FOCHI ADRIAN, 1976

COLINDE: ”Crăciun afirmă că el e mai vechi, deoarece l-a sprijinit pe sf. Ion la naștere” în
Muntenia, Moldova; ”Sf. Ion e mai mare, deoarece l-a botezat pe Hristos” în Dobrogea ;
”Crăciun afirmă că D-zeu e mai mare și mai vechi” în Moldova ; ”Crăciun susține că D-zeu e
mai mare de mărime, dar mai mic de zile, căci el l-a botezat” în Muntenia (p.101); ”Colindătorii
anunță nașterea lui Hristos și urează sănătate gospodarilor”(102) în Muntenia ,Oltenia; ”Maica
sfântă cere sălaș ca să nască . e trimisă în grajdul cailor. Aceștia fac zgomot și ea îi blestemă să
n-aibă saț. Mergând în grajdul boilor, se putu odihni și născu pe Hristos. Pruncul plânge și maica
îl liniștește făgăduindu-i două mere și două pere, scaunul județului și ciubărul botezului. El
continuă să plângă, descriinde-și chinurile” (102) în Moldova; ” Sfinții întrebă pe Hristos când
va fi sfârșitul lumii. Li se răspunde că atunci când toate se vor întoarce împotriva firii”(102) în
Dobrogea; ” crăciun stă la masă și cinstește cu un pahar în fundul căruia e luna cu lumina și
soarele cu căldura” (103) în Moldova ; ”Gazdele solicitate să se scoale, căci colindătorii aduc pe
Moș Crăciun sau pe D-zeu, mic, înfășețel”(103) în Moldova + I.M ȘI O.B (1970) Colindatul.
Forme de colindat: colindatul copiilor în Ajunul Crăciunului(cu moș Ajunul, colindețe, nețelașu,
pițărăi etc); colindatul cetelor de flăcăi în zilele Crăciunului; cete de copii cântă colinde;
colindatul cetelor de băieți și fete; colindatul cetelor mixte de copii, femei și bărbați; colindatul
cetelor de însurați care cântă colinde; colindători cu păcurariul; cete de țigani cântă colinde;
colindatul cu steaua. Se colindă în Ajunul Crăciunului,în dimineața de Ajun, în ziua de Ajun, în
seara Ajunului, în noaptea de Ajun, la Crăciun, în dimineața de Crăciun, în seara de Crăciun, în
noaptea de Crăciun, de la Ignat până la Crăciun. Colindătorii , înainte de a pleca la colindat, se
adună la o casă, la cârciumă sau la han, la răspântii, la un anumit loc, la un om din capul satului,
la biserică. Colindătorii sunt îmbrăcați uniform, cu straie de păcurar, cu zurgălăi la picioare, cu
pene în pălărie, doi dintre ei cu hainele pe dos, ”la cap făcuți urât”(310), li se zice
”măgăriță”(310), de care râd ceilalți. Colindă copiii, flăcăii, oamenii, bătrânii, săracii, cântăreții
bisericii(310). Se pornește seara, la răsărirea primei stele, pe la apusul soarelui, înainte de
aprinsul lumânărilor, după vecernie, după amiază, când se iese de la biserică, la întâia cântare a
cocoșilor, pe la cântatul cocoșilor, după cântatul cocoșilor . + E.N.V (1998) Colinzile: „În
vremea de demult erau tare multe răutăți pe pământ, boale, și Dumnezeu a dat colinde de-l
pomenesc pe Dumnezeu și de atunci au încetat”(57) „Se zice că dracul tot una întreabă: să mai
scriu ouă roși de Paști? Să mai colindă la sărbători? Când ouă roși nu s-or mai scrie și când nu se
va mai colinda, atunci și el va ieși.”(57) „În Ardeal, în ziua de Crăciun se colindă.(Tot astfel și în
Siret). Crăciunul vine pe un cal alb, după ce cântă cucoșii de trei ori.: Sculați, gazde, nu dormiți/
C-a venit Creciun bătrân/ Din bărbuță scuturând/ Din cofițe durăind/ Din ciubote
tropăind.”(pp.57-58) + PAMFILE (2006) În ziua de Ajun, unele femei, și îndeobște toți ai casei,
când ies afară întâi de dimineață, la înapoiere caută să ia câteva surcele în mână și când intră în
casă împarte unul câte unul prin casă și zic, ca și colindătorii: bună dimineața la Ajun,/ că-i mai
bună a lui Crăciun!/ pui, vaci, oi, purcei,/ sănătate/ bogătate,/ că-i mai bună decât toate! . astfel
zic și când se duc prin alte case. Aceste surcele se numesc pui. –când cineva fură pui de-aldeștea
în noaptea asta a Ajunului, atunci zice că-ți moare toată vara hoarăle--.(280)
+GOROVEI(1995) „În noaptea ajunului de colind, cine vede cerul deschis la cântatul
cocoșului, și unde toacă în cer, are noroc de bani și sănătate”

