Optoelectronica DOROGAN Andrei

BETERII SOLARE. CELULE SOLARE

Actual, bateriile solare sunt unul din cele mai importante surse de energie pentru
sateliţi. Utilizarea pe pământ este legată cu utilizarea intensă a resurselor de energie
tradiţionale şi cu utilizarea ecologică a lor. Bateriile solare au un viitor impunător,
deoarece Soarele este o sursă de energie cu un potenţial major.
Prima celulă solară a fost creată de Chapen, Fuller şi Pearson în anul 1954 pe baza
joncţiunii p–n pe Si.
Radiaţia solară este rezultatul unei reacţii termoatomice. În fiecare secundă,
aproximativ 6  1011 kg de H 2 sunt transformate în He . De facto, masa constituie 4  10 3 kg .
Conform relaţiei lui Einstein E  mc 2 se degajă o energie de 4  10 20 J . Partea
majoritară a acestei energii este degajată sub forma radiaţiei electromagnetice în
diapazonul de la ultraviolet până la infraroşu ( 0,2...3m ).
Masa totală a Soarelui constituie 2  10 30 kg . Aceasta va asigura o vieţuire stabilă cu
emiterea continuă a energiei mai mult de 10 miliarde de ani (1010 ).
Intensitatea radiaţiei solare în spaţiu este de 1 2 pe distanţa Soare-Pământ se
numeşte constanta solară şi este egală cu 1353W m 2 .
În atmosferă, radiaţia infraroşu este absorbită de vaporii de apă, iar ultraviolet –
de către ozon. O parte a radiaţiei se reflectă de la atmosferă, o altă parte este disipată pe
particulele de praf şi aerosol.
Indicele influenţei atmosferei asupra intensităţii radiaţiei solare este determinat de
masa atmosferică (AM).
AM  sec  , unde  - unghiul dintre Soare şi zenit;
AM 0  1353W m ; AM 1  925 W m 2 - soarele este în zenit; AM 1,5  844W m 2 ;
2

AM 2  691W m 2 .
Pentru celula solară, energia caracteristică este energia E g . Dacă h  E g - lumina
nu influenţează la puterea de ieşire. Fiecare foton cu h  E g aduce un aport la puterea
de ieşire, egal cu E g . Cealaltă doză de energie este transformată în căldură.
Determinăm eficacitatea de transformare.

BATERII SOLARE. CELULE SOLARE 1

 Optoelectronica DOROGAN Andrei

Caracteristica volt-amper a celulei solare este determinată de relaţia:

I  I s e qu Kt  1  I L ,
unde I s - curentul de scurgere al diodei.
 1 Dn 1 D p   Eg
I S  I A  qN c N v  e kT
 .
 Na n Nd  p 


La selectarea rezistenţei de sarcină puterea de ieşire poate ajunge până la 80% .

De regulă:
Pmax  I max  U max ;
kT  I L  kT  I L 
U mers. gol  ln  1  ln  .
q  Is  q  Is 
Respectiv, în cazul fotocurentului dat, tensiunea mersului în gol creşte logaritmic
la micşorarea curentului I s .
Puterea de ieşire este:
P  I  U  I sU e qU kT  1  I LU .
Condiţia pentru puterea maximă o vom obţine considerând:
dP dU  0 .
Eficienţa cuantică a celulei solare este:
Pmax
 .
Pf

BATERII SOLARE. CELULE SOLARE 2

 Optoelectronica DOROGAN Andrei

Dependenţa eficienţei cuantice a celulei solare de E g al semiconductorului:

C  1 - radiaţia solară directă, C  1000 - cu concentrator.

Eficienţa cuantică poate maximum să constituie 31% în cazul E g  1,35 eV . Deci,

este necesar de utilizat compuşii A3 B 5 .

SENSIBILITATEA SPECTRALĂ

Joncţiunea p–n confecţionată prin metoda difuziei.

Sensibilitatea spectrală – este numărul de electroni colectaţi, care revin unui foton
incident cu lungimea de undă dată  .
Viteza de generare a perechilor electron-gol pe distanţa x de la suprafaţa
semiconductorului va fi:
G  , x       F    1  R   exp   x  ,
unde  - coeficientul de absorbţie; F   - densitatea fluxului de fotoni incidenţi într-o
unitate de interval spectral; R  - fotonii ce se reflectă de la suprafaţă.

BATERII SOLARE. CELULE SOLARE 3

 Optoelectronica DOROGAN Andrei

Densitatea curentului pentru electroni şi goluri este:

dn p
I n  q n n p   qDn ;
dx
dp
I p  q p p n   qD p n ;
dx
unde I n şi I p - curenţii colectaţi de la suprafaţă şi din stratul „n”.
I deriva  qF 1  R   exp x j 1  exp W  ,
unde I deriva - este curentul de derivă.
Fotocurentul total este determinat de expresia:
I    I p    I n    I deriva   .
Sensibilitatea spectrală este egală cu această sumă raportată la valoarea qF , dacă
merge vorba de sensibilitatea spectrală reală (externă), sau la valoarea qF 1  R  , dacă
merge vorba de sensibilitatea spectrală internă.
1
SR  
qF  1  R 
 
I p    I n    I deriva   .

Sensibilitatea spectrală internă calculată a celulei solare din Si cu baza de tip-p, şi

pentru diferite viteze de recombinare superficială.

BATERII SOLARE. CELULE SOLARE 4

 Optoelectronica DOROGAN Andrei

Influenţa rezistenţelor Rs şi Rsh

Rs  50 - micşorează puterea de ieşire mai mult de 30%; Rsh - nu influenţează asupra
caracteristicii volt-amperice (CVA). Deaceea, influenţa rezistenţei de şunt poate fi
exclusă. Atunci, curentul în circuitul extern şi puterea de ieşire sunt determinaţi de
relaţia:
  q U  IRs  
I  I s exp 
kT   1  I L ,
   
 kT  I  I L  
P  IU  I  ln  1  IRs  .
 q  Is  
Rezistenţa serie a celulei solare depinde de:
 Adâncimea joncţiunii p–n;
 Concentraţia impurităţilor în regiunile „p” şi „n”;
 Conctrucţia contactului ohmic de la suprafaţă.

Celulele solare pe bază de Si trebuie să posede:

 Rs  0,7 pentru elementele cu baza de tip–p;
 Rs  0,4 pentru elementele cu baza de tip–n.

Alţi parametri:
I maxU max
1. Fill Factor FF  ;
I LU mers. gol
I maxU max FF  I L  U mers. gol
2.    .
Pint Pint

BATERII SOLARE. CELULE SOLARE 5

 Optoelectronica DOROGAN Andrei

Diagrama energetică a celulei solare n   p  p  cu barieră în partea din spate.

Element cu textură piramidală

BATERII SOLARE. CELULE SOLARE 6