Infecţia chirurgicală specifică

Caz clinic
Ieri mi-am făcut o ecografie profilactică, pe care mi-a indicat-o terapeutul.
Imediat după examenul ultrasonografic, medicul ecografist mi-a spus că nu am nicio problemă de ordin
terapeutic, dar că în ficat a observat o formaţiune ciudată (mi-a zis că e un «chist»), de câţiva centimetri în
diametru şi că, după toate aparenţele, ar fi vorba de un parazit, ce poate fi îndepărtat din organism numai pe
cale chirurgicală.
Am trăit un adevărat şoc! Medicul mi-a mai spus să merg la infecţionist, care va face investigaţiile necesare
şi îmi va comunica ce urmează să fac mai departe.
Spuneţi-mi, vă rog, cum putea să pătrundă acest parazit în corpul meu şi este oare posibil ca acesta să fi trăit
în ficatul meu fără a provoca niciun simptom?
Ce să fac?»

ECHINOCOCOZA
Epidemiologia
În Republica Moldova, indicii de morbiditate au constituit 4,08 cazuri la 100000 populaţie în perioada 1980-
1996 şi 15,5 cazuri la 100000 populaţie în perioada 1990-1996.
Un studiu complex, bazat pe cazurile chirurgicale de hidatidoză, înregistrate în republică în perioada anilor
1980-2010, a constatat că în această perioadă au fost spitalizate cu EC 4703 persoane între vârsta de 2-76
ani, 20,1% din care - copii cu vârsta până la 17ani.
Pe parcursul anilor numărul cazurilor de îmbolnăviri s-a aflat într-o creştere continuă, de la 47 cazuri în
1980, până la 233cazuri în anul 2003
De remarcat faptul că numărul bolnavilor a crescut nu numai din cauză că boala a devenit mai frecventă, ci
şi din motiv că s-au modernizat metodele de diagnostic, cât imagistice atât şi testările de laborator.
Epidemiologia
Agentul etiologic al hidatidozei este reprezentat de forma larvală a teniei Echinococcus granulosus.
Ciclul de dezvoltare a echinococului e legat de schimbul a 2 gazde.
Semne clinice
Stadiul al treilea se caracterizează prin modificări patologice pronunţate şi complicaţii.
Una din complicaţiile vezicei echinococice e supuraţia acestei vezice şi apariţia abcesului hepatic cu
penetrarea în cavitatea abdominală, pleurală, în stomac, intestine.
Clinic starea bolnavului se înrăutăţeşte brusc, temperature imediat atinge 39-40°C, apar frisoane
zguduitoare, dureri pronunţate în abdomen sau în cutia toracică, semne de abdomen acut, slăbiciuni
istovitoare, vertijuri, cefalee.
În sângele periferic se determină o leucocitoză pronunţată cu deviere spre stânga şi eozinofilie.
Semne clinice
Echinicocoza pulmonară
Perioada de stare a maladiei se subdivizează în 2 stadii.
Primul stadiu este caracteristic pentru faza de creştere a vezicei echinococului, presiunea ei asupra ţesutului
pulmonar, vaselor sangvine, bronşilor şi afectarea pleurei.
Bolnavii acuză dureri în cutia toracică, hemoptizii, dispnee, tuse la început uscată, apoi cu spută muco-
purulentă, deformarea cutiei toracice, abces pulmonar.
Semne clinice Echinicocoza pulmonară
Stadiul al doilea are loc perforaţia (spargerea) acestui chist (vezică) parazitară.
Dacă vezica perforează în bronhii atunci apare tuse pronunţată, acrocianoza, dispneea, reacţii alergice grave
şi pneumonie prin aspiraţie.
În caz de o perforare rapidă în cavitatea pleurală sau pericard, poate apărea şocul anafilactic şi surveni
imediat moartea.
În alte cazuri de perforare mai lentă în pleura se dezvoltă o pleurezie acută exudativă.
Diagnosticul
Datele epidemiologice
Datele clinice
Examinări paraclinice:
 Examenului radiologic ultrasonografia (USG),
 tomografia computerizată (TC),
 scintigrafia,
 cercetarea endoscopică,
 colecistocolangiografia intravenoasă şi colangiografia retrogradă pot evidenţia mai multe detalii ale
hidatidei, distingând-o de chisturile de altă geneză.
 Rezonanţa magnetică nucleară (RMN) permite detectarea chisturilor foarte mici, fiind utilă în
stabilirea diagnosticului diferenţia între echinococoză şi leziunile de altă origine.
 Testele pentru imunodiagnosticul EC se bazează pe detectarea anticorpilor
 anti-E.granulosus în sângele pacientului.
Tratament.
 Tratamentul optimal pentru pacienţii cu chisturi hidatice viabile active este cel chirurgical.
 Cea mai optimală este extirparea întregului chist, urmată de obliterarea cavităţilor pentru a preveni
infecţiile postoperatorii.
 Alt procedeu este şi chimioterapia cu un derivat al benzimidazolului
 (preferabil-albendazolul) înainte şi după intervenţia chirurgicală).
 Pentru reducerea riscului diseminării chistice se administrează, preoperator-chimioterapie.
 Tratamentul conservativ poate fi aplicat şi în cazul chisturilor mici.
 Se administrează albendazolul în doză de 400 mg de 2 ori/zi timp de 28 de zile: în total 3 cure cu
interval de 14 zile.
 Moatrea chisturilor poate iniţia o necrotizare cu evoluţie în abces, deaceea tratamentul se va efectua
cu precauţie, sub permanent supraveghere.
 Ruperea chistului hidatic şi diseminarea lichidului hidatic este apreciat ca cel mai grav accident
operator.
Profilaxie
Angajaţii unităţilor zootehnice şi membrii familiilor lor vor fi supuşi anual examenului medical
periodic la echinococoză (razele X, ultrasonografia şi testul serologic la echinococoză).
Spălarea minuţioasă a mâinilor după contactul cu animalele domestice.
Nu se va permite copiiilor să se joace cu animalele fără stăpân.
Vânătorii vor respecta cu stricteţe măsurile de igienă personală la manipularea pieilor de animale
sălbatice.
Fructele, legumele, pomuşoarele se vor spăla bine înainte de consum.
Se interzice utilizarea în alimentaţie a laptelui crud, mai cu seamă de oaie şi capră.
Apa din sursele nesigure se va consuma numai după fierbere.