MOȘ CRĂCIUN: ”Simțind că i-a venit ceasul să nască, Maria ceru adăpost la curțile lui
Crăciun. Acesta n-o primi în casă, ci o trimise în grajdul cu animale. Acolo, Maria nu se putu
odihni din cauza neastâmpărului oilor și cailor, pe care îi blestemă să nu aibă niciodată saț; ea
binecuvântă însă pe boi, care rămaseră liniștiți. nevasta moșului (Crăciuna, Crăciuneasa,
Crăciunoaia) o moși pe Maria. Văzând-o cu mâinile pline de sânge, Crăciun i le tăie din coate,
dar Maria i le făcu la lor din aur. În urma acestei minuni, Crăciun își ceru iertare și deveni primul
creștin”(204)…. ”Moș Crăciun era stăpânul staulului unde au găzduit Iosif și Maria. Moș Ajun
era credincios de noapte la paza vitelor. Moș Ajun i-a spus lui Crăciun că Maria stătea să nască și
Crăciun și-a trimis nevasta s-o moșească. După naștere, el l-a așezat pe Iisus sub un măr și,
culegând fructe,azvârlea de bucurie, ca semn de dărnicie, la toți copiii care treceau pe acolo. Moș
Ajun a murit curând după aceea și Crăciun l-a îngropat sub pomul unde fusese pus întâi
Iisus”(209) în Moldova

NAȘTEREA LUI IISUS: în Dobrogea: ”Nevasta lui Crăciun, care era oarbă de 20 de ani,
refuză s-o primească pe Maria, de aceea Crăciun a primit-o în grajdul vitelor. Peste noapte baba
începu să vadă și se interesă de femeia pe care o gonise, merse în grajd și o moși”(204) ;
”Deoarece Moș Ajun n-a primit-o, Maria s-a dus să ceară adăpost lui Moș Crăciun, acesta i-a
permis să se adăpostească într-un coșar unde l-a născut pe Hristos”(204-205); în Oltenia: ”rr se
afla într-o peșteră, nu ceru adăpost lui Crăciun. Blestemă pe oi și cai și binecuvântă pe boi.
Crăciuna o moși pe Maria; moșul îi tăie mâinile, Maria îi ceru să scalde copilul și mâinile i se
făcură la loc din aur. Crăciun ceru iertare Mariei”(205); în Muntenia ”nu a cerut adăpost, ci
numai ajutor la naștere. Femeia a moșit-o și mâinile i s-au făcut de aur. Crăciun i le-a tăiat însă,
dar Maria i le-a pus la loc. crăciun ceru iertare Mariei, iar aceasta îi zise: iată, te iert și ziua
nașterii fiului meu să se numească după numele tău Crăciun.”(205); tot în Muntenia ” a găsit
adăpost în coșar. Pentru că oile și caii i-au mâncat –buruianul- Maria i-a blestemat –să fie sătui
doar până or trece drumul și iar să înflămânzească- pe boi i-a binecuvântat –din puțin să se
sature-. Auzind Moș Crăciun că baba lui a moșit pe Maria i-a tăiat mâinile.baba Crăciuna s-a dus
și s-a plâns la Maria, care i-a spus : pune mâinile pe nepotî-tău, că ți se fac la loc. Pe loc mâinile i
s-au făcut din aur. Arătându-i-le lui Crăciun, acesta și-a tăiat și el mâinile, ca să i se facă și ale lui
din aur, dar Maria i le făcu numai cum au fost. S-au făcut amândoi creștini”(206); în Moldova ”
baba lui, ducându-se spre a cerceta vitele, a găsit pruncul nou-născut și a dat ajutorul cuvenit.
Povestindu-i lui Crăciun, acesta s-a supărat și i-a tăiat mâinile, dând-o afară din casă.
Crăciuneasa s-a jelit Mariei și aceasta i-a așezat mâinile la loc, făcându-i-le de aur. Crăciun s-a
speriat și a pus-o pe babă să facă plăcintă pentru lehuză. De atunci se obișnuiesc mesele de acest
fel la Crăciun.”(206) Tot în Moldova: idenntic cu povestea inițială.(206) Tot în Moldova: ” de
frica soțului , Crăciuneasa o primi în staul. Crăciun o aduse în casă unde o moși Crăciuneasa. Se
zice că ea are mâinile de aur”(207) Despre tăierea porcilor: ” Moș Crăciun orb în Betleem. Soția
lui a moșit pe Maria. El i-a tăiat mâinile, dar Maria i le-a pus înapoi de aur. Dându-i lui Crăciun
cu mâinile pe la ochi, acesta a văzut…de atunci se face la Crăciun tăiere.”(208)

ION MUȘLEA ȘI OVIDIU BÎRLEA, 1970

TĂIEREA PORCULUI: ” ziua în care se taie porcii și altceva nu se lucrează” (410) în

Ardeal ” se ține pt porci ca să nu facă stricăciuni(410) în Moldova ” să nu lucri la haine că se
înjunghie în cuțite oamenii cărora li se fac haine în această zi”(410) în Moldova Porc: când

