexandru Alexandrovici de ofiter romin, cereind prinpantaloni
- cet si Mhein se aratase Lufti-Djelil, aceasth
Posdnisef era un militar din eel mai armh ne lealh sh ineurce cercethrile
vaporul cu trei catarte, in orasul no- bine reputati. El lime parte la rhz- justitiei militare. Tinära femee nu
stru nimeni nu mai avea o orh de boiul din Crimeea si se distinsese prin qtie nimic din cele petrecute, de
repaoz sufletesc, afarh de cei earl ple- vreme
caserd la muntt Cind se ariith Mons- potriveala tunurilor. Aceasta-i aträsese ce dormea in timpul acela.
crucea sfintulai Gheorghe, lauda Ta-
trul, cu tunurile indreptate spre Braila,
ea niste gut' uriase gata sh verse foe rului si aghiotantia lui Gurko. Solda-
tii H poreaserit Skobeleff Sukin sin. Iar la biserica greceasch s'a slujit
I

si para, teroarea intrà in toate inimile. in zioa aceia un Te-.Deum la care a

,
Bucate nu se ghtead, chef cram veci- La rindul lor, Turcii shad bine cu luat parte toga garnizona, multamind
nie cu calabalicul strins, gata sh ph- cine ail a face, de aceea bombardarea lui Dumnezed ch a salvat viata colo-
I rhsirn chminui la prima bombh care lor erh numai de forma.' El incerca- nelului i onoarea arrnatei de opera-
ne-ar ucide. Scolile se 'nchisesera, ca serh in mai muite rinduri sá ucib pune de pe malul (kept' al i )una re!,
si cum latina si greceasca ar Ii fost pe batrinul luptator pnin pehlivani
platiti. Dar toate fuseserh 'n zadar :

www.dacoromanica.ro
qr
4' NOPTUI ROMAN
.

DE LA TARA , Coboard-te dar in ptimint si mal- UN PROFESOR MODEL

th-te la cerurI, precum ai inaltat nea- ,

mul nostril 'n \lap !

De (long !mini n'a dat o *aura' de De aceea, nu-ti vom zice adio" ci dinSeprograrmil
$tie ch. printre pri ncipalele pn tide
-

Moftului Romin este:

ploae. Recolta este .serios amenintath. la revedere", la revedere in Imperial «sit fim decenti inainte de toatedY
-Nita PiStrui si Mitru Buzatu vor- tut Dumnezeil, unde iiu sunt Natiuni Condu$I de acest nobil precept, not
besc cu Boerul, proprietarul. . subjugate!" ' -
cestia,-pleiada de Romini cart ne-am
Mitru (scarpinAndu-se 'n cap)... Si
s

dat mina spre a scoate acest organ de

d'aia inisem p la 'mneata.., zic, hat publicitate, - suntan adinc rnîlinill
s maT mergem p la Boerul, uite
cu pustia asta de seceta... ne.am pri-
SA FIM ROMINI
LEGEN DA PATRIOT Id/. - -
I

! ort de cite ort vedem poringrana apd-

rind de sub teascurile imprimeriilor.
-
. .

priditret de tot de tot. Si aceastä a noaSträ mihnire devine $i

Boerul. .Apol nu mat tine mult E ora despärtirei i trenul nu. asteapth. mai adinca atunci cand vedem cit
seceta, Mitre(); maine poimhine ploua. In bratel sotiei Mitic, deci, so lash,
. Nita. - Sii dea 'Mneze ! da nu 'rat Apoi, rind o sa piece, spre dinsa se'ndreapth: exemplele re!e vin de sus.
ine a crede, Boerule.
Boerule. - Dach 11" spu i e t Sigur. Sa te "emit i, femee, de elan strain in casa!'
Mitru. - Poate-o hi $timdd
Iata o dovadd :
, ... ca un aprins resunet
Al inimeT duToase, ce-I anti de 'metal
De-o mare inttanire §i-unire familiara...
boerul, vere NikI. E patriot Rominul, ea dinsul nu afla-vet
Nita. - (scarpinandu-se) Dé, nu Un altul sh tabeasea cetatea RonlimieT !...' Cine credeti cii semneazd aceste ver-
prea are sanded.. El pl each!.. Du-te suflet, incoronarea slang! surf de un erotism asa de pronuntat?
Boerul. - Ce '1,1 spun.] ea! Aici la Veti gindi cit e vre-un tindr frivol,
Pe toff ce sunt ca tine cucernici, Domnui cum ar zice Galata? Nu ! Este d.
barometru. sci ie. Uite cum s'a lasat
de jos limba. .
[tie-T
!
. P. Florautin, profesor de filozofie
- Ni,á. - (sceptic) Dé !. mai stii mi-
. la Liceul National din _TAO !
nunea! Adoua zi se'ntoarce.. Phseste prag a 'n tairth Am dori sa tim ce cugeth d. Tache
Peste noapte, furtuna grozavd... S'a- $1 vede.., o, turbare !... 0, demone diform ! Ionescu despre un asemenea profesor,
pot ploae... ploae trei zile... o &Mai- O namith cu barba si'n spate fail hanh, care dit ast-fel de exemple elevilor
rnina... done. De o Inlet ploud 'ntr'una. In camera sotto)." bated un cath enorm ! sail
:

