Universitatea Tehnică ,,Gheorghe Asachi” din Iași

Facultatea de Textile-Pielărie și Management Industrial

REFERAT

Disciplina : Chimie

Tema: Diagramele Ashby

Efectuat : Arteni Cătălina Grupa 10101 A

Profesor : Maier Stelian

Iași 2018

Selectarea materialului reprezintă un pas în procesul de proiectare a oricărui

obiect fizic. În contextul proiectării produsului, scopul principal al selecției
materialelor este de a minimiza costurile în timp ce îndeplinesc obiectivele de
performanță a produselor.
 Selectarea sistematică a celui mai bun material pentru o aplicație dată începe cu
proprietățile și costurile materialelor candidate. De exemplu, o pătură termică
trebuie să aibă o conductivitate termică scăzută pentru a minimiza transferul de
căldură pentru o anumită diferență de temperatură.

Selecția sistematică pentru aplicații care necesită mai multe criterii este mai
complexă. De exemplu, o tijă care ar trebui să fie rigidă și ușoară necesită un
material cu un modul Young ridicat și o densitate scăzută. Dacă tija va fi trasă în
tensiune, modulul specific sau modulul împărțit la densitate E/ρ va determina cel
mai bun material. Dar, pentru că rigiditatea la îndoire a plăcii se măsoară cu
grosimea ei cubată, cel mai bun material pentru o placă rigidă și ușoară este
determinat de rădăcina cubului rigidității împărțită la densitatea √3 E/ ρ . Pentru un
fascicul rigid în îndoire, indexul materialului este √2 E/ ρ .

O diagramă Ashby, numită în cinstea lui Michael Ashby de la Universitatea

Cambridge, este un parcel împrăștiat care afișează două sau mai multe proprietăți
ale mai multor materiale sau clase de materiale. Aceste parcele sunt utile pentru a
compara raportul dintre diferitele proprietăți. Ca exemplul părții rigide / luminoase
discutate mai sus, modulul lui Young va avea un singură axă și o densitate pe
cealaltă axă, cu un punct de date pe grafic pentru fiecare material candidat. Pe un
astfel de complot, este ușor să găsim nu numai materialul cu cea mai mare
rigiditate, sau cel cu cea mai mică densitate, dar cu cel mai bun raport E/ρ.
Folosirea unei scări de longitudine pe ambele axe facilitează selectarea
materialului cu cea mai bună rigiditate a plăcii √3 E/ ρ .

Primul grafic din dreapta arată

densitatea și modul Young,
într-o scală liniară. Al doilea
grafic prezintă aceleași atribute
ale materialelor într-o scară
longitudinală. Familiile de
materiale (polimeri, spume,
metale etc.) sunt identificate
prin culori.

Diagrama modului lui Young și densitate. Culorile reprezintă familii

de materiale.
Astfel, deoarece prețurile la energie au crescut și tehnologia sa îmbunătățit,
automobilele au înlocuit cantități crescute de magneziu ușor și aliaje de aluminiu
pentru oțel, aeronavele înlocuiesc plasticul armat cu fibre de carbon și aliajele de
titan pentru aluminiu, iar sateliții au fost făcuți din materiale compozite exotice.
 Desigur, costul pe kg nu este singurul factor important în selecția materialelor.
Un concept important este "costul pe unitate de funcție". De exemplu, dacă
obiectivul de proiectare cheie a fost rigiditatea unei plăci a materialului, așa cum
este descris în paragraful introductiv de mai sus, proiectantul ar avea nevoie de un
material cu combinația optimă de densitate, modulul Young și prețul. Optimizarea
combinațiilor complexe de proprietăți tehnice și de preț este un proces greu de
realizat manual, deci un software rațional de selecție a materialelor este un
instrument important.

Diagrama modulului lui

Young și densitate cu
scalarea longitudinală.
Culorile reprezintă familii
de materiale.

Exemplu de utilizare a unei diagrame Ashby

În acest exemplu, materialul va fi supus tensiunii și îndoirii. Prin urmare,

materialul optim va funcționa bine în ambele circumstanțe.

Indice de performanță în timpul tensiunii

În prima situație fasciculul are două forțe: greutatea gravitației w și tensiunea P.

Variabilele de material sunt densitatea ρ și puterea σ. Să presupunem că lungimea
L și tensiunea P sunt fixe, făcându-le variabile de proiectare. În cele din urmă, zona
secțiunii transversale A este o variabilă liberă. Obiectivul acestei situații este de a
minimiza greutatea w prin alegerea unui material cu cea mai bună combinație de
variabile de material ρ,σ.

Fasciculul se află sub sarcină de solicitare la tracțiune pentru a minimiza greutatea.

Indicele de performanță în timpul îndoirii

Să presupunem că materialul este, de asemenea, supus forțelor de îndoire. Ecuația

maximă de întindere la întindere a îndoirii este σ=(-My)/I, unde M este momentul
de îndoire, y este distanța de la axa neutră și I este momentul inerției.

Încercarea de a reduce greutatea

Selectarea celui mai bun material global

Graficul Ashby cu indicii de performanță reprezentați pentru rezultate maxime

În primul rând, cele mai bune materiale de îndoire pot fi găsite prin examinarea
regiunilor care sunt mai înalte pe grafic decât √ σ / ρ linia de îndoire. În acest caz,
unele spume (albastru) și ceramica tehnică (roz) sunt mai mari decât linia. Prin
urmare, acestea ar fi cele mai bune materiale de îndoire. Dimpotrivă, materialele
care sunt mult sub linia (cum ar fi metalele din dreapta-jos a regiunii gri) ar fi cele
mai grave materiale.
În cele din urmă, linia de tensiune σ/ρ poate fi utilizată pentru a "rupe cravata"
între spumă și ceramică tehnică. Deoarece ceramica tehnică este singurul material
care este situat mai sus decât linia de tensiune, atunci cele mai bune materiale de
tensiune sunt ceramica tehnică. Prin urmare, cel mai bun material de ansamblu este
o ceramică tehnică în partea stângă sus a regiunii roz, cum ar fi carbură de bor.

Bibliografie
https://en.wikipedia.org/wiki/Material_selection