strânge paie, vreme rea (p.278)+ E.N.V (1998) Câșlegile de iarnă: Cu cinci zile înainte de
Crăciun, în ziua de Ignat, oamenii taie porci ca să aibă carne pentru câșlegi. Fac cârnați, pun
slanină, coaste la afumat, iar o parte de carne o pun în sare ca să se conserve pentru un timp.
Care n-are mascuri cumpără de sărbători câteva ocă de carne de porc, iar altul care e sărac e
bucuros să taie măacar o găină, să se poată înfrupta. Dar de mule ori lipsește și aceasta, se uită
numai cu jale la carnea vecinului: Chiște și cârnați,/ Că depart stați!/ Și carne cu sânge/ Cu milă
te plânge!.... La popor, porcul e pentru mâncare, nu vita. De ce slănina se duce de Paști la sfințit?
În Broscăuți spun că pentru ca săa aibă gust la mâncare de carne, peste an. În Bucovina se
sfințesc chiar purcei fripți întregi, puindu-le și un hrean în gură. Țăranul carne de vită nu
mănâncă, sunt oameni cari în viața lor care n-au pus carne de vită în gură și nici n-ar pune, țiind
aceasta de mare păcat. (207) +PAMFILE (2006) Când sunt scoase măruntaiele porcului tăiat,
se pot face previziuni meteorologice. Dacă partea subțire a splinei este îndreptată spre miazăzi,
înseamnă că iarna vine de la miazănoapte. Dacă splina este umflată către coadă, înseamnă că
sfârșitul iernii va fi greu. Dacă splina este lungă și subțire, iarna va fi lungă, dar gerurile nu vor fi
aspre (Pamfile, 1997, p.388) În unele locuri în această zi (uneori chiar în ziua de Crăciun) sunt
tăiați porcii, și nu în timpul postului, ca nu cumva să se spurce vreun vas sau vreun blid cu carne
de porc, și astfel să se spurce cu de frupt și cei din casă. La tăiere nu trebuie să stea în preajmă
nimeni din cei care sunt miloși din fire, căci se crede că porcul moare cu greutate, iar carnea unui
asemenea porc nu va fi bună. Când se înjunghie porcul , cel ce-l taie, precum și cei din jurul lui
își fac cruce cu sânge, ca să fie sănătoși și roșii peste an. Ca să nu se stingă sămânța porcilor,
gospodina smulge părul de coama porcului, care, după ce este înmuiat în sânge, se păstrează
(Pamfile, 1997, p.388) + GOROVEI( 1995) „Femeia care nu mănâncă carne de porc în zilele
Crăciunului, nici în ale Paștelui, naște ușor.” În Tecuci (159) „La Ignat, dacă nu vezi și nu auzi
porc tăindu-se, e bine ca să-ți înțepi degetul cu un ac, ca măcar să vezi sânge”. În Vâlcea (200)
„Când tai porcul de Ignat, să dai de pomană o strachină de făină și o mână de sare, ca să-ți piară
porcii de boli”. În Hânțescu(200) „În ajunul Crăciunului copiii se mânjesc pe față cu sânge de
porc”. În Vâlcea (200) „Porcii care se taie la Crăciun, după ce se pârlesc se crestează mai întâi,
ca o cruce, apoi se presară sare, ca să fie carnea lui primită de Dumnezeu, când va da din ea de
pomană, și să nu se strice” În Ioneanu (200) „În ajunul Crăciunului popa citește molifta porcilor,
ca să-i ferească de boale”. În Vâlcea (200) „E bine ca la Crăciun să te brevezi cu sânge, că e
bine de bubat.” În Vâlcea (200) „La Crăciun, când se taie porcii, se bagă mai întâi căpățina în
casă, cu râtul înainte, ca să meargă treaba bine, și să aibă parte de porci.” Î n Ioneanu (200)

COLACI” În Ajun se pun pe masă mai mulți colaci, care nu se iau până la Bobotează; seara se
pune pe foc un butuc, care să țină toată noapteaa; noaptea se priveghează, ca să audă oamenii
cocoșii cântând în cer; acesta e deschis toată noaptea și cei care mor atunci, merg de-a dreptul în
el; vitele trebuie să mănânce neîncetat, -că s-a născut Cristos în iesle-”(411) în Ardeal + E.N.V

(1998) „ca să se înmulțească vitele, li se dă din toate mâncările de ajun, sara, precum și o
bucățică de aluat dospit. Apoi apa ce se spală vasele a treia zi de Crăciun li se dă să beie și se
stropesc cu ea, tot pentru înmulțire. Cum e atunci în sara ajunului plină masa de bucate, așa să se
înmulțească, să fie multe vite. Apa cea subțire o fierbi și o strângi în șipuri, și numai cea groasă
se dă. Cu apa de la vase se stropesc straturile vara, când au muște, și mai e bună de diochi. De
asemenea, și când se îmbolnăvește vita să i se dea să beie și s-o spele. Apoi mai stropesc vitele
cu ea când le scot la cireadă întâi primăvara sau când le scot la târg, pentru ca să nu le
dioache.”(51) „Să nu dai nimic, mai ales aluat dospit, că nu se ouă găinile și pier și n-ai plod la
vite(nu se plodesc). Altele anume vin de-ți iau ca să deie la vitele și găinile lor, și-ți iau sporul
tău și mana de la vaci.”(51) „Dacă a luat o femeie aluat dospit în ziua de ajun de la trei case, să
facă cu acel alut pâne și pânea cea dintăi să o mănânce ea cu căsenii,- dar sa nu cadă o
fărmătură,- atunci femeia ceea are să aibă pui mulți și cloștele-i vor sta bine și puii se vor ținea
grămadă de cloșcă, și nici uliul nu-i va mânca.”(51) „În Bucovina, și mai les în satele din jurul
Cernăuților, la ajun grâul e mâncarea cea mai de căpetenie. Când se pun la masă sara, întâi din
grâu gustă și arunc cu lingura grâu în podea, să se prindă de grindă, că se prind roii, zic ei. În
Ropcea preotul când intră în casă aruncă grâu în podea, pentru roi. Tot astfel și în satele din jurul
Botoșanilor. În Mănăstirea Doamnei, lângă Botoșani fac și coliva din grâu, de duc în ziua de
Crăciun la biserică. Grâul se face cu miere; în Bucovina unii pun și nuci pisate, mai rar se pune și
mac.”(52) „În Moldova, la ajun, însămnătate mai mare au turtele. Acestea sunt –pelincele
Domnului-. Se fac niște foi de aluat de grâu, cât mai subțiri, la lumea cea mai bună ca strudelul,
se taie cu o farfurie rotund și se coc pe o tavă, iar la popor în vatră. Apoi se așază câte o foaie pe
farfurie, presurându-se cu migdale pisate și zahăr legat, parfumat cu apă de flori (apă de flori de
portocală). Deasupra se pune altă foaie și se presură tot așa până ce se face un teanc destul de
înalt, care apoi se taie bucăți. Turte e obicei a trimite present pe la cunoscuți. La popor între turte
presor mac cu miere sau –jufă- sămânță de cânepă pisată cu apă și amestecată cu miere.”(53)
„Răzeșii din Mihalcea spun că turtele de aceea se fac, pentru că în acea zi femeile i-au adus
Maicei Domnului la rodini pelinci, și pentru pelinci e mare pomană, cine dă.”(53) Colacii. Jertfa
morților: „Colacii ce se fac de Crăciun, care se dau atunci la preot, la colindători, trebuie să fie
rotunzi ca soarele și luna-, așa se spunea, în Bahrinești, de demult.”(264) „În Șcheia, copilele ce
ies întâi la joc duc de Crăciun la joc (atunci e obiceiul să iasă), un colac mare, foarte frumos
împodobit, cu mărgean și cu berbenoc.(despre colacul îngemănat, ce se face de Crăciun, pentru
samanat, precum și de 40 de Sfinți, s-a văzut)”(264) + GOROVEI (1995) Aluatul frământat
în noaptea Crăciunului e bun de deochi pentru vite”. În Vâlcea (7)