Nitä si Mitru se 'ntorc la boerul. ! Si cel putin, dach aceste versuri sca-
Nita. - Uite ce e, boerule, vorba - «Femee feed, lege !.. Calms' a mea po- broase ar fr fficute cui ocaziunea unei
ine, de ce inisem noi p la 'mneata. imptirtiri de premii, fie la scot( tin la
[vale I Academie. Dar nu! Spre rusinea nea-
Mitru.-Inch vorbeam i cu Tudo-
rache al Paunii sh iie si el, da pash- Si al primit la tine un tradator pggin mului nostril indelung radiator, die
mi-te s'a dus s caute un boil, de s'a Dar ea atunci, smeritg,de bratul lui. se-agatil aü fost incadrate in negru si respin-
rathcit , ca. ita ca ita cum o *slit si optindu-I patriotic : dite cu ocaziunea immormintarei ilus-
'mneata, dar'ar lupu 'n cornu el... . - E-un lacalu,s romin ! trului patriot Gr. T. Bratianu!
Nita... Inisern sa te rugdm de-o is- Respectati cel putin mormintele,
torie. domnule I. P. Florantin! Sail atunci
Mitru.-.. Ca ziceam c de! si 'mni- UN SFAT LA TREI ZILE spuneti curat eh nu aveti nimic sa-
tale 'ti .pask daca 'i la o ached.. cra!
Boerul-Ce ? -- Nu Off uzi din bao, cad puteti
Nitti-Norba. Me c adichtelea, . sh.
opr rgc/. Stati in aph ping co vii veti DOUE CUGETARI LA. TRE1 ZI,,E
nu. hie cu .suphrare , vorba lui Nea usca i 'mufti apoi esiti de vh 'mbriicati !
MS.tru, si'mnitate ti-ar Ii bine, ch tre- Dace halm nu face pe eilugar, nict cii-
cui pe colea pe de devale dela aria lugárul nu face ligna. Rain a o face croi-
Ilona ; sit vezi grail., e culcat de tot ' TATAL NOSTRU torula iar pe cilugar... naturolut
detot.:. l-a praphd it ploaia... * *
BoerulEi, ce? spune.. - DUPE LETURGHIA REPUBLICANA - Amorul este legat la calif : de ce vale
Mitru-Vorba e, inisem pa la 'rn- asa de bine prin Intanerec ?... pentru eh
neatale s. te rugdm .sd mai dai cu
destu la 'bulametru la, sa Mai po- Pre$edintele nostru carele tronezi in se desleagh !
-

triiesti limba... ceruri, popularizeze-se numele Oa,

Nitä-Cd ne potopeste de lot ploaia facd-se vola ta,... cu reprezentatie pro- ADMINISTRATIE CINSTITA_ !
asta, stare-ar pustie! portionalh bine 'nteles. Vie Republica
I. e..........11111111.1` la, in colegiul total ca i 'n al doilea. .Citim inteun ziar liberal :
Pitnea noastrh cotidianh dh, ne-o non&
BOSSUET ROMAN la amindou ed4iile i ne larth noua «Intel) Omani din plasa Amaradia, ja-
articolele noastre preCum si noi erthm detal Dolj, se dase de pripas an cal. Dupii
Fragment d inl r'un discurs funebru : gentililor nostri lectori. Si nu ne dit cit-va timp consiliut comma'. dresa o in-
pe
Mergi inainte, ilustre defunct, pe ne izbdveste not pe mina Moftulta Routin, ci cheere ch a murit calul. Dar, ce minune!
calea ce al "poem., si tara4I va li re- de Harpagonul Incoronat ! nu trecura cloud hint si se descoperi cii sab-
,
p. conform. prefectul pliiii Amaradia, Sanduleanu, a
cunoscatoare V
Ed. Spanachidi. scos calul cui pricina in vinzare in tirgul
. . .