ION MUȘLEA ȘI OVIDIU BÎRLEA, 1970

MASA DE AJUN ”Dacă în Ajun a venit un preot, se mătură imediat casa” (411) în Moldova
” Mierea și poamele puse în Ajun pe masă, se păstrează ca bune de leac, iar colacii, numiți -moș
Crăciun- sunt mâncați în sărbători. Tot în Ajun se răsfiră paie prin casă”(411) în Ardeal +
E.N.V(1998) „ de Crăciun, adică de ajunul Crăciunului, se fierbe de toate celea, ca să fie pe
masă, și preotul se cade că le blagoslovească, să fie tot anul belșug”. (50) „La românii de pe
lângă Suceava și-n Moldova, nu se face cina cea de sară, ca în părțile Cernăuțului, ci atunci se
mănâncă când vine preotul. După ce a blagoslovit și-a gustat din masă, cum se duce, cei din casă
se pun și mănâncă. Preotul când vine numaidecât trebuie să șadă, căci șed pețitorii, șede norocul,
șed cloștele; sub preot se pun găunțe și apoi le dau la găini, căci clocesc.” (50) „Când vine
preotul cu ajunul și cântă, atunci un copil de pe cuptor să zică: -găinile se oauă- de trei ori, și
apoi tot anul ai oauă” (50) „În Ardeal, cum iesă preotul din casă, mătură repede, ca să n-aibă
pureci peste an. (În Botoșani spun că, pentru a nu avea pureci peste an, că nu rostești în ziu de
ajun cuvântul mac).” (pp.50-51)