)1'Mergi.
, regretate
--r, c defunct, mergi sa- d'afari, si, minune, calul era vid viulet !»
natos in 'I Rama vita care-ti deschide * * * Administratie cinstith !
portile !... act 117a fest dat sit mergi P. S. In carind va apare de aeolasi Daca e vorba despre cal, apoi ca-
si daph moarte, -,--'atita este de ade- autor : hit e de vina. De ce s'a lasat sh '1
vest proverbul : bate si ti se va des- Crezul Republicanului nationalist, prinzd administratia necinstita ?... de
chide ! .

Chestia Repeand: In Paradis, ce n'a fugit ?... de ce a slat ? Intele-

Vei spune ingerilor
inge din cor cit tu Pre,edinte cerese §i sink, will sit stea tin ceasornic, nu un cal !...
at murit , dar so &AA 00 trhe$te , -

triieste in lie-care din not!

www.dacoromanica.ro
 94
MOFTUL ROMAN 5

CAZARMA ROMNA
TELEGRAFUL REGIME NT ULUT
Compania lui Mos Teach a ésit cea
mai proasth la Foal& de batalion. De
aceea, Colonelul a dat ordin sh fie scoa-
sa la instructie de la 10-12, cu ofi-
terit el cu tot, pentru ca pe viitor sh
stie cum Se formeazh un careü..
Cel mai amtirit din pricina asta e
Mos Teach, pe Care! asteapth a cash
cu dejunul : o cegh proaspith Mush
de un volintir din Galati.
Toath lumea a plecat, nurnai ofiterii
nu merge, ch nu-i a bhtrind sIl mear- ea aceasta, pentru ell cunoastem prea
gh... bine femeile ca sh nu ne pertnitem a
- Adich merge... ni le 'nehipui capabile de asa absurdi
tati
- Fireste eh merge, ch de-aia-1 ti- contra anti-naturale, ca o conspiratie in
bhrbatilor. -
ligraf. Memel ce tot hodorogestf ch. nu On lucru numal ne loveste intr'un
se poate ? Ori 1-ai stricat ?.Sp une drept, mod neplhcut : cind «Rindunica», fA-
nu minti in fata supiriorului, ch te cènd aluziuni ratticioase la egoismul
dad in judecath pentru minciunä si bärbatilor, loveste in accesorule dela
deteriorare de efecte de micul echipa- care atirnd buna etc., i cand a-
daogh, cu ironie, ch «aceste accesorii
ment telegrafic... stint nesocptite $i eh de aceea starea
- TrAiti, don cApitan, merge ; da femeii e nepotrivith cu a bhrbatulul.»
merge numai la comenduire. Noi suntem de Were ca bärbatii srt
Sit taci, sergent ! Nu te-am in- cedeze in chestia femeilor tot : e o da-
torie imperios
trebat uncle merge! Cind ti-am dat un ciethtil umane. reclamatä de nevoi le so-
Dar nu intelegem ca
ordin, trebue sh-1 executi ! Soldatu femeile sh pretinzh impost bit al inte- :

nu trebue sh zicti nici o (lath ch nu legem sh nu neglijeze in revendicarea

companiel consemnate sunt silitt sh nu
meargh a cash.
Mos Teach s'a hothrit in fine sh la
o rezolutie fermh.
- Am sal daü o depesh dumneiei
sta opreasch cega pe di-searh. Ii tri-
mit telegrafic si tabachera sti mi-o
umple cu tutun
Se duce deci la aparatul telegrafic :
- Sergent, na tabachera asta,
§e poate! Dach pinä 'n 24 de ore nu drepturilor lor accesoriile posibile, dar
dal depesa a cash, sh tii eh fac ra- nu intelegem sh meargh pinä acolo
port sIl te caseze! Ori inveti tiligrafu cu dorinta de egalizare, hied, sh voia-
sch absurditäti !
ca lumea, ori mai bine du-te de te GIleT sh lutim un exempla : mustata
spinzurd ! Asta e ! barba la barbell sunt mste accesorii.
Apal, mIme pornhine, cu modal de a
vedea al «Rindunicil», ne pomenim cii
DICTIONAR MUSICAL femeile or sh pretinzd sh 16 creasch
si lor mustäti i barbä. Emancipare
sh
Unpoco animato= Un pore aninat. rate poftiti, dar pinh aci!
Sostenuto= Sus strAnuth. .Mustäti i barbh, nu! nut nu! de
Allegro agitato = Aleargh hagiul trei ori nu !

---
mi-o trimiti a cash si sá ziel s'o um ple.
- Inteleg, don chpitan. Sit chem un Will ! .

soldat sá v'o duch.. Allegro ma non tropo = Aleargii CRONICA TEATRALA

- Ce soldat, sergent ? Trimete-o tu...
- Träiti don chpitan, eti salt dejur-
nh la aparat.
- Ei 0t ? Tomna pent'cd esti dejur-
nh ! Trirnete-o cu tiligrafu !
- Nu merge, trAiti, don chpitan....
- Cum nu merge, rhtane ? Nu vorbi
'naintea supiriorului!
mh, nu trophl.
OPERETA ROMANA
LIGILE FEMINISTE Mal curind sari mai tirzid adeveratele
merite triumíf. ! Trupa de eperetä roming
«Bindunica», literarh, stiintifich si a päräsit Teatrul (Mil de bombe» si s'a
flocoristä, revisit periodich, aphrind urcat in fine pe scena de la Dacia, unde
la Iasi,-un fei de «Altite si Bibiluri»-
publich sub fitful de mai sus un foarte de mutt i se cuvenea sit fie! ..

- Trill" don cdpitan, telegraful nu interesant articol, avind de scop «con- Ea a .debutat cu Olteanca, o pies ro-
duce de cit. idel... ditia i buna stare a femeilor in gall mineasca prin faPtul cii are libretul de
- SA nu fii obraznic cu mine, ser- de &ice spirit si de orice considera- colonel Dabija, muzica de Ottremba si
"

tiune de partid.» Caudella, orhestra compusg din. domnil

gent, eh te casez ! Ai inteles ? Ce, ai Atragem atentia publicului iubitor
ajuns tu sh mIl 'nveti ph mine ce-i de luminä asupra acestul product al Schweitzer si Hans Maus, iar rölurile fe-
tiligrafu ? Pä uncle esti tu, eti am fost ; «Rindunicil». Revista îi intemeiazh meestI sunt tinute de d-nele d'Asti Spu-
da tu n'ai fost ph uncle salt ! Nu propaganda pe cuvinte destul de plan- mante i Aristide,- pe romineste Grauscii.
sibile
ti-am spus sh trimiti tabachera cu ti- «Buna stare zice Rindunica, Sala este de asemenea rolni-faseg, de vro-
i tot me ce antreprenorul ei e d. Weinberg.
ligrafu ; dtt-o la un soldat sä-mi-o ce atirnA de dinsa IT lipseste temeii.
duch. Tu sh bati o depesa la mine a $i 'n scopul acesta ar trebui pornith Dart dar Inca an triumf al artel: na-
cash sit zici sIl opreasch cega rasol ph lupta noasträ.... Dach câteva femel, tienale ! *
putine la numér mai ales la noi, se
.

di-searh. * *
Inward de buna stare, totusl le lip- Am asistat la Olteana §i märturisesc
- Träiti, don chpitan, nici asta nu sesc accesoriile, adech ceea ce atirnd cg am fost sincer emotionat, de-ml venea
se poate.. , de buna stare. Si faptul cii aceste- srt strig : shal la mere, met' !»
- Cum nu se poate ? joci Opus& cesorii sunt nesocotite, arath in acelas ne-ad dat adevrati. olteni samba.. D-na
rtiti
cu mine, sergent ? Am sti te suspend limp starea nepotrivitá a femeei... Galuscil zicea ea o adefératä patriotrt:
pentru nedeciuplind in fata tiligrafu- de«E vorba, trista vorbh, dar dreapt.5,
a se ridica nivelul stiintific al fe- - Lase-mo in pase, domnili ! lesus,
lui ! moil, Glut a dat dovezi eh poate sd Maria!
- Träiti, don chpitan, ea n'am nici cunoascd multe... D. Radulescn a avat un mare succes
o vinh. Dati-mi voe sh vä sputa... «SIl nu alunece unil crezind ch e clad a zis : .