SPORIREA ANIMALELOR (CRĂCIUN) ” Dacă în dimineața de Crăciun intră în casă

un barbat, oile vor făta berbeci; dacă intră femei, vor făta miele”. ” Finii duc nașilor daruri:
-colacii mari-, grâu și vin” (411) în Ardeal + E.N.V(1998) „În ziua de ajun, la găini li se dă
mâncare din sâtă sau din ciur, ca să se ouă mult. Pui grâu, găluște, de toate celea de la masă și
învârtești și tot scuturi, cum curge grâul din ciur, așa să curgă ouăle din găini.”(54) „Cele două
săptămâni, de la ajunul Crăciunului până la ajunul Bobotezei, la paseri se dă mâncare în ceva
cu doage, să fie îngrădite găinile, să nu se ducă în grădină să mănânce. Și în vremea asta să nu
le strigi până în ziua de Bobotează, ca să nu le mănânce uliul; atunci poți să le strigi căci când
face preotul agheasma și se strigă chiraleisa toate dihăniile fug, lupii, etc. și se împrăștie care
încotro pe la păduri.”(54) În Mihalcea, cele două săptămâni nu se mănâncă pe afară și în
picioare, de găini, să nu strâce grădina, de dihănii să nu le mănânce paserile, vitele, și să nu-i
vorbească oamenii. Atunci dacă te păzești să nu te sfădești , să nu te ocărească cineva, tot anul e
liniște și bine.”(55) „Ca să-ți meargă bine în albine, să împrumuți ceva de la altă casă în
ziua de ajun.”(51) +PAMFILE (2006) Nu se strigă din gură, căci le mănâncă uliul. Numai
după ce preotul a sfințit agheasma, se poate striga, căci atunci toate dihăniile au fugit pe pustiu.
(281) Ca să nu aibă în casă, peste vară, purici, gospodarii se feresc în această zi de a rosti
cuvântul mac, cu toate că femeile îl folosesc acum și umblă cu mâna pe dânsul. (281) Unele
femei caută să prindă lilieci, pe cari îi îngroapă într-un furnicar, pentru ca după ce vor putrezi să
le ia oasele și să facă-să descânte- cu ele de urât , de dragoste și altele.(281) Pe alocurea, se
spune că în această zi e bine ca fiece om să mănânce pește , ca să fie ferit de friguri peste an; prin
alte părți se spune să și peștele are sânge și pentru aceasta nu este îngăduit în ziua de Ajun.(283)
La cina de seară, gustă mai întâi din grâu, și apoi unul din căseni ia o lingură și aruncă cu
dânsa în podele, ca să se prindă firele de grâu sus, având nadejde că făcând astfel, așa și se
vor prinde roii de albine ușor și nu se vor rătăci prin locuri străine și grele de străbătut.
(285) Noaptea nu-i este nimănui îngăduit să doarmă prin fân sau pe paie în grajdul vitelor, căci în
acea noapte boii vorbesc între dânșii despre domnul Iisus Hristos care s-a născut între ei și pe
care dânșii l-au încălzit cu suflarea lor. O dată cu boii se crede că vorbesc și ceclelalte vite,
destăinuind între altele și locurile unde se află comorile ascunse în pământ, care ard în această
noapte. Nu-i bine să-i asculți că te pândesc alte primejdii. Se povestește că un gospodar s-a dus
să asculte glasul animalelor. Boii au început să-l căineze pe stăpânul ce se apropia de ceasul
morții. Și într-adevăr;a doua zi omul a murit (Pamfile, 1997, p.286) Sporirea păsăretului :Unele
femei se scoala inainte de rasaritul soarelui si arunca spre rasarit mancare pasarilor din curte,
socotind ca, facand astfel, pasarile nu vor mai strica samanaturile din gradina, la primavara.
Alte femei iau o poala de paie din stratul porcilor, cu ochii inchisi, o duc in casa si se aseaza pe
ea, ca sa le stea peste vara clostile la clocit(Pamfile, 1997, p.280) +GOROVEI (1995) Cei
ce cresc albine nu dau nimic din casă în ziua ajunului Crăciunului, ca albinelor să le
meargă bine, și să nu le scape pe vremea roitului”. În Bucovina (6) „Se crede că la miezul
nopții, înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc.” În Burada (12) „În zilele
ajunurilor Crăciunului și Bobotezei, nu se cerne făină, ca să nu se facă purici în casă. În acele
zile nu se dă nimic din casă , ca să nu se împrăștie gospodăria. Dacă în acele zile intră mai ăntâi
un bărbat în casa cuiva, apoi vacele aceluia vor fi bouți; dacă intră mai întâi o femeie, atunci
vacele vor făta vițele” în Bucovina (63) „În ziua Crăciunului nu se mănâncă carne, ca dihăniile
să nu mănânce vitele.” În Bucovina (63) „La ajunul Crăciunului se pune puțină otavă pe masă,
care după sărbători se dă de mâncat la vaci, ca ele să fie cu mană”. În Bucovina (130 (136) În
ziua de Ajunul Crăciunului dacă-ți vine în casă om, atunci oile au să fete numai berbeci, iar dacă-
ți vine o femeie atunci au să fete numai miele. În Vâlcea (174)„În ziua de ajunul Crăciunului să
postești până la ziua jumătate, că prinzi vara paseri, și să iai cu ochii închiși două paie, să le
bagi în sobă.” În Vâlcea (189)„În ziua de Crăciun să mânânci întâi carne de pasere, ca să fii
ușor ca paserea pe vară. În părțile noastre, fiecare își pregătește câteva păserici.” În Teleorman
(190) În ziua de Ajunul Crăciunului, înainte de a se pune la masă; se ia din fiecare fel de bucate
câte o bucățică și se pune în fânul așternut pe masă, sub prostire care apoi se dau cu fânul de
mâncat la vaci, și se crede că apoi nimene nu le poate lua mana. În Bucovina (248) Dacă în
dimineața de Ajunul Crăciunului și mai cu samă a Bobotezei, vine în casă o femeie, vitele
fătătoare vor făta pui de parte femeiască; de va fi bărbat, de parte bărbătească. În Tecuci (255)
La Crăciun se mănâncă vrăbii, căci se crede că-ți dă putere. În Slobozia (257)

ELENA NICULIȚĂ-VORONCA, 1998

„ Ajunul pentru Maica Domnului se postește, că în ziua ceea Maica Domnului s-a muncit și-a
fost supărată: i-a fost greu, n-a mâncat nimic. De aceea și noi toată ziua postim și tocmai sara
mâncam. ”(p.50) + PAMFILE (2006) Sânge nu se cade să se mănânce, pentru că în această zi
Maica Domnului a fost plină de sânge. (283)