- Vorbeste ! vorba de intreprins campania in con-

tra bärbatilor !» - Cum dram sä'ngluitl a§.A (-i-,d115ca!
-
- Telegrafu ästa nu merge... Nol dela «Moftul Roman» din parte- Nu stim cam e saris tn libret ea i(.;
Bine-bine, nu merge.. Stiti eú ch ne nu alunectim deloc a crede una roil cu g?

www.dacoromanica.ro
 6 MOFTUL ROMAN
Am admiral de asemenea defilarea ar-
mate! si maI ales steagul tricolor. Acea-
sta insemneazA cii gustul nostru artistic
si muzical stA bine de tot.
Asa piese intelegem noi! PinK and
cu operile unui: Ha levy, . . ...... si
alIt mizerabir! strainl, carT nu scot pe
scenii nicl un soldat romin ? 0 singurä
observatie am avea de Mont : ar
fi bine
ca pe viitor sit ni se prezinte si artilerie.
Intelegem crt autorul, din modestie, n'a
vroit sii pet administratie si intender4I,
dar pentru ce sit neglijeze armele spe-
ciale : artileria, genial si flotila ?
In privinta Orchestra, am avea larásI
de observat cit maestrul Stefinescu, care
a dat do vezi de multI competinirt, n'ar
face rií sh maI introducrt eel putin Inca
vre-o (lima instrumente de alamä. Cum
e a-zI, o orhestri nu o poate duce : nu
sant decit sase tromboane, care stint si-
lite sit sufle din risputerl spre a putea
domil)A cele treT vied. Prin urmare, sail
sa elimineze o vioará, sail sa maT adaoge
un trombon.
Corn rile din ce in co mai splendide.
Ele a r putea rivaliza chiar cu cole de la
bisorica «D'intr'o zi,, undo nu stint de loc.
0 al th naisurii de luat, ar fi ca Matta!
- soma', care v obligh sit v culcati
,
cu a6;u1 prin care dommii spectator!,
si de c nu cdomniT. pasagorT» ? - sunt ru-
gatT sii nu fumeze si sit coatI pIliriile
din caps, sii se pue inch until prin care
cdom nil spectator! stint rugatI sA aplaude».
Cu aceste inibanittittiri, opereta romini poi* in seara de reprezentatie la Cash,
ar peen merge de minune.
PPIID E MIE
---
tI ingtvara, en loath reputatia pe'care
ail- "rut poetii sit i-o facia, este ano-
timpul epidnliilO : pneumoniile, plea-
rez i ile, scarlatina, gh Icile - si mal pre-
sus de acestea o and serie tot asa de pentru altódata »
arozavh : concerte de binefacere, re- Feriti-ve primhvara de epidemii !
presentatiuni in beneficiul unei fa-
milil mai mult sad mat putin sIrace,
in profitul unui tiir sad unel tinere
debutante, care inch de-acum cincl-
sprezece ani promite atat de mult,
sad, in line, -pentru intiintarea, unei
coli romane in pavans intidelium,
ori pentru ridicarea bustuluI unui
nemuritor röposat, care a neglijat sit
si'l ridice singur inch din viath, set.
Despre pneumonii, pleurezil, scar- Atistide, popa a murit.
latina, gild scl.; d dr. Babes a dat
si nid toideanna regulat cu o With de
zilo na Mica vothril bugetu Lui - nu !major e cam tare.
de :di -cc dar fiind-ch se nemerekite
-
tot primhvara sh se voteze i bugetele
toate instructiunile necesare publi-
cubaI : ele se resurni in chteva cuvinte
PARNASUL ROMAN
D. Bonifacid Florescu, profesor de
bine simtite : feriti-v de apa filtrate franciujqte, a publicat un tezaur de
duph alto sisters"? deck sistema Ba- poezii, sub titlul de Ritnniri si Rime",
' be - sistemh eminamente nationalà pe care l'a propus Academic' pentru
premiare. Fie-Care bucath este insotitä
si istonch, en piaträ acrä.
de note explicative asupra ideilor si
Este, credem, de datoria noastrh sA asupra technicel versificatief. Ne pro-
dhm la rindu-ne instructiunile nece- punem a spicui din aceasth minunath
sare pentru a preveni epidemiile din colectie din chid in chid, atit dintre
versuri ell si din note. Deocamdath
seria a doua. Aceste instructiunl vor strofa
din urrna a poeziei ,Temerea" :
fi scurte, ele nu cer Mann aparat
Ah ! paz.4i-vrt, sirmanii
special si' le &MI gratu it poporulul SI nu vie Veun Tudor
nostru asa de incercat in privinta Ce s'aduci cu golanii
aceasta in limpul din urind. Iath-le:
Peste lard jaf s'omor !
Ocoliti locurile frecuentate de artisti; Cäcf dreptatea viola%
Di licenti Mai mic !
mai cu deosebire tragici si comici. Val' de tara desalatä
Evitati pe muma si pe sotul tinerei Uncle dreptul nu-I nimic.
debutante care promite de athta vreme Note.
un viitor deja trecut. Aceste versurI, scrise de mine in 1881,
Cand un orn ras peste tot Obrazul, in Mahalagioaica, ail fost o profetie, de
sag o damh dela Comedia-Romanä, riscoala tiranilor din 1888. Am trecut
personalititile. Versul din urmi de la
Are intimpinh cu ochi lacomi si cu strofa a 3-a e fats, neavind lunga pe a
surisul pe buze,- canted" numaidecit 3-a. Nu-1 pot corecta.
in tundul imaginatiel o calhtorie de-
pärtath la care trebue sit porniti chiar Asta o c :rat vorba Mahalagioaicel :
astisearh, sad un cloth"' de familie, din trei, p'a mai....
Cit despre corectat, bine eh nu poate
care v opreste de a asist?t la petreceri poetul s'o corecteze, corectatä n'ar mai
publice, sag eel putin o boald ner- avea niclun haz !
,
seara dela opt. In cazul eel mai rti :
ati uitat punga acash ! luati biletul STIRI DIN TARA
pe datorie i mergeti apoi de'l îna
PLOE,5TI
fiind cä ati plecat la lard Inca de ieri.
Vittorul, vorbind de numirea noului
Daca aft avut nenorocirea sh nu protoeren al judetului Prahova, zice ch :
puteti hills la vreme aceste mesurI pro-
cNumirea sa este o adefèrath recom-
filactice, si n'ati putut schpa neinchl-
tati cu un bilet, nu mergeti la con- i au indemn pentru loft oamenii
pens's,'
muncitori, harnici si cu conduita frumoash
cert sad reprezenta tie ; yeti pine Ate-
in soCietate.»
neul sad Teatrul incuiate : «Din cauzei,
de indispozipie, concertul se ameinei . Ached cum vine vorba asta, nepre-
tilt tale ? Toti ()amount muncitori, har-
-
nid si cu «conduita, frumoash» trebue
sa, se filch protopopi ?
*
Tot Viitorul, pledind pentru drege-
Yloarea literature! latine rea pavajului, esclamd dales:
cStmda MUIR. i Lipscanilor ant de
Suadebat asino fugere-, Am asu- fati spre a ne servi do martore eh nu
dat ca un magar fugind. esagerim nimic.»
1
Credo me moriturum esse, Crede Bravo martori ! Pietrele din strada
mi, Ant muraturti. Lipscani !.. Dar noi cestia de la Mot-
Aristides, mortuus est pauper tul Romtn, dac'am vroi sit ne convin-
gem de ce pune Viitorul, e trebue
sit facem ? Carl DOI n'avem de _kW..
Sol major est quam terra, Sol martorii organului ploestean !
* a
',
Suntem nevoiti sta amindm receii-
ziunea fäghduiti ilustrului profesor I
www.dacoromanica.ro
 t n

MOFTUL ROMAN
7
asupra savantelor d-sale articole inti- D. Coroiti, despre Fustele si festele
tulate c(D. Gherea.» Asteptdm sh-si stir- in veacul XV lea. IN LOC DE ULTIMA CARA
sasca omul seria, ch-1" päcat sd-1 in:- D. Jacob. Solidaritate in finante.
trerupi team'!" cind ii e argumentarea Georges Dan. Alungarca
mai string'. Jidanilor Cateva culmi i reflectii :
peste lordan. Culmea reporteru - SA dea am&
D. Stan. Cultura Bo-Stanilor. nunte despre propria lui inmormin-
GALATI D. Burada. Matri i motrice-freca- tare.
rea. A punctului de o..oare.- A provoca
Nichita.
Unul din sefii partidul al conservator decry 'I Ce ese dintr'un seminarist, la duel pe cine a cutezat sh i dea
din Galati intrebat dacä nu crede free)" cu o piele de pisicd ? lemne un stinjen si dou palme.
Emandi.
ziarul Galai compromite partidul cu comisarii politiei.Comisiunea studentilor si A astronomiét -A calcula paralaxa
articolele lui, a raspuns : stelelor pe care le veil chid primesti
- Ce vrei, domnule? Un Nebunelli si Patricia. A lian ta ((Social istä-J udaicd un pumn in frunte.
Baterea
anima o piatra i zece intelepti n'o I. Simionescu. Libertatil.» Culmea atentiunit sociale. -A re-
pot scoate! Drepturi, dar nu da- comanda o scrisoare.
toriI! Reflectia unui läcdtus coo¡-crator
IA I 1-?'