GOSPODĂRIA : „De ajun să nu dai nimic de la casă, că n-au frupt vacile”(51) „Nu se dă
nimic de la casă, că n-ai noroc la vite și pentru huit. Nici să ieai de la nime, nici să dai”.(51)
„În Botoșani nu se dă nimic din casă în ziua de ajun, nici gunoiul nu se dă afară; nu se
împrumută nimică. Care dau însă în ziua de ajun frupt de la vite, de la oi, atunci pot să deie în zi
de sec tot anul, căci nu le strică nimic.”(51) „Ca să-ți vie pețitorii la casă de la ajunul
Crăciunului până la Iordan, mături casa de la prag spre răsărit, spre icoane, ca să se strângă,
să se adune; nu din fundul casei înspre prag ca să-i alungi- și acele două săptămâni de
sărbători nu se aruncă gunoiul afară.”(52) „În ziua de ajun, dacă nu-ți rodesc pomii, să meargă
bărbatul și să se facă că-l taie pe copacul acela. Iar femeia cu mânile de aluat, cum a mântuit de
frământat, șă meargă să-l apuce și să se facă a ruga pe bărbat să-l lese, să nu-l taie, că va rodi -și
apoi rodește”(52) „ De ajun, cum ai dat pânea în cuptiori, până a nu răsări soarele, să mergi în
grădină cu lopata în sus și să zici: cum e cuptorul și lopata plină de pâne, așa să fie copacii plini
de poame.”(52). „În Camena, când e gata pânea în cuptiori, femeile pun un cărbune deaupra și,
de se aprinde degrabă, de învie și arde, vor fi păpușoii cei devreme buni, de mai încet, vor fi cei
mai târzii buni.”(52) +PAMFILE (2006) Spre Ajunul Crăciunului, este bine ca muncitorii de
câmp să se gândească la păpușoi, ca să-i viseze peste noapte. Cum îi vor visa , așa vor fi păpușoii
peste an.(280) Pentru Ajunul Crăciunului, gospodarii își strâng de prim sat toate lucrurile cari le
aveau date cu împrumut pentru ca sfintele sărbători să le găsească și pe dânsele acasă , căci altfel
se crede că ele vor plânge.(280) Casa se mătură seara, dar gunoiul nu se dă afară, ca să nu aibă
gospodarii supărări și pagube în vite și ca să nu le iasă norocul de la case; alte gospodine nu însă
nu mătură casa seara; cei ce vor face-o și nu li se vor arăta semne rele, pot mătura și în alte seri
de peste an, căci nu vor păți nimic. (285) Spre Ajunul Craciunului e bine ca taranii sa se
gandeasca la papusoi, ca sa-i viseze peste noapte. Cum ii vor visa, asa vor fi papusoii peste
an(Pamfile, 1997,p. 280) Belșug și Sanatate :In vasul cu apa, din care se toarna apa pentru
spalat, se pun nuci, ca sa fie oamenii sanatosi peste an. Alti gospodari pun o potcoava in cofa cu
apa si dupa ea beau apa si adapa vitele, ca sa fie sanatosi si tari ca fierul(Pamfile, 1997, p.281)
Sporul casei: Gospodarii, inainte de rasaritul soarelui, se scoala si pun mana pe toate
lucrurile(instrumentele ) din ograda, ca sa le fie drag sa se foloseasca de ele la munca tarinei. La
fel fac si femeile, c a sa aiba spor peste an(Pamfile, 1997, p. 280) + GOROVEI (1995) „În
ziua de ajunul Crăciunului, se taie câte un măr, și dacă mărul e vermănos, atunci acel ce a tăiat
mărul are să fie bolnăvicios tot anul; iar dacă-i putred, atunci are să moară” . în Valahia
Moravă (23) „În ajunul Crăciunului se dă copiilor să mănânce bostan, ca să fie grași peste an.” În
Tecuci (25) „în ajunul Bobotezei și al Crăciunului, nu-i bine să te bați, măcar din glumă cu
cineva că faci buboaie peste an.” În Tecuci(29) „În ziua de ajunul Crăciunului nu se dă cu
pumnul, nici cu palma, că pe urmă câți pumni dai, atâția buboi faci peste an, și câte palme dai
atâtea răni faci.” În Iași(29)„Se crede că cât de lungi sunt țurțurii de gheață de la ștreșina casei,
până la Crăciun, așa de înaltă va fi cânepa în vara viitoare.” În Bucovina(41)„În ajunurile
Crăciunului și Bobotezei, dis-de-dimineață, femeile strâng cenușa din vatră, până a nu mânca
nimic, și gunoiul de prin casă, și primăvara, când fac straturile, presară cenușă amestecată cu
gunoi, zicând: cum n-am mâncat eu diminețile agiunurilor, așa să nu mânânce nici o lighioaie
roadele.” În Suceava (48) „În ajunul Crăciunului se ung pânele și mălaiele pe deasupra cu
muruială de făină de grâu, ca ele să nu crape, iar cu rămășița muruielei se ung pomii din
grădină, că ei în vara viitoare așa să fie încărcați cu poame, cum este încărcată masa cu
mâncări.”în Bucovina(63) „La aunul Crăciunului nu se pune rachiul pe masă, nici se bea, fiind el
inventat de diavol, carele apoi își bate joc de cel ce-l bea, zicând că rachiul are întâietate înaintea
tuturor bucatelor” în Bucovina (79) „Dacă în noaptea de Crăciun arunci cu piatra în arbori, vor
da mai multe fructe.” În Moldova (.94) „În ziua de ajunul Crăciunului, până a nu răsări soarele,
să pui mâna pe coasă, secure, furcă, topor, ca să-ți fie drag să muncești cu ele peste vară”. În
Tecuci (123) La Ajunul Crăciunului se leagă pomii cu paie, așa că acestea să cadă până la
celălalt ajun, pentru ca pomii să lege. În Bucovina (198) in seara din ajunul Craciunului se face
calendarul de paine: se unge un cutit mare cu suc de ceapa, se freaca cu ceapa, apoi intreg taisul
cutitului se baga intr-o paine si o lasi asa cam trei-patru ceasuri, apaoi se scoate si se examineaza
ce culoare a capatat. Daca o fata a cutitului va fi mai mult rosie, atunci in vara va fi mult grau si
peste tot spicoase; daca va fi de culoare vanata-negrie, va fi fan mult, iar daca va fi albastra-

galbaie, va fi malai(cucuruz) mult (Gherman-5,p.141) Prevestirea vremei: in unele locuri

calendarul de ceapa il fac in seara din ajunul Craciunului si il explica astfel: precum se arata in
calindar, asa vor fi zilele dintre Crăciun și Bobotează,și cum voi fi zilele acestea, așa vor fi și
lunile anului (Gherman-5, p.140). Pe lângă călindarul de ceapă, care prorocește mersul vremii pe
anul întreg, în unele ținuturi fac și un calendar special, pentru lunile de vară, ca să afle că oare va
bate grindina sau nu. Anume de se va preface în murătoare sarea din vreo coajă de ceapă în luna
pe care o închipuiește, de bună seamă va bate gheața( grindina; Gherman-5,p.140). + I.M ȘI

O.B (1970) Crăciun și Bobotează: femeile nu bat cu maiul, nu lucrează nimic. Celor care cos,
țes, torc etc. și au vite, le fată viței și miei bolnavi (p.340) Conform aceluași autor când sunt
scoase măruntaiele porcului tăiat, se pot face previziuni meteorologice. Dacă partea subțire a
splinei este îndreptată spre miazăzi, înseamnă că iarna vine de la miazănoapte. Dacă splina este
umflată către coadă, înseamnă că sfârșitul iernii va fi greu. Dacă splina este lungă și subțire,
iarna va fi lungă, dar gerurile nu vor fi aspre (Pamfile, 1997, p.388).
BUCATELE DE AJUN: „În ziua de ajun nici pește nu se mănâncă, pentru că e cu sânge. Nu
se mănâncă nimic ce e cu sânge, pentru că Maica Domnului a fost plină de sânge. Se mănâncă
numai cât aceea ce rodește pământul: bob, bureți, etc.”(p.50) „De ajun, se postește pentru pâne,
ca să rodească”. (p.50) „Celelalte bucate, care trebuie să fie numaidecât de ajun, sunt: În
Bucovina s-a luat de la catolici obiceiul ca numaidecât să mănânce pește, lucru ce în Moldova
nici nu s-a pomenit într-o zi așa de grea de post. pp.52-53) „De ajun, sara, în Mihalcea, pun sub
fața de masă coasa, ca să fie toți sănătoși, iar sub picioare toporul; alții șed pe topor, ca să fie
sănătoși și tari peste an ca fierul. Sub masă pun cofa cu apă, să le meargă bine la vite.”(53) „La
masă când te pui, să-ți aduci toate, să le ai la îndemână, ca să nu le scoli până nu gătești de
mâncat. Atunci trebuie să șezi, ca sp se așeze gospodăria, ca să te iubească oamenii, ca să șadă
cloștele, ca să nu-ți fure nimică din casă și din câmp. Gospodariul poate să se scoale, dar femeia
nu: femeia atunci pe bărbat îl trimite să-i aducă ce-i lipsește.”(53) „Ca să nu-ți fure nimic peste
an, când te pui la masă să închizi toate cele cu cheia, cu lacata, și-n casă și pe afară, până ce nu
mântui de mâncat, atunci poți să deschizi pe unde ai încuiat. Și iarși în acea zi până la asfințitul
soarelui să nu dai nimic din casă, să nu împrumuți, că peste an nu se lăcomește nimene a te
fura.”(53) „Dacă furi în ziua de ajun sara și nu te prinde nimene, poți să furi tot anul și tot nu vei
fi prins.”(53) „De ajunul Crăciunului și al Bobotezei, nu se dă din casă nimică, pentru că se duce
din casă tot norocul, n-ai să ai pâne și huit în casă are să fie, iar găinile îți vor mânca totul în
grădină.”(53) + GOROVEI (1995) „Ca să ai noroc, să nu mănânci în ajunul Crăciunului” în
Dolj (168) ION MUȘLEA ȘI OVIDIU BÎRLEA, 1970

MASA DE AJUN ”Dacă în Ajun a venit un preot, se mătură imediat casa” (411) în Moldova
” Mierea și poamele puse în Ajun pe masă, se păstrează ca bune de leac, iar colacii, numiți -moș
Crăciun- sunt mâncați în sărbători. Tot în Ajun se răsfiră paie prin casă”(411) în Ardeal +
E.N.V(1998) „ de Crăciun, adică de ajunul Crăciunului, se fierbe de toate celea, ca să fie pe
masă, și preotul se cade că le blagoslovească, să fie tot anul belșug”. (50) „La românii de pe
lângă Suceava și-n Moldova, nu se face cina cea de sară, ca în părțile Cernăuțului, ci atunci se
mănâncă când vine preotul. După ce a blagoslovit și-a gustat din masă, cum se duce, cei din casă
se pun și mănâncă. Preotul când vine numaidecât trebuie să șadă, căci șed pețitorii, șede norocul,
șed cloștele; sub preot se pun găunțe și apoi le dau la găini, căci clocesc.” (50)
URSITUL: „Spre Crăciun, se pun din toate mâncările într-o strachină pe prispă, sub fereastră,
dar să nu guști din mâncare, căci noaptea vine ursitoriul de gustă și-atunci îl vezi prin
fereastră”(57) „În postul Crăciunului, cum se începe, să strângi câte o surcică în fiecare zi, dar să
faci singură focul în toată dimineața. Cu surcelele cele strânse să faci foc în ziua de ajun și să
fierbi crupe, dar să nu pui sare. Le pui pe masă și sara vine umbra ursitoriului pe cahlă și
mănâncă.”(57) „În ziua de ajun, fata să postească toată ziua, și care îmbucătură va lua sara întâi
în gură s-o puie-n brâu. Apoi când se va duce la culcat să puie brâul jos și să bată trei mătănii pe
brâu zicând: Brâu, brânișorul meu,/ Arată-mi pe ursitoriul meu,/ Care-i dat de Dumnezeu./ În vis
să-l visez./ Ș-aievea să-l văz.” În Botoșani.(57) „Fata, de ajun, să puie o spelcă sub prag, ca să
treacă preotul peste ea când va intra în casă. Apoi să o ia și să o puie în cap, să doarmă noaptea
cu dânsa și va visa pe cine o va lua.” În Botoșani(57) De ajun, spre Crăciun, că nu închizi porțile
căci nu se poate mărita fata. și nici în ziua de Crăciun să nu lași pe nimene să închidă, căci poate
e rău la mână și-ți închide tot binele și norocul, sau poate singur știe ceva ș-atunci îți face de nu-
ți mai întră nimene în casă. Aleargă fuga și închide singur după cine va ieși.”(57)+ PAMFILE