MOP T URI
roman. - Mai nainte, Dimbovita avea
numal broage acu, are si ie).7te !.;;i
chei.
-
In vederea sosiril in Iasi a AA. LL. Reflectia until fotograf. - Omul cia
RR. Printul Ferdinand si Printesa - Ce scrii acolo ? un animal care pozeazä.
Maria, d. Costea Bals a omit vinzarea - Versuri. Rellectia unui papilla.- -V a l uil
merelor murate. - Nu veil ca esta e prea lung ? vra sa fie incdltat: deci, sä'l ineä!Virri !

- As! nici nu 1-am isprävit.

Brosura d-lui Ed. Spanachide a avut A. "Ts.7 I Z
un mare succes aci ; se mate nevoie - Uite, jidane, ce-am gäsit in bors: Anuntain tutaror domnilor elbow*
de editia II, ea atit mai malt, cu ell o bucdtica de cirpä. §i corespondentl al Hoftulat Roman"
hint ule disenteria. - Da, se vrai, in bors de trilzeci ca administratia foel noastre se ails
lc
de bani?... un cot de matash ? in Strada CaraheorgheTiel, No. 14.
Pen urmare, pe aceastä adresa tre-
.1,

(Math' cat beneficial

si-a Meat intrarea in d-lui Luchian,
scend d-soara ' - Friti mild si pomand.... un biet bue trimeasa ori ce corespondenta.
Luchian. /*ma aft facet o band. achi- orb färd lumina !... - In acelag timp se anunta ea toate
" sitiune In persoana d-sale. In rolul
Carlolei din Sora lui .;focris - rol
creat acum 46 ani de mama d-sale--
-- Tine.
rnbla.
_
ehitantele noastre Tor trebui sa poarte
Asia nu e bun : grecesti nu mal semnatura administratorului Moltului
Roman, d. G. Tanaseseu.
' ne-a probat cä talentul se transmite, IMMEMIE=SINNI.01.1

nu numal din tatä in fin, dar si din Din progresele tim pul ul . OALELE SECRETE
mama in flied. Diogene catà nu om cu luminarea NEPUTINTA BARBATEASCA.
* * slaty. I gäsea. Astd-zi DiOghenide umblä vindecl dual cele mal twig mete& radical MO(
Membrii societatii «Solidaritatev an cu luminarea fard sa aibd
:hotarit conform until cautare. &true si impedicare, that
Specialist in boale lumestI
de 22 anl
articol din sta-
tute care se va cola in curind tine- DR.
rea mai multor conferinti publice.
Iatd lista :
MOFTUL ROMAN
tin num6r 35 bout lin num6r vechi - No. 1. Strada Emigratu, No. 1. -
THOR
D. Gancinüu.
naragh - studinte Homo-- triplex: Fa- 30 banl. intratea numal prin Strada Voevozi
Consultatii de la 8 dim. Oita la 8 seara
Abonament 1 an 12 lei, 6 innl 7 leI. Loo separat de qteptare pentru fie-caret

PUBLICITATEA ZIARULUI - . -,-±,;.4..e),

-71,A
-7,A7i3nrAtt*-

GRellVDS VINS DE CHAMPAGNE

MOFTUL O AN &
ABONAMENTE:
7 In twit pe an. 12 lei In stiéintit. pe
.
iC ;
,:
HEIDSIECK CIE
7 lei Pe sase luni. . 121. e
Pe vase luni.
I
an 201. REIMS
.
. x Casa fondatit la 1785 REIMS
0 Abonamontele se platese tot d'anna
inainte l 6 Furnisori de la ISIS a M. S. lmperalului Germania
oo la administratia 1,11oftitiul Roman"
'lancet Nationale; tip. «Lupta». pasag. 3 'I Monopole
l 113
ID Anunciuri : Pag. 8 intreaga 25 lei. odatg ; la maT .../
l I)
,,
Monopole sec
217multe insertiuni se Reseda o rednicere se gliseste la toate Magasinurile principale de
I
Z Portiuni din pag. 8.20 bani linia.
UN
insemnatg, 2 vinur1 F,4
delicatesse, Confiserie proton i Hotelurile i Restauran-
a Pag. 7-a 50 bani rindul. tele de MIAMI ordin.
1;