(2006) Prin jud. Romanați, în seara de 23-24 decembrie, flăcăii se duc pe la familiile cari au
fete mari și le urează noroc și fericire la măritiș.(280) Străinul care intră în bătătura unui om nu
trebuie să-i închidă poarta, ci gazda singură să și-o închidă, ca să nu i se închidă norocul, să nu i
se taie calea pețitorilor, dacă va avea fete mari.(282) Prin unele părți , se fierb crupe cu foc de
surcele adunate în postul Crăciunului câte una în fiecare zi . aceste crupe se pun pe masă, fără
sare, pentru ca ursitorul să vie peste noapte pe cahlă și să mănânce din ele.(283) Unele fete, cari
au postit la amează, se așază acum la masă, însă nu iau decât o singură bucătură, pe care îndată o
și scot din gură și o pun în brâu. Când se duc la culcat, pun brâul jos, bat trei mătănii pe brâu și
zic: brâu, brâușorul meu,/ arată-mi pe ursitorul meu,/ care-i dat de Dumnezeu, în vis să-l visez,/
aievea să-l văz,. și apoi se culcă având nădejde că-și va visa ursitorul. (285) Alteori, -în noaptea
de Crăciun, ia fata 2 fire de păr din cele de la coama porcului, și pe unul îl numește a fi ea, iar pe
celălalt fir îl numește cu numele nădăjduitului ei bărbat; apoi, fiind vatra focului fierbinte, o
mătură curat, după aceasta pune acele două fire de păr pe acea vatră și îndată ce se vor
înfierbânta perii, dacă se vor împreuna unul cu altul, atunci crede că negreșit o va lua acel
nădăjduit de dânsa, iar dacă firele se vor depărta unul de altul, atunci își pierde nădejdea de la
dânsul.- (287) Alte fete se feresc de a bea apă toată ziua. Seara, își fac întocmai ca și la Andrei o
turtiță, jumătate de sare și jumătate de făină, și o mănâncă; firește, este cu putință ca viitorii lor
miri să li se arate în vis, spre a le da să bea apă. (287) + GOROVEI(1995) Se crede că o fată
mare care postește întreaga zi a Ajunului Crăciunului, până la miezul nopții, nici vorbește vreun
cuvînt, și privește atunci în oglindă, nu se vede pe sine, ci își vede acolo ursita. În Bucovina
(243) Seara după cină, la Ajunul Crăciunuluin, strânge fata din casă de pe masă și ia toate
lingurile în mână și iese cu dânsele afară, pe care le scutură apoi în mână și ascultă din care parte
latră câinii, crezând că dintr-acea parte vor sosi pețitorii. În Bucovina (258) + F.A (1976)
Rituri magice la Anul Nou –Ghicirea ursitului:”La Anul Nou, fetele scot afară un vas cu o
creangă de măr dulce, o chită de busuioc uscat și o monedă de 50 de bani, numite punte. Dacă
busuiocul are dimineața pe el chidă, bărbatul ce are să-l ia este bogat; dacă nu are, sărac” (253) –

Data măritișului:” Fata pune o mătură în râu, lăsând-o până dimineață. dacă nu o duce apa, e
semn că fata nu se va duce de la casă în acela an; dacă o ia apa, fata se va mărita”(253)-

PAMFILE (2006)

Înspre Crăciun, cerurile se deschis, dar minunea asta n-ompot vedea decât cei buni la Dumnezeu:
glasuri îngerești se aud atunci în cer, dar iarăși numai cei fără de păcate le pot auzi; -cei cari vor,
stau toată noaptea trezi și păzesc clipa când se deschide cerul. Atunci se aude o toacă de sus, iar
cocoșii încep să cânte-. Unii cer sănătate ori bani, căci orișice ar cere, cred că vor dobândi.(286)

În unele părți, tăierea porcilor se practică în ziua de Ignat, zi dedicată acestei practici, iar în alte
părți acest obicei se lasă așteptat până la Crăciun pentru a se termina postul ”ca nu cumva să se
spurce vreun vas sau vreun blid cu carne de porc”(Pamfile, p.388) ”În ziua aleasă, dis-de-
dimineață, încep să se audă prin sat țipăitul, guițatul sau guietul porcilor”.(Pamfile, p388) ”după
așezarea porcului, se dă foc paielor, ciocanilor sau puzderiei dedesubt, ca să se pârlească părul.
Prin unele sate din jud. Vâlcea, când se aprinde focul sub porc, se pun într-însul și câteva grăunțe
de tămâie, ca să fugă diavolul departe.”(Pamfile, p.389) prin unele părți, gospodarii cred că pot
prooroci și alte lucruri! Astfel, prin jud. Muscel se spune că –din felul cum se arată o bucată de
carne așezată în osânză, unii săteni cunosc dacă în viitor nevestele lor le vor naște fete ori băieți.
dacă în inimă se va găsi mult sânge închegat, aceasta însemnează bani, adică stăpânul va avea
noroc de mulți bani, fie că va găsi o comoară, fie că-i va câștiga în vreo afacere-.”( Pamfile, 391)