-
Inseqiuni si reclarne 2 lei rindul. I!Ui
r> A se adresa la Administratio : l re Representant VICTOR K UBESC H
l Ill

Str. Carageorgevicy No. 14. 2 07, Eneure§t1, - 1 Strada Academiei, 1 - Bueure;

' -' '
' --.-*Y'r» 37
t- z

,g. www.dacoromanica.ro
8 MOFTUL ROMAN
_ .

MARE DEPOZIT MARE DEPOZIT

de de
MASINE de CUSUT COMPANIA AMERICANA VELOCIPEDE
PEI WM Li 2) POZZ J 131 Z 3DM C OUTA>f#I
Patent Singer Perfectionat
Premiate la kale eositiile cu ftrimele !Ueda& çi Diplome de onoare.- Refiutatte univer sake
neintrecule ca in solidi/ate, lucrare ,si elegantd. f
e

Peste 5 milioane sunt în intrebuintare so

-A-
CEL MAI MARE DEPOSIT
Al re u Helm velocipede SPORT"
care aunt cele mal bune din lame
Gonstructune neintrecutM 1egantA compleata.
Mere lapel Cea mal mare soliclitatej
.

Accesorii pentru ori-ce fel de .masine de cusut si mare a- v

sortiment de articole pentru velocipede.
Cereti cataloagele noastre ilustrate pe care le trimitem
gratis i franco.-Singurul representant : .

Bernhard D. Zismanks+
la Mile Florid, Bulevardal Elisabeta, Bacurqtä, cArula trebue s t se - adreseze ori-ce corespondente si. yalort
A.

MANOATIGITIVECIULJULIAN - PROPRIA MEA INVENTIONE =_- -_- -

Marca depusá la Trib. Corner,- de Ilfov la 29 Febr. 1890 sub No. 2101.
DEPOSIT
39, Strada Lipseani 4,5 12,
a
DEPOSIT
39, Strada Lipseani
- )
0 MICA. =1:311.4ICA2TI
Modal preparatiunel Ghiveciului Do-deed it la Colaro de post, en lucrate de un orn special in acéstä
Julian si a tuturor conservelor mete unt-de-lemn, sos tomat si pntlägele meserie.
le yeti ghsi in brosura mea intitu- rosii, se 111à1lin6. rece. Mazare bóbe lulian, sunt boabe
latä Gospoditria easel, anal If, pe Ardelit umplut 4 la fenache sunt mid verzi de la uaturd, smin1A-
care or1,-ce client o caphtä gratis. umpluti cu orez i cu zarzavaturi Calistrat.
Ghiveclul lulian este o composi- preparate in unt-de !emit, se ma- Mazare Ube eamper4s0 este bóbe
tie de 15 feluri de zarzavat cu sos, Mitch rece (de post). marl.
care se ghtesce cu carne
GMveeitt CMugitrese de post in Patiele imp4nate, (Imatn-Baili) Fasolea regal este rotundä, gro-
unt-cle-lemn, este tot o com ppsi tie sunt Waite gata in unt-de-lernn si simea ca chibritul, are gustul deo- -

de 15 feluri de zarzavat cu orez, sos gusto§ de tOmat i pätliigele ro- sebit de cea-l'alth de la noi din tara.
se miininch rece. ii, se I-OilineA reee. Fasolea Itdian este pästäile (tecile)
Talmes-Balmeti este cea mal deli- Bame de post A la Iordaehe sunt micI snbtiri si verde, sarnintil fla-
cath mincare ghtith co anghinare, preparate in unt-de-lemn cu sos to- giole. .

carat, fasole boabe tlagiole, dovlecei mat si pätlägele rosii, se mänindt Fasolca verde Ostia este faSolea
si alte zarzavaturi intocmai ca an- rece.. localà. , -
ghinare h la Green. Tóte -aceste preparate de post sunt
N. B. Conservele ce se proved in fata pretului =rent, atit cele de zarzavat pentru ggtit, cit i cele de post in unt-de-lemn, nu contin cl-
tusl de putiuA save.

Tipogratia «LUTA», Al. Letteriu, Pasagiul Bancei Nationale.

www.dacoromanica.ro